BILET 20 1. Fistula eso-traheala . definitie , etiopatogenie. Clasif. Symptom.

Dgn, dgn dif, trat, complic Fistula eso-traheala reprezinta o malformatie congenital manifestatata prin comunicarea esofagului cu traheea fara alte anomalii dn partea acestor organe. Clasificare: Dupa forma:-ingusta si lunga -scurta si larga -comunicarea esofagului cu trahee pe traiesct Dupa dimensiuni:-fistule mici -fistule medii -fistule largi TC: Semnele clinice apar dupa prima alimentatie a copilului,intesitatea lor fiind in dependenta de forma anomaliei. Triada clinica:-Tuse(dupa alimentatie) -meteorism abdominal -pneumonii trenante Dg: -Rg toracelui-depistam semne de pneumonie prin aspiratie -Teste screening ce masoara cresterea concentratie de O2(determinam prezenta aerului in esofag) -Endoscopia esofagului vizualizam orificiul fistulei ,sau bule de aer ce es de la nivelul acesteea -Traheobronhoscopia DD -Traume perinatale ce decurg cu dereglari ale actului de deglutitie si pareza palatului moale -Atrezia de esofag -Stenoza congenital de esofag -Ahalazia cardiei de reflux gastroesofagian -disfagie legata de traumarea ligamentelor vocale in caz de efectuarea a masurilor de reanimare la nastere. Tratamentul: 1.excluderea alimentatiei perorale,copilul fiind alimentat prin sonda gastric 2.Antibioticoterapie 3.Oxigenoterapie 4.Plasma 5.Vitaminoterapie Interventia chirurgicala:scop de inlaturare a fistulei esotraheale prin abord cervical

2. Tumorile cavitatii abdominale la copil. Claisficare. Simptomatologie. Diagnostic. Trat Din acestea fac arte : neuroblestomul ,limfom non-hodgkin forma abdominala, tumorile hepatice(mal-hepatoblastom, carcinoma hepatocellular, ben-hemangioepitelioame,), tumori ovariene,tumorile si chisturile splinei(splenoma, hiperplazia nodulara)chist mesenteric, cancer al tract digestive,chist mesenteric,chist al omentului, tumorile pancreasului(mal/ben, hormone secretante/surde) Stadializarea neuroblastomului Stadiul Clasificare Stadiul I Tumor localizat, complet rezecabil,cu sau fr reziduu tumoral microscopic,fr invadarea ganglionilor limfaticiregionali Stadiul II A Tumor localizat, incomplet rezecabil,cu reziduu tumoral mare, fr invadareaganglionilor limfatici regionali Stadiul II B Tumor localizat, cu sau fr rezeciecomplet i cu invadarea ganglionilorlimfatici regionali (de aceeai parte, neadereni la tumor) Stadiul III

Tumor unilateral nerezecabil cedepete linia median (definit decoloana vertebral), cu sau frinvadarea ganglionilor limfatici regionali;sau tumor localizat unilateral cuinvadarea ganglionilor limfatici din parteaopus; sau tumor pe linia median,extensiv, nerezecabil, cu sau frinvadarea ganglionilor limfatici. Stadiul IV Orice tumor primar diseminat ladistan, n ganglioni limfatici, oase,mduva osoas, ficat sau alte organe (dar nu stadiul IV S) Stadiul IV S Limitat la vrsta sub 1 an, localizatprimar (ca n stadiile I, II A sau II B) cumetastaze limitate la tegumente, ficat sau mduva osoas (dar sub 10% celule de metastaz). Factorii de dezv a tumorii la copil Congenital Blastomatoza placentara Iradierea mamei in sarcina Poluarea med inconjur Incompetent imunologica Asocierea diferitor malformatii Medicamente Virsta mamei s.a. 1. Anamneza i examenul fizic -simptome: subnutritia, apatia,adinamia, insomnia, transpiratie nemotivata, paliditate, subfebrilitatea, scaderea ponderala si clinica altor patologii care nu se amelioreaza la tratament specific. dereglari in actul de defecatie si mictiune,singe in masele fecale si durerile apar in stadiile tardive, cind apar complicatiile tumorii Paloarea i starea de astenie pot fi determinate de hemoragii mici nmasa tumoral sau datoraita infiltrriitumorale amduvii osoase.Alte manifestri ale implicrii mduvei osoase includ sngerrile, echimozele i uneori durerile osoase. Datele speciale -data cnd a fost depistat masa abdominal, -rapiditatea creterii acesteia, prezena de simptome sistemice -date privind o posibil predispoziie -genetic sau dobndit. Aspect general: Sntos, aparent bolnav, caectic, suferind; Tegumente: Icterice, pete caf au lait, nevi, pete pigmentare, peteii, purpur, noduli; HEENT* (head, ears, eyes, nose, throat): Ptoz, pareze de nervi cranieni, aniridie, heterocromie; Aparatul cardiovascular/respirator: Wheezing, frecturi, zgomote/sufluri cardiace, sindromul venei cave superioare; Abdomen/pelvis: Localizarea masei tumorale, dimensiunile sale; dac depete linia median; consistena(ferm, sensibil, mobil); exist prezena unui zgomot/suflu?; exist lichid intra-abdominal (ascit)?; masatumoral se extinde n pelvis?; estimarea dimensiunii masei tumorale legat de un reper cum ar fi grilajulcostal, ombilicul sau creasta iliac anterioar; distensie/congestie venoas vizibil pe suprafaa abdominal; Genito-urinar: Organele genitale externe apar normale?; Perianal: Este orificiul anal normal? Exist o mas palpabil n apropierea anusului sau feselor?; Ganglionii limfatici: Exsit o limfadenopatie sau adenit neobinuit? Diagnostic Imagistic radiografie abdominal simpl -pentru eliminarea unei obstrucii gastrointestinale Ecografia

organul care este la originea masei tumorale, Pot fi identificatediferite tipuri de componente tisulare (chisturi, hemoragii,calcificri CT-scan -evaluarea dimensiunii tumorii primare, -determinarea prezenei sau absenei infiltraiei nvase sau organele vitale. MRI - Dac sunt prezente semnesau simptome neurologice craniene sau periferice Examenele de laborator -Hemograma -investigaii biochimice (nivelul electroliilor,transaminazelor hepatice, bilirubinei totale i directe,albuminei, calciului, fosforului, acidului uric i lactatdehidrogenazei) Variate grade ale pancitopeniei pot fi cauzate de oinfiltraie extensiv a mduvei osoase de procesul malign sau de o inhibiie a mduvei osoase determinate de o infecie. Anemia poate fi determinat de boala cronic sau o hemoragie Trombocitoza -Un examen sumar de urin -hematurie sau proteinurie, care pot fi constatate ntr-otumor primar renal sau a vezicii urinare. -Markerii tumorali Tratament Multimodal, complex, complet:asocierea tratamentului chirurgical, chimio- radio- hormono- imunoterapie

3. Corp eterogen in caile respiratorii, asfixie prin strangulare, prim ajutor si terapia intensive.

Asfixia este o stare deosebit de grava, ce se caracterizeaza prin stoparea patrunderii de aer si oxigen (sau patrunderea insuficienta) in plamini, si prin urmare la creier, inima si alte organe vitale. Cauzele asfixiei pot fi: trauma cailor respiratorii, obturarea lumenului, strangularea sau lipsa de oxigen in aer (lipsa totala sau inlocuirea lui cu alte gaze toxice).

Mecanismele de asfixiere:

Obturarea cu produse alimentare (boluri sau lichide), cu mase vomitive, de regurgitatie sau sange, cu corpi straini. La inec implerea cu apa a cailor respiratorii. Obturarea prin spazm laringean din cauza excitarii coardelor vocale cu corp strain. Edem laringean din cauza arsurii, reactiei alergice dupa intepatura de insecte, in boli infectioase. Strangularea cauzata de spanzurare sau inadusire criminala. Imposibilitatea de respira din cauza strivirii cutiei toracice cu pamint, pietre, in gloata, etc. Rani deschise ale cailor respiratorii, ale plamanilor, pneumotoraxul, hemotoraxul. Convulsii si accese de natura psihiatrica sau neuropatologica. Anoxia lipsa de oxigen in aerul respirat. Intoxicatia prezenta in aerul respirat a gazelor (sau vaporilor) toxice, care afecteaza respiratia.

-mecanisme de producere a asfixiilor mecanice: 1. compresiune -a gatului: -spanzurare -strangulare (sugrumare) -a toracelui,a abdomenului->compresiune toraco-abdominala 2. ocluzie -a orificiilor respiratorii->sufocare -a cailor respiratorii: -cu corpi straini solizi -cu lichide->inec (submersie) -modificarile anatomopatologice pot fi: -modificari generale

-modificari caracteristice (specifice) fiecarui tip de asfixie Asfixia cailor respiratorii cu corpi straini -forma judiciara->accident: -esp.la copii mici->boabe de porumb,de fasole -boli neurologice (afectarea reflexului de deglutitie)->asfixie prin bolul alimentar -corpul strain oblitereaza: -laringele -traheea -bifurcatia bronsiilor -anatomopatologie: -corpi straini la diferite nivele in arborele respirator -prezenta modificarilor generale de anoxie -tanatogeneza: -mecanism anoxic -mecanism neuro-reflex inhibitor cu punctul de plecare la nivelul mucoasei laringiene,traheale, bronsice

Simptoamele de asfixie

Respiratie ingreuiata, cresterea frecventei si adancimii respiratiei. Respiratia devine zgomotoasa, ragusita. E posibila aparitia spumei, umflarea venelor gatului si a fetei, fata incordata, narile participa in procesul respiratiei. Albastrirea fetei, buzelor, unghiilor, neliniste pronuntata. Pierde cunostinta, cade. Se opreste respiratia si apoi inima.

Ajutor urgent in asfixie

1. De lichidat urgent pricina, care a cauzat asfixia. In caz de obturatie sau strangulare: de restabilit accesibilitatea (permeabilitatea cailor respiratorii). Daca e necesar de curatit gura de resturi alimentare, mase vomitive, corpi straini, s.a. daca pacientul este in cunostinta ii recomandam sa tuseasca de citeva ori, sa faca o expiratie fortata. daca nu poate trebuie sa indeplinim o procedura, numita manevra Heimlik: imbratisam de la spate pacientul care se afla in pozitie sezinda sau in picioare si, cu ambele mini, il strangem brusc in regiunea abdomenului, pentru a forta aerul sa iasa din plamini afara. Daca nu este efect se repeta de 4-5 ori. Uneori este suficient de lovituri intre omoplati, pacientul fiind aplecat cu capul in jos. pacientul este fara cunostinta il intoarcem cu fata in sus, capul la nivelul soldurilor, amplasam ambele maini pe centrul apasari puternice spre cutia toracica, spre diafragma - (inainte si fel pentru a forta aerul din plamini sa iasa si sa scoata corpul respiratorii. reusita facem respiratie artificiala, daca pacientul nu respira

a face citeva daca pe o parte; incalecam pe el abdomenului si facem 4-5 in jos sub unghi de 45), la strain, ce obtureaza caile Dupa dezobturarea desinestatator.

In caz de asfixie prin anoxie sau din cauza gazelor toxice:

 Evacuarea urgenta a salvatorului si victimei din zona data, dupa care se verifica prezenta respiratiei, accesibilitatea cailor respiratorii si se face reanimare.

Specificul acordarii ajutorului in caz de asfixie la copii

Tactica generala este aceeasi ca si la maturi, dar forta fizica aplicata de salvator trebuie sa corespunda varstei copilului, pentru a nu-i provoca traume adaugatoare. Pentru a dezobtura caile respiratorii la un copil de virsta mica, va asezati pe un scaun, sau pe un genunchi. Culcati copilul cu fata in jos pe genunchiul D-voastra. Tinandu-l cu o mina pe piept, cu cealalta loviti usor dar brusc de 4-5 ori intre omoplati. Daca corpul strain n-a iesit, indepliniti manevra Heimlik. Daca copilul a pierdut cunostinta il culcati pe o suprafata dura si indepliniti manevra Heimlik in pozitie culcata, dar cu o singura mina.

Primul ajutor in asfixie la sugari

Tactica este aproximativ aceeasi, dar forta fizica depusa este cu mult mai mica. Pozitiile pentru lovituri intre omoplati si compresii abdominale sint altele. Culcati copilul pe mina Dumneavoastra cu fata in jos, cu degetele sprijiniti capul si umerii. Capul copilului trebuie sa fie mai jos decit corpul lui. Degetele de la cealalta mina se plaseaza pe ceafa si cu baza palmei facem 4-5 lovituri usoare intre omoplati. Respectarea acestei pozitii este obligatorie pentru a evita traumatizmul gatului. Daca corpul strain nu a iesit, faceti compresii abdominale, cu 2 degete. Fiti precauti la extragerea corpului strain din gurita copilului.