1-Compozitia si raspindirea- Gazul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit dup aezarea zcmntului.

Cea mai mare parte este constituit din metan, la care se adaug uneori cantiti apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (C !), etan (C" #), propan (C$ %), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, i hidrocarburi aromatice sau arene care &n lanul formulei chimice au o legtur dubl (') ca etena (etilena) C" !. (lcanii ce au o structur chimic inelar mai sunt numii i cicloalcani, a)nd formula chimic general Cn "n. (lchenele pot a)ea de asemenea forme ciclice ca ciclopentanul. (lchinele sunt hidrocarburi ce conin mai multe triple legturi chimice, cel mai reprezentati) fiind etina (acetilena)* C" ". +ltima grup mai important a hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o form structural ciclic* C# #, dintr-o subgrup a acestor hidrocarburi aromatice face parte naftalina* C-. %, pe cnd terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de )edere chimic. Gazele naturale mai conin* )apori de gaze condensate din care cauz mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat ( "/), care necesit &ndeprtarea sulfului, i pn la 01 dio2id de carbon (C3") care diminueaz calitatea gazului. 4n general, gazul natural are &n compoziie %51 metan, !1 ali alcani (etan, propan, butan, pentan) i --1 gaze inerte (care nu ard). 6eosebit de )aloroase sunt gazele naturale care conin heliu, aceste gaze fiind sursa principal de obinere a heliului. 2-Geneza- Gazul natural ia natere prin procese asemntoare petrolului cu care este gsit frec)ent. Gazul se formeaz din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul atmosferic, &n prezena unor temperaturi i presiuni ridicate, condiii care au luat natere prin sedimentarea pe fundul mrilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de pmnt. Cea mai mare parte a gazelor naturale s-au format &n urm cu -5 pn la #.. milioane de ani, fiind asociate cu zcmintele de petrol, mai rar se pot gsi zcmintele unice de petrol sau gaz. 7entru prima oar &n -%!! s-a gsit &n 8uropa gaz natural &n zona grii de est din 9iena, urmate de noi descoperiri &n -%0" prin fora:ele din regiunea ;els, (ustria. <cminte mari de gaz se gsesc &n =orth >ield (peste 0.. ?C> sau "5 miliarde (-.@A) m$) &n Batar (peninsula (rabiei) i +rengoi (peste $.. ?C> sau % milarde (-.@A) m$) din /iberia, Cusia. 6e asemenea se presupune e2istena unor zcminte de gaz i mai mari &n Dran. 3-Condensarea- ?ehnica condensarii gazelor de ardere reduce cu apro2imati) -51 consumul de gaz fata de o microcentrala cu tira: fortat si camera de ardere etansa clasica. Cazanul de incalzire modern cu temperatura redusa atinge un randament de apro2imati) 0$1 din Eputerea calorifica inferioaraE a gazului. (ceasta inseamna ca el transforma 0$1 din Eputerea calorifica inferioaraE a gazului in caldura utila. Gazele de ardere intra in cosul de fum cu o temperatura de cca -!.FC pana la -%.FC. (ceste gaze de ardere contin pe metru cub de gaz ars nu mai putin de -,# Gg apa sub forma de )apori. Ha cazanele traditionale de temperatura scazuta, acesti )apori se pierd prin cosul de fum. Dntr-un cazan in

condensatie, aceasta energie este recuperata si disponibila sub forma de energie de incalzire. Dn cazan se afla o cantitate mare de energie, care mai intai a fost necesara pentru )aporizare. (sa-numita Eputere calorifica superioaraE a gazului include si caldura de )aporizare si de aceea este cu mult mai ridicata decat Eputerea calorifica inferioaraE. ?ehnica in condensarii permite recuperarea caldurii de e)aporare. 8a consta in racirea gazelor de ardere pana la !.-5.FC, a)and ca rezultat faptul ca )aporii de apa continuti condenseaza, eliberand din nou caldura de e)aporare. 4-Prelucrarea chimica- Chimizarea metanului intereseaza numeroase capitole din chimia anorganica . (mintim aici pe cele de:a intalnite de noi pana acum* -obtinerea negrului de fum - obtinerea gazului de sinteza ( C3 I $ " ) - obtinerea acetilenei - obtinerea hidrogenului Ha acestea se adauga fabricarea acidului cianhidric, a formaldehidei si a unei game largi de alte produse mult mai utilizate in tehnica, agricultura si )iata cotidiana. 5-Instalatii tehnologice- Conducta de transport J conducta prin care gazele sunt aduse de la locul de producere pna la statiile de predare. /istemul de alimentare J ansamblul compus din conducte, aparate, instalatii de masurare si accesorii situate &ntre statiile de predare si cosurile (inclusi)) prin care se e)acueaza gazele de ardere, destinat sa asigure alimentarea cu gaze a consumatorilor dintr-o localitate. Ceteaua de repartitie ' reteaua alimentata din statiile de alimentare, destinata sa alimenteze statiile de reglare ale consumatorilor importanti respecti) statiile de reglare de zona. /tatia de predare J ansamblul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii, de masurare a debitului, de filtrare si odorizare, prin care gazele din conductele de transport sunt puse la dispozitia &ntreprinderilor de distributie din localitati sau &n unele cazuri J direct unor consumatori importanti. /tatia de reglare-masurare (fig. ".") J ansamblul de aparate, armaturi si accesorii amplasate &ntr-o cladire, prin care se face trecerea si reglarea presiunii, precum si masurarea debitelor de gaze. /tatia de reglare-masurare prin care se face trecerea gazelor din reteaua de repartisie &n reteaua de distributie. /tatii de reglare de sector, prin care se face trecerea din reteaua de distributie direct la un numar anumit de consumatori dintr-un sector sau dintr-un cartier, care )or fi alimentati cu presiune :oasa, fara a fi ne)oie de montarea unui post de reglare la fiecare abonat &n parte din zona sau cartierul respecti)e. /tatii de reglare la consumator. (cestea pot fi amplasate pe teritoriul unor consumatori importanti, dupa robinetul de bransament, prin care se face reglarea presiunii gazelor din sistemul de distributie la ni)elul ma2im necesar consumatorului.

Kransament (fig. ".$) J conducta de legatura care transporta gaz nemasurat de la o conducta de transport sau, apartinnd sistemului de distributie pna la iesirea din robinetul de bransament, respecti) intrarea &n statia sau postul de reglare. Kransamentele de gaze nu se construiesc la diametre de conducte sub - tol ("5,! mm). Hegatura bransamentelor la conducta de alimentare se realizeaza prin intermediul dispoziti)ului teu sau prin legatura directa prin sudura (fig. ".!). Cobinet de bransament J robinetul montat la capatul bransametului de la care se poate opri &n &ntregime, alimentarea cu gaze a unui consumator. Kransamentele se e2ecuta &n e2clusi)itate numai de catre &ntreprinderile distribuitoare si, indiferent de modul de finantare, de)in mi:loacele de baza ale acestora. 4n aceste conditii, &nlocuirea, &n caz de a)arie, sau orice alte operatii de inter)entie la bransamente, este de competenta &ntreprinderii distribuitoare, prin personalul sau de specialitate. Cobinet de incendiu J robinetul montat &n e2terior la intrarea instalatiei de utilizare &n cladiri, de la care se poate opri integral functionarea gazelor &ntr-un corp de cladire, hala industriala etc. 7ost de reglare-masurare J ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasate &ntr-o cabina sau direct pe agregate tehnologice prin care se face reducerea si reglarea presiunii &ntr-o singura treapta, precum si masurarea debitelor de gaze. 7ostul de reglare J ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasat &ntr-o cabina sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reglarea presiunii gazelor. 7osturile de reglare se pre)ad, de regula, cu regulatoare cu actionare directa. Dnstalatie de utilizare J ansamblul de conducte, armaturi, aparate si accesorii, montate &n incinta unui consumator &n a)al de robinetul de bransament, respecti) dupa robinetul de iesire din statie sau postul de reglare de la capatul bransamentului, inclusi) focarul si cosul de e)acuare a gazelor de ardere. Dnstalatie e2terioara J parte din instalatia de utilizare care se gaseste &n e2teriorul cladirilor &ntre robinetul de bransament, respecti) &ntre statia sau postul de reglare si robinetele de incendiu montate la intrarea instalatiilor &n cladire. Dnstalatie interioara J parte din instalatia de utilizare, din interiorul cladirilor, &ntre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare, inclusi) focarul si cosul de e)acuare a gazelor de ardere. 7resiunile de regim, admise &n instalatiile de utilizare sunt* medie. redusa, intermediara si :oasa. (legerea tipului de retea si a preesiunilor ma2ime de regim se )a face pe considerente tehnicoeconomice pentru fiecare caz &n parte, la instalatiile interioare interesnd si presiunea nominala la care functioneaza aparatele de utilizare. Ha instalatiile de utilizare industriale sunt admise* -) 4n instalatii e2terioare* presiune medie, redusa, intermediara si :oasa.

")

4n instalatii interioare* presiune redusa, intermediara si :oasa.

(parat de utilizare J sistem mecanic comple2 destinat sa consume, &n conditii igienice, economice si de siguranta, gaze combustibile naturale &ntr-un focar sau &ntr-o incinta, prin intermediul arzatoarelor. (rzator J constructie mecanica destinata sa arda gaze combustibile naturale, &n conditii igienice, economice si de siguranta. 3colitor J un tronson de tea)a, pre)azut cu robinete de &nchidere, care face legatura &ntre conducta de intrare si cea de iesire a unui contor, a unei statii (post) de reglare sau a unui panou de reglare sau de masurare, permitnd scoaterea din circuit a elementului respecti) de instalatie si alimentarea directa a consumatorului. ?repte de presiune. 4n sistemele de alimentare cu gaze naturale (/?(/ %"%--L#) se folosesc urmatorele trepte de presiune* - &nalta peste # bar, - medie, &ntre " si # bar, - redusa, &ntre .," si " bar, - intermediara, .,.5-.," bar, - :oasa, .,.5 bar'5.. mm "3. 6-Produse obtinute- 7e langa utilizarea drept combustibili pentru incalzire si iluminat, multe tipuri de gaz produse si de produse intermediare sau au2iliare rezultate in productia gazului, sunt utilizate ca materii prime de baza in fabricarea de ingrasaminte, mase plastice, sol)enti si alte produse petrochimice. 7-Probleme ecologice-8fectul de sera Gazele de:a e2istente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata 7amantului. >ara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate )ietuitoarele. Dnsa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite Mgaze de seraN, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul 7amant de)ine mai cald. 6in acest moti) in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o :umatate de grad.3amenii de stiinta sunt de parere ce aceasta crestere de temperature )a continua, si dupa toate asteptarile, pana la mi:locul secolului urmator )a a:unge la )aloarea de -,5-!,5 grade Celsius. 7oluarea aerului 7oluarea aerului este adesea )izibila sub forma fumului din hornuri si a gazelor de la te)ile de esapament ale masinilor. >umul este un amestec de gaze si chimicale si poate de)eni mai to2ic sub actiunea soarelui puternic , datorita unei reactii chimice pro)ocate de lumina. /mogul care rezulta are un miros neplacut si pro)oaca lacrimarea. Oai demult el in)aluia Hondra in timpul iernii , cand in fiecare casa ardeau focuri de carbine. Dn ani -05. gu)ernul a emis legi pentru a impiedica ca in anumite regiuni oamenii sa arda altce)a decat combustibili fara fum. Cresterea numarului de cazuri de astm si de boli bronhiale este o do)ada a efectelor daunatoare a poluarii aerului. Dn lupta pentru aer curat, multe autaritati au instalat monitoare pentru )erificarea calitatii aerului. Oonitoarele masoara particulele suspendate (precum o2izii de azot si de plumb)si cazele , inclusi) dio2idul de sulf

(principalul agent de pol aerului) si mono2idul de carbon (pro)enit in principal din gazele de esapament). Gauri in stratul de ozon /ratul de ozon din stratosfera ne prote:eaza retinand razele ultra)iolete ale soarelui. 6eoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor chlorinate, fluorinate (freoni) in flacoanele cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistroli, aceste gaze au a:uns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.7e masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon. 8fectul respecti) a fost semnalat pentru prima oara in anul de catre oamenii de stiinta care lucrau in (ntarctica, in momentul in care au obser)at formarea unei gauri in stratul de ozon. Combaterea poluarii 7e ntru a reduce poluarea aerului, Hos (ngeles a interzis deplasarea a L. la suta din camioanele grele pe strazile orasului in orele de )arf si un proiect de plan propunea ca pana in -00%, !. la suta din auto)ehicule sa functioneze cu methanol sau alti combustibili McuratiN. 7roiectantii spera ca pana in "..% toate autoturismele noi si toate auto)ehiculele sa fie alimentate cu combustibili alternati)i sau cu electricitate.