BUDISMUL

RELIGIA MISTERELOR
RELIGIA MISTERELOR

Istoria budismului

A aparut acum 2500 de ani,in campia centrala a Gangelui, la sud de Himalaya;in acea perioada in India forma religioasa predominanta era brahmanismul. Principiile celor dintai budisti timpul este ciclic,nu linear. Universul nu ia nastere din nimic intr-un anume moment si nici nu va fi complet distrus intr-un altul ; el a existat si va exista intotodeauna . Totusi , in timp , el trece prin nesfarsite cicluri de creatie si distrugere , mereu si mereu

!octrina creatiei cau"ale Orice fiinta este rodul (#ipe$a) unei cauze precedente sau al unei actiuni oite ($arma)
!%&'I(A'II in care s!ar putea petrece renasterea (reincarnarea) "

cerurile do#eniul asuras $ sau al titanilor ( ec%ile forte raz&oinice) do#eniul fiintelor o#enesti do#eniul ani#alelor preta (do#eniul fiintelor fla#ande) re'iunile iadului

)*A'A %+I&'%('%I ,I,-I,%

SAMSARA
TRISHNA Setea / Pofta / Dorinta AVIDYA Inselare / Ignoranta DVESHA Furia / Ura

SIDD !"T ! #!UT!$!

Pieritoare sunt toate lucrurile vii Stra!uiti"va constient

S-a nascut prin %&& i. r. , intr-o familie conducatoare a uneia dintre micile repu'lici tri'ale care aparusera in nordul Indiei. Domeniile poporului sau erau Sa()a , de aceea el a fost numit si Sa#$a%uni , inteleptul celor din Sa()a . ! avut , alaturi de familia sa formata din *as+odara ,sotia- si "a+ula ,fiul- , o viata luxoasa , insa la ./ de ani renunta la aceasta in favoarea descoperirii unei cai pentru eli'erare. ! studiat la !lara 0alama si Udra(a "amaputra. Intr-o noapte de mai cu luna plina , aflat su' copacul 1o ,sau 1od+i -smoc+in indian-, Sidd+art+a a fost iluminat 2 D+arma - 3alea 4li'erarii fusese redescoperita ; el devine BUDDHA - &el trea' , &el care stie. ! predicat timp de 5% de ani ,intre %67 si 58&, oamenilor simpli , dar si aristocratilor, regilor , acestia formand Sang+a - comunitatea calugarilor 'udisti , in care au fost admise mai tar9iu si calugarite ; s-au creat manastiri 'udiste :i+are si un cod de legi ; <ratimo(s+a.

./!!HA
Un (u!!)a este acela care a parcurs intru totul o cale 'ine marcata inca dintr-o !ntic+itate imemoriala , ale carei principale repere sunt cele o*t eta*e 2 7. 3o'orarea din cer a 9eilor multumiti 2 'od+isattva tre'uie sa co'oare din nou printre oameni pentru a desavarsi 3alea , nu fara a-si fi ales cu gri=a perioada , locul si familia care vor vedea renasterea sa ultima . .. Intrarea in matrice

6. >asterea 2 mama lui Sidd+art+a a fost $a)a , Ilu9ia universala ; a facut parte din casta 0satri)a , ra9'oinici -

5. $area plecare sau iesirea din casa 2 un ritual care este practicat de toti cei care intra in viata mona+ala 'udista , repetat intocmai dupa cel al lui Sidd+art+a ; taierea pletelor , im'racarea cu +aine saracacioase si plecarea in cautarea Tre9irii

+. Supunerea demonilor 2 in timpul meditatiilor , 9eul $ara ,termen cu aceeasi radacina ca si cuvantul moarte - il supune pe 'od+isattva unor incercari si ispite , toate respinse cu succes

,. !tingerea Tre9irii 2 do'andeste amintirea tuturor existentelor trecute si viitoare ale celorlate fiinte

-. <unerea in miscare a Rotii Le.ii 2 prima propovaduire poarta acest nume , sau d+armaca(rapravartana

Intrarea in extinctie

,%-% PA')/ (*.I-% A!%0A)/)I

1 prima predica a lui .uddha 2
() Adevarul despre durere (du%*%a) + constatarea raului fiintal care este inerent oricarei for#a de e,istenta -) Adevarul despre originea durerii (sa#uda.a) + cauza durerii este fapta $ *ar#a$ pro ocata la randul ei de catre /sete0 $ pofta nesatioasa care poate a ea drept o&iect placerea $ e,istena sau non!e,istenta 1) Adevarul despre inlaturare (nirod%a) + posi&ilitatea de a intrerupe &rusc ciclul nasterilor si #ortilor 2) Adevarul despre cale (pratipad) + are 3 ra#ificatii " () ederea corecta -) reprezentarea corecta 1) or&irea corecta 2) acti itattea corecta 4) #odul de iata corect 5) studiul corect 6) prezenta de spirit corecta 3) concentrarea corecta

BUDISMUL INDIAN
De-a lungul timpului au fost 6 traditii ma=ore , intoarceri ale rotii D+arma 2 1udismul fundamental ; HINAYANA ,$arele :e+icul- , cu invataturi foarte apropiate de cele ale lui 1udd+a MAHAYANA , >oul :e+icul VA0RAYANA , :e+iculul de Diamant ; introducerea te+nicilor )og+ine

./!I&3/- 4/(!A3%('A

Dupa #oartea lui Budd%a au fost scrise in ataturile $ le'ate su& nu#ele 7anonul pali sau Tipita*a sau Trei 7osuri " 0inaya Pita$a &utra Pita$a 87osul disciplinei + codul re'ulilor

5. 2. 6.

87osul in ataturilor + discursurile lui Budd%a

Abhidharma Pita$a87osul in ataturilor superioare+ideile filosofice funda#entale

3AHA7A(A
9irtutile care sunt cerute " co#pasiunea (*aruna) $ intelepciunea (pra:na) Budd%a era considerat ca dispunand de 1 trupuri #inunate " () (irmana$aya " trupul in care apare in lu#e -) &ambhoga$aya " asa apare in i#paratiile ceresti 1) !harma$aya " trupul cos#ic

Te,tele sunt e,u&erante $ 'reu de citit si de proportii foarte #ari

0A8)A7A(A
1 'A(')A 2

Acu# totul este considerat ca fiind in estit cu ener'ie cos#ica $folosindu! se #andala (#odele si#&olice ale cos#osului)$ #antra (for#ule sacre)$ #udra (#iscarile #ainii) $ p%ur&a (pu#nalul ritual)$ '%anta (clopotul)$ da#aru (to&a de #ana)) Dupa traditia ti&etana e,ista 2 cate'orii de Tantra " () Tantra Actiunii ( 9riyatantra) -) Tantra Realizarii (,aryatantra) 1) Tantra ;o'a (7ogatantra) 2) Tantra ;o'a Supre#a (Anuttarayogatantra) " a) Ma%a ;o'a &) Anu ;o'a c) Ati ;o'a Maestrul spiritual este asa!nu#itul 'uru) Ele ul (c%ela) trece neaparat printr!un rit de initiere (a&%is%e*a)

!*,')I(%-% 4/(!A3%('A-%

In atatura &udista este co#pusa din" &chila (cu#patarea #orala) $ &amadhi (/concentrarea0$ #editatia) si Pra:na (intelepciunea) 7ate'oriile co#ponentelor de &aza ale persoanei " () cate'oria celor fizice " corpul si cele 4 si#turi -) cea a senti#entului 1) cea a perceptiei 2) a for#atiunilor #intale (i#pulsuri si e#otii) 4) constiinta$ sau #intea <rintr!o practica re'ulata si de lun'a durata $ ti#pul si ener'ia or fi eli&erate pentru a inocula calitati #orale ca ra&darea$ &unatatea$ %otararea$ &ucuria intele'atoare fata de succesele altora) Sfarsitul dru#ului este denu#it (I)0A(A, cand identificarea cu sine a incetat$ dorinta si a ersiunea au fost linistite$ iluzia a fost inlocuita de clar iziune)Astfel e,istenta ciclica$ nasterea si #oartea sunt depasite)Insa iata trupeasca si in atatura pot continua$ dar a a ea loc o trecere #ai departe$ o data cu #oartea fizica$ nu#ita <arinir ana)

!octrina producerii dependente (Pratitya &amutpada) + (- le'aturi acti e separate (/nidana0) " IG=ORA=TA$ acea or&ire oluntara care duce la A7TUL 9OLITI9$ care conduce la 7O=STII=TA 7O=DITIO=ATA care are ne oie de un e%icul sau corp (=UME si >ORMA) pentru a o purta prin lu#e)Acel corp a a ea usi si ferestre$ or'ane de si#t (cele 5 BA?E "4 si#turi @ #intea) asupra carora or actiona sti#ulii ce or crea SE=?ATII care or 'enera SE=TIME=TE ce conduc la DORI=TA) Este creat ATASAME=TUL ce declanseaza DE9E=IREA din care rezulta =ASTEREA ce produce BATRA=ETEA$MOARTEA si toate cele (A)AAA de dureri si tristeti pe care le #osteneste orice #uritor) >orta care lea'a fiecare eri'a din lantul <roducerii dependente $ #entinand Roata 9ietii in #iscare este $arma (in sanscrita /*ar#an0)$ /Le'ea 7auzei si a Efectului0)

7onceptul de &hunyata (Golul) se#nifica un /#edica#ent0 pentru indecarea puternicelor o&iceiuri inselatoare ale #intiiB se a:un'e la o desa arsita a&senta$ un id$ o lipsa a e,istentei intrinsece sau a unei /naturi proprii0)

0I)'/'I (para#ita) culti ate de &od%isatt a pentru desa arsire " () dana (darnicia) -) s%ila (#oralitatea) 1) *s%anti (ra&darea) 2) ir.a (stradania) 4) d%.ana (#editatia) 5) pra:na (intelepciunea) 6) upa.a (a&ilitatea practica) 3) pranid%ana (%otararea) C) &ala (forta) (A) :nana (cunoasterea)

Dru#ul lui &od%isatt a "

() <ra#udita (cel #ultu#it) -) 9i#ala (puritatea) 1) <ra&%a*ari (splendoarea) 2) Arcis%#ati (stralucirea) 4) Sudur:a.a (dificil de cucerit) 5) A&%i#u*%ti (prezenta) 6) Dura#'a#a (departarea) 3) Acala (cel neclintit) C) Sad%u#ati (spiritul &un) (A) D%ar#a#e'%a (norul d%ar#ei)

ata#a pe altii sau pe sine)) 7odul funda#ental al &udis#ului + Pancha &ila (cele 4 precepte)" I. ,rima!a&tinerea de la uciderea oa#enilor$ ani#alelor$ pasarilor$ pestilor$ insectelor II. Hotia!a&tinerea de la a lua ceea ce nu iti este oferit III. &e;ul!a&tinerea de la acti itati se,uale iresponsa&ile I0. 0orbirea!retinerea de la folosirea ata#atoare a facultatii or&irii 0. .autura si drogurile! a&stinenta de la consu#area su&stantelor care a#etesc constiinta

3*)A-I'A'%A (a nu

3%!I'A'IA
< samatha (suferinta cal#a) + dez oltarea puterii de concentrare)<oate eli&era puteri paranor#ale(sidd%a) " capacitatea de a indeca$ de a citi 'andurile sau caracterele oa#enilor$ de a prezice iitorul$ de a pasi pe apa) < #ipashyana (<erspecti a sau 9iziunea inalta) + analiza creatoare a tuturor feno#enelor$ in scopul intele'erii profunde a ade aratei lor naturi

3editatia de ba"a "spatele drept$ 'atul intins$ #ainile apropiate) 7oncentrarea se face asupra respiratiei)

!irectii de raspandire
SUD-ESTUL Asiei " Sri Lan*a $ Bir#ania $ T%ailanda $ Laos $ 7a#&od'ia NORDUL si ESTUL Asiei " Ti&et $ 7%ina $ Mon'olia $ 7oreea $ Daponia $ 9ietna# ! apo'eul este atins in ti#pul dinastiilor Sui si TEan' (43(!CA6) ! scoli " Fua!.en $ Scoala <odoa&ei de >lori (A ata#sa*a) TEien!tEai $ Scoala Lotusului Al& 7%in' tEu $ Scoala Tara#ului <ur Scoala ?en (7%Ean) VESTUL " Europa $ A#erica de =ord ! izionari %irotonisiti " Allan Bennett (in (CA- + Ananda Mette.a) $ Anton Guet% (in (CA2 + =.anatilo*a Ma%a T%era) ! cea #ai la #oda secta &udista este =ic%iren S%o!s%u

&,*-I si ')A!I'II

./!I&3/- 'H%)A0A!A ( /Dru#ul celor Batrani0)

= in Sri Lan*a $ Bir#ania $ T%ailanda = se respecta 7anonul pali $ utilizandu!se li#&a pali #ai #ult decat sanscrita = calu'arii prefera #anastiri #ar'inase $ pesteri $ coli&e B acestia se rad pe fata si cap si poarta un es#ant ocru sau portocaliu B fac un :ura#ant de castitate si nu se atin' de &ani = pentru a a:un'e calu'ar $ doritorul i#&raca o ro&a al&aB /An'ari*a0 tre&uie sa respecte 3 precepte (7ele 4$ carora li se adau'a " sa nu #anance la ti#pul nepotri it $ sa se a&tina de la dans$cantat$purtatul de podoa&e$folosirea parfu#urilor$ cos#eticelor $ sa nu doar#a pe un pat inalt sau lu,os = cel care renunta poate fi repri#it in ordin = in zilele Uposat%a (cele cu luna plina si patrar) si de sar&atori $ laicii in la #anastiri si uneori se fac #ese co#une

./!I&3/- 'I.%'A( + pe Acoperisul Lu#ii = &,*A-A (7I(G3A + un siste# cu 5 trepte tantra (in loc de 2 )
! ulti#ul #aestru al scolii $ Sfintia sa !ud:on )ipoche $ un la#a casatorit $ a #urit in >ranta in (C36

= &,*A-A &A97A + ur#and cararea $ se poate atin'e stadiul Ilu#inarii intr!o sin'ura iata ! seful supre# este Sfintia sa &a$ya 'ri"in $ nascut in (C24 in Ti&et) = &,*A-A 9AG7/ + #isticis# practic = &,*A-A G%-/G + #iscare refor#atoare ! al GI9!lea dalai la#a " 'en"in Gyatso (nascut in (C14) $ a pri#it pre#iul =o&el pentru pace in (C3C)I#preuna cu al 9!lea si al GIII!lea $ el este cel #ai i#portant ! adeptii trec prin studii superioare

BUDISMUL TIBETAN ; pe !coperisul ?umii

>%( + in c%ineza 7%Ean

+ o dez oltare c%ineza$ incluzand ele#ente #ai ales din daois# H scoala sudica " ! Ilu#inare dintr!o data ! astazi #ai sunt - case "Lin!c%i si TsEao!tun' H scoala nordica " Ilu#inarea treptata

ZENUL CLASIC C INEZ ( ,H?A( ) ! intele'erea directa a naturii sinelui ! procedee in'enioase " stri'ate $ pal#e $ replici pro#pte ! accentul este pus pe #inte ZENUL !A"ONEZ SOTO ! e itarea &o'atiei si fai#ei B dedicatie practicii ! #editatie intensi a ZENUL RINZAI !A"ONEZ ! #aestri " Ban*ei ;ota*u ((5--!(5C1) si Fa*uin ?en:i ((535!(65C) care a re izuit si e,tins siste#ul *oan ZENUL COREEAN ( &*( ) ! studiul(docu#entele ?en) $ #editatia(sedere si practica *oan) $ i#nuri(repetarea /Budd%a0 $ /Bod%isatt a0) ZEN in OCCIDENT ! sala de #editatii este denu#ita zendo ! intonarea unui i#n $ plecaciuni

'A)A3/- P/) < recitarea nu#elui lui Budd%a ! culte " A alo*ites% ara $ Man:us%ri $ Maitre.a $ Is%iti'ar&%a

'A)A3/- P/) in ,HI(A ( ching '?u ) ! cautarea sal arii in <aradisul 9estic al lui A#ita&%a ! era accentuata u#ilinta 'A)A3/- P/) in 8AP*(IA !recitarea nu#elui lui A#ita&%a (in :ap) A#ida ) $ in for#ula /=a#u A#ida Butsu

(I,HI)%(
! la #oda printre actori $ cantareti $ #odiste $ tineri ! intonarea unor i#nuri ! credinta $ studiul $ psal#odierea de i#nuri

STATISTI&A ASUPRA MARILOR RAMURI ALE BUDISMULUI STATISTI&A ASUPRA MARILOR RAMURI ALE

BUDISMULUI