Aa arat Universul

Aa arat Universul, surprins de telescopul spaial Planck, ce are ca punct principal chiar galaxia noastr, Calea Lactee. Imaginea a ost pu!licat de Agenia "paial #uropean, ce a pus cap la cap otogra iile surprinse de satelit.

Gratie telescopului Europe's Planck oamenii pot vedea prima imagine completa a intregului univers.
Telescopul Europe's Planck, trimis in spatiu anul trecut pentru a descoperi originile universului de catre Agentia Spatiala Europeana, a costat 600 milioane de dolari. Misiunea sa era sa afle varsta universului si evolutia pe care a avut-o cosmosul dupa ig ang. Potrivit T!e Telegrap!, satelitul a inceput sa trimita primele imagini in septem"rie #00$, de la o distanta de peste %& milioane de kilometri, insa a"ia acum a fost emisa o fotografie in care este captat intregul univers.

'maginea arata partile vi(i"ile de pe Pamant, dar si instrumente sau spatii sensi"ile la lumina. )entrul de interes este "ineinteles )alea *actee, care domina spatii largi, iar linia luminoasa de pe ori(ontala repre(inta locul unde se afla soarele si luna. )ercetatorii isi vor dedica ani "uni de studiu incercand sa descifre(e fotografia si sa o e+plice cum ,niversul a a-uns la forma la care se afla acum, insa aceasta imagine este un nou record pentru stiinta. 'maginea arata partile vi(i"ile de pe Pamant, dar si instrumente sau spatii sensi"ile la lumina. )entrul de interes este "ineinteles )alea *actee, care domina spatii largi, iar linia luminoasa de pe ori(ontala repre(inta locul unde se afla soarele si luna. )ercetatorii isi vor dedica ani "uni de studiu incercand sa descifre(e fotografia si sa o e+plice cum ,niversul a a-uns la forma la care se afla acum, insa aceasta imagine este un nou record pentru stiinta.

Telescopul Planck a fost trimis n spaiu anul trecut, pentru a detecta cea mai "veche" lumin din Univers i au fost necesare ase luni i 600 milioane de euro pentru a realiza harta !ercettorii susin c acesta reprezint o dezvluire remarca"il, ce i va a#uta s nelea$ mai "ine cum a a#uns Universul s arate n acest fel, relateaz %%! &a vederea ima$inilor, omul de tiin 'an Tau"er, care a participat la realizarea acestui telescop, a declarat( " #ste ceva spectaculos, de o rumusee rar $nt%lnit "

Micile diferente de temperatura in fundalul cosmic de radiatie apar in imaginea de mai sus. 'n imagine se vede tot cerul. .undalul cosmic de radiatia are temperatura de -#/0 grade )elsius, iar diferentele sunt trecute cu rosu, temperatura in (ona este mai mare, si cu al"astru daca este mai mica. 'lustratie0 1ASA 2 3MAP Science Team

Tot ,niversul este plin cu radiatia emisa in primii ani dupa ce lumina a inceput sa poata calatori prin spatiu 4la 560.000 de ani dupa ig- ang7. Temperatura de atunci era foarte mare, dar pentru ca ,niversul este in e+pansiune, lungimea de unda a radiatiei emise atunci s-a marit si poate fi detectata numai in domeniul microundelor. 8"servatiile facute cu satelitul 3MAP ne arata ca universul timpuriu nu era uniform, e+istand (one mai fier"inti si mai reci decat media. E+act acest lucru se vede in imaginea de mai sus, care este re(ultatul a sapte ani de prelucrari statistice a datelor luate de satelit. 9escoperirile recente ale ec!ipei care a prelucrat datele nu sunt foarte :cutremuratoare; aratand ca modele actuale ale aparitiei si evolutiei ,niversului sunt corecte. 'ata ce au o"tinut cei care au prelucrat datele0 varsta ,niversului este de %5,/<= 0,%% miliarde de ani 4fata de %5,/5 cum se determinase anterior7> constanta lui ?u""le, adica rata de e+pansiune a ,niversului, este de /0,& = %,& km> perioada de e+pansiune rapida a ,niversului 4numita inflatie7 este confirmata de o"servatiile satelitului> spaiul o"serva"il este plat 4daca plat inseamna %, datele satelitului arata ca valoarea actuala este de %,00#5 = 0,00<<7> precenta-ul de materie din ,nivers este urmatorul - materie o"isnuita &,<6 = 0,%6@, materie intunecata ##,/ = %,&@, energie intunecata /#,6 = 0,<@> o"servatiile satelitului arata ca dupa ig- ang a aparut si !eliu, nu numai !idrogen si deuteriu> primele stele au aparut la &60 = 60 milioane de ani dupa ig- ang> Ae(ultatele sunt importante c!iar daca doar intaresc modelele actuale. )!iar acum satelitul Planck, face acelasi tip de o"servatii ca si 3MAP, numai ca mai precise. Ae(ultatele preliminare vor aprea peste un an.