NASA - MAGNIFICII

Aparitia telescoapelor spatiale pe scena stiintei a fost normala si asteptata: ele sunt cele care au asigurat vizibilitatea n conditii exceptionale de claritate si rezolutie a unui numar imens de obiecte ceresti (cteva mii) pentru prima data n cazul multora dintre ele - indiferent de lungimea de unda utilizata !mpactul lor a fost extraordinar "olul lor pentru cunoastere este comparabil cu cel al marilor acceleratoare de particule

Programul american al celor patru Mari Observatoare (asa cum a fost el denumit) reprezinta succesul NASA de a deschide patru ferestre diferite spre Cosmos: #ereastra vizibila prin !elescopul Spatial "ubble ("S!) care nu mai are nevoie de nicio prezentare# A fost lansat $n %&&' la bordul navetei spatiale (iscover) * misiunea S!S*+%# (e la $nceput a avut si o e,tensie $n ultravioletul apropiat apoi $n %&&- i*a fost adaugata si o instalatie de observare $n infrarosul apropiat# #ereastra $amma prin Observatorul Compton (denumit astfel $n onoarea lui Arthur Compton care s*a ilustrat prin cercetarile sale $n domeniul radiatiei gamma si a descoperit efectul care $i poarta numele# .n %&/- a primit Premiul Nobel pentru fizica)# A fost lansat $n %&&% la bordul navetei spatiale Atlantis * misiunea S!S*+-# 0ste singurul care $n prezent nu mai este operational# .n urma defectarii unuia dintre giroscoape a fost scos de pe orbita# 1a 2 iunie /''' a reintrat $n atmosfera# 3amasitele lui au cazut $n Oceanul Pacific fara sa produca vreo dauna# #ereastra % prin Observatorul Spatial Chandra care poarta numele unui alt Premiu Nobel (%&4+) Subrahman)an Chandrase5har celebru mai ales pentru formula sa care stabileste limita de masa dincolo de care o stea se transforma $ntr*o gaura neagra# A fost lansat $n %&&& la bordul navetei spatiale Columbia * misiunea S!S*&+# (Pentru mai multe telescoape spatiale si ferestrele lor de vedere puteti urmari figura care $nsoteste articolul 67erestre spre 8nivers9#)

Telescoapele X nu pot folosi oglinzi obisnuite adica av:nd suprafete parabolice aluminizate# 0,ista mari diferente $ntre oglinzile telescoapelor ; si cele ale telescoapelor optice# (eoarece fotonii care alcatuiesc radiatia ; au energie foarte mare ei pot penetra

orice material $ntocmai ca niste gloante care strapung un perete# (ar duc:nd analogia mai departe ei ricoseaza atunci c:nd sosesc aproape razant cu peretele# Acesta este motivul pentru care oglinzile folosite pentru telescoapele ; sunt asezate aproape paralel cu flu,ul de radiatii incident iar forma lor seamana mai degraba cu cea a unui butoias dec:t cu cea a unui disc cu care suntem obisnuiti la telescoapele optice# Oglinzile lor trebuie sa fie paraboloizi sau hiperboloizi cilindrici cu un unghi de rotun<ire mic si cu suprafetele placate cu aur sau ca $n cazul lui Chandra cu iridiu# Chandra este plasat pe o orbita eliptica $nalta care $i permite sa efectueze observatii fara $ntrerupere timp de == de ore din cele >= c:t dureaza parcurgerea integrala a orbitei# Atinge o rezolutie unghiulara de ' = secunde de arc de o mie de ori mai buna dec:t avea primul telescop ; orbital 8huru lansat $n %&-' (la mai putin de %' ani de la prima fotografie $n raze ; a Soarelui obtinuta cu un telescop montat pe o racheta?)# Chiar si o lista (foarte) incompleta a informatiilor furnizate $n premiera de Chandra este impresionanta: Prima imagine furnizata de Chandra (@first light9 cum se spune) a fost cea a Cassiopeia A resturile unei supernove care probabil acum +'' de ani a aparut $n constelatia cu acelasi numeA se afla $n Calea 1actee la o distanta de apro,imativ %'#''' a#l# si $n prezent are un diametru de apro,imativ %' a#l# Bmaginea obtinuta de Chandra a permis observarea pentru prima oara a unui obiect compact aflat $n centru interpretat ca fiind fie o stea neutronica fie o gaura neagra# Bmaginea $n premiera a unui inel $n <urul pulsarului central dintr*o alta supernova cea din constelatia Crabului# Observarea pentru prima oara a emisiei de radiatii ; dintr*o gaura neagra supermasiva Sagetatorul AC aflata $n centrul Caii 1actee# Primele imagini ; ale undei de soc produse de o supernova D SN %&4-A (aflata $n zona periferica a nebuloasei !arantula din marele Nor al lui Magellan)# 7otografierea pentru prima oara a umbrei unei mici gala,ii $n timp ce este @m:ncata9 (canibalizata) de o gala,ie mai mare ($n Perseu A) 7urnizarea $n anul /''> a unor dovezi e,trem de puternice $n favoarea e,istentei materiei $ntunecate prin observarea ciocnirii de superclustere de gala,ii (Stiinta si tehnica 09/2006)#

Fereastra infrarosie prin !elescopul Spatial Spitzer lansat la %4 decembrie /''+ la bordul unei rachete (elta BB si numit dupa 1)man Spitzer care a fost primul care la mi<locul anilor %&2' a propus ideea unui telescop spatial# 0ste singurul care nu a fost lansat de o naveta spatiala D o hotar:re luata $n urma dezastrului Columbiei# (e asemenea este singurul plasat pe o orbita heliocentrica nu geocentrica# Spitzer urmareste deplasarea Pam:ntului pe orbita sa $n <urul Soarelui si se departeaza de Pam:nt cu o viteza de ' % 8#A# pe an (8#A# o @unitate astronomica9 este egala cu distanta Pam:nt* Soare)# (in nou este impresionant de trecut $n revista c:teva doar dintre deschiderile pe care ni le*a oferit telescopul Spitzer p:na acum: /''2: identifica un corp ceresc foarte putin stralucitor care ar putea fi cea mai t:nara stea observata vreodata# 8n an mai t:rziu Ale,ander Easilins5i si Foohn Mather vorbesc de

stele formate atunci c:nd 8niversul nu avea mai mult de o suta de milioane de ani# /''=: prima captura a luminii provenite de la o planeta e,traterestra D un 6Fupiter fierbinte9# Martie /''>: identificarea unei noi nebuloase @(ouble "eli, Nebula9 $n vecinatatea centrului Caii 1actee $n forma de dubla spirala cum $i spune si numele considerata ca oferind evidenta e,istentei unor c:mpuri magnetice e,trem de intense generate de discul de gaz care orbiteaza $n <urul gaurii negre supermasive aflata $n centrul Gala,iei noastre# Aceasta se gaseste la doar +'' de a#l# de nebuloasa si la /=#''' a#l# de Pam:nt# Aici se evidentiaza una din cele mai importante calitati ale Observatorului Spatial Spitzer D capacitatea de a @vedea9 prin straturi groase de praf si gaz o calitate esentiala $n observatiile de nuclee galactice# !rebuie spus de asemenea ca obiectele masive aflate $n zonele centrale ale Gala,iilor sunt observabile si $n unde radio ; sau gamma dar observarea lor $n infrarosu este cea care permite cel mai bine evaluarea precisa a numarului si pozitiei lor#

Generatia urmatoareH Noul valH Succesorii celor patru mari observatoare ale NASA par sa promita recorduri $nca si mai impresionante# Primul D si cel mai asteptat? * este evident succesorul lui "ubble# Bnitial el a fost numit NGS! * Ne,t Generation Space !elescope * dar numele sub care se vorbeste $n prezent oficial despre el este FIS! D Fames Iebb Space !elescope construit de NASA cu colaborarea 0SA si CSA (Agentia Spatiala Canadiana) si purt:nd numele celui de al doilea administrator al NASA# 1ansarea sa este planificata pentru luna iunie /'%+ la bordul unei rachete Ariane =# Spre deosebire de "ubble $nsa FIS! va fi un observator $n infrarosu# 7isa sa tehnica este urmatoarea: domeniul de lungimi de unda la care lucreaza D B3 (infrarosu D $ntre ' > si /= de microni)A locatia D % = milioane 5m distanta de Pam:nt ($n punctul lagrange 1/)A perioada orbitala D un anA data preconizata a lansarii D iunie /'%+A durata preconizata a misiunii D cinci aniA masa D >#/'' 5gA diametrul oglinzii D > = mA suprafata colectoare D /= m/# Aceia dintre (v# care doriti mai multe amanunte le puteti obtine acces:nd site*ul sau: JJJ#<Jst#nasa#gov# Misiunea sa are patru componente principale: detectarea luminii primelor stele si gala,ii formate $n 8nivers dupa Kig Kang formarea si evolutia gala,iilor formarea stelelor si sistemelor planetare si $n fine poate cea mai dificila studiul sistemelor planetare si al originii vietii# (e ce $n infrarosuH Bntervalul de lungimi de unda stabilit a fost determinat de caracteristicile obiectelor ce vor fi studiate si conditiilor de observare: redshift*ul (deplasarile spre rosu) efectul prafului cosmic temperaturile foarte scazute ale surselor# Observatorul trebuie ecranat chiar si $mpotriva propriei sale radiatii infrarosii si a instrumentelor montate pe el ca sa nu mai vorbim de Soare asa ca pentru ca rezultatele sa fie sigure el va trebui sa poata fi racit p:na la o temperatura de doar =' E#

Preferinta mea personala merge $nsa spre al doilea Mare Observator al generatiei urmatoare: &onstellation-% Ma voi opri mai pe larg la aceasta misiune spatiala datorita spectaculozitatii e,treme a programului sau# Constaltion ; este o combinatie de mai multe telescoape $n gama radiatiilor ; amplasate pe acelasi satelit care vor lucra $mpreuna pentru a obtine o putere de observare similara cu cea a unui singur telecop gigant# Considerata ca prioritatea doi dupa Fames Iebb gata de a intra $n fabricatie si prevazuta pentru lansare $n /'%- sau chiar /'%> Constellation*; va deschide o noua fereastra ; pentru Astrofizica permit:ndu*ne pentru prima data sa observam materia prabusindu*se $n gaurile negre supermasive si chiar oferindu*neL filme ale @ultimului drum9 $n <urul gaurii negre $nainte de fatala traversare a orizontului evenimentelor# (e fapt nu vor fi niste filme $n sensul cu care suntem obisnuiti noi ci o serie de spectre de raze ; masur:nd deplasarile (oppler ale particulelor de materie $ncarcata electric $n timp ce orbiteaza $n <urul gaurii negre pentru ca $n final sa dispara $n ea# (ar chiar si un film efectiv se va putea obtine convertind aceste spectre $n imagini folosind ecuatiile 3elativitatii Generale# 3espect:ndu*si statutul de Mare Observator Constellation*; va influenta desigur si alte domenii ale (astro)fizicii nu doar cel al gaurilor negre ci si cele ale materiei si energiei $ntunecate# Primul dintre ele va permite efectuarea de teste fundamentale pentru verificarea relativitatii generale# Aceasta se va face prin masuratori asupra drumului urmat de materie spre si $n gaura neagra si compararea rezultatelor cu predictiile teoriei# .n ceea ce priveste studiile materieiMenergiei $ntunecate acestea vor fi facute pe baza observatiilor clusterelor de gala,ii D cele mai mari sisteme legate gravitational din 8nivers# Pentru a aprecia cum se cuvine importanta lui Constellation*; sa nu uitam ca odata cu acest domeniu $n care ea ne va permite accesul intram efectiv $n zona invizibila a 8niversului# O zona care cuprinde asa cum stim $n prezent nu mai putin de &=N din $ntreaga cantitate de materie din 8nivers# Si este vorba de o zona despre care nu stim aproape nimic: stim doar ca materia si energia $ntunecata e,ista dar despre natura lor despre ce particule le compun tot ce avem $n momentul de fata sunt simple presupuneri# Si mai trebuie spus un lucru vorbind tot despre 8niversul Bnvizibil: aceasta zona de invizibilitate se @prelungeste9 si $n interiorul celor patru procente de materie si energie @obisnuita9 D de la electroni si protoni p:na la Ouarci# Apro,imativ <umatate din aceasta materieMenergie obisnuita nu este nici ea accesibila direct @vederii9 noastre ea afl:ndu*se $n ceea ce teoreticienii numesc I"BM * Iarm*"ot Bntergalactic Medium * mediul intergalactic cald*fierbinte sub forma de nori si filamente de materie care se afla dar nu pot fi vazute $n spatiul dintre clusterele de gala,ii prea subtiri si prea slab luminoase# Constellation*; $nsa s*ar putea sa le vada# Nu direct nici ea nu va putea face acest lucru dar caL umbre pe fondul luminos al obiectelor usor vizibile# Primele asemenea umbre le*a furnizat Chandra dar rezultatele sunt controversate astept:ndu*se tocmai de la aceasta misiune sa clarifice lucrurile si sa furnizeze informatii incontestabile# 8n alt domeniu de cercetare va $ncerca sa raspunda la una dintre cele %% $ntrebari formulate $n /''% de fizicieni si cosmologi pentru 7izica secolului /%: cum se comporta materia la densitati e,tremeH Si c:nd spunem @e,treme9 $ntelegem valori ale densitatii care depasesc cu foarte mult cele mai mari valori realizate $n cele mai puternice acceleratoare terestre? Metoda folosita de Constellation*; va fi masurarea raportului

masa*raza $n stelele neutronice# Aceasta va putea permite obtinerea ecuatiei de stare a materiei ultradense# .n fine revenim la gaurile negre superdense care conform descoperirilor recente <oaca un rol fundamental $n formarea gala,iilor si evolutia 8niversului prin impactul pe care $l au asupra vecinatatii lor# Acest impact acest efect descoperit de cur:nd cu a<utorul lui Chandra si denumit @feedbac5 cosmic9 este de*a dreptul surprinzator# !otul se petrece ca si cum gaura neagra supermasiva ar fi cea care @regleaza9 evolutia gala,iei# CumH Pe masura ce ea @$nghite9 materie din gala,ie pe masura deci ce @creste9 gaura neagra pare sa emita periodic <eturi careL opresc procesul de cadere a materiei galactice $n respectiva gaura neagra# Si un ultim comentariu: Constellation*; va fi un telescop ; mult mai mare dec:t oricare altul si va permite rezolutii fara precedent# Acelasi lucru se asteapta si de la rezultatele si de la progresele pe care acestea le vor permite $n toate domeniile astrofizicii fie ca este vorba despre @banalul9 Soare sau despre obiectele cele mai e,otice cum sunt gaurile negre sau Ouasarii cei mai $ndepartati (si deci cei mai apropiati $n timp de $nceputul 8niversului)#

GLAST (Gamma 3a) 1arge Area Space !elescope) este un succesor al lui Compton de dimensiuni mult mai mici# Misiunea sa este de a e,plora zona de energii mari a 8niversului cum ar fi nucleele galactice active si materia $ntunecata# 0ste realizat $n colaborare de catre NASA si (epartamentul de 0nergie al S8A cu participare internationala# 1ansarea sa este prevazuta pentru %2 decembrie /''- la bordul unei rachete (elta*-&/'"*%'C# Cam asa arata viitorul dar nu putem $ncheia $nsa acest capitol fara a aminti $nca trei observatoare spatiale importante# @Primul pe lista9 este COK0 (Cosmic Kac5ground 0,plorer) primul observator spatial dedicat anume Cosmologiei# Sarcina sa a fost investigarea fondului cosmic de microunde si efectuarea de masuratori care sa ne permita sa progresam $n $ntelegerea structurii si evolutiei 8niversului# Atunci c:nd anul trecut (/''>) George Smoot si Fohn Mather au primit Premiul Nobel pentru 7izica (Stiinta si tehnica %'*%%M/''>) principalul @compliment9 pe care la primit COK0 pe l:nga recunoasterea serviciului adus de el confirmarii ipotezei Kig Kang a fost ca el este cel care a transformat Cosmologia $ntr*o stiinta e,acta# Premea c:nd un mare fizician spunea despre cosmologi ca @gresesc deseori dar nu se $ndoiesc niciodata9 se pare ca a trecut definitivL Al doilea este SO"O (Solar and "eliospheric Observator)) lansat la / decembrie %&&= la bordul unei rachete Atlas BBAS $n cadrul unei colaborari 0SA*NASA pentru o misiune de doi ani# A $nceput sa transmita $n luna mai %&&> si este activ si astazi? SO"O a revolutionat cunoasterea Soarelui furniz:ndu*ne pe l:nga date privind coroana solara si c:mpul magnetic din <urul Soarelui o serie de date importante $n timp real esentiale pentru predictia meteo# Al treilea as spune un observator spatial al viitorului imediat este CO3O!# Numele nu are nicio legatura cu marele pictor francez? Ca si $n at:tea alte cazuri este vorba de un acronim: Convection 3otation and planetar) !ransits)# 0ste vorba despre o misiune spatiala realizata $n colaborare de Agentia Spatiala a 7rantei si 0SA $mpreuna si cu altii

parteneri internationali# Obiectivele sale principale sunt doua: detectarea planetelor e,trasolare $n primul r:nd a celor de dimensiuni si structura Ouasi*terestra si astroseismologia# A fost lansat la /- decembre /''> pe o racheta So)uz /#%b# @Prima lumina9 s*a $nregistrat la %4 ianuarie /''- iar prima @descoperire9 a fost planeta e,trasolara Corot*e,o*%b $n luna mai /''-#

Aparitia telescoapelor spatiale pe scena stiintei a fost normala si asteptata: ele sunt cele care au asigurat @vizibilitatea9 $n conditii e,ceptionale de claritate si rezolutie a unui numar imens de obiecte ceresti (c:teva mii) D pentru prima data $n cazul multora dintre ele * indiferent de lungimea de unda utilizata# Bmpactul lor a fost e,traordinar# 3olul lor pentru cunoastere este comparabil cu cel al marilor acceleratoare de particule# Cele doua familii de instrumente fac pereche# .n sensul ca primele ne permit accesul $n universul mare celelalte D $n universul mic cel al lumii subatomice# Mai mult de data aceasta si unele si altele ele ne permit singura calatorie $napoi $n timp accesibila fiintei omenesti $n momentul de fata# Cu fiecare noua imagine obtinuta de un telescop mai performant dec:t cele dinaintea lui cu fiecare MeP $n plus c:stigat de un accelerator de particule $ntrezarim orizontul primului milion de ani ai 8niversului primei sute de mii primei mii primelor secundeL P:na undeH 3am:ne de vazut# Ce vom c:stiga $n felul acestaH 3am:ne de evaluat# Poate ca unica certitudine care ne este data este cea a faptului ca dincolo de puterea g:ndului a fanteziei si a inspiratiei noastre a oamenilor nu mai e,ista dec:t cura<ul nostru# Si infinitul# Andrei Dorobantu

VEDERI DE ULTIMA ORA PRIN FERESTRELE DESCHISE CATRE UNIVERS

>

'extul care urmeaza a fost scris n stilul tipic al stirilor (ste vorba c)iar de stiri de luna mai* prin care am dorit sa ilustram puterea de cunoastere pe care o capatam atunci cnd desc)idem largi ferestrele catre +nivers ,e altfel* tot cu niste stiri se va nc)eia si acest ,osar ,ar pna la nc)eierea lui mai aveti multe de citit

Spit er - Din nou p!anete "ierbinti

(oua echipe de cercetatori americani care au utilizat datele furnizate de catre !elescopul Spatial Spitzer aduc informatii noi despre doua lumi e,otice# Prima echipa a descoperit cea mai fierbinte planeta identificata p:na acum: "( %2&'/>b# Cealalta echipa a reusit cartografierea variatiilor de temperatura de pe planeta gazoasa giganta cunoscuta sub indicativul "( %4&-++b si a aratat ca atmosfera ei e biciuita de uragane $nfricosatoare# Ambele descoperi au fost publicate $n numarul din & mai a revistei Nature# !emperatura de pe planeta "( %2&'/>b care se roteste $n <urul stelei sale la o distanta de /= de ori mai mica dec:t distanta Pam:nt*Soare atinge valoarea de /#'2' grade C# Putem spune ca este aproape la fel de fierbinte ca o stea de masa mica### Pentru a $i determina temperatura echipa de oameni de stiinta de la 8niversitatea din 7lorida Orlando S8A s* a folosit de faptul ca aceasta planeta tranziteaza discul stelar# Astfel masur:ndu*se variatia flu,ului de radiatii infrarosii atunci c:nd planeta tranziteaza discul stelar s*a putut calcula emisia de radiatii infrarosii proprie planetei# Cercetatorii au descoperit ca aceasta planeta nu pare sa reflecte de loc radiatia stelei ea fiind mai neagra dec:t cel mai negru carbune# (ar deoarece este at:t de fierbinte ea straluceste ca un taciune aprins? Probabil ca aceasta planeta este una solida alcatuita din elemente grele# Cercetari anterioare indicasera faptul ca ea are un nucleu solid cu masa egala cu cea a -'*&' Pam:nturi# Pentru a e,plica valoarea mare a temperaturii $nregistrate pe "( %2&'/>b cercetatorii americani propun o ipoteza# Atmosfera planetei este bogata $n anumiti compusi chimici cum ar fi o,idul de titan# Bar la aceste temperaturi o,idul de titan condenseaza din c:nd $n c:nd produc:nd ploi### ploi de o,id de titan# Avem deci o lume stranie# Cea de*a doua planeta "( %4&-++b care se afla la >' ani*lumina distanta de noi a fost studiata de catre cercetatorii de la Centrul "arvard*Smithsonian pentru Astrofizica din Cambridge S8A# Si aceasta planeta tranziteaza discul stelar iar perioada sa orbitala este

de numai / / zile# 0a $ntocmai ca si 1una (care arata Pam:ntului aceeasi fata) $si arata aceeasi fata stelei# Altfel spus pe o parte a planetei este o zi vesnica iar pe cealalta o noapte perpetua### (e aceasta data oamenii de stiinta s*au concentrat asupra momentului $n care de pe Pam:nt putem vedea ambele zone ale planetei# 3ezultatele obtinute au indicat faptul ca partea $ntunecata nu este chiar at:t de rece c:t se estimase initial# (iferenta de temperatura $ntre ele fiind de numai c:teva sute de grade Celsius# 0,plicatia nu poate fi dec:t una singura: e,ista un mecanism prin care caldura de pe partea luminata este transferata catre partea $ntunecata# Care ar putea fi acest mecanismH Si aici nu avem dec:t o singura e,plicatie: masele de aer se deplaseaza rapid $ntre cele doua zone ale planetei# Calculele arata ca $n atmosfera acestei planete v:nturile se deplaseaza cu incredibila viteza de &#>'' 5mMh# Pe planeta noastra e,ista mase de aer care se deplaseaza constant cu viteze mari# 0ste vorba despre curentii stratosferici asa*numitele <et stream care se deplaseaza cu numai### +/' 5mMh#

Hubb!e - Materia #ntune$ata

Astrofizicienii s*au folosit de imaginile transmise de catre !elescopul Spatial "ubble pentru a carta materia $ntunecata# (espre aceasta am scris $n Stiinta si tehnica %*/M/''-# .n acel articol subliniam faptul ca distributia materiei $ntunecate se suprapune bine peste structura materiei obisnuite# Bata ca $n urma cu c:teva zile (%= mai /''-) au fost date publicitatii noi informatii despre materia $ntunecata# (e aceasta data a fost identificat un urias inel alcatuit din materie $ntunecata prezent $n <urul unei zone $n care se ciocnesc doua clustere de gala,ii# Astronomii au folosit tehnica lentilelor gravitationale pentru a determina distributia materiei din clusterul Cl ''/2Q%- aflat la = miliarde de ani*lumina distanta de noi# Asa cum se arata $n articolul din luna ianuarie materia $ntunecata $ntocmai ca si materia obisnuita deformeaza structura spatio*temporala# Analiz:nd deformarile gala,iilor din fundal se poate carta materia (obisnuita plus $ntunecata) dintr*o anumita zona a spatiului# .n etapa urmatoare se elimina din harta materia obisnuita iar rezultatul va fi o harta a materiei $ntunecate# 0ste clar ca nu avem nici acum o detectare directa a materiei $ntuncecate# Asa cum stiti de<a ea nu emite si nu absoarbe lumina de aceea nu poate fi detectata direct de catre niciunul dintre telescoapele noastre# !otusi harta obtinuta de catre specialistii americani de la Bnstitutul Stiintific al !elescopului Spatial "ubble aduce informatii noi care vor contribui probabil la clarificarea problemelor legate de materia $ntunecata# .n imaginea care $nsoteste acest te,t materia $ntunecata este reprezentata conventional $n culoare albastra# Asa cum remarcati ea se prezinta sub forma unui inel care $ncon<oara clusterul de gala,ii# 0stimarile arata ca acest inel este rezultatul unei gigantice coliziuni care s*a produs cu circa doua miliarde de ani $n urma# Spre norocul nostru planul inelului este perpendicular pe a,a de observatie a lui "ubble ceea ce ne permite sa urmarim acest spectacol e,traordinar# 7iind vorba despre informatii noi trebuie gasita o e,plicatie pentru aceasta $ndepartare a materiei $ntunecate de materia obisnuita# (in datele anterioare se parea ca materia $ntunecata $nsoteste materia obisnuita# (eocamdata nu oamenii de stiinta nu au raspunsuri la $ntrebarile legate de materia $ntunecata dar ele fara $ndoiala vor veni nu peste multa vreme#

C%andra - Superno&a uria'a

Nu este vorba numai de o supernova uriasa ci de cea mai mare supernova $nregistrata vreodata de instrumentele noastre# Observarea ei s*a facut at:t $n lumina vizibila de pe !erra (cu a<utorul telescoapelor Eec5 din "aJaii si 1ic5 de pe Mount "amilton $n California) c:t si $n radiatii ; (cu a<utorul !elescopului Spatial Chandra)# 0,plozia stelei a fost una cu adevarat spectaculoasa# Pentru o imagine $n cuvinte g:nditi*va la o stea cu masa echivalenta cu cea a %=' de mase solare care e,plodeaza### Si mai g:nditi*va la ceva# Primele stele din 8nivers erau mai toate la fel de masive ca steaua la a carei moarte am asistat# 0le au rasp:ndit $n 8nivers elementele grele fabricate prin fuziune nucleara $n miezul lor# Si mai este ceva interesant $n rezultatele masuratorilor efectuate asupra acestei supernove codificata sub numele SN /''>G)# 0le contrazic teoria privitoare la supernove# Supernovele se produc $n general atunci c:nd stele masive $si consuma combustibilul care asigura reactiile de fuziune nucleara din miezul lor si se prabusesc sub actiunea gravitatiei# .n cazul lui SN /''>G) se pare ca a intrat $n functiune un alt mecanism care a declansat e,plozia: $n anumite conditii $n miezul stelelor masive se produc radiatii gamma at:t de intense $nc:t o parte din energia lor se transforma $n perechi de particule si antiparticule# Pierz:ndu*se o parte din energia radiatiilor gamma care ar fi compensat o parte din forta gravitationala procesul de prabusire a stelei $n ea $nsasi se accelereaza ceea ce duce la intensificarea reactiilor termonucleare din centrul stelei ceea ce are drept consecinta cresterea abrupta a presiunii din interiorul stelei ce duce la e,plozia finala si la dispersarea materiei $n spatiu# !eoriile actuale considera ca mai degraba asemenea stele vor sf:rsi prin a deveni gauri negre ceea ce nu pare a fi cazul supernovei SN /''>G)# Pentru a clarifica problemele teoretice trebuie sa asteptam intrarea $n regim operational a altor telescoape spatiale despre care vom vorbi mai departe###

FERESTRE SPRE UNIVERS

-./0 1arele 2ames &ler3 1ax4ell publica articolul Asupra unei teorii dinamice a cmpului electromagnetic 5ucrare care marc)eaza prima unificare din istoria #izicii* aceea dintre electricitate si magnetism (realizata efectiv de catre 6liver 7eaviside) 6pt ani mai trziu si publica 'ratat despre (lectricitate si 1agnetism* unde sunt introduse undele electromagnetice Acum --8 ani* n -..9* 7einric) 7ertz publica n Annalen der :);si3 observatiile sale asupra efectului fotoelectric si asupra producerii si receptiei undelor electromagnetice 7ertz nu are nici macar umbra vreunei banuieli privind posibilele aplicatii practice ale descoperirii sale* despre care spune ca: <u este de niciun folos = este

&

doar un experiment care demonstreaza ca 1aestro 1ax4ell a avut dreptate pur si simplu avem aceste misterioase unde electromagnetice pe care nu le putem vedea cu oc)iul gol ,ar ele exista &e directii se pot desprinde din descoperirile sale* l ntreaba cineva> &red ca niciuna* este raspunsul ?i totusi din ele s-au nascut radioul si televiziunea* radarul* lumea fara fir* cum spunea altcineva ?i mai ales* pentru ceea ce urmeaza sa va prezentam n acest ,osar* aceste unde electromagnetice ne-au desc)is tuturor ceea ce putem numi fara nicio ezitare* niste incredibile ferestre catre +nivers 3adiatia electromagnetica poate fi clasificata $n functie de frecventa undelor electromagnetice asa cum vedeti figura de pe pagina urmatoare# .n acest @spectru electromagnetic9 zona vizibila accesibila ochiului liber este de departe cea mai restr:nsaL (e asemenea $n figura urmatoare va prezentam acelasi spectru electromagnetic pozition:nd de data aceasta c:teva dintre telescoapele spatiale# Acestea sunt adevarate observatoare spatiale# 3olul lor a fost si continua sa fie unul e,traordinar: lansate $ntr*o zona aflata $n afara atmosferei terestre ele nu mai sunt influentate nici de turbulentele termice prezente $n aer nici de poluarea luminoasa generata de sursele de lumina de pe Pam:nt# Ca atare ele devin instrumente de nepretuit pentru cunoasterea corpurilor ceresti din gala,ia noastra si din afara ei# Porbeam de @ferestre9 catre 8nivers# (oar doua dintre ele cea optica si fereastra radio folosesc lungimi de unda care nu sunt at:t de mult afectate de atmosfera terestra# .n schimb celelalte fereastra ; de e,emplu sunt practic imposibil de @deschis9 de pe !erra# Si daca primele doua ne*au facut sa progresam c:t nici nu am g:ndit $n observarea portiunii vizibile a 8niversului celelalte sunt mai ales la nivelul actual de dezvoltare a 7izicii si Cosmologiei esentiale pentru accesul la o zona teribil de ampla o zona la care nu avem acces direct: 8niversul invizibil# Ce gasim de fapt @acolo9H !rei mari categorii de obiecte# .n primul r:nd cele despre care stim teoretic ca e,ista dar datele pe care le putem obtine prin fereastra optica sau chiar si prin cea radio sunt insuficiente# Apoi o categorie formata dintr*o singura @specie9 despre care banuim ca e,ista (putem chiar spune ca @speram9?) D planetele Ouasi*terestre cu pozitie $n propriul Sistem Solar structura si dimensiuni apropiate de cele ale Pam:ntului si din care sa a<ungem sa facem @refugiul9 nostru de m:ine D un @m:ine9 care $nca pare destul de departe dar care se apropie cu viteza e,trem de mare# Si $n fine cea de a treia categorie a obiectelor formelor de materie daca vreti despre care stim ca e,ista dar nu avem practic niciun fel de idee cum arata: materia si energia $ntunecata# Si care constituie peste &=N din materia din care este compus 8niversul# (e ce studiem toate aceste lucruriH (e ce se investesc sume fabuloaseH (e ce sunt oameni care si*au riscat viata si unii s*au sacrificat pentru un c:stig uneori infim de cunoastere si de $ntelegere a lorH Sigur e,ista celebrul raspuns al lui 0dmund "illar): pentru ca e,ista# 8n raspuns emotionant# (ar nu este totul# Sunt investitii riscuri sacrificii care nu pot fi evitate# Pentru ca aici vorbim despre $nsusi viitorul nostru# Ca rasa

%'

umana ca planeta si asa cum se prefigureaza ametitor de*a dreptul $n ultimii ani ca 8nivers# Peste o suta de ani poate mai mult poate ceva mai putin ceea ce se va $nt:mpla ca fapt obisnuit $n Cosmos va fi fata de vremea de astazi cam cum arata pentru noi secolul /' fata de Antichitate# Si daca pentru a se @descurca9 pe mari si prin aer omul pre*einsteinian a avut nevoie de geografie de astronomie si evident de tehnica omul secolului // omul post*"aJ5ing va avea nevoie de toate acestea dar $n primul r:nd de 7izica# Pentru ca de data aceasta nu va mai fi doar vorba de a nu se rataci sau de a evita pericolele ci va fi $n primul r:nd vorba de a afla ce pericole $l pot astepta# Monstrii terestri reali sau inventati de imaginatia poetilor sunt niste bl:nde fapturi fata de monstrii Cosmosului# Cei de care de<a stim cum ar fi gaurile negre cei pe care $i putem banui cum ar fi alunecarea fatala cine*stie*unde*c:nd $n urma unei prost calculate $ndoiri a spatiu*timpului# Si mai ales cei care se pot ascunde $n acel univers invizibil despre care $ncercam sa va vorbim $n (osarul de fata# (ar mai $nainte de orice haideti sa vedem ce ne este accesibil de aici de pe !erra###

Andrei Dorobantu

PRIVIND LA INCEPUTURILE LUMII

@n rndurile urmatoare va vom povesti despre doua telescoape spatiale ce vor fi lansate de catre (?A n anul ce vine :rimul dintre ele* :lanc3* va fi succesorul lui &6A( (&osmic Aac3ground (xplorer)* lansat de <A?A n noiembrie -B.B* si a lui C1A: (Cil3inson 1icro4ave Anisotrop; :robe)* lansat de <A?A n iunie D88,espre &6A( si C1A: am vorbit adesea n ?tiinta si te)nica* asa ca stiti deEa obiectivul lui :lanc3: studierea +nivesrului la F.8 888 de ani dupa Aig Aang Al doilea observator spatial* 7ersc)el* va vedea +niversul n infrarosul ndepartat* o zona neacoperita* pna acum de catre niciun telescop 7ersc)el ne va oferi imagini ale primelor obiecte ceresti aparute n +nivers ,e ce povestim despre aceste doua telescoape spatiale ntr-un singur articol> "aspunsul este simplu: vor

%%

pleca nspre +nivers purtatii fiind de aceeasi rac)eta purtatoare

Te!e'$opu! P!an$() '$rutatoru! de #n$eputuri

(espre fondul cosmologic de radiatii (CMK D Cosmic MicroJave Kac5ground) am povestit $n repetate r:nduri (Stiinta si tehnica &*%'M/''% %*/M/''2 2M/''> si $n cartea 8ltima aventura: 8niversul) asa ca nu vom insista acum asupra acestui subiect# Pom repeta doar cea ce a spus Andrei (orobantu cu c:teva pagini mai devreme: acest fond de radiatii descoperit din $nt:mplare de catre Arno Penzias si 3obert Iilson $n %&>= reprezinta cea mai veche imagine a 8niversului care este accesibila instrumentelor noastre# 0ste imaginea 8niversului la circa +4'#''' de ani dupa Kig Kang moment $n care el a devenit transparent# Bnitial fondul cosmologic parea a fi izotrop: oriunde ne $ndreptam instrumentele masuram aceeasi temperatura de circa / -/= E# Observatiile confirmau e,istenta Kig Kang*ului dar nu puteau e,plica ceva c:t de se poate de evident: aparitia stelelor si gala,iilor# Pentru ca ele sa se poata naste era obligatoriu ca $n fondul cosmologic de radiatii sa e,iste mici fluctuatii de temperatura (care corespund unei fluctuatii de densitate) altfel 8niversul ar fi fost o uriasa mare de atomi de hidrogen heliu si ceva urme de litiu# (in pacate asa cum am aratat de<a atmosfera terestra $mpiedica efectuarea de masurari precise# Acesta a fost motivul pentru care NASA a trimis $n spatiu cele doua telescoape de care aminteam $n introducerea la acest articol# .n %&&/ echipa telescopului spatial Cobe publica primele rezultate ale fluctuatiilor de temperatura din fondul cosmologic de radiatii cu o rezolutie unghiulara de circa -R si cu o sensibilitate de ordinul a %'*= E# .n februarie /''+ echipa IMAP publica la r:ndul ei aceeasi imagine a 8niversului de data aceasta cu o rezolutie unghiulara de circa ='S si cu o sensibilitate similara celei obtinute de Cobe# Cele doua telescoape au adus multe lamuriri $n problema originii si evolutiei 8niversului dar au ramas multe $ntrebari care $si asteapta raspunsul# Pentru acestea telescopul spatial Planc5 este instrumentul potrivit# 0l va 6vedea9 8niversul timpuriu cu o rezolutie de %'S o sensibilitate cu ordinul de marime de %'*> E# 8niversul timpuriu va fi 6vazut9 de catre noul telescop pe un interval de lungimi de unda cuprins $ntre +' si 4=- G"z (IMAP vedea numai $n intervalul //*&' G"z)# Observatiile efectuate de Planc5 ne vor putea a<uta sa aflam care dintre teoriile privitoare la Kig Kang sunt mai apropiate de adevar# Ca o paranteza vom aminti ca IMAP predecesorul lui Planc5 a oferit argumente solide $n sustinerea teoriilor Kig Kang*ului inflationar (Stiinta si tehnica 2M/''>)# (ar care dintre teoriile inflationare (multe si ele) se apropie mai mult de adevarH 1a aceasta $ntrebare se adauga altele: care este v:rsta e,acta a 8niversuluiH Care este natura materiei si energiei $ntunecateH 0,pansiunea 8niversului va continua la nesf:rsit sau el se va prabusi $ntr*un Kig CrunchH Si ca sa va formati o imagine mai sugestiva asupra misiunii Planc5 va vom mai spune ceva# 0l va studia cu precizie si polarizarea radiatiei care alcatuieste fondul cosmologic de radiatii# Astfel vom capata informatii pretioase (indirecte) asupra undelor gravitationale produse la %'*+= secunde dupa Kig Kang? !elescopul spatial Planc5 va avea o masa de %#&'' 5g va fi $nalt de 2 / m si va avea un diametru ma,imum de 2 / m# Oglinda principala a sa va avea un diametru de % = m si va focaliza lumina sosita de la $nceputurile 8niversului catre o oglinda secundara care la

%/

r:ndul ei o va trimite printr*un sistem sofisticat catre instrumentele de masura# C:nd vorbim despre instrumentele de masura ne referim de fapt la doua detectoare foarte sensibile botezate (foarte tehnic) Bnstrumentul de 7recventa Foasa (17B D 1oJ 7reOuenc) Bnstrument) si Bnstrumentul de 7recventa .nalta ("7B D "igh 7reOuenc) Bnstrument)# Pentru ca ne place sa mai spunem c:te ceva si despre ceea ce se afla $n spatele unor denumiri tehnice vom vorbi pe scurt despre cele doua instrumente ale telescopului Planc5# !nstrumentul de #recventa 2oasa este de fapt o matrice alcatuita din // receptoare radio care vor functiona la o temperatura de */=+R C# 3eceptoarele vor fi grupate pe patru canale de frecventa centrate $n banda cuprinsa $ntre +' si -' G"z# 0lectronica acestora se bazeaza pe 6"0M!9 ("igh 0lectron Mobilit) !ransistors D tranzistoare cu electroni de mare mobilitate) care <oaca un rol similar cu cel al tranzistorilor folositi $n aparatul dumneavoastra de radio: vor amplifica semnalul radio receptionat de antena (adica de oglinda principala)# .n cazul unui receptor obisnuit semnalul amplificat este transmis catre un difuzor# .n cazul telescopului Planc5 semnalul obtinut este stocat $ntr* un calculator pentru a fi transmis catre Pam:nt $n vederea prelucrarii# !nstrumentul de #recventa @nalta este $n principiu un termometru# Mai bine zis el este alcatuit din =/ de detectoare bolometrice care vor converti radiatia $n crestere de temperatura care la r:ndul ei va fi masurata de catre niste termometre si convertita $n semnal electric# Bnstrumentul de $nalta frecventa va functiona pe sase canale cuprinse $ntre %'' si 4=- G"z si va fi racit p:na la ' %E? Aceste pretioase instrumente sunt prote<ate de catre un $nvelis care va <uca mai multe roluri# .n primul r:nd el va $mpiedica lumina 1unii a Pam:ntului si a Soarelui sa orbeasca telescopul# (e asemenea el va asigura evacuarea caldurii produse de functionarea aparaturii si va <uca si rolul de ecran de protectie termica# Sa nu uitam o parte dintre instrumente vor functiona la temperaturi situate la numai o zecime de grad deasupra lui zero absolut# Mai trebuie $nainte de a $ncheia acest subcapitol sa spunem c:te ceva si despre locul $n spatiu $n care va fi plasat acest observator spatial# 0ste un loc cu totul special acolo afl:ndu*se $n prezent mai multe sonde terestre dintre care vom aminti acum numai de predecesorul telescopului Planc5# 0ste vorba desigur despre IMAP# 1ocul acesta special poarta si un nume: punctul 1/ sau punctul 1agrange / $n care atractiile gravitationale ale 1unii Soarelui si !errei se anuleaza reciproc# 0l se afla la o distanta de % = milioane de 5m de !erra iar calatoria p:na la el va dura %= luni# .ndata ce va a<unge $n zona prestabilita vor $ncepe pregatirile $n vederea declansarii campaniei de masuratori care vor dura circa > luni# Pentru observarea universului timpuriu telescopul se va orienta cu Soarele $n spate si va $ncepe sa se roteasca cu viteza de o rotatie pe minut astfel $nc:t a,a optica a telescopului sa faca un unghi de -' grade fata de a,a de rotatie# Periodic va fi modificata aceasta a,a de rotatie astfel $nc:t la capatul a %= luni $ntreg cerul sa fie baleiat si $nregistrat de catre aparatele de masura de la bord# Si $nca un mic detaliu pe care special l*am lasat mai la urma# Printre obiectivele stiintifice ale misiunii Planc5 se afla si testarea teoriei 3andall*Sundrum care spune ca 8niversul nostru tridimensional se afla 6scufundat9 $ntr*un univers multidimensional (daca nu stiti ce $nseamna asta va sugeram sa consultati numarul %%M/''= sau sa rasfoiti cartea 8ltima aventura: 8niversul despre care aminteam la $nceputul acestui te,t)#

%+

Te!e'$opu! Her'$%e!) '$rutatoru! pri*e!or 'te!e

O buna parte din 8nivers este prea rece pentru a putea fi observat $n lumina vizibila# (e la multe dintre obiectele aflate $n 8nivers nu avem dec:t informatii transmise $n zona infrarosie a spectrului# Nici macar primele stele si primele gala,ii nu ne sunt accesibile direct pentru ca $ntre timp datorita e,pansiunii 8niversului lumina pe care au emis*o c:ndva si*a marit lungimea de unda plas:ndu*se astfel tot $n zona infrarosului a infrarosului $ndepartat# 0ste drept datorita telescopului spatial Spitzer avem de<a imaginea acestor prime stele dar asa cum am aratat $n numarul din noiembrie /''= era vorba despre imagini obtinute indirect prin 6stergerea9 tuturor obiectelor ceresti cunoscute de pe un set de imagini $n infrarosu obtinute cu a<utorul lui Spitzer# 7ara informatii directe o buna parte din evolutia de dupa Kig Kang a 8niversului ar ram:ne doar obiectul unor teorii nesustinute de argumentele rezultate din masuratori# .n plus multe din obiectele ce se afla $n 8nivers ne sunt ascunse de nori de praf si gaz# Ne sunt ascunse $n lumina vizibila deoarece dimensiunile lor sunt echivalente cu lungimea de unda a particulelor de praf lumina fiind astfel $mprastiata# Problema nu mai apare atunci c:nd reusim sa observam aceeasi zona a cerului $n infrarosu# Astfel ne devin accesibile nucleele galactice care cel mai adesea se ascund $n spatele unor $ngramadiri de praf interstelar sau stelele aflate $n primul lor stadiu de evolutie c:nd sunt $ncon<urate de un strat gros de praf protoplanetar# Acestea au fost foarte pe scurt numai c:teva dintre motivele care au facut din telescopul "erschel o necesitate# .ntr*o singura propozitie putem spune ca "erschel este un telescop spatial care va efectua observatii $n zona infrarosului $ndepartat mai e,act $n gama de unde cuprinsa $ntre >' si >-' microni# (aca intram $n detalii vom putea spune ca acesta va fi cel mai mare telescop spatial de care vor dispune oamenii de stiinta oglinda sa av:nd un diametru de + = m# Pentru comparatie vom spune ca telescopul spatial "ubble are o oglinda cu un diametru de / 2 m iar Spitzer una cu diametrul de ' 4= m# .ntreg ansamblul telescopului spatial "erschel va c:ntari + + tone va fi $nalt de - = m si va avea un diametru de 2 m# Ansamblul va cuprinde un modul de serviciu ($n care vor fi amplasate sistemele de alimentare cu energie echipamentele de stabilizare si de orientare precum si sistemele de comunicatii) si modul sarcinii utile# Acesta din urma va adaposti telescopul bancul optic un sistem de racire si instrumentele care trebuie aduse la temperatura foarte scazuta# Acest modul este prote<at de un scut solar pe care sunt amplasate bateriile solare care furnizeaza energie electrica telescopului# .nainte de a prezenta $n fuga instrumentele de la bordul lui "ershel va propun sa facem o scurta incursiune catre oglinda principala a telescopului# 0a reprezinta o importanta premiera tehnologica rezultata din constr:ngerile legate de limitarea masei pe care vehiculul lansator o poate trimite $n spatiu (sa nu uitati ca pe acelasi vehicul va fi instalat si telescopul Planc5)# .n primul r:nd ea nu va mai fi una monobloc ci va fi ansamblata din %/ 6petale9# .n general pentru constructia oglinzilor principale este folosita sticla sau $n unele situatii anumite metale# (in pacate oglinda ar fi fost mult prea grea# Ar fi c:ntarit circa % = t adica aproape <umatate din masa $ntregului telescop? S*a cautat un material nou# Cel gasit de specialistii 0SA a permis reducerea masei oglinzii la numai

%2

/2' 5g# Materialul folosit este carbura de siliciu# Acest material are avanta<ul unei mari stabilitati structurale si termice# (upa asamblarea initiala si prelucrare (eroarea admisa este de numai +' nanometri?) si slefuire oglinda a fost acoperita cu un strat de %' nanometri din nichel*crom dupa care s*a realizat acoperirea finala cu un strat de +'' nanometri din aluminiu# C:t despre instrumentele care vor converti lumina captata de catre sistemul optic al telescopului spatial "erschel $n informatii utile care vor fi transmise catre Pam:nt nu sunt multe de spus acum# (e fapt fiecare instrument $n parte reprezinta o bi<uterie tehnologica si ar merita c:te un articol separat# (eocamdata noi doar vom enunta aceste instrumente pentru ca avem certitudinea ca nu peste multa vreme atunci c:nd vor $ncepe sa curga informatiile rezultate din observatii vom reveni cu detaliile necesare pentru a e,plica modul $n care au fost obtinute# Sa trecem deci $n revista instrumentele de la bordul telescopului spatial "erschel# &amera cu matrice de fotodetectoare si spectrometrul (Photodetector Arra) Camera and Spectrometer D PACS)# 0ste o camera si un spectrometru cu rezolutie mica spre medie pentru lungimi de unda mai mici de /'= microni# PACS utilizezaza doua matrice cu detectoare bolometrice pentru camera si doua matrice cu detectoare fotoconductoare pentru spectrometru# "eceptorul spectral si fotometric (Spectral and Photometric Bmaging 3eceiver * SPB30)# 0ste o camera si un spectrometru de rezolutie mica spre medie pentru lungimi de unda mai mari de /'' microni# 0l utilizeaza = matrice detectoare: trei pentru a obtine imagini ale surselor $n infrarosu pe trei lungimi de unda (6culori9) diferite si doua pentru analiza completa a luminii infrarosii emisa de sursa observata# !nstrumentul )eterodina pentru infrarosul ndepartat ("eterod)ne Bnstrument for the 7ar Bnfrared * "B7B)# Nu putem trece chiar $n fuga peste acest instrument# Aici sunt necesare c:teva scurte e,plicatii# "B7B utilizeaza tehnologia heterodinei (utilizata de altfel si la emitatoarele radio) e,ploat:nd natura electromagnetica a fotonilor ce sosesc de la sursele observate# .n acest caz semnalul de <oasa frecventa receptionat este mi,at cu unul de frecventa $nalta produs de catre un oscilator local# Avanta<ul unui asemenea instrument consta $n marea sa rezolutie spectrala ceea ce $nseamna ca poate discerne linii spectrale foarte fine si foarte apropiate# Asta $nseamna ca putem face o analiza spectrala foarte precisa (e,trem de utila de e,emplu pentru identificarea precisa a compusilor organici)# .n plus rezolutia marita permite masurarea e,trem de precisa prin efect (oppler a vitezei de deplasare a sursei emitatoare# (ar asemenea performante au costul lor# "B7B are o rezolutie spatiala relativ scazuta# (3ezolutia spatiala este capacitatea de a discerne $ntre doua surse apropiate#) 0l are o 6retina9 alcatuita dintr*un singur 6pi,el9# Aceasta nu constituie o problema deoarece telescopul "erschel are ceilalti doi ochi (PACS si SPB30) care ne vor transmite informatii cu o buna rezolutie spatiala (dar cu o mai mica rezolutie spectrala)# "B7B va lucra $n - benzi spectrale cuprinse $ntre 24' si %#&%' M"z# Nu trebuie sa uitam ca toate masuratorile se vor efectua $n infrarosul $ndepartat# Asta $nseamna ca telescopul "erschel va detecta surse cu temperatura relativ scazuta# (e aici apare o conditie suplimentara valabila de altfel si $n cazul telescopului Planc5: instrumentele trebuie aduse la o temperatura apropiata de 'E# Pentru aceasta este folosit un sistem de racire care va folosi de*a lungul vietii telescopului circa /#''' l de heliu lichid# .n plus fiecare instrument $n parte va poseda propriul sau sistem de racire astfel

%=

$nc:t temperatura de functionare sa fie c:t mai aproape de ' E# (espre locul din spatiul cosmic $n care va lucra acest telescop nu mai este nimic de spus# 0l va pleca de pe Pam:nt $mpreuna cu Planc5 si va fi plasat la r:ndul lui $n punctul 1/#

Con$!u ii
Am prezentat doua telescoape spatiale europene doi ochi ai pam:ntenilor care ne vor a<uta sa vedem 8niversul asa cum niciodata nu l*am vazut# Pom $ntelege nu peste multa vreme noi mecanisme care guverneaza $nceputul 8niversului# Pom putea afla raspunsuri la $ntrebari fundamentale care pot fi rezumate $ntr*una singura: cum a $nceput totulH Credem ca aceste doua telescoape vor avea aceeasi minunata soarta ca predecesoarele lor# Ne vor aduce lucruri at:t de noi $nc:t va trebui sa reformulam o parte dintre teoriile actuale si sa cream unele noi# Aceasta este de fapt soarta stiintei aceea de a aprinde lumini noi $n cunoasterea omeneasca pentru a dezvalui peisa<e din ce $n ce mai apropiate de acel adevar pe care $l cautam cu totii# Cri'tian Ro*an

UNIVERS - TIMPUL VIITOR

&red ca se poate spune ca este de-a dreptul impresionant cum* la peste -88 de ani de la cele doua 'eorii ale "elativitatii* (instein continua sa fie reperul principal al aproape oricarui efort de mai buna* mai detaliata si mai profunda ntelegere a +niversului n care traim (xpresii ca :roiectul (instein sau ,incolo de (instein revin frecvent si n presa de specialitate* si n carti si articole* si n presa obisnuita

8ltimul capitol al acestui (osar dedicat 8niversului invizibil va propune si el o scurta incursiune $n lumea pe care 0instein a $ntrezarit*o si care va deveni una familiara $ncep:nd cu urmatoarea suta de ani# O lume care @se va muta9 pentru $nceput pe 1una si pe Marte o lume pentru care au $nceput sau vor $ncepe sa lucreze $n cel mult /' de ani de acum $nainte misiuni spatiale care ne vor face sa g:ndim altfel si sa @vedem9 altfel 8niversul chiar daca aparent cea mai mare parte din el este clasificat drept invizibil# Pa prezentam foarte pe scurt c:teva dintre ele# (aca sunteti interesati $n mai multe detalii le

%>

puteti gasi fara nicio dificultate pe Bnternet sau $mi puteti scrie pentru documentarea completa#

TPF - Terre'tria! P!anet Finder

Aceasta este denumirea proiectului NASA de detectare a planetelor e,traterestre# Bdeea este simpla realizarea tehnologica mai putin# Pentru ca este vorba de @blocarea9 (ocultarea) interferometrica a luminii unei stele pentru a putea observa planetele sale evident mult mai mici si mai putin luminoase pentru instrumentele noastre de observare# Performanta va fi echivalenta cum foarte potrivit s*a spus cu observarea de departe a unui licurici aflat $n lumina unui reflector foarte puternic# .n plus odata identificate asemenea planete va urma o cercetare amanuntita a suprafetelor si atmosferei lor $n ideea gasirii @semnaturii chimice a vietii9# ((etalii veti gasi $n Stiinta si tehnica %*/M/''/ si +M/''/#) Pornit $n /''/ aprobat $n /''2 proiectul a primit o puternica lovitura prin rezolutia /' din +% ianuarie /''- a Camerei 3eprezentantilor care stabileste limitari imposibile ale cheltuielilor duc:nd daca nu la anularea proiectului cel putin la trecerea sa pe o @lista de asteptare9 a carei durata ar putea fi e,trem de lunga# (arL optimismul se pastreaza si planurileMvisele nu se opresc# (e mai mult succes s*ar putea bucura perechea europeana a !P7###

Dar+in
Misiunea 0SA are o data de lansare de<a fi,ata $n <urul anului /'/'# 0ste vorba de o mini flotila de trei telescoape spatiale de + m care redirectioneaza lumina catre nava principala unde fasciculele sunt combinate si analizate de reteaua interferometrica instalata la bord# (omeniul de lungimi de unda ales este infrarosul pentru ca @stralucirea9 la aceste lungimi de unda a unei stele este doar de un milion de ori mai mare dec:t cea a planetelor Ouasi*terestre din <urul ei fata de factorul de un miliard $n cazul observatiilor $n vizibil# ((etalii suplimetre veti gasi $n Stiinta si tehnica %*/*/''/)

Superno&a A$$e!eration Probe

Ne aflam de data aceasta mult mai aproape $n timp anul /'%+ cu o misiune care $si propune sa investigheze p:na la /''' de supernove $ndepartate pe an de*a lungul celor trei ani de functionare planificati aceasta $n scopul clarificarii mecanismului care genereaza acceleratia 8niversului# (Pezi caseta#)

Ne+ ,or!d' Di'$o&erer

8n alt proiect subventionat de data aceasta de Bnstitutul NASA pentru Concepte Avansate# Scopul este de a construi $n spatiu un sistem eficient de blocare a luminii provenite de la stelele din vecinatatea planetelor care sunt observate# Pentru observarea %-

propriu*zisa se va apela la un telescop $n functiune de e,emplu chiar la !elescopul Spatial Iebb mult asteptatul succesor al lui "ubble# (Pentru detalii suplimentare puteti consulta Stiinta si tehnica &*%'M/''=)#

SIM P!anet-ue't
.nca un 6cautator de planete9 aflat $n faza de definitivare a proiectului# (ar nu doar at:t# SBM (Misiunea de Bnterferometrie Spatiala) vaL masura 8niversul prin determinari ale pozitiilor si distantelor stelelor cu o precizie fara precedent# (Bnformatii suplimentare gasiti $n Stiinta si tehnica +M/''/#) 8n alt rezultat care se asteapta de la SBM este stabilirea c:t mai e,acta a datei la care va avea loc unul dintre cele mai dramatice evenimente cosmice ciocnirea a doi monstri gala,iile Andromeda si Calea 1actee (eveniment cu care se $ncheie (osarul nostru)#

LISA
Ca si Constellation ; 1BSA face parte dintr*un mare program de cercetare denumit 6(incolo de 0instein9 (Ke)ond 0instein)# Numele complet este 61aser Bnterferometer Space Antenna9 si este vorba despre o misiune comuna 0SA*NASA care de fapt va deschide cu adevarat o noua fereastra spre 8nivers fereastra gravitationala# Scopul sau este detectarea undelor gravitationale care se produc de e,emplu $n urma e,ploziei unei supernove sau atunci c:nd o $ntreaga stea neutronica este 6$nghitita9 de o gaura neagra sau atunci c:nd doua gauri negre fuzioneaza# Practic imposibile de detectat pe Pam:nt undele gravitationale ne vor furniza informatii decisive privind structura 8niversului asa cum deocamdata o stim doar din ceea ce ne spune 3elativitatea Generala a lui 0instein# 1BSA va opera $ntr*o formatie de trei nave spatiale dispuse $n forma de triunghi cu o distanta de = milioane 5m $ntre fiecare doua dintre ele si urmarind Pam:ntul de la o distanta de =' milioane 5m pe traiectoria sa $n <urul Soarelui# (Pezi caseta#)

DESTIN. Dar( Ener/0 Spa$e Te!e'$ope

8n nume cum nu se poate mai potrivit pentru un telescop spatial care va $ncerca sa ne a<ute sa $ntelegem D sau cel putin sa $ncepem sa $ntelegem * energia $ntunecata si modul $n care aceasta a influentat si $nca o mai face e,pansiunea 8niversului si $n care va afecta cu siguranta soarta finala a acestuia# Pa face acest lucru pornind de la masuratori de $nalta precizie asupra a +#''' de supernove anual pe durata celor trei ani ai misiunii sale# .n plus va 6scruta9 tot prin fereastra infrarosie milioane de gala,ii $n $ncercarea de a realiza o noua harta a materiei din 8nivers# (estin) asteapta acum aprobarea finala# (aca aceasta va veni la timp ea va putea fi lansata $n /'%+#

%4

Pom $ncheia aceasta foarte sumara (si partiala) prezentare a misiunilor spatiale care vor marca cu siguranta $nceputul secolului urmator cu un proiect numit viata adica

LIFE Lunar In"ra'tru$ture For E1p!oration

Sustinut cu ardoare de Germania si Olanda prezentat pentru prima oara $n mod public $n /''= acest proiect de % + miliarde de dolari urmareste instalarea unui radiotelescop $n zona polara de sud a 1unii# 0l va deschide agenda consiliului ministerial al 0SA din ianuarie /''4 si daca totul va merge bine ar putea fi lansat $ntre anii /'%+*/'%=# Principala sa sarcina ar fi din nou cautarea e,oplanetelor $ntr*o fereastra de %*%' M"z inutilizabila pe !erra din cauza interferentelor ionosferice# (ar ceea ce cred ca este si mai important montarea unei $ntregi infrastructuri de observatie pe 1una va marca revenirea omului pe primul corp cosmic pe care a pasit vreodata si pe care foarte repede l*a uitat# 0ste o revenire pe care americanii o planifica pentru anul /'/' cu o perioada de pregatire care va $ncepe anul viitor $n /''4 si care va duce inevitabil la instalarea primelor baze permanente de cercetare pe 1una#

!m 4undersc)Gnen 1onat 1ai=

.n minunata luna mai# Asa se intituleaza unul dintre cele mai frumoase lieduri ale lui 3obert Schumann din ciclul sau 6(ragoste de poet9# 0ste usor de imaginat despre ce este vorba $ntr*o asemenea culegere de c:ntece emotia care le strabate efectul pe care $l are asupra ascultatorului combinatia cuv:nt*muzicaL Si regret $nca o data ca at:ta lume este vaduvita de emotia fara egal a stiintei D $n primul r:nd pentru ca fie nu a avut cine sa le vorbeasca despre ea fie din cine stie ce motive au refuzat sa o primeasca# Am $nt:rziat predarea ultimei parti a acestui (osar din cauza suitei de stiri din zilele de &*%% mai# Pi le daruiesc deci $n ordinea publicarii lor cu o singura e,ceptie si fara niciun comentariu $n afara de cele doua r:nduri de $ncheiere a $ntregului (osar# (eci: 2 *ai 3 La &4natoare dupa a $in$ea "orta Cu ideea materiei $ntunecate (si a energiei $ntunecate) ne*am obisnuit# Si fizicienii si cosmologii si toti cei interesati de fenomenul stiintific# Cum sa facem 6sa o vedem9 este $nsa o problema care ram:ne $nca fara raspuns# Cel putin p:na acum adica p:na c:nd Glenn)s 7arrar si 3achel 3osen de la 8niversitatea din NeJ Tor5 sugereaza ca solutia ar putea fi furnizata de o a cincea forta diferita de cele patru forte fundamentale cunoscute $n prezent D tare electromagnetica slaba si gravitationala * si care s*ar putea detecta de e,emplu $n ciocnirea a doua clustere galactice# (e ce $ntr*un caz at:t de particularH Pentru ca doar obiecte cosmice de asemenea dimensiuni ar putea*o evidentia indirect cel putin# 6Studiul de caz9 ales este cel cunoscut sub numele de 6Kullet Cluster9 ciocnirea a doua clustere galactice dintre care unul comparativ mai mic patrunde ca un glonte (de unde si numele) $n celalalt e,traordinar de mare# .nregistr:nd apoi viteza cu care 6glontele9 se departeaza se poate evalua daca acceleratia sa are o valoare care poate fi e,plicata e,clusiv pe seama fortei de gravitatie# 0,aminarea datelor furnizate de telescopul spatial Chandra (deci $n raze ;) arata ca este vorba de o viteza a 6frontului de soc9 de 2#-2' 5mMs prea mare pentru a fi produsa doar de gravitatie (vezi Stiinta si

%&

tehnica &M/''>)# Paloarea poate fi $nsa e,plicata daca se accepta e,istenta unei forte suplimentare care actioneaza $ntre cele doua clustere tot cu raza mare de actiune si cu o intensitate de ' 2*% / ori c:t cea a fortei de gravitatie# (e ce nu a fost detectata $n e,perimente terestre o asemenea fortaH Simplu pentru ca intensitatea ei se situeaza mult sub pragul de detectie# ConsecinteleH Necesitatea revizuirii Modelului Standard cea mai 6buna9 teorie de care dispunem $n prezent $n sensul includerii supersimetriei si a unor particule necunoscute $n prezent care sa fie purtatoare ale fortei $n plus necesara pentru e,plicarea rezultatelor $nregistrate# 55 *ai 3 A$a'a !a Mr6 Spo$( Cine nu $si aduce aminte pe Mr# Spoc5 <umatate om <umatate vulcanian prim ofiter pe 8SS 0nterprise sub comanda Capitanului Fames !# Eir5H Ce legatura poate e,ista $ntre el si NASAH 3aspunsul poate fi adus de viitoarea misiune SBM PlanetUuest care urmeaza sa fie plasata pe o orbita solara si care va avea drept obiectiv detectarea de planete Ouasiterestre locuibile $n sistemele unor stele vecine noua# 8na dintre aceste stele care urmeaza a fi e,plorate este 2' 0ridani situata la mai putin de %> = a#l# de Pam:nt# 2' 0ridani (sau Omicron 0ridani sau Eeid de la cuv:ntul arab Oa)d care $nseamna coa<a de ou) este un sistem stelar triplu din constelatia 0ridanus descoperit $n %-4+ de Iilliam "erschel descoperitorul lui 8ranus (%-4%) si al radiatiei infrarosii# 2' 0ridani a fost descoperita initial ca o stea dubla dupa care $n %-4+ un alt mare astronom Otto Iilhelm von Struve a descoperit ca una din componente este ea $nsasi o stea dubla# 0i bine daca va mai aduceti aminte din universul Star !re5 planeta Pulcan de pe care provenea Mr# Spoc5 orbita tocmai steaua 2' 0ridani A una din componentele sistemului triplu despre care am vorbit# (eci SBM PlanetUuest poate foarte bine sa o descopere# Bar noi putem merge chiar mai departe pentru ca !P7 * !errestrial Planet 7inder (daca $si va reveni) mai poate face $nca un pas si sa caute pe asemenea lumi semnele vietii# 0,ista deci sanse ca S7*ul sa reuseasca p:na la urma sa devina doar un simplu capitol din cartea stiinteiL 55 *ai 3 De$anu! de &4r'ta P:rsta stelei "0 %=/+*'&'% descoperita de 0uropean Southern Observator) este de %+ / miliarde de ani deci este doar cu apro,imativ ='' de milioane de ani mai t:nara dec:t 8niversul? 0valuarea v:rstei sale este similara cu datarea cu carbon radioactiv folosita de arheologi baz:ndu*se pe masuratori asupra elementelor radioactive din stea care $nca mai e,ista si astazi dupa un proces de dezintegrare radioactiva de c:teva miliarde de ani# 55 *ai 3 O noua 'urpri a7 Titani$a Vborul celor doua sonde spatiale Po)ager care $n %&4'*%&4% a furnizat imagini ale atmosferei lui !itan unul dintre satelitii lui Saturn a semnalat prezenta hidrocarburilor si a altor molecule organice comple,e care ar putea foarte bine sa fie 6caramizile9 vietii# (atele datorate sondei Cassini si publicate la %% mai $n revista Science ne aduc informatii despre tholini D aerosoli organici aflati la $naltimi mult mai mari dec:t se credea posibil $n atmosfera lui !itan (%''' m)# Sunt molecule formate $ntr*un mod diferit dec:t considerau specialistii care se confrunta astfel cu un proces care s*ar putea foarte bine sa fi avut loc si pe Pam:nt $n stadiile incipiente ale istoriei sale# 55 *ai - Mi$roa'tronautii Lsau cum ne luam microbii cu noi chiar si pe navele spatiale? Bnevitabil# Si $n ciuda celor mai atente si mai sofisticate masuri de curatenie# Aceasta a fost constatarea astronautilor de pe statia spatiala MB3# Pe garnituri de cauciuc din <urul ferestrelor pe

/'

diversele componente ale costumelor spatiale pe cablurile de cupru D aproape peste tot# Si nu doar pe MB3: pe BSS (Statia Spatiala Bnternationala) astronautii au descoperit bucati de mucegai pe o placa de care $si agatau echipamentul de e,ercitii# P:na la problemele ridicate de apropierea de o gaura neagra avem probleme mai aproape de noi aparent mai marunte dar de care va depinde $n mod categoric viata astronautilor# 58 *ai 3 Pe'te doua *i!iarde de ani7 Cine nu stie si nu vorbeste astazi despre faimoasa 6recesiune a gala,iilor9H Asa a fost descoperita 6deplasarea spre rosu9# Simplu spus toate gala,iile se $ndeparteaza de noi si cu c:t sunt mai departe cu at:t viteza lor 6de fuga9 este mai mare# Cu o mare e,ceptie: Andromeda sau gala,ia cu indicativul M*+% $n catalogul Messier# Aceasta se apropie de noi cu o viteza de %/' EmMs# Ciocnirea finala este inevitabila ca si procesul de fuziune a celor doua care va urma# Ce se va $nt:mpla atunciH Ce soarta vor avea Soarele si chiar Pam:ntul (care $nca vor e,ista la acea data)H (oi cercetatori de la Centrul "arvard* Smithsonian de Astrofizica !#F# Co, si Abraham 1oeb au publicat recent rezultatele unei simulari pe calculator a acestei nemaiazute ciocniri# Pa prezentam $n $ncheierea (osarului nostru cronologia acestui formidabil eveniment raportata la prezent (P)# :-H*9 miliarde ani Se naste Soarele# Andromeda si Calea 1actee se afla la o distanta de 2 / milioane a#l# : Andromeda si Calea 1actee se afla la o distanta de / > milioane a#l# Cele doua $mpreuna cu alte +'*2' gala,ii de mai mici dimensiuni formeaza Grupul 1ocal cu un diametru de %' milioane a#l# si o masa de peste o mie de miliarde (%'%/) de mase solare# 0l este la r:ndul sau membru al Superclusterului 1ocal (Superculsterul 7ecioarei)# :ID miliarde ani Andromeda si Calea 1actee au o prima ciocnire laterala# Cu o probabilitate de %/N Sistemul Solar este aruncat din discul central al Caii 1actee si a<unge $n coada mareica a materiei e,pulzate din Calea 1actee# 0,ista chiar si o probabilitate de +N ca Soarele $nsusi sa fie integrat $n Andromeda# 8n tablou coplesitor pentru astronomii de atunci? Por urma alte si alte ciocniri p:na c:nd totul se va 6aseza9 $ntr*o super agitatie de stele rotindu*se toate $n <urul unui centru de gravitatie comun# Cele doua gauri negre supermasive gemene vor deveni nuclee galactice active hranindu*se cu abundenta materie stelara disponibila# Ciocnirile de nori de gaz si de praf ne vor arunca la peste %''#''' a#l# de centrul noii structuri galactice D o distanta 6de siguranta9 fata de gaurile negre gemene centrale# :I9 miliarde ani Soarele se pregateste de final# (in el nu a mai ramas dec:t o uriasa rosie# (in Pam:nt n*a mai ramas dec:t niste zgura# Andromeda si Calea 1actee s*au unit $ntr*o singura gala,ie D spuneti*ii de e,emplu 6Androlacteea9 (Co, si 1oeb i*au spus Mil5omeda)# O gala,ie eliptica masiva $n care nu mai e,ista nicio urma din spectaculoasele sale brate spirale# Nebunia formarii de stele noi a $ncetat# Noua gala,ie se pregateste si ea de sf:rsit si se multumeste cu materia stelara care nu a mai apucat sa fie folositaL :I-88 miliarde ani !oate gala,iile care nu sunt legate de Grupul 1ocal dispar# Se departeaza de noi cu viteze mai mari dec:t viteza luminii asa ca nu mai avem cum sa le vedem# 6Ca si frunzele de toamna toate stelele*au pierit9LPoate ca versurile lui 0minescu vor mai fi citite si atunci si cineva chiar va fi ascultat c:nd se va $ntreba cum a putut avea o asemenea viziune a

/%

sf:rsitului dar cu siguranta ca astronomii de atunci vor scoate definitiv capitolul 6Astronomie 0,tragalactica9 de pe lista studiilor lor# !ot ce le va ram:ne va fi Androlacteea# Bar editorii de pe atunci ai revistei Stiinta si !ehnica nu vor mai avea motive sa pregateasca pentru cititorii lor un (osar cu titlul celui pe care vi*l oferim noi astaziL

?upernova Acceleration :robe

Pentru a masura viteza de e,pansiune a 8niversului sunt folosite supernovele de tip Ba# Acestea apar atunci c:nd avem de*a face cu un sistem stelar binar format dintr*o pitica alba si o giganta rosie# Pitica alba 6captureaza9 materie din giganta rosie p:na $n momentul $n care masa ei atinge circa % 22 mase solare clipa $n care pitica alba e,plodeaza devenind o supernova# Acest tip de supernove este bine studiat teoretic si stim ca ele $n momentul e,ploziei au o luminozitate bine precizata# (e asemenea se cunoaste foarte bine variatia $n timp a luminozitatii supernovelor de tip Ba# 0ste suficient sa masuram luminozitatea la nivelul !errei a unei asemenea supernove pentru a determina distanta p:na la ea# Pe de alta parte masur:nd deplasarea spre rosu a liniilor spectrale a supernovei putem determina viteza cu care ea se $ndeparteaza de noi# Combin:nd cele doua valori (distanta si viteza de e,pansiune) pentru mai multe supernove de acest tip putem estima valoarea acceleratiei e,pansiunii 8niversului# 7ac:nd aceste calcule pentru c:t mai multe supernove de tip Ba putem trasa o istorie c:t mai precisa a evolutiei e,pansiunii 8niversului# Supernova Acceleration Probe (SAP) va fi de fapt un telescop spatial care va avea oglinda principala cu diametrul de / m si va lucra $n zona infrarosului apropiat# Ca si celelalte mari observatoare spatiale SAP va fi amplasat $n zona punctului 1/# (C#3#)

5!?A
Atunci c:nd o stea masiva $si termina ciclul de viata e,plodeaza devine o supernova si lumineaza pentru o scurta perioada de timp mai puternic dec:t o $ntreaga gala,ie# .n momentul e,ploziei cea mai mare parte a masei stelei este e,pulzata $n spatiu# Bar atunci c:nd o stea $si pierde brusc sa zicem noua zecimi din masa sa atunci ea pierde si doua zecimi din c:mpul sau gravitational# Aceasta modificare a c:mpului gravitational se propaga sub forma unor unde care deformeaza spatiu*timpul $ntocmai ca undele produse pe suprafata apei atunci c:nd aruncam o piatra# Subliniem: nu este vorba despre unde electromagnetice ci despre unde care se manifesta $n structura spatiu*timpului# Cu c:t este mai mare steaua care e,plodeaza cu at:t mai mare va fi amplitudinea undelor gravitationale# Aceleasi unde gravitationale se produc si $n cazul $n care doua obiecte masive se rotesc unul $n <urul celuilalt (vezi Stiinta si tehnica '+M/''=)# Sa nu uitam ca $nsusi Kig Kang*ul a produs unde gravitationale### P:na $n prezent s*a $ncercat detectarea undelor gravitationale cu a<utorul unor observatoare terestre (detalii gasiti $n numarul din Stiinta si tehnica indicat mai devreme) dar deocamdata nu e,ista niciun rezultat concret# Motivul este simplu: undele gravitationale se manifesta prin deformari mici ale spatiu* timpului iar $n cazul observatoarelor terestre modificarea de lungime este mai mica dec:t //

dimensiunea unui atom de hidrogen? 0ste nevoie sa se realizeze observatoare de unde gravitationale cu baza de masura foarte mare imposibil de realizat aici pe !erra (este prea mica planeta noastra?)# Observatorul 1BSA consta $n plasarea $n spatiu a trei sisteme interferometrice laser care vor 6zbura9 $n formatie distanta dintre ele fiind de ordinul a = milioane de 5m# Masur:nd modificarea distantelor dintre componente se pot detecta undele gravitationale produse de catre fenomenele cosmice amintite mai devreme# Si se mai cuvine o precizare# Multe dintre teoriile cosmologice contemporane prezic un anumit mod de propagare a undelor gravitationale produse de catre obiectele aflate la mare distanta# Atunci c:nd ele vor fi detectate se vor putea selecta dintre numeroasele teorii actuale pe cele care se apropie mai mult de realitate# (C#3#)

Andrei Dorobantu

/+