Cap 1 Notiuni teoretice asupra ocuparii si somajului

1.1 Somajul: concept, forme, cauze, efecte.

Multi economisti si oameni de politici au definit somajul ca fiind o problema macroeconomica de mare actualitate si complexitate, acesta fiind analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut oficial de somer. In termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca, devenind din acest punct de vedere un fenomen specific pietei muncii avand natura exclusiv economica. Somajul nu este o marime omogena , ci cunoaste forme multiple si diverse , denumite , de obicei , in functie de cauzele ce stau la baza genezei lor. Astfel, avem: Somajul voluntar (somajul natural) este forma de somaj proprie persoanelor care hotarasc in mod deliberat sa inceteze lucrul total sau partial , fie pentru ca ei considera ca salariul este prea mic si prefera sa aiba timp liber sau sa dobandeasca o meserie noua , fie pentru ca sunt in cautarea unui loc de munca mai bine retribuit , iar costurile antrenate cautate vor fi recuperate cu prisosinta prin cresterea salariului . Somajul involuntar este forma de somaj cauzata de imposibilitatea unor persoane de a gasi un loc de munca , acceptand salariul curent , adica salariul pe care il accepta persoanele care lucreaza. Somajul structural este acela care se formeaza din cauze de natura economica , ce actioneaza in faza descendenta a unui ciclu economic lung, atunci cand nu se pot crea locuri de munca durabile in acord cu cresterea ofertei de forta de munca. Somajul tehnologic este somajul generat de modernizarea vechilor tehnici si tehnologii de fabricatie. Aceasta se realizeaza prin evolutia ramurilor propulsatoare ale unui nou mod tehnic de productie si prin accentuarea procesului de concentrare a productiei si capitalului.

 Somajul sezonier este somajul care depinde de factorii naturali ce influenteaza puternic activitatea din anumite ramuri economice , ca agricultura , constructiile , turismul etc. Acesta este un somaj de durata relativ mica si poate fi resorbit mai ales prin pregatirea persoanelor respective pentru o activitate complementara , ce ar putea fi efectuata in perioada critica. Cauza principala a acestei forme de somaj este obiceiul publicului de a cumpara , obicei care , la randul sau , este corelat cu schimbarile anotimpului intr-un an. Somajul intermitent este somajul generat de mobilitatea insuficienta a fortei de munca , precum si de inegalitatile intre califivarile persoanelor care vor sa se angajeze si calificarile pe care le solicita patronatul. Totodata , somajul intermitent este generat si de contractelor de angajare a fortei de munca pe prioade de timp scurte. Somajul de conversiune este acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere , fara vechime mare in munca , insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos; Somajul repetitiv este acela care include persoanele ce cunosc o alternanta de perioade de activitate se de somaj , afectand mai ales tinerii si persoanele cu o calificare mai slaba , degradand competenta profesionala si statutul lor social; Somajul de excluziune este acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele cele mai in etate , cele mai putin caificate , cele aflate in somaj o perioada lunga , indiferent daca primesc sau nu ajutorul de somaj. Somajul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte. In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii , ce au ajuns la varsta legala de munca, nu pot fi onorate de utilizatorii de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din motive obiective sau subiective: neconcordanta pregatirii ei profesionale cu nevoile si exigentele impuse de activitatea economico sociala; retinerile unor agenti economici producatori in a angaja tineri fara experienta in munca, etc. In al treilea rand, somajul se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor de locuri de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua , care se decid sasi ofere munca lor pe piata.

Efectele fenomenului numit somaj sunt adesea tratate unilateral - se pune accentul fie pe efectele resimtite de somer si de familia sa, fie pe cele nationale: sociale, economice si politice. Irosirea unei cantitati insemnate de resurse de munca este un efect care nu poate fi contestat al somajului de mare amploare. Sporirea costurilor pe care economia tarii trebuie sa le suporte sub forma ajutoarelor de somaj este un alt efect al somajului. In tarile cu sisteme nationale de ajutor de somaj, fondurile cu destinatia respectiva ajung se detina pana la 3,5 4% din PNB si pana la 17 19% din bugetele tarilor. Adesea cel mai dramatic dintre efectele somajului este diminuarea veniturilor familiilor care au in cadrul lor someri . Este stiut faptul ca in nicio tara ajutorul de somaj nu asigura acoperirea integrala a salariului avut anterior de somer si nici nu se raporteaza la salariile medii, fapt ce duce la trecerea prin dificultati materiale deosebite din partea somerilor si a familiilor lor.

1.2 Ocuparea

Nu exista decat patru mijloace posibile de a mari volumul ocuparii: a) O imbunatatire a organizarii sau a previziunii care sa reduca somajul frictional, b) O micsorare a dezutilitatii marginale a muncii, asa cum o exprima salariul real la care se poate obtine mana de lucru suplimentara, astfel incat sa se reduca somajul voluntar, c) O crestere a productivitatii fizice marginale a muncii in ramurile care produc bunuri pentru consumul muncitorilor, d) O sporire a preturilor la bunurile care nu intra in consumul muncitorilor, in raport cu pretul bunurilor de consum pentru muncitori, concomitent cu o deplasare in cheltuielile nemuncitorilor de la acestea din urma la cele dintai. (Arthur Pigou) Prevenirea si atenuarea somajului au devenit preocupari majore ale tuturor fortelor sociale (salariati, sindicate, patronati) si ale puterii publice din toate tarile cu economie de piata. Aducerea nivelului acestuia la limitele sale normale este sustinuta prin grupe de masuri economicoinvestitionale, educationale, etc. Prima dintre acestea se refera la o mai buna repartitie a fondului total de munca , care s-ar putea obtine prin reducerea duratei saptamanale de lucru, , scaderea varstei de intrare in pensie, prelungirea duratei scolaritatii obligatorie, extinderea locurilor de munca cu program redus si/sau cu timp partial de munca. O a doua grupa de masuri se refera la indepartarea de pe pietele muncii a unor grupe de ofertanti cum sunt: exilarea sau returnarea lucratorilor straini imigrati nenaturalizati inca, interzicerea imigrarii sau restrictionarea ei la

maximum, etc. (de specificat faptul ca aceste masuri s-au configurat dupa 1980). Inversarea procesului de substituire a factorilor de productie ar fi a treia grupa de masuri pentru atenuarea somajului. Este stiut faptul ca procesul industrializarii a insemnat substituirea muncii pin capital. Multi specialisti mizeaza in prezent pe inversarea acestui proces in conditiile extinderii sectorului prestator de servicii, si, deci, pe incetarea substituirii muncii prin capital. A patra grupa de masuri vizeaza cresterea mobilitatii populatiei active. Un astfel de proces poate fi dus la implinire prin imbunatatirea continutului invatamantului, asigurarea unei structuri adecvate acestuia, orientarea profesionala a tinerilor spre domeniile cele mai dinamice ale activitatilor social-economice, adoptarea de masuri complexe legislative si executive care sa faciliteze deplasarea oamenilor la noile locuri de munca. Evident, o alta grupa de masuri se refera la crearea de noi locuri de munca pe baza de investitii, indeosebi in acele ramuri si sectoare care au sanse de a se dezvolta in viitor. Toate masurile enumerate mai sus presupun investitii, motiv pentru care intampina numeroase piedici economice, sociale si culturale in realizarea lor.

Tinerii i piaa forei de munc

Acest capitol prezint interaciunea tinerilor din mediul rural cu piaa forei de munc. Primul element de interes este statutul ocupaional i identificarea resurselor sociale favorabile angajrii. Pentru cei care au locuri de munc, este de urmrit profilul acestora, n funcie de diferii

factori, cum ar fi ocupaia i domeniul de activitate. n cazul celor fr loc de munc, de interes este dac i, mai ales, cum caut un loc de munc. O alt perspectiv asupra tinerilor, ca parte a forei de munc, aparine angajatorilor i autoritilor. Sun vizate criteriile care stau la baza deciziei de angajare. Posibilitile de calificare sau recalificare profesional,dorinele tinerilor i suportul oferit de angajatori reprezint alte elemente de interes. V. 1. Statutul ocupaional. Resurse sociale favorabile angajrii n raport cu piaa forei de munc, situaia tinerilor din mediul rural cu vrste cuprinse ntre 16-35 de ani se ncadreaz n urmtoarele categorii: persoane ocupate (39,5%), dintre care: salariai, persoane cu / fr forme legale de angajare: 28%; liber profesioniti: obin, n principal, venituri ca PFA, ntreprindere individual (I.I.), cabinet individual (de avocatur, medical) etc.: 1,7%; zilieri non-agricoli: lucreaz cu ziua, fr o baz contractual: 3,6%; zilieri agricoli: lucreaz cu ziua, informal, n agricultur: 3,5%; agricultori: principalul venit provine din agricultur i / sau din vnzarea de produse agricole, lucreaz pe baz de contract sau n propria gospodrie: 1,9%; patroni sau administratori de firme (0,6%). persoane neocupate (19,8%), dintre care: omeri nregistrai la (AJOFM): primesc sau nu indemnizaie de omaj: 1,3%; omeri nenregistrai la AJOFM, respectiv persoane fr ocupaie i fr alte venituri formale, n cutarea unui loc de munc, apte de munc i dispuse s nceap lucrul n perioada urmtoare dac ar gsi: 16,4%;

 persoane inactive (42,7%), care nu fac parte din fora de munc, dintre care: elevi sau studeni: 25,7%. persoane casnice: 16,5%. Datele generale pe segmentul 16-35 de ani indic o pondere foarte ridicat a persoanelor care nu fac parte din fora de munc, din cauza prezenei intervalului de vrst 16-19 ani, n care, peste 80% dintre tineri sunt nc la liceu, coal profesional, de ucenici amd. Avnd n vedere corelaia puternic dintre un nivel sczut de educaie i riscul de srcie i excluziune social, pentru persoanele din grupa de vrsta 16-19 ani nici nu ar fi de dorit o participare pe piaa forei de munc (altfel dect scurte angajri pe perioada vacanei), deoarece ar nsemna renunarea la absolvirea cu succes a nvmntului secundar. Pentru tinerii cu vrste ntre 19-35 de ani, situaia ocupaional prezint diferenieri majore fa de ntregul interval 16-35 de ani. Persoanele ocupate reprezint principala categorie, aproape jumtate din total (47,6%). Categoria persoanelor inactive devine a doua, ca pondere (31%), circa o treime fiind studeni. n schimb, ponderea persoanelor neocupate este similar (21,1% fa de 17,7%). Ocuparea unui loc de munc are la baz un complex de factori determinani care acioneaz oarecum simultan, dar n maniere diferite. Un prim criteriu de deosebire ar fi ntre cei care se regsesc la nivelul cerereii sau la cel al ofertei de for de munc. Oferta este reprezentat de persoanele aflate n cutarea unui loc de munc. Prin urmare, factorii determinani la nivelul ofertei sunt cei la nivel individual, respectiv calificarea, vrsta, genul, etnia etc. Cererea de for de munc deriv din nevoia angajatorilor de orice tip de a crete nivelul de bunuri i servicii oferite spre consum, ceea ce presupune mai muli angajai.

n explicarea variaiei statutului ocupaional ntre angajat, fr ocupaie i persoan inactiv, care nu face parte din fora de munc este prezentat n figura 7, corelaia cu probabilitatea de a fi angajat a nou presupui factori cauzali. Cei nou factori reprezint variabile din datele culese prin ancheta pe baz de chestionar, n rndul tinerilor din mediul rural, cele mai multe fiind la nivel individual, respectiv, n ordinea importanei: nivelul colar, genul, vrsta i etnia. Alte variabile sunt la nivel de gospodrie sau la nivel de sat, precum nivelul de dezvoltare al comunei i starea material a gospodriei. Cumulai, factorii la nivel individual explic 19% din variaia statutului ocupaional. Adugnd i variabilele la nivel de gospodrie i sat, puterea explicativ a modelului crete la 25%. Prin urmare, cea mai mare parte a factorilor determinani n obinerea unui loc de munc nu se gsesc la nivel individual, respectiv la nivelul ofertei de for de munc, ci la nivelul cererii de for de munc. Cu toate acestea, factorii la nivel individual prezint o importan semnificativ i rezult n diferenieri sensibile ntre ansele pe care tinerii din rural le au pe piaa forei de munc. n cele ce urmeaz, prezentm cei mai importani dintre cei nou factori, respectiv nivelul de colarizare, genul, vrsta, etnia i regiunea de reziden. Nivelul de colarizare este cel mai important predictor privind deinerea unui loc de munc. Mai mult de dou treimi dintre persoanele cu studii superioare sau absolvente de coli postliceale sunt persoane ocupate. Absolvenii de coli profesionale sunt singura categorie de persoane preponderent ocupate, chiar dac nu au studii superioare. n schimb, cei care au cel mult opt clase sunt cei mai vulnerabili din acest punct de vedere. Un fapt interesant este c o minoritate semnificativ dintre absolvenii de liceu (38%) sunt persoane inactive. Cauza acestui indicator poate fi observat prin disparitatea substanial a statutului ocupaional n funcie de gen.

O majoritate substanial (72%) a tinerelor de 19 ani i peste, sunt inactive, cea mai mare parte fiind persoane casnice. De altfel, peste 62% dintre angajai sunt brbai. Aadar, tinerele din mediul rural formeaz o categorie de grup vulnerabil pe piaa forei de munc . Probabilitatea reuitei pe piaa forei de munc crete dup 25-26 de ani . Aproape dou treimi dintre tinerii ocupai, provin din aceast categoria de vrst: 26-35 de ani. Pn n 20 de ani, n proporie covritoare, tinerii sunt inactivi, fiind o vrst la care sunt elevi sau studeni. Grupul cel mai vulnerabil pe piaa forei de munc, sub raportul vrstei, sunt tinerii ntre 21-25 de ani. Recent absolveni ai unui liceu, grup colar sau, mai rar, de facultate, cei mai muli nu au nc experien profesional, iar n aceste condiii angajarea este foarte dificil. Pentru minoriti, apartenena etnic reprezint un factor predictor al reuitei pe piaa forei de munc. n proporie de 60%, tinerii maghiari sunt ocupai, cea mai ridicat pondere dintre grupurile etnice majore. n schimb, la romi ntlnim cea mai ridicat pondere de persoane fr ocupaie (38%). Prin urmare, tinerii romi formeaz un grup vulnerabil aparte, pe piaa forei de munc. n cazul romnilor, ponderea acestora n cadrul fiecreia dintre cele trei categorii ocupai, neocupai, inactivi este aceeai cu cea din ntreaga populaie, respectiv circa 88%. Regiunea de reziden este un alt factor predictor important al succesului tinerilor pe piaa forei de munc. Regiunile de dezvoltare Vest i Nord Vest, respectiv n Banat, Criana i Maramure, se disting prin ponderile cele mai ridicate, n jur de 60% de tineri fiind ocupai. n regiunile cu un nivel mediu de dezvoltare, precum Sud Vest Oltenia, Sud Muntenia i Centru, se regsesc ponderile cele mai ridicate de persoane fr ocupaie: n jur de 30%. n schimb, n regiunile tradiional

cele mai srace, Nord Est i Sud Est, se ntlnesc ponderile cele mai ridicate de persoane inactive: aproximativ 40%.

V. 2. Locurile de munc ale tinerilor din rural Locul de munc al tinerilor din rural poate fi n aceeai comun (41%), n alt comun (7%) sau la ora (47%), caz n care este necesar naveta. Probabilitatea unui ctig salarial mai mare este mai ridicat pentru navetiti, care reprezint aproape 60% din cazurile n care veniturile personale depesc 1.000 lei pe lun. n ceea ce privete ocupaia din prezent (Grafic 54), cel mai muli sunt muncitori calificai (26%), urmai de muncitori necalificai (23%), lucrtori n servicii i comer (23%) i angajai cu studii superioare (13%). Diferenele de gen sunt vizibile att n cazul ocupaiilor, ct i al domeniilor de activitate, cele dou fiind, de altfel, corelate. Femeile lucreaz ntr-o mai mare msur dect brbaii ca lucrtori comerciali (71%), n timp ce muncitorii calificai (71%), tehnicienii i mecanicii (peste 90%) se recruteaz, preponderent, din rndul brbailor. Toate aceste elemente se regsesc i n diferenele de venituri. Lucrtorii n comer tind s se situeze n zona salariului mediu, n timp ce muncitorii calificai i maitrii depeasc pragul de 1.000 lei net lunar. Angajaii cu studii superioare se afl, de asemenea, n cea mai mare parte, pe acest nivel de salarizare. Domeniul de activitate cel mai frecvent al angajatorului este n comer (21%), urmat de industrie (16%) i construcii (16%). Dup cum era de ateptat, exist o puternic relaie ntre anumite ocupaii i gen. n construcii i industrie lucreaz preponderent, brbaii, n timp ce femeile sunt angajate cu predilecie, n comer, nvmnt, sntate i asisten social.

n ciuda potenialului agricol al Romniei, numai 5% dintre tineri au venituri din munc n agricultur. Dup forma de proprietate, 75% dintre tineri au drept angajator o ntreprindere privat, 15,8% sectorul public, 6,4% companii de stat, 2,4% societi cooperative de diverse tipuri i sub 1% organizaii nonguvernamentale. Dei nu exist o diferen notabil n privina veniturilor salariale n funcie de tipul de angajator, este de reinut faptul c sectorul public angajeaz persoane cu studii superioare ntr-o msur mult mai mare dect sectorul privat. Vechimea medie n munc este de ase ani, n timp ce puin peste o cincime dintre tinerii au o vechime de pn n trei ani. Acest fapt subliniaz, o dat n plus, dificultatea obinerii unui loc de munc sub 24 de ani. Vechimea la actualul loc de munc prezint o medie de trei ani i jumtate. De altfel, peste jumtate dintre tineri sunt de peste 3 ani la actualul loc de munc. Legat de forma de angajare, cel mai des ntlnit este contractul de munc pe perioad nedeterminat (74%), dei contractul pe perioad determinat ncepe s fie mai des utilizat. Capitolul V .3. O pia incluziv a muncii n mediul rural

Putem evidenia ponderea limitat a contractelor de munc pe durat determinat (12%) n raport cu media UE 27. Contractele pe durat limitat sunt nc rar folosite n Romnia fa de alte state europene (nivel declarat n Romnia 2010 1.1% Eurostat, 201039). n acest din urm caz, veniturile salariale tind s fie mai reduse, n jurul salariului minim net.

n pofida modificrilor aduse Codului Muncii n 2011, munca la negru, fr contract de munc continu s fie o problem serioas. n procent de 11%, tinerii ocupai au indicat c se afl n aceast situaie. Munca la negru este cel mai des ntlnit n construcii (42%), precum i agricultur i silvicultur (18,5%). Lipsa formelor legale de angajare favorizeaz salarii mici, n zona salariului minim net. Indiferent de forma juridic de angajare, programul este n marea majoritate a cazurilor (94%) cu norm ntreag. n ceea ce privete mulumirea fa de actualul loc de munc, cei mai muli tineri se declar destul (61%) i foarte mulumii (17%), n timp ce, 19% dintre ei s-au declarat destul nemulumii i 3% foarte nemulumii. Gradul de satisfacie fa de locul de munc este corelat cu nivelul de salarizare. Trei sferturi dintre cei nemulumii au un venit salarial de sub 800 lei, n timp ce 44% dintre cei foarte mulumii depesc 1.000 de lei. Salariul este principala, dar nu singura, surs de insatisfacie la locul de munc. Condiiile de munc (15%), natura grea sau repetitiv a muncii (11%) ori comportamentul efului direct (7%) sunt principalele alte motive indicate de tineri. Din perspectiv invers, doar 7% dintre tineri consider salariul ca principala surs de satisfacie la locul de munc, fiind abia pe poziia asea. Primele poziii sunt ocupate de coninutul muncii(24%), caracterul de echip al muncii (21%), condiiile de munc (12%), libertatea deciziei (10%) i aprecierea muncii depuse (10%). Renumele companiei angajatoare reprezint o surs de satisfacie pentru sub 2%. V. 3. Comportamentul de cutare a unui loc de munc Printre tinerii neocupai/inactivi, putem diferenia dou categorii: tineri care au i cei care nu au avut niciodat o experien a unui loc de munc. Majoritatea (61%) celor neocupai sau inactivi nu au avut vreodat un lde munc. Dintre cei care au avut un loc de munc, 60% au peste 26 de ani,

iar trei sferturi nu mai au loc de munc de cel mult 3 ani. Acest fapt subliniaz odat n plus impactul social i economic al crizei economice nceput la finele anului 2008. Aproape jumtate (46%) dintre tinerii din mediul rural neocupai de 19 ani i peste, au cutat un loc de munc n ultimul an (Grafic 57). Cei care au cutat de munc sunt preponderent brbai (56%), cu vrste cuprinse ntre 21-25 de ani (38%). De asemenea, 61% dintre cei care s-au declarat omeri nenegistrai sau fr ocupaie au cutat de lucru. Dintre cei care n-au cutat, 37% sunt persoane casnice, iar ali 20% elevi sau studeni. Ca gen, majoritatea celor care nu au cutat (61%) sunt femei. n privina cutrii unui loc de munc, este de notat faptul c mijloacele mai moderne sunt rar ntrebuinate. Cu alte cuvinte, tinerii din rural au o problem de acces la informaii privind oferta de locuri de munc (Grafic 58). Numai 20% au folosit Internetul i doar 7% au intrat n contact cu o firm de recrutare. i ofertele pe care le identific sunt n acord cu structura angajatorilor disponibili pe plan local (mici ntreprinderi-familiale), dar i cu dificultile de a parcurge distane mai mari de 10 km. n absena unor mijloace de transport, tinerii se limiteaz la metode de cutare cu impact redus. Principala surs de informaii este reprezentat de prieteni, rude i cunotine (62%). n lipsa altor variante, unii tineri au mers direct la 39 Eurostat, Temporary employees as percentage of the total number of employees by sex and age, actualizat 03.08.2012. . Spre deosebire de mediul urban, presa scris (local) rmne nc un impor tant mijloc de informare (31%), ceea ce i difereniaz puternic pe aceti tineri de cei din mediul urban din aceleai categorii de vrst. De asemenea, circa o cincime au cutat un loc de munc i prin intermediul AJOFM-urilor.

Dintre cei care nu au cutat un loc de munc, o treime dintre persoane au motivat c au responsabiliti familiale, fiind de regul femei tinere cu nou-nscui, fapt ce nu le permite s se angajeze. Circa o cincime (21%) sunt non-lucrtori descurajai, care nu au mai cutat din cauza eecurilor repetate din trecut. Ca urmare a contextului economic dificil, numai 10% dintre cei neocupai sau inactivi au primit vreo ofert de munc de cnd nu mai lucreaz sau au absolvit o f orm de nvmnt (Grafic 59). Dintre aceste persoane, 72% sunt brbai. Principalul motiv de respingere la angajare const n salariul i beneficii reduse oferite (43%). Alte motive notabile ca frecven a rspunsurilor sunt problemele de ordin personal (22%) i distana mare de cas (15%), situaie ce ar necesita o navet costisitoare. Valoarea medie a salariului minim net pentru care tinerii de 19 i peste, din mediul rural ar accepta un loc de munc este de 1.150 lei, iar valoarea median de 1.000 lei (Grafic 60). Sub 5% ar fi de acord s lucreze chiar i sub salariul minim net (510 lei n 2011), iar o minoritate semnificativ (31%) sub 1.000 lei. Dac cei mai muli ar accepta un salariu ntre 1.0001.200 lei, foarte puini (10%) sunt cei care aspir la mai mult de 1.500 lei lunar, valoare foarte apropiat de salariul mediu net de 1.455 lei din luna august 2011 (perioada cnd s-au cules datele cercetrii). Circa dou treimi dintre cei care nu ar accepta s lucreze sub 1.200 lei, sunt brbai. Nivelul de educaie influeneaz preteniile salariale aproape direct proporional. n jur de 60% dintre cei care nu ar lucra sub 1.200 de lei au absolvit liceul sau o coal profesional. n ceea ce privete regiunea de reziden, aprox. 40% dintre tinerii din Centru i Sud Vest ar accepta un salariu ntre salariul minim net i 1.000 lei. n schimb, ponderea cea mai ridicat a celor care nu ar lucra sub 1.500 lei este n Banat (25%). Poate cel mai puternic factor de influen asupra salariului minim pentru care tinerii ar a ccepta un loc de munc este nivelul bunstrii gospodriei de provenien. Un procent de 54% dintre cei care ar munci i

sub 500 lei lunar fac parte din gospodrii aflate sub pragul de srcie absolut. Aceast categorie este i cea mai numeroas (43%) pentru intervalul 500-1.000 lei. Pentru urmtorul interval, 1.000 1.200 lei, cei mai numeroi (32%) sunt tinerii din gospodrii aflate sub pragul de srcie relativ. V. 4. Perspectiva angajatorilor i a autoritilor asupra tinerilor din rural ca parte a forei de munc. Decizia de angajare Pentru a avea o imagine mai complet asupra participrii tinerilor din mediul rural pe piaa forei de munc, este relevant i perspectiva angajatorilor i a autoritilor locale i judeene. Pe de o parte, vom aprofunda percepia interlocutorilor instituionali asupra disponibilitii numerice i demografice a forei de munc din grupul-int; pe de alt parte, vom aprofunda modul n care angajatorii, respectiv autoritile, i percep pe aceti tineri n cadrul interaciunilor pe care le au cu ei i n strict legtur i cu decizia de angajare. Una dintre tendinele demografice relevate n capitolul doi al prezentului raport era cea a scderii ponderii tinerilor n totul populaiei din mediul rural. n mai mult de jumtate (57%) dintre localitile cuprinse n eantion, reprezentanii autoritilor locale au indicat o scdere a numrului tinerilor n ultimii 5 ani.

Cap 2 Dinamica ocuparii si a somajului in mediul rural in Romania in perioada 2000 - 2010