Globalizare si Agenda Internationala

Definirea problemei

Globalizare si schimbare sociala

Globalizarea este, cu siguranta, unul dintre termenii cu cea mai mare circulatie in ziua de azi, regasindu-se obligatoriu in !ocabularul oricarei persoane si re!enind in mod constant in aproape orice discutie serioasa$ Se regaseste in aceeasi masura in discursul popular, in cel politic, in discursul mass-media si in acela specializat, al stiintelor sociale$ Sensul initial al fenomenului de globalizare, si anume acela de integrare a sistemelor economice fa!orizata de progresul tehnologic si de multiplicarea relatiilor comerciale, a fost depasit iar termenul de globalizare a a%uns sa poarte puternice conotatii emotionale$ &ermenul pro!ine de la ad%ecti!ul global , cu sensul de 'raspandit in intreaga lume'$ Prima acceptiune utilizata pentru termenul de globalizare a fost aceea geografica, legata de inceputurile e(pansiunii coloniale europene, care au a!ut loc in secolul al )VI-lea$

Globalizare si schimbare sociala

Semnificatii sociale ale * a doua acceptiune a termenului este aceea economica, constand in fenomenului de globalizare dez!oltarea la ni!el global a economiei prin interconectarea proceselor de
productie dincolo de granitelele e(istente ale statelor nationale$

A treia acceptiune utilizata pentru termenul de globalizare este cea politica, a!and in !edere necesitatea centralizarii anumitor decizii care, datorita dez!oltarii economice la ni!elul intregii planete, tind sa depaseasca competentele statelor nationale$ +ea de a patra acceptiune, este cea electronica, a informatizarii si tehnologiei informatiei$ In sensul sau de acum, termenul de globalizare , forma gramaticala care sugereaza un proces ,, s-a i!it din constiinta faptului ca lumea se afla intr-un proces prin intermediul caruia !a de!eni un fel de sat global -.c/uhan0 sau, cel putin, un singur sistem economic, socio-politic si cultural$ +aracteristica actualului proces de globalizare sta in noile tehnologii$ Societatea globala presupune comunicarea e(trem de rapida, care da senzatia unui sat global in care orice e!eniment petrecut intr-un colt al planetei este aflat in celalalt colt, aproape instantaneu$ Se poate spune ca pre!iziunile pri!ind aparitia satului mondial s-au realizat$

Student Geamana Dragos An IV, Seria I, Grupa 5 In prezent, asistam la nasterea unei ci!ilizatii globale, in care cu!antul de ordine este 1comun2$ Interesele comune, !alorile comune, efortul comun sunt Facultatea de Sociologie-Psihologie subsumate cauzei comune a umanitatii3 crearea patriei comune in !ederea ni!ersitatea Spiru "aret, #ucuresti
realizarii destinului comun al omenirii$

Dragos Geamana

Discutiile pri!ind diferentele e(istente intre globalizare si mondializare au condus la e(plicatia potri!it careia, in timp ce globalizarea are in !edere latura economica a fenomenului, mondializarea se refera la dimensiunea politica$ &oate incercarile de definire a globalizarii se pun de acord cu faptul ca fenomenul intereseaza intreaga lume, cele mai multe accentueaza ca a!em de-a face cu un proces dinamic si de lunga durata, insa diferentele se regasesc in ceea ce pri!este notele conceptului$ Anthon5 Giddens pune accentul pe social si economic definind globalizarea ca trimitere 1la dez!oltarea relatiilor sociale si economice, care se e(tind in intreaga lume$ -$$$0 n aspect cheie al studiului globalizarii este aparitia unui sistem mondial, ceea ce inseamna ca, intr-o oarecare masura, trebuie sa pri!im lumea ca formand o singura ordine sociala$' Ideologii globalizarii definesc globalizarea ca fiind o stare a omenirii care permite dialogul pasnic intre ci!ilizatii, pe fondul crearii de sanse egale pentru cat mai multi locuitori ai planetei -Amat5ia Sen0$ Detractorii, la randul lor, se concentreaza in incercarile de a da o definitie globalizarii, pe mult mai !izibilele decala%e dintre bogati si saraci, pe reducerea drastica a numarului celor care -institutii sau indi!izi0 sunt detinatori ai resurselor, urmata de cresterea numarului celor care a%ung sa fie dependenti de primii, pe alienarea tot mai mare a indi!izilor si societatii in ansamblu$ Globalizarea este !azuta ca un mod de autopropulsare oarba a societatii tehnologice, aducand unora, putini la numar, lu( si prosperitate, in timp ce ma%oritatea este marginalizata si condamnata la saracie$ Fenomenul globalizarii este o consecinta directa a proceselor de modernizare si post-modernizare care au marcat ultimele doua secole ale celui de-al doilea mileniu$ Directia de propagare a fenomenului globalizarii este aceeasi ca in cazul celor doua procese amintite3 dinspre tarile occidentale a!ansate inspre statele in curs de dez!oltare si cele apartinand 1lumii a treia2$

Globalizare si schimbare sociala

De la schimbari sociale la Globalizare. Cauze ale Globalizarii Societatea umana poate fi descrisa ca fiind o societate in continua schimbare$ In decursul istoriei umanitatii, prin intermediul tehnicii si tehnologiei, a creatiei umane in general, societatea umana, omul si-a adus o contributie importanta la imbogatirea si completarea mediului ambiant cu propriile sale creatii, atat in ceea ce pri!este aspectele poziti!e , dez!oltarea si amelioararea cadrului de !iata, cat si cele negati!e , cum ar fi deteriorarea factorilor de mediu, spre e(emplu$ 7!olutia ci!ilizatiei umane in ultimele doua secole a fost marcata de doua procese ma%ore care au afectat colecti!itatile umane de pe cuprinsul intregii planete$ .a refer la procesele cunoscute sub numele de modernizare si, respecti!, post-modernizare$ Ambele procese presupun restructurarea fundamentala a societatii in ansamblul ei, inducand modificari in toate subsistemele !ietii sociale3 economic, politic, social si cultural$ Secolul al )I)-lea, dominat de o re!olutie industriala, tehnologica si stiintifica fara precedent in istoria umanitatii de pana atunci, cunoaste primul !al al globalizarii prin e(tinderea imperiilor coloniale$ +aracteristicile globalizarii3 impartialitate, reguli abstracte si impersonale, marimea pietelor globale si a flu(urilor de capital, pastrand proportiile, se puteau regasi foarte bine si in acea perioada a industrializarii$ .odernizarea inseamna in primul rand industrializare, rationalizare, birocratizare, urbanizare, toate acestea a!and drept efect indi!idualizarea$ Pe masura ce acumularea economica inainteaza, regulile traditionale ale respectului ierarhic si obligatiilor comunitar-religioase pierd teren in fata noilor !alori3 ino!atia si indi!idualismul$ Descoperirile stiintifice conduc la dez!oltarea agriculturii si a industriei, impunand treptat moduri noi, mai eficiente de a face$ In America si in tarile 7uropei, in special in cele din !est, manufacturile se dez!olta, pietele se maresc, comertul de!ine din ce in ce mai global, in!estitiile cresc, transporturile si comunicatiile cunosc un a!ant fara precedent, capitalul financiar este mobilizat prin aparitia bancilor$ Si restul statelor sunt implicate, dar numai in masura in care societatile a!ansate inter!in, atat la ni!elul modurilor de productie, cat si la ni!elul ideilor si sentimentelor$ Schimbarea raportului in sfera economica, prin cresterea urmata de dominarea sectorului industrial asupra celui agrar impune si este impulsionata de procesul de urbanizare si de cresterile demografice$ +a urmare a acestor procese este asigurata manufacturilor o forta de munca ieftina si la indemana$ Pe de alta parte aglomerarea populatiei in orase aduce cu sine moduri noi de trai$ .odul de !iata urbana are drept consecinta o anumita alienare datorata
8

Dragos Geamana

ruperii retelelor sociale traditionale bazate pe rudenie$ &oate criteriile ierarhice tind sa fie subordonate criteriului economic$ Societatea tinde sa nu mai fie una ierarhica, iar mobilitatea sociala creste atat pe orizontala -migratiile oras , sat si est , !est0, cat si pe !erticala -depasirea statusurilor sociale mostenite0$ Are loc o crestere treptata a credintei in puterea stiintei de a controla destinul uman a!and drept consecinta secularizarea la ni!elul intregii societati si regandirea intregului sistem de organizare statala pe criterii de eficienta$ ltimul secol al celui de al doilea mileniu a adus in societatea occidentala, a!ansata, emergenta unei societati definita drept societate post-moderna$ 9oua societate se caracterizeaza prin orientarea e(plicita a indi!izilor catre ne!oi superioare, printr-o toleranta crescuta si acceptarea di!ersitatii stilurilor de !iata, prin globalizare si resurgenta gu!ernelor si comunitatilor locale$ /a ni!el indi!idual are loc o deschidere spre noi e(periente, renuntarea la autoritatea traditiei si obisnuitului, planificare, in!estire in educatie, interes crescut pentru participarea la !iata politica si sociala$ Deschiderea catre nou si promo!area pe scara larga a ino!atiilor si ino!arii spri%ina progresul tehnologic si difuzarea rapida a acestuia, conducand astfel la acumularea si la cresterea rapida a ni!elului de trai care, la randul sau, conduce la satisfacerea ne!oilor de baza pentru ma%oritatea membrilor societatilor a!ansate$ Acum accentul cade pe afirmarea identitatii indi!iduale si pe realizarea propriului stil de !iata$ &oleranta si acceptarea diferentelor sunt singurele care garanteaza e(primarea propriei personalitati fara a afecta dez!oltarea celorlalti si a societatii in ansamblu$ .ultitudinea stilurilor de !iata implica multiplicarea comportamentelor de consum, ceea ce conduce la necesitatea resimtita de agentii economici de a furniza pietei produse e(trem de !ariate$ Are loc o di!ersificare e(trema a productiei, specializarea slariatilor de!enind fle(ibila, iar necesitatea de a face fata unor situatii noi ofera anga%atilor mai multa autonomie si putere de decizie$ Atat in epoca industriala, cat si in epoca post-moderna, procesul de e(tindere si de integrare la ni!el global a pietelor a fost fa!orizat de progresul tehnic si tehnologic$ +eea ce au fost electricitatea, telegraful, telefonul, motorul cu abur si cu e(plozie, motorul electric, dar mai ales caile ferate pentru secolul )I), sunt acum internetul, comunicatiile mobile, tehnica de calcul, inteligenta artificiala$ Amplificarea cunostintelor stiintifice a inlesnit si stimulat acti!itatea creatoare, iar noile creatii tehnice au creat mi%loace noi pentru in!estigarea stiintifica$ Acestea ar fi si e(plicatia modului e(ponential in care s-a accelerat in timp dinamica descoperirilor stiintifice si a creatiilor tehnice$ 7ste suficient sa
5

Globalizare si schimbare sociala

mentionam domeniul cel mai dinamic al high-tech -ului contemporan , tehnologia informatiei , !iteza uluitoare cu care se innoiesc atat produsele hardware , cat si cele software $ In zilele noastre, globalizarea de!ine sursa unor schimbari istorice care bul!erseaza sistemele de cunostinte, mentalitatile, comportamentele, actiunea gu!ernelor si institutiilor statelor, conceptiile pri!ind su!eranitatea, ordinea statala, drepturile si libertatile cetatenesti, principiile cooperarii, formele de munca si de productie, criteriile %ustitiei sociale, practic intreaga !iata a natiunilor schimbandu-se$ Se schimba modurile de productie, modalitatile de administrare si stabilire a scopurilor organizarii sociale, pattern -urile de integrare si relationare sociala, ca si mentalitatile si modul de a gandi al indi!izilor, modul de structurare si restructurare a institutiilor$

Dragos Geamana

De la Globalizare la schimbare sociala. Efecte ale Globalizarii Schimbarea pe care fenomenul globalizarii o aduce !izeaza acumularea si cresterea economica, dez!oltarea tehnologica, eficientizarea modurilor de organizare sociala, stabilirea scopurilor societatii si a tipului de interactiuni sociale, modificarea !alorilor impartasite de indi!izi, grupuri si comunitati$ Pe masura ce efectele globalizarii se manifesta, noi si noi amenintari isi fac simtita prezenta, noi necunoscute apar si asteapta raspunsuri$ Deciziile politice se do!edesc greu de structurat, fie si numai pentru faptul ca unele dintre ele pot produce efectele scontate pe termen lung sau se pot do!edi catastrofale dupa multi ani$ Stiinta si cunoasterea !or trebui sa %oace un rol central in procesul de dez!oltare a societatii globale care este pe cale sa se nasca$ Distante care acum nu foarte mult timp se parcurgeau in cati!a ani, se acopera astazi in cate!a ore$ Putem comunica oricand, cu oricine din orice colt al lumii$ In ciuda apropierii mai mari ca niciodata si a depasirii barierelor in urma cresterii fara precedent a !itezei de circulatie a informatiei, capacitatea de a comunica emotii si stari sufletesti profunde este in scadere$ Singuratatea tinde sa de!ina o tara sociala gra!a, in plina epoca a comunicarii, in S A spre e(emplu, peste 4: de milioane de oameni traiesc singuri$ 9iciodata in istoria umanitatii o societate nu a mai cunoscut un asemenea grad de solitudine$ &imp de secole, oamenii si-au imbogatit e(perienta prin contact cu natura si cu alti indi!izi$ Azi, cautam noi e(periente pe ecranele calculatoarelor si ale %ocurilor !ideo$ Are loc modificarea relatiilor inter-umane, rasturnarea !alorilor si dorinta de 1emancipare totala2 a indi!izilor$ n fenomen caracteristic globalizarii il constituie redirectionarea productiei industriale catre state in curs de dez!oltare si slab dez!oltate$ In cautarea profiturilor si a presiunii legislatiei in materie de mediu din tarile dez!oltate, marile concerne transfera capacitatile de productie catre statele aflate in plin proces de modernizare sau catre statele lumii a treia$ Aceasta tendinta este insotita de rezistente !enite atat din tarile de e(port a industrializarii in care muncitorii isi !ad amenintate locurile de munca, cat si in tarile de destinatie a e(portului de industrie care acuza transferul de capacitati de productie in!echite si poluante si sufocarea initiati!ei particulare locale$ Din punct de !edere istoric, comertul a fost o sursa de dez!oltare economica si de schimb cultural pentru un numar insemnat de ci!ilizatii$ In prezent comertul este o arma si un instrument de santa% care se bazeaza pe regulile puterii si a%uta la polarizarea lumii$ Accesul tarilor mici si sarace la instrumentele de decizie, intr-un mod echitabil, este blocat si aproape imposibil$
;

Globalizare si schimbare sociala

+a si accesul la bunastare, si accesul la cunoastere nu este egal pentru toti$ Polarizarea sociala, impartirea lumii in bogati si saraci este dublata acum de polarizarea educationala si informationala$ Din aceasta cauza este !ital pentru tarile mai slab dez!oltate sa-si pastreze si sa-si e(tinda sistemele publice de educatie, sa-si dez!olte puternice sisteme de cercetare stiintifica si tehnica, sa beneficieze cat mai mult de oportunitatile oferite de noile tehnologi informationale si de internet$ Sfidarile noului secol obliga la regandirea problemelor dez!oltarii, plecand de la premisa ca resursele de care dispunem sunt un bun public uni!ersal si, in !irtutea drepturilor fundamentale ale omului, fiecare locuitor al planetei trebuie sa aiba acces la ele3 apa, energie, hrana, medicamente ,, dar si la educatie sau la retelele de comunicatii globale$ <azboaiele !iitorului nu !or mai fi moti!ate atat de ideologii sau de conflicte identitare, ci mai degraba de accesul la resurse$ 7puizarea resurselor de catre natiunile sarace, in conditiile mentinerii unor ritmuri ridicate de crestere demografica si a unor cresteri economice modeste, !a determina mari flu(uri migratoare, generatoare de noi surse de tensiuni si stari conflictuale$ Problemele saraciei si subdez!oltarii, marile discrepante economice si sociale la scara mondiala impun reconsiderarea rolului statului$ &otodata s-a pus cu pregnanta problema necesitatii aparitiei unor institutii de !ocatie uni!ersala care sa actioneze atat pentru a promo!a reguli clare, transparente si echitabile de functionare a pietelor globale, cat si pentru a atenua si corecta esecurile acestor piete, in fa!oarea tarilor slab-dez!oltate, pentru reducerea decala%elor dintre tarile bogate si cele sarace$ Abordarea problemelor sociale la scara globala tine de drepturile si libertatile cetatenesti, de !alorile democratiei$ 7(ista o legatura directa intre dez!oltarea economica si sociala a unei societati si democratie$ 9u poate e(ista o democratie dez!oltata intr-o tara saraca$ Decala%ele de dez!oltare intre natiunile bogate si cele sarace se accentueaza permanent, desi in ultimii cincizeci de ani a a!ut loc o dinamica fara precedent a cresterii economice la ni!el mondial$ Produsul global mondial a crescut de sapte ori$ +u toate acestea, intr-o lume de sapte ori mai bogata, saracia a crescut$ 4,= miliarde de oameni traiesc cu mai putin de 4 dolari pe zi, iar din acestia >,4 miliarde traiesc cu mai putin de > dolar pe zi$ ?ilnic, >@$@@@ de copii mor doar din cauza faptului ca nu au acces la surse de apa$ <aportul 1Fondului 9atiunilor nite pentru Populatie2 arata ca, la ni!elul anului >AA5, 4@B din populatia globului , traitoare in tarile a!ansate , era responsabila pentru :6B din totalul emisiilor poluante si consuma =:B din
Dragos Geamana

totalul resurselor e(istente, in !reme ce alta cincime, din tarile lumii a treia, producea 4B din totalul no(elor si consuma >,6B din resurse$ Aproape :@B dintre saraci lumii sunt lipsiti de cele mai elementare mi%loace de subzistenta, o treime nu au acces la apa salubra, un sfert nu au o locuinta corespunzatoare, 4@B nu au acces la ser!icii moderne de sanatate si 4@B dintre copii parasesc scoala inainte de clasa a V-a$ Din cele circa 5@@ de companii multinationale, aflate in clasamentul celor mai mari transnationale dupa cifra de afaceri, nu mai putin de 488 -aproape %umatate0 sunt detinute de S A, 8: de Caponia, 46 de Germania, iar restul sunt impartite intre celelalte state$ Dar decala%e de dez!oltare nu sunt numai intre nord si sud, intre tarile bogate si cele sarace$ Asemenea decala%e e(ista si in statele dez!oltate, cele mai obser!abile situatii fiind cele din tarile fostului bloc comunist, care se confrunta cu gra!e probleme generate de polarizarea sociala e(cesi!a$ +orporatiile si bancile transnationale sunt beneficiari clari ai globalizarii, fuziunile dintre giganti asigurand, pe langa di!ersificarea si integrarea productiei, ma(imizarea profiturilor si acapararea unor portiuni din ce in ce mai mari din piata$ Daca transferul bogatiilor catre elita financiara mondiala este doar o consecinta a fenomenului globalizarii sau daca este un scop pentru promo!area globalizarii este o problema contro!ersata$ +e putem constata pana in acest moment este faptul incontestabil ca decala%ele nu s-au estompat ci au sporit$ /a toate intrunirile la !arf, la toate summit -urile si conferintele care au ca subiect globalizarea, fie ca sunt organizate de *.+, G= ori #anca .ondiala demonstratii de strada sunt organizate de militantii antiglobalizare$ Praga, Seattle, Da!os, Goteborg, Geno!a sunt luate cu asalt de protestatarii care denunta pe diferite tonuri si din diferite moti!e globalizarea$ &unicile Albe, DA #asta si <ete /iliput din Italia, Cubilee South din Argentina, .iscarea de <ezistenta Globala -Spania0, Eorld Social Forum si Sem &erra -#razilia0, +entrala Americana a .uncitorilor si Public +itizen din S A, francezii de la +onfederatia &aranilor, anarhistii reuniti in #lacF #locF, radicalii ecologisti din Direct Action 9etGorF, ori nationalisti si radicali de dreapta din 7uropa si America de 9ord, cu totii refuza globalizarea, se impotri!esc marilor corporatii transnationale$ Atata timp cat opozantii globalizarii se !or putea manifesta, a!em garantia ca e!entualele derapa%e in sensul urmaririi e(clusi!e a intereselor celor putini care detin puterea nu !or a!ea loc, iar e!olutia globalizarii !a putea conduce la un moment dat la asigurarea bunastarii pentru ma%oritatea cetatenilor planetei$

Globalizare si schimbare sociala

Bibliografie >$ GIDD79S A9&"*9D, Sociologie , 7d$ #ic All, #ucuresti, 4@@@$ 4$ #A .A9 ?DG. 9D, Globalizarea si efectele ei sociale , 7d$ Antet, #uc$, >AAA$ 6$ #* D*9 <AD.*9D, Tratat de sociologie , 7d$ "umanitas, #uc$, >AA;$ 8$ F<I7D.A9 &"$/$, Lexus si maslinul , 7d$ Pro, #uc$, 4@@>$ 5$ <7V7/ C7A9-F<A9+*IS, Revirimentul democratiei , 7d$ "umanitas, #ucuresti, >AA5$ :$ &A9S7 <A?VA9, (Anti ! Globalizarea , articol in re!ista +ariere, 9r$ 6, 4@@6, http3HHGGG$cariere$ro ;$ &*FF/7< A/VI9, Al treilea val , 7d$ Antet si /ucman, #ucuresti, 4@@>$

>@