PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI

1. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE

Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea, astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt:

· Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice, tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei.

· Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei.

Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele:

· postul format din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale), competentele organizationale sau autoritatea formala, competentele sau autoritatea profesionala, responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii.

· functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata

a competentelor, sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere.

· compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar, in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor).

· relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie), relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie), relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala), relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate), relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic, intre compartimente diferite), relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme, sindicate, persoane fizice si juridice).

· nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei.

· ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere, fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor.

Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar, ale carui elemente sunt bine dimensionate. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. 1.

Fig. 1. Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice.

Specialistii, prin studiile realizate, au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori:

· Tehnologia care reprezinta cunostintele, uneltele, echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica.

Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica,productia de masa sau de serie mare, produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua. O data cu cresterea complexitatii tehnologice, creste si numarul de niveluri ierarhice, crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare.

Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent, iar efectele lor personale sunt importante pt. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta), secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea, pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers).

· Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice:

Pe ma sura dezvoltarii firmei, se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. Structura firmei devine complexa, aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale.

Firmele aflate in plina dezvoltare, creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi.

Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei.

Firmele tind sa devina descentralizate, pe masura dezvoltarii lor. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare.

· Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. Astfel, firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt, multe norme, regulamente si canale de comunicare ierarhice), iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor, putine norme, regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). In acest ultim caz, accentul se pune pe coordonarea orizontala, competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul.

2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI

Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente:

·

Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte,

· Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente, pentru a forma ierarhia firmei,

·

Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala,

· Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente).

Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. Pentru vizualizarea structurii organizatorice, de mare ajutor este organigrama (Fig. 2.), care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice.

Fig. 2. Organigrama firmei.

Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale:

· Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive, muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili, fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara.

. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt: · Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor.3. Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. Modelul caracteristicilor unui post. prin crearea unei variatii a sarcinilor. PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI 1. astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor. intre diferite posturi. favorizand schimbul de idei.· Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii. tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei. cu o anumita periodicitate. · Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. este prezentat in Fig. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice. Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite.

Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale). Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata a competentelor. · compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar. relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie). competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. competentele sau autoritatea profesionala. · relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor). persoane fizice si juridice). · functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. competentele organizationale sau autoritatea formala. relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala). . sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere. sarcinilor. sindicate. Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele: · postul format din ansamblul obiectivelor. Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie). relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor. in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). intre compartimente diferite). relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic. autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate).· Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor. responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei. relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme.

ale carui elemente sunt bine dimensionate. 1. prin studiile realizate. fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor. O data cu cresterea complexitatii tehnologice. Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica. echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare. au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori: · Tehnologia care reprezinta cunostintele. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. 1. · ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere. Fig. . Specialistii. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica. uneltele. Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar.productia de masa sau de serie mare. creste si numarul de niveluri ierarhice. produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua.· nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei. Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice.

iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor. Structura firmei devine complexa. aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale. secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent. Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta). firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt. pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers). In acest ultim . regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). Firmele aflate in plina dezvoltare. Astfel.Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi. regulamente si canale de comunicare ierarhice). multe norme. Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. Firmele tind sa devina descentralizate. pe masura dezvoltarii lor. iar efectele lor personale sunt importante pt. putine norme. creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. · Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare. · Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice: Pe ma sura dezvoltarii firmei.

Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice. competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul. de mare ajutor este organigrama (Fig. · Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente). 2. . 2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente: · Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte. Pentru vizualizarea structurii organizatorice.). · Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala. · Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente.caz. pentru a forma ierarhia firmei. accentul se pune pe coordonarea orizontala.

3. intre diferite posturi. . · Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. cu o anumita periodicitate. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale: · Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit. favorizand schimbul de idei. Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara. muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili. Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor. Modelul caracteristicilor unui post. este prezentat in Fig. prin crearea unei variatii a sarcinilor. Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. · Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive. elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. 2. Organigrama firmei.Fig. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii.

Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. permanenta conducerii.Fig. instituirea de colective intercompartimentare.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. reducerea intarzierilor. flexibilitatea structurii. reprezentarea grafica a structurii. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. eficienta structurii. insuficienta personalului in anumite momente. sau alternativ. economia de comunicatii. dificultatea coordonarii personalului. Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: . Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi). Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor. in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza.varianta optima. apropierea conducerii de executie. concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. reducerea problemelor de trafic. scaderea productivitatii. interdependenta minima. Dezavantaje: oboseala. Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. Avantaje: permite obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. 3. unitatea de decizie si actiune. iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. Modelul caracteristicilor unui post.

atributiile Consiliului de administratie.ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). dispozitii generale. partiale. . prelucrarea acestora. functionale. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica). etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare. analiza critica a situatiei existente. Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor. piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii). etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului. determinarea obiectivelor. organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei.etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. de cooperare si de reprezentare). precizarea ariei de cuprindere. vechime). atributiile Conducerii executive). cerintele (studii. responsabilitatile. fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. compartimentele functionale si de productie. compartimentul. atributiile firmei. relatiile (ierarhice. sarcinile. limitele de competenta. Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu.

TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. productie. cu relatii functionale ierarhice. · structura matriceala.1. Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. care suprapune o serie de relatii orizontale. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite. resurse umane. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara.3. 3. ) . contabilitate. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional. ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete. · structura hibrida. sunt urmatoarele: · structura functionala. · structura divizionala ierarhica. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare. cunoscute in literatura de specialitate. conform structurii divizionale.

materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei). - avantajul tehnic potential asupra concurentilor. functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor). - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei). .Fig. Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). Exemplu de structura organizatorica functionala. - facilitatea coordonarii in interiorul functiei. functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - acumularea de experienta. functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime. - posibile economii la scara.

sunt prezentate in Fig. Principalele forme de structuri divizionale. - acumularea deciziilor la varful ierarhiei.2. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite. Principalele forme de structuri divizionale.· dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. Structura divizionala ierarhica Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. . 5. - intreruperi datorate sarcinilor secventiale. 3. Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii. 5. Fig.

Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu. Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni. productie. - facilitatea coordonarii intre functiuni. Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu. - accent simultan pe scopurile diviziilor. pe zona geografica. personal. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing. Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori.Structura divizionala are trei variante: pe produs. . pe client.

- reducerea inovatiilor. - evaluarea corecta a performantelor. - concurenta ridicata intre divizii. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii. - reducerea specializarii. . - transfer limitat al experientei intre divizii. - neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti. in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite.- orientarea catre cerintele clientilor. Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale.

Structura hibrida Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala.3. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor.). la acelasi nivel de conducere (Fig. 6. - specializarea functionala si/sau eficienta. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei. cat si din cea divizionala. · dezavantaje . Fig. 6. Exemplu de structura hibrida (firma IBM).3.

Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala). - supraveghere functionala excesiva. 7. . dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta. Exemplu de structura matriceala. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii. - rectii lente in situatii exceptionale. 3.). Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari.- conflicte intre departamente si divizii. Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala. 7. Fig.

- reactia rapida la schimbare. care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale. . Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt. proiectele speciale (ex. · Etapa III: Suprapunerea permanenta . Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala .: managerii de proiect). · Etapa II: Suprapunerea temporala .Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - descentralizarea luarii deciziilor. - buna coordonare a proiectului sau produsului.in care managerii coordonatori actioneazapermanent.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt. in general cu echipe interdepartamentale permanente. o anumita problema. lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata. Etapa IV: Matricea matura . - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie.in care sefii matriceali au putere egala.

Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala. precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. - rectii lente la schimbare. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. . Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale.- utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. pe produse. - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile. · dezavantaje - costuri administrative ridicate. si matricea globala. pe regiuni geografice. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite. Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup. Pentru adoptarea structurii organizatorice optime. este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale.

programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. economia de comunicatii. concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi). reducerea intarzierilor. Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca. apropierea conducerii de executie.Fig. unitatea de decizie si actiune. iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade. scaderea productivitatii. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: . in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza. Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor.varianta optima. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. Dezavantaje: oboseala. reducerea problemelor de trafic. Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. dificultatea coordonarii personalului. sau alternativ. eficienta structurii. fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. permanenta conducerii. Modelul caracteristicilor unui post. instituirea de colective intercompartimentare. flexibilitatea structurii. Avantaje: permite obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. reprezentarea grafica a structurii. insuficienta personalului in anumite momente.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. interdependenta minima. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca. 3.

sarcinile. cerintele (studii. . vechime). organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei. limitele de competenta. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica).etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. de cooperare si de reprezentare). partiale. Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor. relatiile (ierarhice. responsabilitatile. dispozitii generale. compartimentul. fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. determinarea obiectivelor. Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu. precizarea ariei de cuprindere. functionale. atributiile Conducerii executive).ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). atributiile Consiliului de administratie. piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii). atributiile firmei. prelucrarea acestora. etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare. analiza critica a situatiei existente. conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului. etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. compartimentele functionale si de productie.

iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite. · structura matriceala. in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. 3. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. cu relatii functionale ierarhice. contabilitate. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare. ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete. productie. ) . care suprapune o serie de relatii orizontale. sunt urmatoarele: · structura functionala. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara. cunoscute in literatura de specialitate. Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. resurse umane. · structura divizionala ierarhica. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional.3. conform structurii divizionale. · structura hibrida.1.

Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - acumularea de experienta. functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei). Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei). - posibile economii la scara. Exemplu de structura organizatorica functionala. functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). - avantajul tehnic potential asupra concurentilor. - facilitatea coordonarii in interiorul functiei. . functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor). functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime.Fig.

Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii. sunt prezentate in Fig. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite. Principalele forme de structuri divizionale. 5.· dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. - acumularea deciziilor la varful ierarhiei. . - intreruperi datorate sarcinilor secventiale. Fig. Structura divizionala ierarhica Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. 5.2. Principalele forme de structuri divizionale. 3.

Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing.Structura divizionala are trei variante: pe produs. . Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu. - accent simultan pe scopurile diviziilor. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii. productie. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. personal. - facilitatea coordonarii intre functiuni. pe zona geografica. Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu. pe client. - orientarea catre cerintele clientilor. Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni. Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori.

Structura hibrida . - transfer limitat al experientei intre divizii. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale. 3. in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite.- evaluarea corecta a performantelor. - reducerea inovatiilor. - neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii. Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. - reducerea specializarii.3. - concurenta ridicata intre divizii.

6. - specializarea functionala si/sau eficienta. la acelasi nivel de conducere (Fig. Exemplu de structura hibrida (firma IBM). Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei. .Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala.). · dezavantaje - conflicte intre departamente si divizii. cat si din cea divizionala. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor. Fig. 6.

3. - rectii lente in situatii exceptionale. Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii. Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. Exemplu de structura matriceala. .- supraveghere functionala excesiva. 7.). Fig. dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala). Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala. 7. Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala.

Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala . Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt. - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu. - reactia rapida la schimbare. lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata.Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie. in general cu echipe interdepartamentale permanente. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - descentralizarea luarii deciziilor.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie. Etapa IV: Matricea matura . · Etapa II: Suprapunerea temporala . proiectele speciale (ex.: managerii de proiect). · Etapa III: Suprapunerea permanenta . - buna coordonare a proiectului sau produsului.in care managerii coordonatori actioneazapermanent.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt.in care sefii matriceali au putere egala. . o anumita problema. care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale.

- rectii lente la schimbare. · dezavantaje - costuri administrative ridicate. si matricea globala. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale. PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI 1. pe produse. precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup. Pentru adoptarea structurii organizatorice optime.- utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. pe regiuni geografice. Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE . este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite. - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile.

Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor. responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii. · Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor. competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. competentele sau autoritatea profesionala. tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei. · compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar. sarcinilor. sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt: · Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor. in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). . Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele: · postul format din ansamblul obiectivelor. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei. Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale). · functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata a competentelor. competentele organizationale sau autoritatea formala. astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice. subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea.

Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar. relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme. autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate). 1. relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor. . persoane fizice si juridice). Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice. relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala). sindicate. · nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei. · ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere. 1. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor. intre compartimente diferite). Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie). Fig. · relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. ale carui elemente sunt bine dimensionate. relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie). relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic.Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor).

secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea. crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare. aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale. Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. O data cu cresterea complexitatii tehnologice. . se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica. creste si numarul de niveluri ierarhice. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta).Specialistii. prin studiile realizate. uneltele. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica.productia de masa sau de serie mare. creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice: Pe ma sura dezvoltarii firmei. Structura firmei devine complexa. produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua. · Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. iar efectele lor personale sunt importante pt. au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori: · Tehnologia care reprezinta cunostintele. pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers). Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi. Firmele aflate in plina dezvoltare. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent.

Astfel. Firmele tind sa devina descentralizate. regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt. 2. · Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente. multe norme. regulamente si canale de comunicare ierarhice). . iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor. pentru a forma ierarhia firmei. competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul. pe masura dezvoltarii lor. · Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala. In acest ultim caz. Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente: · Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte. putine norme. · Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. accentul se pune pe coordonarea orizontala.Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare.

de mare ajutor este organigrama (Fig.· Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente). Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite. cu o anumita periodicitate. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive. Fig. care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice. Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara. Organigrama firmei. 2.). 2. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale: · Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor. · Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. intre diferite posturi. prin crearea unei variatii a sarcinilor. . Pentru vizualizarea structurii organizatorice. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii. favorizand schimbul de idei.

dificultatea coordonarii personalului. Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca.3. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi). Avantaje: permite . iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. Fig. reducerea problemelor de trafic. Modelul caracteristicilor unui post. reducerea intarzierilor. 3. fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. insuficienta personalului in anumite momente. elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. este prezentat in Fig. Modelul caracteristicilor unui post. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca.· Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade.

reprezentarea grafica a structurii.obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza. programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. apropierea conducerii de executie. analiza critica a situatiei existente. dispozitii generale. Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor. scaderea productivitatii. Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. permanenta conducerii. compartimentele functionale si de productie. atributiile firmei. instituirea de colective intercompartimentare. Dezavantaje: oboseala. etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. sau alternativ. . conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. interdependenta minima. determinarea obiectivelor. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. unitatea de decizie si actiune. prelucrarea acestora. flexibilitatea structurii. precizarea ariei de cuprindere. etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare. eficienta structurii.varianta optima. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica). atributiile Conducerii executive). Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor. economia de comunicatii. atributiile Consiliului de administratie.

ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete.ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite. compartimentul. productie.fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. sarcinile. 3. · structura divizionala ierarhica. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. limitele de competenta. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional. functionale. cerintele (studii. vechime). TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. · structura hibrida. relatiile (ierarhice. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare. organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei. partiale. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara. cunoscute in literatura de specialitate. sunt urmatoarele: · structura functionala. contabilitate. resurse umane. Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu. . piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii). de cooperare si de reprezentare). responsabilitatile.

Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje . cu relatii functionale ierarhice. 3.1. in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. Exemplu de structura organizatorica functionala. conform structurii divizionale. materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei). ) Fig. care suprapune o serie de relatii orizontale. functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei).· structura matriceala. functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime. functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor).

Structura divizionala ierarhica . - facilitatea coordonarii in interiorul functiei. - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. - avantajul tehnic potential asupra concurentilor.2. - intreruperi datorate sarcinilor secventiale. - acumularea deciziilor la varful ierarhiei.- acumularea de experienta. - posibile economii la scara. · dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei. Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii. 3.

Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu. Fig. pe zona geografica. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. personal. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii.Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. Principalele forme de structuri divizionale. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. Principalele forme de structuri divizionale. Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori. productie. sunt prezentate in Fig. Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing. 5. 5. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite. pe client. Structura divizionala are trei variante: pe produs. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: . Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni.

- evaluarea corecta a performantelor. - accent simultan pe scopurile diviziilor. - facilitatea coordonarii intre functiuni. - concurenta ridicata intre divizii. - orientarea catre cerintele clientilor. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii. .· avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale. - transfer limitat al experientei intre divizii. - reducerea specializarii.

Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. 6. - neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei. Fig. cat si din cea divizionala. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje .). 3. la acelasi nivel de conducere (Fig.3. Exemplu de structura hibrida (firma IBM). in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite. 6. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti.- reducerea inovatiilor. Structura hibrida Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala.

Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala. . Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala.- corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei. 7. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala).). 3. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii. - rectii lente in situatii exceptionale. - supraveghere functionala excesiva. - specializarea functionala si/sau eficienta. Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta. · dezavantaje - conflicte intre departamente si divizii. Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari.

Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje . care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale. · Etapa II: Suprapunerea temporala . Etapa IV: Matricea matura . Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala . Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt. 7. lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt.Fig. proiectele speciale (ex. in general cu echipe interdepartamentale permanente. Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie.: managerii de proiect). Exemplu de structura matriceala.in care managerii coordonatori actioneazapermanent.in care sefii matriceali au putere egala. o anumita problema.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie. · Etapa III: Suprapunerea permanenta .

- buna coordonare a proiectului sau produsului. - reactia rapida la schimbare. - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile. - utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. . Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite. · dezavantaje - costuri administrative ridicate. - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu. - rectii lente la schimbare. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup.- descentralizarea luarii deciziilor.

. precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. pe produse. este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale. Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale. pe regiuni geografice. Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala.Pentru adoptarea structurii organizatorice optime. si matricea globala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful