PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI

1. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE

Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea, astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt:

· Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice, tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei.

· Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei.

Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele:

· postul format din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale), competentele organizationale sau autoritatea formala, competentele sau autoritatea profesionala, responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii.

· functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata

a competentelor, sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere.

· compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar, in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor).

· relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie), relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie), relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala), relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate), relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic, intre compartimente diferite), relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme, sindicate, persoane fizice si juridice).

· nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei.

· ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere, fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor.

Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar, ale carui elemente sunt bine dimensionate. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. 1.

Fig. 1. Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice.

Specialistii, prin studiile realizate, au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori:

· Tehnologia care reprezinta cunostintele, uneltele, echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica.

Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica,productia de masa sau de serie mare, produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua. O data cu cresterea complexitatii tehnologice, creste si numarul de niveluri ierarhice, crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare.

Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent, iar efectele lor personale sunt importante pt. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta), secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea, pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers).

· Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice:

Pe ma sura dezvoltarii firmei, se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. Structura firmei devine complexa, aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale.

Firmele aflate in plina dezvoltare, creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi.

Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei.

Firmele tind sa devina descentralizate, pe masura dezvoltarii lor. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare.

· Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. Astfel, firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt, multe norme, regulamente si canale de comunicare ierarhice), iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor, putine norme, regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). In acest ultim caz, accentul se pune pe coordonarea orizontala, competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul.

2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI

Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente:

·

Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte,

· Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente, pentru a forma ierarhia firmei,

·

Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala,

· Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente).

Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. Pentru vizualizarea structurii organizatorice, de mare ajutor este organigrama (Fig. 2.), care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice.

Fig. 2. Organigrama firmei.

Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale:

· Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive, muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili, fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara.

intre diferite posturi. PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI 1. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii. prin crearea unei variatii a sarcinilor. . favorizand schimbul de idei. cu o anumita periodicitate. este prezentat in Fig. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice.3.· Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor. astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt: · Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor. Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite. · Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei. Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. Modelul caracteristicilor unui post. subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor.

competentele organizationale sau autoritatea formala. competentele sau autoritatea profesionala. intre compartimente diferite). Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor). relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme. . Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata a competentelor. relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor. in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). sindicate. sarcinilor. sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere. relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie). competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei. · functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. persoane fizice si juridice). · relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic. Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale). Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele: · postul format din ansamblul obiectivelor.· Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor. Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie). relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala). autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate). responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii. · compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar.

. prin studiile realizate. 1. ale carui elemente sunt bine dimensionate.· nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei. Specialistii. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica. fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor. uneltele. crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare. echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua. Fig. 1. · ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere. Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar. creste si numarul de niveluri ierarhice.productia de masa sau de serie mare. Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica. au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori: · Tehnologia care reprezinta cunostintele. O data cu cresterea complexitatii tehnologice.

Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. Structura firmei devine complexa. aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale. · Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare. iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor. Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei. regulamente si canale de comunicare ierarhice). pe masura dezvoltarii lor. In acest ultim . Firmele aflate in plina dezvoltare.Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. Astfel. Firmele tind sa devina descentralizate. iar efectele lor personale sunt importante pt. regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). putine norme. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent. Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice: Pe ma sura dezvoltarii firmei. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta). multe norme. se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea. pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers). · Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi. firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt.

· Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente). 2. Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. · Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente. de mare ajutor este organigrama (Fig. · Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala. competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul. pentru a forma ierarhia firmei. .). accentul se pune pe coordonarea orizontala.caz. 2. care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice. Pentru vizualizarea structurii organizatorice. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente: · Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte.

elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite. prin crearea unei variatii a sarcinilor. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii. Modelul caracteristicilor unui post. Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara. Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. 2. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. favorizand schimbul de idei. intre diferite posturi. · Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. este prezentat in Fig. cu o anumita periodicitate. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive. · Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili. .Fig. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale: · Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit.3. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor. Organigrama firmei.

concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. interdependenta minima. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. economia de comunicatii. Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: . instituirea de colective intercompartimentare. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. dificultatea coordonarii personalului. sau alternativ. scaderea productivitatii. eficienta structurii. programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor. unitatea de decizie si actiune.varianta optima. flexibilitatea structurii. fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza. iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. reducerea problemelor de trafic. Dezavantaje: oboseala. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. reducerea intarzierilor. Avantaje: permite obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. 3. permanenta conducerii. Modelul caracteristicilor unui post. Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade. Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. insuficienta personalului in anumite momente. apropierea conducerii de executie. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca. Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca.Fig.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. reprezentarea grafica a structurii. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi).

de cooperare si de reprezentare). prelucrarea acestora. atributiile firmei. compartimentul. determinarea obiectivelor. fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. responsabilitatile. Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu. . Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor. atributiile Consiliului de administratie. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica). limitele de competenta. compartimentele functionale si de productie. vechime). sarcinile.etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare.ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). relatiile (ierarhice. analiza critica a situatiei existente. functionale. piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii). cerintele (studii. partiale. dispozitii generale. organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei. conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului. atributiile Conducerii executive). precizarea ariei de cuprindere.

cunoscute in literatura de specialitate. · structura matriceala. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare.1. conform structurii divizionale. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional. contabilitate. sunt urmatoarele: · structura functionala. in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete. · structura hibrida. productie. TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. care suprapune o serie de relatii orizontale. resurse umane.3. iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite. · structura divizionala ierarhica. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara. ) . Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. 3. cu relatii functionale ierarhice.

- facilitatea coordonarii in interiorul functiei. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - acumularea de experienta.Fig. Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). - posibile economii la scara. - avantajul tehnic potential asupra concurentilor. functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei). - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor). Exemplu de structura organizatorica functionala. functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime. . functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei).

- acumularea deciziilor la varful ierarhiei. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei. Fig. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite. . 3. Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii.2. sunt prezentate in Fig.· dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. 5. 5. Principalele forme de structuri divizionale. - intreruperi datorate sarcinilor secventiale. Structura divizionala ierarhica Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. Principalele forme de structuri divizionale.

Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu.Structura divizionala are trei variante: pe produs. Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing. . pe client. Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni. pe zona geografica. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. personal. productie. - facilitatea coordonarii intre functiuni. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori. - accent simultan pe scopurile diviziilor. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu.

. - concurenta ridicata intre divizii. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale. - neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii.- orientarea catre cerintele clientilor. - reducerea inovatiilor. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti. Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. - reducerea specializarii. - evaluarea corecta a performantelor. in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite. - transfer limitat al experientei intre divizii.

6.). Exemplu de structura hibrida (firma IBM). la acelasi nivel de conducere (Fig. Structura hibrida Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei.3. 6. · dezavantaje . cat si din cea divizionala. - specializarea functionala si/sau eficienta. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor.3. Fig.

dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta.- conflicte intre departamente si divizii. Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. Fig. 7. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii. Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala). Exemplu de structura matriceala.). 3. 7. Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari. Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala. . - supraveghere functionala excesiva. - rectii lente in situatii exceptionale.

in care managerii coordonatori actioneazapermanent. - buna coordonare a proiectului sau produsului. proiectele speciale (ex. · Etapa III: Suprapunerea permanenta . · Etapa II: Suprapunerea temporala . Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala . lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt.in care sefii matriceali au putere egala.Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie. - reactia rapida la schimbare. care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale. in general cu echipe interdepartamentale permanente. . - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - descentralizarea luarii deciziilor. o anumita problema.: managerii de proiect). Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt. Etapa IV: Matricea matura .

precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. pe produse. . · dezavantaje - costuri administrative ridicate.- utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. - rectii lente la schimbare. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup. este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale. si matricea globala. Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala. - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile. Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale. Pentru adoptarea structurii organizatorice optime. pe regiuni geografice. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite.

Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca. iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. 3. programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. interdependenta minima. in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza. dificultatea coordonarii personalului. apropierea conducerii de executie.varianta optima. unitatea de decizie si actiune. Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. insuficienta personalului in anumite momente. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi). Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: . Dezavantaje: oboseala. Avantaje: permite obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. reducerea intarzierilor. flexibilitatea structurii. reducerea problemelor de trafic. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. eficienta structurii. concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. sau alternativ. permanenta conducerii.Fig. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. reprezentarea grafica a structurii. Modelul caracteristicilor unui post. economia de comunicatii. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. scaderea productivitatii. Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor. instituirea de colective intercompartimentare. fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca.

atributiile Conducerii executive). conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului. prelucrarea acestora. vechime). functionale. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica). responsabilitatile. relatiile (ierarhice. etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare. fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. atributiile Consiliului de administratie. sarcinile. atributiile firmei.ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). determinarea obiectivelor. Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor. organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei. compartimentul. etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. analiza critica a situatiei existente. de cooperare si de reprezentare). cerintele (studii. partiale. . dispozitii generale. compartimentele functionale si de productie. piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii).etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu. limitele de competenta. precizarea ariei de cuprindere.

care suprapune o serie de relatii orizontale. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional. · structura divizionala ierarhica. TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. cunoscute in literatura de specialitate. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. ) . in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. · structura hibrida. iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite.1. sunt urmatoarele: · structura functionala. · structura matriceala.3. resurse umane. cu relatii functionale ierarhice. ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete. contabilitate. productie. Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. conform structurii divizionale. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare. 3.

Exemplu de structura organizatorica functionala. materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei). . functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei). functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime. - posibile economii la scara. - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - acumularea de experienta.Fig. Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). - avantajul tehnic potential asupra concurentilor. - facilitatea coordonarii in interiorul functiei. functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor).

. 5. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei.2.· dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. sunt prezentate in Fig. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite. Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii. Principalele forme de structuri divizionale. Structura divizionala ierarhica Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. Principalele forme de structuri divizionale. - intreruperi datorate sarcinilor secventiale. 3. 5. - acumularea deciziilor la varful ierarhiei. Fig.

- facilitatea coordonarii intre functiuni. - accent simultan pe scopurile diviziilor.Structura divizionala are trei variante: pe produs. Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing. Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii. Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni. . Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori. pe zona geografica. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu. - orientarea catre cerintele clientilor. productie. personal. pe client.

Structura hibrida . - reducerea specializarii. - neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei.- evaluarea corecta a performantelor. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii. in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite. 3.3. - transfer limitat al experientei intre divizii. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale. - concurenta ridicata intre divizii. Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. - reducerea inovatiilor.

6. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei.Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala. . Exemplu de structura hibrida (firma IBM). cat si din cea divizionala. - specializarea functionala si/sau eficienta. Fig. 6.). la acelasi nivel de conducere (Fig. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor. · dezavantaje - conflicte intre departamente si divizii.

Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari. 7. Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala.). Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. . Exemplu de structura matriceala. 3.- supraveghere functionala excesiva. - rectii lente in situatii exceptionale. dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta. Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala. 7. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala). Fig.

: managerii de proiect). care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale. - reactia rapida la schimbare.in care sefii matriceali au putere egala. Etapa IV: Matricea matura . in general cu echipe interdepartamentale permanente. lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata. Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie. proiectele speciale (ex. · Etapa III: Suprapunerea permanenta .Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt. Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala . . · Etapa II: Suprapunerea temporala . - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje - descentralizarea luarii deciziilor.in care managerii coordonatori actioneazapermanent. o anumita problema. - buna coordonare a proiectului sau produsului.

Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala. PROIECTAREA ORGANIZARII STRUCTURALE A FIRMEI 1.- utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. pe produse. pe regiuni geografice. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup. · dezavantaje - costuri administrative ridicate. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale. - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile. Pentru adoptarea structurii organizatorice optime. Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale. si matricea globala. Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. FUNDAMENTELE ORGANIZARII STRUCTURALE . precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite. - rectii lente la schimbare.

responsabilitatea indeplinirii anumitor sarcini si atributii. astfel constituite incat sa asigure premizele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. competentele sau autoritatea profesionala. · Structura de executie operationala care cuprinde ansamblul persoanelor.Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor. sarcinilor. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate a firmei. compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate in sensul asigurarii conditiilor economice. tehnice si de personal necesare proceselor de conducere si de executie a productiei. . Deosebim functii de conducere cu pondere ridicata a competentelor. sarcinilor si responsabilitatilor si functii de executie cu transpunerea in opera a deciziilor emise de conducere. competentelor si responsabilitatilor desmnate pe anumite perioade fiecarui component al firmei. Principalele parti ale structurii organizatorice sunt: · Structura de conducere care reuneste ansamblul persoanelor. subdiviziunilor organizatorice si relatiilor dintre acestea. Fisa postului cuprinde: obiectivele postului (ca obiective individuale). · compartimentele cuprind ansamblul de posturi si functii cu un continut similar si/sau complementar. in care persoanele desfasoara activitati relativ omogene (ce solicita cunostinte de specialitate de un anumit tip) precum si un ansamblu de metode si tehnici adecvate (ce sunt amplasate intr-un anumit spatiu si subordonateunui singur cadru de conducere). competentele organizationale sau autoritatea formala. Componentele de baza ale organizarii formale a firmei sunt urmatoarele: · postul format din ansamblul obiectivelor. · functia este factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii.

1. sindicate. Fig. fiind o modalitate de ordonare a posturilor si functiilor in cadrul compartimentelor.Compartimentele sunt operationale (contribuie direct la la realizarea obiectivelor derivate si fundamentale ale firmei) si functionale (contribuie la stabilirea obiectivelor). relatii functionale (exercitate de autoritatea functionala). relatii de stat major (iau nastere ca urmare a delegarii sarcinilor. Principalii factori ce influenteaza eficienta structurii organizatorice. ale carui elemente sunt bine dimensionate. relatii de cooperare (stabilite la acelasi nivel ierarhic. · ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere. Ilustrarea acestor elemente si relatia lor cu structura organizationala este prezentata in Fig. Ele pot fi: relatii de autoritate (se instituie prin prevederi legale si executarea lor este obligatorie). intre compartimente diferite). · nivelul ierarhic defineste ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la distanta egala fata de conducerea de varf a firmei. 1. · relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul de legaturi dintre componentele structurii instituite prin lege. persoane fizice si juridice). . Toate elementele structurii formale constiutie un tot unitar. relatii ierarhice (se instiutie intre conducere si executie). autoritatii si responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane anume desemnate). relatii de control (functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si celelalte compartimente) si relatiile de reprezentare (stabilite intre conducerea firmei si reprezentantii altor firme.

.Specialistii. Complexitatea tehnologica a productiei realizate conduce la o structura diferentiata pentru: productia de unicate si de serie mica. produsele fiind fabricate in cantitati mari pe linii de productie continua. succesul integral al firmei-implica cea mai mica interdependenta). Au fost identificate urmatoarele patru tendinte privind influenta dimensiunii firmei asupra structurii ei organizatorice: Pe ma sura dezvoltarii firmei. pentru ca urmatoarea sa si-o poata incepe pe a ei) si reciproca (in care rezultatele unei firme devin resurse pentru alta si invers). Firmele aflate in plina dezvoltare. creeaza tot mai multe posturi pentru a veni in ajutorul conducerii. crescand si ponderea ierarhica la nivelul conducerii superioare. Aceasta tendinta scade dupa ce s-a creat un numar suficient de posturi. se adauga tot mai multe departamente si niveluri ierarhice. secventiala (o firma trebuie sa-si termine activitatea. Exista trei tipuri de interdependenta tehnologica: acumulata (in care unitatile actioneaza independent. creste si numarul de niveluri ierarhice. iar efectele lor personale sunt importante pt. Interdependenta tehnologica reprezinta gradul in care diferite subunitati ale firmei trebuie sa schimbe informatii si materiale pentru a-si desfasura activitatea. echipamentele si tehnicile de lucru folosite de firma pentru realizarea produselor si serviciilor sale. aparand necesitatea unei schimbari de tipul structurii divizionale. · Marimea firmei este numai un factor al structurii finale a acesteia. au dovedit ca eficienta unei structuri organizatorice depinde de urmatorii factori: · Tehnologia care reprezinta cunostintele. O data cu cresterea complexitatii tehnologice. uneltele. prin studiile realizate. Structura firmei devine complexa. Tehnologia are doua componente: complexitatea tehnologica si interdependenta tehnologica.productia de masa sau de serie mare.

· Mecanismele cerute pentru a facilita coordonarea pe verticala. putine norme. Firmele tind sa devina descentralizate. competentele fiind delegate frecvent de la un nivel la altul. pentru a forma ierarhia firmei. pe masura dezvoltarii lor. iar firmele ce lucreaza intr-un mediu instabil si incert au caracteristici organice (descentralizarea deciziilor. · Gruparea posturilor in unitati si a subunitatilor in departamente. regulamente si canale de comunicare ierarhice si laterale). STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI Structura firmei se compune din urmatoarele patru elemente: · Distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor pe fiecare post si subunitate in parte. . Proliferarea lor duce insa la o formalizare excesiva si implicit la scaderea eficientei. accentul se pune pe coordonarea orizontala. Astfel.Normele si regulamentele suplimentare dezvolta firma pe verticala. firmele care actioneaza intr-un mediu stabil (cu putine schimbari) tind sa aiba caracteristici mecaniciste (centralizate la nivel inalt. · Mediul impune caracteristici structurale diferite firmelor. 2. regulamente si canale de comunicare ierarhice). multe norme. In acest ultim caz. Acest fapt se datoreaza regulamentelor suplimentare care fixeaza modul de luare a deciziilor la nivelurile ierarhic inferioare.

fapt ce determina ca pregatirea noilor veniti sa fie foarte usoara. intre diferite posturi. muncitorii care le realizeaza sunt interschimbabili. favorizand schimbul de idei. Deoarece activitatile la care se adreseaza sunt simple si repetitive. Procesul de elaborare a structurii unei firme se numeste proiectarea firmei. Pentru proiectarea postului exista patru abordari principale: · Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel incat detinatorul acestuia sa aiba doar un mic de sarcini de indeplinit. care de fapt este o diagrama ce prezinta liniile generale ale structurii organizatorice. cat si avantajul instruirii incrucisate a executantilor. Pentru vizualizarea structurii organizatorice. prin crearea unei variatii a sarcinilor. · Rotatia postului reprezinta transferul angajatilor. de mare ajutor este organigrama (Fig. Rotatia se poate face si intre unitati din zone geografice diferite. 2. Fig. . Organigrama firmei. Organigrama ajuta la vizualizarea lantului de comanda ce leaga fiecare salariat de conducerea superioara a firmei printr-un sir de pozitii manageriale corespunzatoare fiecarui nivel ierarhic. · Largirea postului se realizeaza prin alocarea unui numar mai mare de sarcini asemanatoare unui post pentru a-l face mai atractiv. cu o anumita periodicitate.).· Mecanismele necesare pentru supravegherea coordonarii pe orizontala (intre departamente). 2. Se are in vedere reducerea monotoniei asociata simplificarii.

elaborat de Richard Hackman si Greg Oldham. Dezavantaje: lipsa supravegherii in anumite perioade. saptamana de lucru comprimata este un program in care angajatii lucreazapatru zile a cate 10 ore pe zi sau o combinatie similara (in loc de 8 orepe zi). Imbogatirea creste profunzimea posturilor adica gradul in care lucratorii isi pot planifica si controla munca. Avantaje: ridicarea moralului angajatilor. iar o alta metoda este elaborarea unor programe alternative de lucru. Modelul caracteristicilor unui post. indisponibilitatea persoanelor cheie in anumite ore. reducerea problemelor de trafic. reducerea absenteismulul si a migratiei fortei de munca.· Imbogatirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini diferite pentru a mari oportunitatile de dezvoltare si de recunoastere profesionala ale personalului. Fig. cu conditia sa fie prezent in anumite ore de varf. Modelul caracteristicilor unui post.3. Modificarea continutului unui post este o metoda de organizare a muncii care are in vedere nevoile firmei si ale lucratorului. Avantaje: permite . fara stabilirea momentelor de incepere si incheiere a activitatii. reducerea intarzierilor. Exista trei variante principale de programe de lucru: programul de lucru flexibil reprezinta acel program prin care angajatului i se cere sa presteze un anumit numar de ore munca. 3. este prezentat in Fig. dificultatea coordonarii personalului. insuficienta personalului in anumite momente.

economia de comunicatii.varianta optima. analiza critica a situatiei existente. flexibilitatea structurii. Dezavantaje: oboseala. Pentru proiectarea structurii formale se parcurg urmatoarele etape: etapa pregatitoare orientata spre culegerea datelor preliminare necesare declansarii studiului. conducerea firmei (atributiile Consiliului reprezentantilor statului. determinarea obiectivelor. atributiile firmei. apropierea conducerii de executie. scaderea productivitatii. programul de lucru partial este un program in care doua sau mai multe persoane impart sarcinile aferente unui post de lucru. sau alternativ. atributiile Conducerii executive). etapa investigare si analiza consta in colectarea si sistematizarea datelor necesare. Materializarea in plan operational a structurii formale se face prin: regulamentul de organizare si functionare care cuprinde mai multe parti: organizarea firmei (dispozitii generale si structura organizatorica). eficienta structurii. accidente si dificultatea colaborarii cu firmele care au program de lucru normal. Proiectarea oricarei structuri formale organizatorice are la baza urmatoarele principii: suprematia obiectivelor. etapa rationalizarii se compune din elaborarea masurilor de perfectionare si experimentarea acestora. instituirea de colective intercompartimentare. dispozitii generale. concordanta intre cerintele postului si caracteristicile titularului. interdependenta minima. in sensul ca o persoana poate lucra dimineata iar cealalta dupa-amiaza. prelucrarea acestora. . permanenta conducerii. precizarea ariei de cuprindere.obtinerea unor reduceri de cheltuieli de intretinere. atributiile Consiliului de administratie. unitatea de decizie si actiune. compartimentele functionale si de productie.definirea armonizata a posturilor si functiunilor. reprezentarea grafica a structurii. Cuprinde urmatoarele faze: identificarea problemelor.

ordonate de sus in jos si ordonate de la stanga la dreapta (dupa sensul reprezentarii). organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a firmei. compartimentul. limitele de competenta. piramidale si circulare (dupa forma reprezentarii). productie.fisa postului include: denumirea si obiectivele postului. partiale. care combina caracteristicile celor doua structuri anterioare. sarcinile. · structura hibrida. in care activitatile desfasurate au un grad de asemanare cum ar fi:comercial. relatiile (ierarhice. . responsabilitatile. astfel incat unele posturi sunt grupate in departamente dupa criteriul functional. vechime). functionale. cunoscute in literatura de specialitate. resurse umane. iar altele in functie de produsele realizate sau pietele deservite. de cooperare si de reprezentare). Organigramele pot fi: generale sau de ansmblu. TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE Principalele tipuri de structuri organizatorice. contabilitate. sunt urmatoarele: · structura functionala. · structura divizionala ierarhica. ce grupeaza posturile pe criteriul participarii la realizarea unui produs sau la deservirea unei piete. 3. cerintele (studii. care grupeaza posturile ce solicita calificare similara.

Exemplu de structura organizatorica functionala.1. functiunea comerciala (care se concentreaza asupra promovarii vanzarilor de produse sau servicii si asupra procurarii materiilor prime. in care posturile sunt grupate in functie de principalele domenii functionale (Fig. cu relatii functionale ierarhice. conform structurii divizionale. Structura functionala Structura functionala este un mod de impartire a firmei pe departamente. materialelor si echipamentelor necesare functionarii firmei). care suprapune o serie de relatii orizontale. functiunea de personal (care raspunde de atragerea si pastrarea membrilor firmei). 3. functiunea de cercetare-dezvoltare (care raspunde de metodele si ideile ce vor conduce la innoirea si imbunatatirea produselor si serviciilor). Functiunile speciale asociate acestui tip de structura organizatorica sunt urmatoarele: functiunea de productie (combina activitatile asociate producerii unui bun sau prestarii unui serviciu). Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje .· structura matriceala. functiunea financiara (care se ocupa cu obtinerea si alocarea resurselor financiare). ) Fig.

- facilitatea coordonarii in interiorul functiei. Acest tip de structura este utilizat in firmele mici si mijlocii. - intreruperi datorate sarcinilor secventiale.2. - angajatii nu pot avea o privire de ansamblu asupra firmei. - cariera profesionala clar definita in cadrul fiecarei functiuni. - acumularea deciziilor la varful ierarhiei.- acumularea de experienta. Structura divizionala ierarhica . 3. · dezavantaje - raspuns intarziat la problemele multifunctionale. - posibile economii la scara. - avantajul tehnic potential asupra concurentilor.

5. pe client. personal. Diviziile pe produs sunt create pentru un singur produs sau serviciu. pe zona geografica. productie. Diviziile pe zona geografica sunt proiectate pentru a deservi diferite zone geografice. Fiecare departament este alcatuit din persoane care indeplinesc functiunile necesare pentru un anumit tip de client. Diviziile pe clienti sunt create pentru a servi categorii speciale de clienti sau consumatori. Principalele forme de structuri divizionale. Structura divizionala are trei variante: pe produs. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: . Fiecare departament pe produs isi are proprii specialisti in domenii ca marketing. sunt prezentate in Fig.Structura divizionala ierarhica reprezinta modalitatea de impartire pe departamente in care posturile sunt grupate in functie de similitudinea produselor fabricate. Se adopta cand este necesar sa fie livrate produse si servicii adaptate la nevoile proprii ale anumitor regiuni. Fig. sau pentru o grupa omogena de produse sau servicii. 5. Principalele forme de structuri divizionale. a serviciilor prestate sau a pietelor deservite.

- evaluarea corecta a performantelor. - accent simultan pe scopurile diviziilor. - dezvoltarea aptitudinilor manageriale. - orientarea catre cerintele clientilor. . - concurenta ridicata intre divizii. - transfer limitat al experientei intre divizii. · dezavantaje - impartirea resurselor intre divizii.· avantaje - raspuns rapid la schimbarile de mediu. - facilitatea coordonarii intre functiuni. - reducerea specializarii.

- neglijarea obiectivelor de ansamblu ale firmei. Acest tip de structura este folosit mai ales in firmele mari. Fig. intre ariile geografice sau intre clientii deserviti.). cat si din cea divizionala. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje . Structura hibrida Aceasta structura este o forma de organizare ce imprumuta atat elemente din structura functionala.- reducerea inovatiilor. la acelasi nivel de conducere (Fig. 3. in care exista diferente mari intre produsele si serviciile oferite. 6.3. 6. Exemplu de structura hibrida (firma IBM).

Structura hibrida se intalneste in firmele mijlocii si mari. 7. 3. Acest tip de structura este intalnit in firmele care nu numai ca se confrunta cu un grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste factorii de mediu (pentru care se adopta o structura divizionala). - specializarea functionala si/sau eficienta. dar cer si o specializare functionala si/sau eficienta. - adaptabilitatea si flexibilitatea diviziilor. Exista doua sensuri de comanda: unul vertical si altul orizontal (Fig. Structura matriceala Acest tip de structura suprapune o structura divizionala peste o structura functionala. Noua structura rezultata este in acelasi timp divizionala si functionala.). - supraveghere functionala excesiva. care au suficiente resurse pentru a justifica impartirea functionala si pe divizii.- corelarea obiectivelor divizionle cu cele ale firmei. · dezavantaje - conflicte intre departamente si divizii. - rectii lente in situatii exceptionale. .

in care managerii coordonatori actioneazapermanent. care implica coordonarea unor activitati la care participa mai multe departamente functionale. Firmele care adopta structura matriceala parcurg urmatoarele etape: · Etapa I: Structura traditionala . Acest sistem de dubla autoritate contravine principiului clasic al unitatii de decizie. lansarile de produse (managerii de produs) sau alte actiuni cu durata limitata. in general cu echipe interdepartamentale permanente.in care se creeaza posturile manageriale coordonatoare pt. Acesti manageri conduc sau lucreaza cu echipe interdepartamentale temporare create special pt. · Etapa II: Suprapunerea temporala . Etapa IV: Matricea matura .Fig. 7. · Etapa III: Suprapunerea permanenta . o anumita problema. Exemplu de structura matriceala.in care sefii matriceali au putere egala.este de obicei o structura functionala care respecta principiul unitatii de decizie.: managerii de proiect). proiectele speciale (ex. Avantajele si dezavantajele acestui tip de structura sunt urmatoarele: · avantaje .

Deoarece multe firme nu au nevoie de o structura matriceala matura. - cresterea gradului de urmarire a schimbarilor in mediu. - cresterea riscului aparitiei conflictelor interpersonale. - utilizarea eficienta a sistemelor de sutinere. - reactia rapida la schimbare. · dezavantaje - costuri administrative ridicate. . - potentiala confuzie privind autoritatea si responsabilitatile.- descentralizarea luarii deciziilor. - buna coordonare a proiectului sau produsului. - accent excesiv pe relatiile interne si pe deciziile de grup. formele de suprapunere temporala si permanentasunt tot mai des intalnite. - rectii lente la schimbare.

pe produse. Astfel corporatiile au tendinta sa adopte unul din urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: pe divizii functionale internationale. si matricea globala.Pentru adoptarea structurii organizatorice optime. este nevoie de compararea avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante structurale. . precum si de cunoasterea influentelor factorilor contextuali care pot afecta structura. pe regiuni geografice. Majoritatea cercetarilor privind organizarea firmelor internationale s-au indreptat asupra conceptului de firma multinationala.