Universitatea Transilvania din Brasov Inginerie Mecanica

ELECTROTEHNICA SI MASINI ELECTRICE

Lector. Dr. Ing. Carmen LUNGOCI

CURS 3

ELECTROCINETICA- partea 2

Electrocinetica studiaz strile electrice ce apar in cazul conductoarelor parcurse de cureni electrici de conducie.

CONTINUT

Regimuri fundamentale ale electrocineticii

Legea conservrii sarcinii electrice Legea conduciei electrice Legea transformrii energiei in conductoare Definiii Asocierea sensurilor de referina Teoremele lui Kirchhoff Metodica rezolvrii reelelor electrice cu teoremele lui Kirchhoff Teorema conservrii puterilor Teoremele rezistentelor echivalente

Circuite liniare de curent continuu

Regimuri fundamentale ale electrocineticii

Legea conservrii sarcinii electrice ntensitatea curentului electric i! de conducie ce iese dintr"o suprafaa #nchisa ! este egala cu viteza de scdere a sarcinii electrice $! din interiorul suprafeei%

dq i = dt
- E&emplu' curentul care apare la descrcarea unui condensator

i=

dq d ( q ) = dt dt

Legea conservrii sarcinii electrice

Consecina importanta a legii conservrii sarcinii electrice' n lungul unui conductor neramificat intensitatea curentului electric de conducie ramane constanta in regim staionar%

i = J d S = i1 + i 2

Semnul curentului s-a asociat cu semnul pozitiv al versorului suprafaa. In electrocinetica regimul este staionar, deci:

dq =0 dt

i1 = i2

Regimuri fundamentale ale electrocineticii

Legea conduciei electrice Se considera o poriune de conductor de sectiune constanta: - limitata de punctele ( si ) - parcursa de curentul *i+ - conine si o sursa de tensiune electromotoare *,e+% !perimental se sta"ile#te pentru aceasta poriune de circuit $ legea conduciei electrice' ntegrala de linie a intensitatii c-mpului electric. pe o poriune de conductor cu sursa electromotoare / produsul dintre intensitatea curentului din conductor si o mrime scalara R(). numita rezistenta electrica%

1( C )

( E + E ) dl = i R
i

12

Legea conduciei electrice

%egea conduciei electrice este o lege de material, deoarece apare in e!presia ei o mrime dependenta de material.

u12 = u f =
2

1( C )

E dl
i

tensiunea electrica in lungul firului

u ei =

1( C )

dl

tensiunea electromotoare

u12 + u ei = i R12

&tr. un circuit 'nc(is:

u12 = 0

u ei = i R

Legea conduciei electrice

In regim staionar )curent continuu* se poate afirma, pe "aza teoremei potenialului electric staionar, ca tensiunea in lungul firului nu depinde de fir ci doar de punctele pentru care este scrisa:

ub -

u12 = u f = u b = E dl = V1 V2
tensiunea la "ornele circuitului.
1

&t. conductor fara surse t.e.m:

u b = i R12

Legea lui 0hm' 1ermite definirea rezistentei electrice'

Rezistenta electrica a unui conductor este numeric egala cu raportul dintre tensiunea electrica continua aplicata conductorului si curentul care #l str2ate%

ub R= i

Legea conduciei electrice

indica
2

Msurrile e!perimentale conductorului relaia:

pentru

rezistenta

electrica

dl R12 = S 1
-

- reprezint rezistivitatea conductorului )o proprietate de material*+

dl - elementul de lungime in lungul cruia se determina rezistenta 3 - seciunea transversala a conductorului.

,ezistenta unui conductor omogen, de seciune constanta )S*, pentru o lungime )l* considerata este:

Unitate de msur: 0hm. 456%

l R= S

Legea transformrii energiei in conductoare

Trecerea curenilor prin conductoare este insotita de transformri energetice caracteristice strii electrocinetice. 1uterea electromagnetica *1+ primita de un conductor de la campul electromagnetic in procesul de conducie - produsul dintre tensiunea electrica in lungul conductorului si intensitatea curentului electric din conductor:

P = u f i u f = R i u ei

P = R i 2 i u ei = PR PG

Legea transformrii energiei in conductoare

PR = R i

- reprezint puterea electromagnetica transformata in putere termica prin intermediul rezistentei si este intodeauna pozitiv 7 efectul 8oule"Lentz al curentului electric% - reprezint puterea generata )cedata sau primita* de sursa de tensiune electromotoare, poate fi pozitiv sau negativ%
Ue

PG = i u ei

Energia electrica' Cantitatea de cldura dezvoltata in conductor'

We = P t = u f i t

&. / 0
Ue i

Q = R i t
2

&. 1 0

Circuite liniare de curent continuu

Circuit electric $ ansam"lu de medii conductoare ce favorizeaz trecerea curentului electric. ,n circuit electric conine' 2 elemente de circuit' rezistoarele )elemente pasive* si sursele de tensiuni electromotoare $ t.e.m. )elemente active*. 2 conductoare de legtura% Cdere de tensiune *,+ / 1rodusul dintre rezistenta unui rezistor *R+ si curentul *i+ ce #l parcurge%

U = R i

Circuite liniare de curent continuu

3ircuitele electrice ramificate poarta denumirea de reea electrica% lementele caracteristice ale unei reele electrice sunt: 2 nodul 2 latura 2 ochiul 9odul - punctul unde sunt conectate cel puin trei elemente de circuit. Latura - poriunea neramificata de circuit ce conine cel puin un element de circuit si este plasata intre doua noduri consecutive. 0chiul *2ucla+ - succesiune de laturi ce formeaz o cur"a 'nc(isa.

Asocierea sensurilor de referina

3ircuit electric format din: 2 o sursa te t.e.m ),e* cu rezistenta ei interna ri numita generator. 2 o rezistenta ),* numita receptor%

2 :

Convenia de semne pentru receptoare

0 = R I Ub
1 :

Ub = R I

/ I

Pb = U b I = R I 2
Convenia de semne pentru generatoare

U b = U e ri I / I

Pb = PG ri I 2

Teorema a lui Kirchhoff

Teorema a lui Kirchhoff' 3uma curenilor laturilor ce converg intr"un nod este nula% sau 3uma curenilor care intra intr"un nod / suma curenilor care ies din nod%

Din legea conservarii sarcinii electrice in regim stationar'

I
k= 1 k

= 0

Teorema a "a a lui Kirchhoff

Teorema a "a a lui Kirchhoff' 3uma alge2rica a tensiunilor electromotoare ale surselor in lungul unui ochi al reelei electrice / suma alge2rica a cderilor de tensiune de pe laturile ochiului considerat% Din legea conductiei electrice'

U
k p

ek

= Rk I k
k p

Metodica rezolvrii reelelor electrice cu teoremele lui Kirchhoff

Analiza reelei 2 2 2 se sta"ilesc nr. de laturi )%* si nr. de noduri )4*+ nr. de ecuaii independente scrise cu Teorema I a lui 5irc((off este 4-6+ oc(i independent $ tre"uie sa contina minim o latura ce nu apare in celelalte oc(iuri.

3crierea ecuaiilor 2 2 2 2 se aleg sensuri pentru curenii din laturi si se denumesc+ se aleg sensuri de parcurgere pentru oc(iurile independente alese+ se scriu cele 4 -6 ecuaii date de Teorema a lui Kirchhoff+ se scriu ecuaiile pentru oc(iuri date de Teorema a "a a lui Kirchhoff. &entru verificare se utilizeaz: Teorema conservrii puterilor%

Teorema conservrii puterilor

3uma alge2rica a puterilor generate de toate sursele de t%e%m% ale unei reele / suma puterilor disipate in rezistentele reelei%

Ue7
2 U I = R I ek k k k k =1 k =1 L L

I7

Ue7I7 / 0

Ue7

I7

Ue7I7 1 0

Teoremele rezistentelor echivalente

Rezistenta echivalenta *Re+ $ intre doua "orne ale unei reele este data de raportul dintre tensiunea aplicata la "orne si curentul a"sor"it la "orne:

Rezistoare legate in serie

Ub Re = I
U b = U 1 + U 2 + ......... + U n

I U"

,6 U6

,8 U8

,n Un

U b = I ( R1 + R2 + ......... + Rn )
Ub Re = = R1 + R2 + ......... + Rn I
n

Re = R k
k =1

Teoremele rezistentelor echivalente

Rezistoare legate in paralel

U b = R1 I 1 = R2 I 2 = ......... = Rn I n

I 9 I6 I8 ,8 B In ,n

I = I 1 + I 2 + ......... + I n
Re = Ub = I Ub 1 1 1 Ub ( + + .......... + ) R1 R21 Rn
sau
n 1 1 = Re k =1 Rk

U"

,6

Re =

1 1 k =1 Rk
n