SUCCESUL SI INSUCCESUL SCOLAR Succesul, ca i opusul su, insuccesul, depind de numeroi factori : - factori social-obiectivi - factori ce in de structura individului(factori

interni)

Succesul scolar
Factori social-obiectivi 1. Mediul social-cultural - creeaz oportuniti ale realizrii umane prin coal 2. Mediul familial - pre tete i intreine spiritul de respect pentru coal, pre ateste i !ntretine efortul de invare. ". Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiraii prosociale, procolare - influeneaz aspiratiile colare i profesionale. Factori interni 1. Starea general de sanatate - condiioneaz biolo ic reuita !n invare 2.Capacitile intelectuale (perceptive, de memorie, #ndire i ima inaie) abilitatile(deprinderi, aptitudini) - determin in cea mai mare msur !nalta performan colar.

Insuccesul scolar (esec scolar $ f. cea mai rava)

-se reflect in randamentul deficitar al invrii, sub nivelul cerinelor i obiectivelor i, uneori sub nivelul propriilor capaciti. - se manifest sub dou aspecte: rm#nerea !n urm la !nvtur sau retardul colar eecul colar sub dou forme: abandon i repetenie. Rmnerea in urm la invtur sau retardul scolar - se manifest prin incapacitatea temporar de a face fa activitatilor colare incapacitatea sau refuzul de a inva de a nu avea rezultate in concordan cu capacitile. (elevul nu poate avea rezultatele pe care le-ar dori sau care i se cer, sau aparent, elevul poate s invee, dar refuza, ii lipsete motivaia) - poate fi : % de scurt durat, e&plicat prin dificulti temporare - oboseal, stare de boal, dup vacan, evenimente stresante din viaa intima sau de familie -' sunt anse mari de redresare. % de lung durat, cu anse reduse de redresare, cu eforturi mari din partea elevului i a celor ce vor s-l a(ute (se apropie de o forma a eecului). Eecul colar - forma sever a insuccesului colar - se manifest prin abandon i prin repetenie( aceasta este o sanciune a neindeplinirii obli aiilor scolare) Insuccesul colar, cu toate or!ele lui de !ani estare, re"re#int ansa!blul "ierderilor colare ale cror e ecte se re"ercutea# negativ asu"ra integrrii sociale i "ro esionale i asu"ra rela$iilor de convie$uire cu se!enii% Factori social-obiectivi ce influenteaza insuccesul scolar :
1. Mediul social-cultural deteriorat - cauzele enerate de or anizarea colar, pro rame !ncrcate, orare incorect intocmite, lipsa de pre tire i e&perien a profesorilor, lipsa lor de tact, rutina, dezinteresul, defectele caracteriale i temperamentale, erorile de evaluare. )eruteaz !n activitatea de !nvare neinele erile dintre profesori, conducerea incompetent a clasei i a colii.

- deficienele activitii de predare - erorile de evaluare (nedreptirea frecvent prin notare i e&cesele de severitate )
2. Mediul familial -

condiiile precare de via - atitudinea indiferent, ne li(ent sau ostil a prinilor fa de coal - atmosfera incordat de neinelegeri i conflict
- poziia defavorabil ntre frai .

- evenimentele stresante in viata de familie (boal, divor, conflicte) ". Grupul extrafamilial - mediul prietenilor ostili colii influeneaz ne ativ atitudinile fa de obli aiile colare. Factori interni 1. Starea general de sanatate - bolile acute i, cronice, perioadele de convalescen, intrerup ritmul invrii (lacunele instalate !mpiedica recuperarea retardului). - deficienele intelectuale, aptitudinale, influenteaza insuccesul si esecul scolar

*n fenomenul comple& al insuccesului colar cauzele devin efecte si efectele devin cauze. Tulburrile de comportament i personalitate sunt cauz i efecte a inacceptrii realitii colare, a inacceptrii obligatiilor colare. Terapia preventiv i curativ au ca punct de plecare depistarea cauzelor, eliminarea sau diminuarea aciunii lor. *n ceea ce priveste esecul scolar $ fenomen frecvent si permanentizat uneori in institutiile de invatamant ceea ce ne determina sa-l privim cu toata responsabilitatea. +n esec scolar cronicizat este periculos, deoarece el determina efecte ne ative atat in plan psi,olo ic individual - o alterare a ima inii de sine a elevului in cauza, care-si va pierde tot mai mult increderea in propriile posibilitati si va a(un e sa dezvolte o teama de esec, cat si in plan social - mar inalizarea sociala a elevului in cauza - e&ista doua ti"uri de esec scolar : a) un esec scolar de ti" cognitiv - se refera la nerealizarea de catre elevii in cauza a obiectivelor peda o ice .' niveluri scazute de competenta la elevii respectivi .' rezultate slabe la e&amene si concursuri scolare, respectiv cori ente, repetentie. /ceste niveluri scazute de competenta se e&plica in diferite moduri&cau#e' : - prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala - un nivel foarte scazut de aspiratii si de e&pectante in raport cu activitatea scolara si cu propriul eu - disponibiliti voluntare reduse - necesare formularii obiectivelor de invatare si depasirii obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod inerent pe parcursul activitatii de invatare0 - absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele scolare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de scoala - insuficiente la nivelul operatiilor lo ic-abstracte ale andirii : incompetenta de limba(, incapacitatea de a relationa informatiile, absenta spiritului critic in andire etc. b) un esec scolar de ti" necognitiv - se refera la inadaptarea elevului la e&i entele ambiantei scolare - vizeaza, mai precis, inadaptarea la ri orile vietii de elev, la e&i ente de tip normativ pe care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei colectivitati scolare. - elevul in adaptat recur e - la abandonul scolar - la parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu mai putin coercitiv( de re ula cel al strazii sau al rupurilor de tineri necontrolati) -cau#ele aceste inadaptari scolare - probleme individuale de natura afectiva (de e&emplu, teama sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu parintii, profesorii)

- determinari psi,o-nervoase de natura con enitala (de e&emplu - ,ipere&citabilitate, dezec,ilibru emotional, autism, impulsivitate e&cesiva). - poate avea un caracter e"isodic sau poate lua aspectul unui eno!en de durata - poate avea rade diferite de amplitudine: - o a!"litudine redusa ( insuccesul se manifesta doar in raport cu anumite materii sau sarcini de invatamant, ca e&presie a lipsei de interes si de inclinatii (aptitudini) pentru respectivele materii sau ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt predate aceste materii) - daca nu este contracarat la timp, poate duce la situatii de cori enta a elevilor in cauza sau la e&amene restante. - are un caracter generali#at - cand vizeaza toate materiile de invatamant, toate aspectele activitatii scolare 1&ista in realitatea scolara si numeroase situatii de alse esecuri - timizii autentici, indecisii, resemnatii - apreciaza, de obicei, in mod e&a erat dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le c,iar de netrecut, deoarece nu au incredere in propriile posibilitati de actiune. 2el mai mic esec inre istrat ii determina pe acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. /celasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi considerat de catre unui din acestia ca un succes, iar de celalalt ca un esec - acest lucru depinde de nivelul de aspiratii al fiecaruia: astfel, pentru un elev mai putin ambitios si care este constient de faptul ca dispune de capacitati intelectuale mai modeste, nota 3 este apreciata ca fiind foarte buna, in timp ce pentru un elev or olios, supramotivat, aceasta nota reprezinta un re res (o deceptie) .' esecul scolar este in mare masura un fenomen subiectiv S(RA(E)II *E A+OR*ARE ,SI-O,E*A)O)ICA A *IFICUL(A(ILOR IN IN.A(AREA SCOLARA% *nsuccesul colar poate fi prevenit : -prin or anizarea procesului de invm#nt pe criterii tiinifice, psi,olo ice i peda o ice. - prin distribuirea corect a elevilor pe clase - asi urarea cu manuale i rec,izite - orar (udicios -climatul stenic, stimulativ din clas - prin aciunea plina de tact a profesorilor, a diri intelui, prin aciunea lor unitara. - activitatea didactic propriu-zis sa ofere suportul an a(rii elevilor in efortul invrii. - diferenierea i individualizarea invrii, asi urandu-se anse de reuit (succes) tuturor elevilor - evaluarea rezultatelor invrii trebuie se fac sistematic, cu ma&imum de obiectivitate - solicitrile colare s fie ec,ilibrate (sa se previn suprasolicitarea i subsolicitarea) -colaborarea sistematic i cu tact cu familia prin convorbiri i lectorate pentru prini previne atitudinile de rezisten faa de obli aiile colare - suprave ,erea strii de sntate i a modului cum se implinete maturizarea la varstele pubertii i adolescenei previn instalarea inapetenei pentru invare. - daca fenomenul insuccesului se instaleaz sa se stabileasca planuri de intervenie terapeutic s se corecteze deficienele procesului de invm#nt sa se intervin in familie, familia s devin o aliat a colii pentru corectarea ,andicapului colar recur erea la practica meditaiilor i a consultaiilor incura(area elevului prin antrenarea in activiti, care-l intereseaz i prin care se poate valorifica diferenierea invrii prin pro rame cu rade treptate de dificultate i prin procedee didactice adecvate

folosirea fielor de munc independent munca in ec,ipe favorizeaz colaborarea si utilizarea de sine a fiecrui membru dup capacitile lui. activitatea psi,opeda o ic de orientare colar i profesional pentru e&aminarea corect a opiunilor individualizarea presupune doua tendinte complementare: - asi urarea unei independente mai mari a elevului in activitatea de invatare - elaborarea si administrarea unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si posibilitatile de asimilare ale celui care invata datorita variatiilor mari de ritm intelectual si de stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de abilitati comunicationale si nevoi co nitive care e&ista intre elevi e nevoie de actiuni de or anizare diferentiata a procesului de predare-invatare, pe rupuri de elevi, in care sa primeze insa sarcinile individuale de invatare (de lucru). - +n rol important in obtinerea succesului scolar il are siste!ul de reco!"ense &intariri' si de "ede"se

,RO)RA/E *E IN(ER.EN(IE ,ERSONALI0A(A% . ansa!blul !asurilor sau actiunilor necesare care trebuiesc luate in vederea de"asirii sau re#olvarii situatiei de cri#a sau di icultate in care "ersoana se a la sau s-a a lat la un !o!ent dat% Eta"ele or!ulrii "lanului de interven$ie sunt: a) formularea obiectivului de lun durat 4 e&emple: formarea unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilitilor de mana ement al stresului, dezvoltarea abilitilor sociale, profesionale etc.0 b) formularea obiectivelor specifice se realizeaz !n funcie de natura problemei i obiectivul de lun durat0 obiectivele specifice trebuie formulate !n funcie de componentele comporta-mentale, co nitive sau emoionale ale descrierii problemei0 c) strate iile de intervenie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific !n parte i sunt realizate prin mai multe activiti specifice. d) evaluarea interveniei vizeaz modificarea cunotinelor, atitudinilor i abilitilor. Se realizeaz prin: c,estionare de atitudini si abilitati 0 rile de observare comportamentala, rila de autoevaluare comportamentala ,etc. CONSILIERE SI ORIEN(ARE ,ERSONALA, SOCIALA SI ,ROFESIONALA - orientarea colar si profesional trebuie s se fac in funcie de individ si de cerinele societii. - pre tirea tineretului pentru opiunea profesional trebuie s aib in vedere urmtoarele : - domeniul activitii de pre tire a tineretului pentru opiunea scolar5profesional aparine educaiei si se implica in toate compartimentele i la toate nivelurile !nvm#ntului0 - caracterul interdisciplinar al activitilor de orientare colar si profesionala0 - rolul personalului didactic in procesul orientrii scolare i profesionale, accelerarea maturizrii profesionale a t#nrului0 - un cadru institutional, un personal specializat i o anume or anizare i a scolilor, care s corespund obiectivelor propuse. Rolul orientarii scolare si "ro esionale consta !n: - a acorda celor aflati !n situatii de indecizie cu privire la viitorul lor scolar si profesional informatii credibile, e&acte si direct utilizabile, suport moral si emotional0 - a-i a(ute pe tineri sa se adapteze cu mai mare usurinta la dinamica prezenta sociala si economica (pentru ca acestia sa nu fie obli ati sa opteze pentru 6munca la ne ru7, activitati economice ospodaresti, sa emi reze sau sa presteze activitati comunitare sezoniere)0

- a reduce presiunea emotionala a statutului de somer, deplas#nd atentia spre aflarea de solutii si alternative0 - a pleda sau a face educatie antreprenoriala0 - a-i a(uta pe tineri sa se autodescopere !n planul resurselor lor intelectuale, abilitatilor, deprinderilor, capacitatilor, aptitudinilor, talentelor etc. i norate, latente sau nee&ersate (de e&emplu: simtul limbii, capacitatea de !nvatare, de relationare sociala, de lucru !n ec,ipa, perseverenta, curiozitate intelectuala interna etc.)0 - a-i spri(ini pe toti solicitantii !n demersul ameliorarii ima inii de sine (deteriorata !n urma unor esecuri de inte rare !n piata muncii), pentru ca acestia sa nu accepte cu usurinta statutul de somer, sa nu simta vinovati de aceasta, frustrati sau nefericiti0 - a acorda o atentie si un spri(in special 6 rupurilor de risc7: persoanelor cu anumite forme sau rade de ,andicap, copiilor strazii, rupurilor minoritare reli ios sau etnic, fetelor, celor cu niveluri reduse de educatie sau formare profesionala etc.0 - a nu le da celor care apeleaza la serviciile consilierilor false sperante si asteptari, realismul si caracterul practic al consilierii trebuie sa fie prevalente0 - a combate stereotipurile social ve,iculate cu privire la profesii (curate - murdare, banoase prost platite, de !nalt statut social - de radante, rezervate anumitor clase sociale sau ori ini familiale etc)0 - a oferi persoanelor informatii !n str#nsa le atura cu interesele, aspiratiile, valorile si aptitudinile posibil a fi dezvoltate, - a-i !nvata pe tineri ce si cum sa alea a, a-i face liberi !n ale erilor lor (pentru ca sunt !n cunostinta de cauza)0 - a reduce distanta dintre lumea scolii si cea a muncii, a scoate institutia educativa dintr-o izolare relativa fata de lumea profesiilor, practica relatiilor interumane si viata sociala, !n eneral. 2onsilierea profesionala este centrata pe ale erea optima a profesiunii, pe valorificarea ma&imala a capacitatii persoanei prin calificare si profesionalizare si se realizeaza de obicei la liceu, facultate, locul de munca. - a fost determinat8 la nivelul societatii de tendintele de mecanizare, automatizare, cibernetizare ale economiei care au dus la necesitatea ridicarii, calificarii si specializarii profesionale. - pentru a fi eficient8 consilierea profesionala trebuie s8 indeplineasca urmatoarele conditii: - profesiunea trebuie inteleasa si tratata ca un mod de viata si un rol social, nu numai o ocupatie economica0 - modelul carierei trebuie privit din punct de vedere al psi,olo iei dezvotarii, si nu al psi,olo iei diferentiale. /ceasta inseamna ca in evolutia subiectului educational, formarea si dezvoltarea sa este obiectivul principal, si nu selectia acestuia pentru o anumita profesiune0 - asumarea conceptului de cariera ca fiind nu ascensiunea pe plan social, ci imbinarea mai multor ocupatii apropiate si inte rarea lor unei cariere unice0 - principiul creativitatii trebuie sa fie principiul coordonator superior al invatamintului0 9entru ca activitatea de consiliere scolara si profesionala sa-si indeplineasca obiectivele, este nevoie de or anizarea si pro ramarea acesteia, de unitate intre componentele sale: consiliere scolara si consiliere profesionala.