-a nscut n 1769 la Ajaccio (insula Corsica).

A fost fiul lui Carlo Bonaparte, reprezentantul insulei Corsica la curtea regelui ran!ei, "u#o$ic al %&'-lea (i al )ariei "ati!ia *a+olino. A a$ut un frate +ai +are ,osep- (i 6 fra!i +ai +ici. "ucien, /lisa, "u#o$ic, 0auline, Caroline (i ,ero+e. 1apoleon a ur+at cariera +ilitar, specializ2n#u-se ca ofi!er #e artilerie. 3-a re+arcat n anul 1794, c2n# a recucerit #e la englezi, portul 5oulon, fiin# rnit la coaps. Ca ur+are a erois+ului (i (tiin!ei +ilitare #e care a #at #o$a# n aceast 6tlie, a fost nu+it general, la nu+ai 78 #e ani. Calit!ile lui 1apoleon l-au i+pus pe pri+-planul situa!iei politice #in /uropa. Astfel, n 1796 a fost nu+it co+an#antul ar+atei franceze #in 'talia, care lupta +potri$a Austriei. Ca+pania #in 'talia (1796-1797) a fost un succes toal pentru t2nrul general, care a reu(it s n$ing Austria n 6tliile #e la "o#i, Arcole (i *i$oli. 0rin pacea #e la Ca+po or+io (1797) Austria a ce#at ran!ei Belgia, +alul st2ng al r2ului *in (i s-a angajat s recunoasc in#epen#en!a *epu6licii Cisalpine, stat su6 influen! francez, creat n nor#ul 'taliei #e 1apoleon. 3uccesul #in 'talia au #eter+inat autorit!ile franceze s-l tri+it pe 1apoleon ntr-o nou +isiune n /gipt. Ca+pania #in /gipt (1799-1799) a$ea ca scop s lo$easc n interesele strategice ale Angliei. 1apoleon a fost n$ins n 6tlia pe +are #e la A6u:ir (1799) #e ctre a+iralul 6ritanic ;oratio 1elson, #ar a reu(it s c2(tige Btlia #e la 0ira+i#e. 3itua!ia politic tul6ure #in ran!a l-a #eter+inat pe 1apoleon s re$in la 0aris, un#e la 9 noie+6rie 1799 a #at o lo$itur #e stat prin care a instituit un nou regi+ politic Consulatul. 0rin Constitu!ia anului &''' (1799), 1apoleon a instituit func!ia #e prin consul, pe care o #e!inea, a$2n# ur+toarele atri6u!ii. nu+irea gu$ernului, #ese+narea prefec!ilor (i a celorlate autorit!i locale, (eful supre+ al ar+atei, singurul care #e!ine ini!iati$a legislati$, i nu+ea pe +e6rii Consiliului #e 3tat (i ai 3enatului. 1apoleon a +en!inut Ca+erele legislati$e. 5ri6unatul (i "egislatura, #ar ele a$eau un rol #ecorati$. Consulatul a fost n fapt, un regi+ #ictatorial, n care puterea supre+ era concentrat n +2na lui 1apoleon, care n 19<7 s-a procla+at consul pe $ia!, a$2n# #reptul #e a-(i nu+i succesorul. 1apoleon (i-a consoli#at puterea cu ajutorul ar+atei (i a nu+eroaselor succese +ilitare e=terne pe care le-a o6!inut. >n anul 19<< el a #eclan(at o nou ca+panie contra Austriei, pe care la n$ins-o la )arengo (i ;o-enlin#en (19<<). 0rin pacea #e la "un?$ille (19<1), Austria era o6ligat s ce#eze ran!ei nor#ul 'taliei, cu e=cep!ia ora(ului &ene!ia (i s recunoasc pre$e#ererile anterioare #e la Ca+po or+io. >n anul 19<7 ran!a napoleonian a nc-eiat pacea cu Anglia #e la A+iens. >n anul 19<8 1apoleon a instituit o nou for+ #e gu$ernare a ran!ei, procla+2n# '+periul. >n 19<@ Anglia ini!iaz a treia coali!ie antifrancez alturi #e Austria (i *usia. 0e +are superioritatea Angliei a fost e$i#ent, flota francez fiin# #in nou n$ins n 6tlia #e la 5rafalgar, #e acela(i a+iral 1elson. 0e uscat 1apoleon a fost in$inci6il, c2(tig2n# 6tliile #e la Al+ (i Austerlitz (7 #ece+6rie

19<@-supranu+it btlia celor 3 mprai). Categoric n$ns, Austria a cerut pacea, care s-a nc-eiat la 0ress6urg (Bratisla$a) n #ece+6rie 19<@. Aceasta pre$e#ea c Austria ce#a ran!ei &ene!ia (i coasta #al+at a )rii A#riatice. Ca ur+are a acestei pci n 19<6 1apoleon a #esfiin!at 3f2ntul '+periul *o+anoBer+an, iar +pratul #e la &iena tre6uia s se +ul!u+easc cu titlul #e mprat al Austriei. C parte a teritoriilor ger+ane au fost grupate n Confe#era!ia *inului al creia Protector era 1apoleon. Acesta (i-a pus ru#ele pe tronul unora #intre statele europene. ,osep- a fost procla+at rege al 1eapolelui, iar "u#o$ic, rege al Clan#ei. >n anul 19<6 1apoleon a n$ins 0rusia, coalizat cu *usia (i Anglia n a patra coali!ie antifrancez, n 6tliile #e la ,ena (i Auersta#t, n ur+a crora Berlinul a fost cucerit. Din capitala 0rusiei, 1apoleon a i+pus statelor europene, Bloca#a Continental, prin care a interzis orice co+er! cu Anglia, sper2n# s #istrug poten!ialul econo+ic al acesteia. Dup n$ingerea 0rusiei, 1apoleon a plecat n ur+rirea ar+atei *usiei, pe care o n$inge n 19<7 n 6tliile #e la /Elau (i rie#lan# (n 0rusia Criental). 0acea s-a nc-eiat la 5ilsit pe +alul r2ului 1ie+en n 19<7, iar cei #oi con#uctori 1apoleon (i !arul Ale=an#ru ' au perfectat cu aceast ocazie o alian!, care $a #ura p2n n 1917. >n ur+a acestei pci, cei #oi su$erani (i-au +pr!it sfere #e influen! n /uropa, iar #in punct #e $e#ere teritorial, 0rusia (i pier#ea toate teritoriile #e la $est #e r2ul /l6a, 1apoleon nfiin!2n# )arele Ducat al &ar(o$iei (i *egatul Festfaliei (#in teritoriile $estice ale 0rusiei) n fruntea cruia a fost instalat fratele su, ,ero+e. Din anul 19<9, 1apoleon a luat o serie #e +suri pentru i+punerea Bloca#ei Continentale (i +rirea posesiunilor (i a influen!ei franceze pe plan european. >n 19<9 a ocupat 3tatele 0apale #in centrul 'taliei (i l-a nscunat pe fratele su ,osep-, rege al 3paniei, fapt ce a #eter+inat o re$olt a popula!iei spaniole contra stp2nirii franceze, rezult2n# un lung rz6oi #e g-eril, ce $a a#uce francezilor i+portante pier#eri. >n 19<9 Austria #eclar #in nou rz6oi ran!ei, #ar este n$ins, 1apoleon c2(tig2n# 6tlia #e la Fagra+ (19<9) (i ocup2n# ora(ul &iena. 0rin pacea #e la 3c-on6runn pier#ea o serie #e teritorii. Dal+a!ia (i Croa!ia, zone #in Bali!ia (i spa!iul ger+an. >ntre anii 191<-1911 '+periul rancez s-a aflat la apogeu, teritoriile sale e=tinz2n#u-se #e la ;a+6urg la *o+a. /=tin#erea teritorial a ran!ei a tensionat rela!iile cu *usia. Acestea au fost agra$ate #e faptul c !arul Ale=an#ru ' nu a respectat Bloca#a Continental (i s-a apropiat #e Anglia. Astfel, n anul 1917, 1apoleon a atacat *usia cu o ar+at alctuit #in peste 6<<.<<< #e sol#a!i. Aprarea ruseasc a fost coor#onat #e generalul Gutuzo$. De(i 1apoleaon a c2(tigat 6tlia #e la Boro#ino (i a ocupat )osco$a, in#en#iat #e ru(i, ar+ata francez a fost #eci+at #e aspri+ea iarnii ruse(ti, +pratul francez or#on2n# retragerea. >n 1914 profit2n# #e e(ecul acestei ca+panii, *usia, Austria, Anglia (i 0rusia sau coalizat contra lui 1apoleon (i l-au n$ins n 6tlia #e la "eipzig (1914),

supranu+it btlia naiunilor. >n ur+a acestei 6tlii +arele '+periu rancez a nceput s se #ezintegreze. >n +ai 1918, 1apoleon a fost silit s a6#ice (i s se retrag pe insula /l6a #in )area )e#iteran, n ti+p ce la 0aris a fost instalat rege, "u#o$ic al %&'''-lea #in #inastia #e Bour6on. >n +artie 191@, 1apoleon a re$enit n ran!a (i cu sprijinul ar+atei a preluat puterea pentru 1<< #e zile. >n iunie 191@ ar+atele aliate con#use #e #ucele #e Fellington l-au n$ins #efiniti$ pe 1apoleon n 6tlia #e la Faterloo. >+pratul a fost fcut prizonier (i e=ilat pe insula 3f. /lena #in Atlanticul #e 3u#, un#e a +urit n 1971

Napoleon Bonaparte s-a nascut la 15 august 1769, in oraselul corsican Ajaccio ca fiu al unui avocat, Carlo Bonaparte. Copilaria lui Napoleon s-a desfasurat in anii cand inca erau vii regretele dupa o independenta politica pierduta, cand multi din urg!e"ii de la orase se gandeau sa devina in totalitate loiali #rantei. C!iar si tatal sau se alaturase partidului $france"%, insa micul Napoleon ii ramasese loial lui &aoli, aparatorul i"gonit al Corsicii. 'nca din copilarie, Napoleon s-a dovedit a fi un temperament iute si nelinistit.(e supara repede si tinea supararea, nu cauta prietenia nimanui si se purta cu toata lumea fara respect. 'n 17)*, la varsta de 15 ani, a terminat cu greu cursurile scolii din Brienne si a trecut la (coala de ofiteri din &aris. 'n fe ruarie, anul urmator, a murit tatal sau de aceeasi oala ce avea sa-l rapuna si pe el mai tar"iu, cancerul la stomac+ se presupune, istoricii inca de" at moartea lui Napoleon, punand-o pe seama cancerului de stomac sau a otravirii cu arsenic,, astfel ca tanarul ofiter a ramas raspun"ator de soarta mamei, a fratilor si a surorilor. 'nca din aceasta perioada timpurie s-a facut simtita capacitatea sa intelectuala % -aca pare ca sunt intotdeauna pregatit pentru orice activitate, faptul se e.plica prin aceea ca, inainte de a !otari ceva, reflecte" indelung, caut sa prevad ce se poate intampla% -eseori il cita pe /ousseau, desi nu putem spune ca este un adept al ideilor Contractului social. -evenit a solvent in septem rie 17)5, Bonaparte este numit ofiter cu gradul de su locotenent in regimentul de artilerie La Fre. A servit in garni"oanele de la 0alence si Au.onne pana dupa i" ucnirea /evolutiei #rance"e in 17)9, desi in aceasta perioada a fost in permisie timp de aproape doua luni in Corsica si &aris. 1n nationalist corsican fervent, Bonaparte i-a scris liderului corsican &as2uale &aoli in mai 17)93 4&e cand natiunea pierea, m-am nascut eu. 5rei"eci de mii de france"i au fost vomitati pe malurile noastre, inecand tronul li ertatii in valuri de sange. Astfel arata privelistea odioasa care a fost prima ce m-a impresionat.% -in momentul in care, la (aint-Cloud, in acea seara a lui 19 rumar +9-16 noiem rie, lovitura de stat, 7urat raporta ca sala Consiliului celor 566 este goala, generalul Bonaparte a devenit pentru o perioada de 15 ani stapanul a solut al poporului france", proclamandu-se prim consul. Cinci ani mai t8r"iu s-a 9ncoronat ca :mp;rat al france"ilor.

-ictatura lui Napoleon a fost i dictatura instaurata de urg!e"ia contrarevolutionara, acea urg!e"ie care adusese #ranta aproape de pieire, acea urg!e"ia care a ajuns la conclu"ia ca numai prin ina usirea democratismului revolutionar si su ocrotirea unei guvernari autoritare, se putea asigura li era circulatie a capitalului particular. Napolean si-a insusit aceste principii, a desfiintat, a creat si a modificat institutiile statului. % 7a fac cand vulpe, cand leu. 5ot secretul guvernarii sta in a sti cand tre uie sa fi cand una cand alta%, spunea Napoleon. Cru"imea lui Napoleon a i"vorat dintr-o totala indiferenta fata de oameni, in care nu vedea decat mijloace si instrumente. 'ncoronat in pre"enta papei &ius al 0''-lea, el a spus cuvintele3 4'mperiul inseamna pace%.

'nsa conducerea sa a dus la un lung sir de ra" oaie cu Anglia si cu monar!iile a solutiste +/usia, Austria, &rusia, cau"ate printre altele de rivalitatea dintre urg!e"ia france"a si cea engle"a pentru suprematie economica, dorinta monar!ilor europeni de-a opri accesiunea lui Napoleon. Cu o armata mare, Napoleon a reusit sa o ina multe victorii asupra Austriei 9n 1)65, prin atalia de Austerlit" si asupra &rusiei 9n 1)66. (ingura putere continentala care ii statea in cale era /usia. Astfel ca in anul1)67, au inc!eiat un acord prin care <uropa era impartita intre imparatul #rantei si 5arul /usiei, Ale.andru '. :n anul 1)1=, Napoleon face o 9ncercare de"astruasa de a invada /usia, dareste 9nvins. Astfel a inceput caderea lui Napoleon. :n atalia de la >eip"ig din 1)1?, Napoleon este infrant de catre cele cinci natiuni si este o ligat s; a dice si este e.ilat in insula <l a, 9n anul 1)1*.

-upa caderea lui Napoleon, guvernarea #rantei este preluata de dinastia Bour onilor, mai e.act de >udovic al @0'''-lea, insa acest lucru se va dovedi, in scurt timp, pra usirea intregului imperiu. /eincoronat dupa un an+aventura celor 166 de "ile,, Napoleon o tine cateva victorii, insa este infrant la Aaterloo in anul 1)15 si este silit sa plece in e.il din nou, in insula <l a, unde a si murit in anul 1)=1. -esi considerat un tiran de catre oponentii sai,+ statutul de tiran este inca discutat de catre mare nume ale istoriei contemporane, el a r;mas in istorie si datorita crearii Codului Napolenian, care a pus fundatiile legislatiei administrative si judiciare in majoritatea tarilor <uropei de 0est. -e asemenea, Napoleon a lasat ceea ce este cunoscut ca &rimul 'mperiu #rance" sau 'mperiul Napoleonian+ desi destramat la scurt timp dupa e.ilul lui Napoleon,, a carui intindere a cuprins aproape intreaga <uropa continentala. -in punct de vedere constitutional, &rimul 'mperiu #rance" se refera atat la perioada dintre 1)6* si 1)1*, de la sfarsitul Consulatului #rance" pana la restaurarea Bour onilor, cat si la perioada celor 166 de "ile din1)15