1.

Preliminarii : In mod traditional, prin obligatie, se intelege, acel raport juridic in puterea caruia o persoana denumita debitor este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea unei alte persoane denumita creditor astfel, din perspectiva acestuia din urma, vorbim despre un drept de creanta, ce confera titularului acestuia posibilitatea de a pretinde debitorului sau executarea obligatiei sale (a da, a face sau a nu face).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Care nu este solvabil, care nu-si poate plati datoriile, care se afla in situatia de insolvabilitate. Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. !, C. pen., partea generala. A fost promulgat la "".#$."%& Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor'garantul'garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat )in *omania acesta este Parlamentul+, ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale. Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate, de a da, de a face ori de a nu face ceva. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor'garantul'garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor'garantul'garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. ". (in punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. -enomenul care determina nasterea altui fenomen. )Assets+ )"+ .otalitatea bunurilor avand valoare comerciala detinute de catre o companie, institutie sau persoana fizica. Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra libertatii persoanei, /unt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel. /ituatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti )creditori, furnizori, buget+. Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate, de a da, de a face ori de a nu face ceva. .ermen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti. )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,

Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate, de a da, de a face ori de a nu face ceva. /anctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor'garantul'garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, /ituatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti )creditori, furnizori, buget+. (ata calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti. )Aut0orized s0ares+ 1umarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut. A fost elaborat avand ca model Codul -rancez Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane Art. $2 Cod Civil prevede3 45Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj45. Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri. A fost elaborat avand ca model Codul -rancez Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. 6, t. III, art. 7!, C. pen., partea generala. -orma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. "$, C. pen., partea generala.8egea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul3 (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri. /ubdiviziune a clasificatiei c0eltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective )salarii, ec0ipamente etc.+, indiferent de activitatea la care se refera. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. *eprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege. 8ucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane. Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor, este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea /uprema de 9ustitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii. )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane ". Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri. :peratiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

: situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si ' sau al cotei de piata. Ar0aism utilizat pentru a desemna pe oricare din partile unui contract in raport cu cealalta parte contractanta. (esemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice'autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare. Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite. Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane, Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, ;ijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate. Partea introductive a 0otararii judecatoresti, care cuprinde3 denumirea instantei, ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica, numele si prenumele judecatorilor, /ituatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti )creditori, furnizori, buget+. Art. $2 Cod Civil prevede3 45Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj45. Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri. (esemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice'autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare. <otarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii, Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia *omaniei, revizuita. .ermen care defineste creanta (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. (enumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita sc0imburile de marfuri. .ermen care defineste creanta Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. ", C. proc. pen., partea genrala, dreptul persoanei vatamate, constituie parte civila, Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. A fost promulgat la "".#$."%& (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Partea introductive a 0otararii judecatoresti, care cuprinde3 denumirea instantei, ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica, numele si prenumele judecatorilor,

Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita. .ermen sinonim cu arestarea preventiva, infractiuni si tinerea ei in locuri anume amenajate. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. .ermen sinonim cu arestarea preventiva, infractiuni si tinerea ei in locuri anume amenajate. Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate, de a da, de a face ori de a nu face ceva. Partea introductive a 0otararii judecatoresti, care cuprinde3 denumirea instantei, ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica, numele si prenumele judecatorilor, )lat. fraus, fraudis+. Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. <artie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni. <artie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni. Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege. ". (in punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. -enomenul care determina nasterea altui fenomen. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege. /anctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit, Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin 0otararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nusi indeplineste de buna voie obligatiile. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Partea introductive a 0otararii judecatoresti, care cuprinde3 denumirea instantei, ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica, numele si prenumele judecatorilor, )<ard dollars+ =anii pe care o firma bro>er'dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor. Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine, Presupunere, supozitie cu privire la anumite )legaturi, relatii intre+ fenomene, presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat. Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. (ispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire )legat universal+, Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, :rgan de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor'garantul'garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege. *eglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala. ;odalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. A fost promulgat la "".#$."%& Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri. );ortgager, mortgagor+ Persoana care ia bani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul. Una din 0otararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Pretul la care se vand si se cumpara 0artiile de valoare si valuta straina. (rept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. In domeniul naval, serviciu zilnic la bordul unei nave. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. A fost promulgat la "".#$."%& A fost promulgat la "".#$."%& Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat )in *omania acesta este Parlamentul+, ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. :rgan de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Activitate desfasurata de organele de urmarire penala Cale de atac, actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o 0otarare in prima instanta, Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor. Cale de atac, actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o 0otarare in prima instanta, Cale de atac, actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o 0otarare in prima instanta, Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. .ermen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia. ". (in punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. -enomenul care determina nasterea altui fenomen. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

De altfel, oul !od !ivil la "rt. 1.1#$, pentru prima data, ofera o definitie (legala) raportului obligational, preva%and ca, &bligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Precum am va%ut, aceasta indatorire a debitorului formea%a un raport juridic, nefiind, prin urmare o simpla relatie sociala intre doua persoane, ci, este reglementata de normele juridice, cea ce, inprima caracterul obligatoriu acestuia, detasandu'se de simpla facultate (posibilitate) a debitorului (daca executa sau nu). Insa, pentru a da continut, caracterul obligatoriu al indeplinirii indatoririi debitorului, apare ca ca o necessitate de ordine juridical ca, in situatia in care debitorul nu intelege sa isi

indeplineasca de bunavoie obligatia,sa se poate trece la executarea silita a acesteia, pentru ca numai astfel, sa poata fi garantata si asigurata, obligativitatea indeplinirii indatoririi si, corelativ al reali%arii creantei, care, fiind un drept civil patrimonial la nevoie, se va reali%a prin presiune asupra patrimoniului debitorului sau prin forta publica (denumita generic ' prin forta coercitiva a statului).

(. Conceptul de executare a obligatiei. In decursul istoriei, perceptia privind indeplinirea (onorarea) obligatiilor si repre%entarea acestora a fost diferita, astfel ca, initial obligatiile erau va%ute ca fiind strans legate de persoana debitorului c)iar, corporal de aceasta, ceea ce ' in dreptul roman repre%enta un vinculum corpis, ce legitima un drept al creditorului asupra persoanei debitorului, ajungandu'se intr'acolo incat, creditorul se manifesta fata de debitor intocmai ca proprietarul unui lucru, astfel, creditorul unei obligatii neonorate, putea dispuune de persoana debitorului insolvabil dupa bunul sau plac, punandu'l sub sclavie sau c)iar, ajungandu'se la manifestari extreme prin suprimarea vietii. *raitor sub aspectul conceptiei de atunci sunt cele inscrise in +egea celor ,II table (table III) in care se consemnea%a, de acum celebra maxima -- adversus hostem aeterna auctoritas esto-- (impotriva dusmanului, revendicarea este eterna).

!u timpul, tinand pasul cu de%voltarea reglementarilor vietii sociale prin normele juridice, si conceptia privind obligatiile si executarea acestora s'a modificat (a evoluat) fiind acordata o importanta din ce in ce mai crescanda in favoarea executarii asupra bunurilor debitorului. Insa, acest fapt nu a eliminat intru'totul acele masuri cu caracter represiv asupra persoanei debitorului, aceasta numai daca ne referim la celebra inc)isoare pentru datornicii de la !lic)., pe unde numeroase personalitati ale literaturii france%e au trecut (/al%ac, "l. Dumas si altii) devenind c)iar un subiect de literatura si c)iar de satira, fapt care a determinat, cum era si firesc, pierderea eficacitatii acesteia (mai mult c)air, nu doar ca nu se ac)itau datoriile, dar creditorul era indatorat sa suporte toate spetele tinerii datornicului in detentiune, ceea ce determina o pierdere mai mare din partea acestuia). !)iar si in 0omania, a fost reglementata o astfel de --temnita a datornicilor-- respectiv prin legea asupra constrangerii corporale din 11#$, care insa nu a fost abrogata expres, ci se considera abrogata tacit, fata de neconcordanta cu ordinea constitutionala actuala.

&bservand astfel ca, o data cu inlocuirea executarii asupra persoanei cu executarea asupra bunurilor, se pune accentul pe patrimoniul debitorului (in special activul), ceea ce ne indrituieste a retine ca, patrimoniul debitorului va garanta indeplinirea obligatiilor, idee redata concentrate in maxima france%e qui s`oblige, oblige le bien (cine se obliga, obliga toate bunurile lui). In sensul

consacrarii legislative a acestei te%e, articolul 1211 din !odul !ivil, prevede in termeni precisi ca --oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile mobile si imobile, prezente si viitoare --, iar, oul !od !ivil la art. "rt. (.3($. ' (1) consacra deasemneam regula de drept, potrivit cu care --Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.-- "stfel, ambele texte, consacra asa numitul drept de gaj general al creditorului c)irografar, sau, cum marginal denumeste oul !od !ivil --*arantia comuna a creditorilor--, respectiv dreptul creditorului de a'si executa creanta sa ' neonorata ' asupra oricarui bun al debitorului (afara de cele declarate de lege neurmaribile), acest creditor se numeste c)irografar, intrucat nu au garantat creanta sa printr'o garantie reala (ipoteca, gaj etc.) ori personala (fidejusiune, garantii autonome etc.), intr'un cuvant ce nu au o garantie anume.

3. Insolvabilitatea, cauza obstaculativa a realizarii creantei. "m observat asadar ca, executarea obligatiilor desi juridiceste, este obligatorie, faptic insa, aceasta nu intotdeauna se executa de bunavoie de catre debitor, ca% in care se pune problema executari silite. !um insa, garantarea obligatiilor se face cu bunurile debitorului, ce pot fi volati%ate, prin instrainare de catre acesta, producand o insaracire a sa, creditorul fiind expus situatiei, de a nu avea ce executa, deci, in fata unei insolvabilitati a debitorului (ce in ca%ul necomerciantilor se numeste deconfitura). "ceasta stare poate fi generata si doatorita situatiei obiectiv precara a debitorului (patrimoniul sau fiind saracit de elemente active ' bunuri, creante, etc.) dar, nu putine sunt situatiile in care starea este in mod voluntar indusa de acesta, manifestandu'se i c)iar o tendinta a debitorului aflat in dificultate (sub amenintarea iminentei executari 'p.n.) de a inc)eia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii, fie pentru a avea un eventual profit viitorii.

$. Insolvabilitatea indusa fraudulos de catre debitor 4 Remedii. 0ealitatea dovedeste ca sunt situatii, si nu putine, cand debitorii in mod deliberat isi creea%a sau accentuea%a aceasta stare de insolvabilitate (prin instrainarea bunurilor, grevarea lor, etc.), cu scopul de a %adarnici posibilitatea creditorului de a'si executa creanta, fiind fara indoiala un act fraudulos si vatamator acestuia.

!u scopul de a'l pune la adapost pe creditor fata de astfel de acte frauduloase, legea, pune la dispo%itia creditorului un instrument juridic prin care, acesta, poate ani)ila astfel de acte viclene, vorbind astfel despre actiunea revocatorie sau pauliana (denumire preluata dupa numele preotului Paulus, care, spre anii 156'1(5 i.7r. contribuie la formarea acestui instrument juridic), prin care,

creditorul poate ataca in justitie actele inc)eiate de debitorul sau, in frauda sa. "ceasta intrucat, legiuitorul nu poate sa tolere%e frauda debitorului care, precum am aratat, prin micsorarea patrimoniului sau, cau%ea%a o dauna creditorului 8fectul admiterii unei astfel de actiuni fiind acela al desfiintarii actului fata de creditor (ca si in ca%ul anularii acestuia), vorbind astfel de o inopo%abilitate a actului fata de acesta, ce'i va permite sa procede%e la executarea silita asupra bunului, ignorand actul debitorului prin care, eventual il instrainase 0e%umand, putem retine ca acest instrument juridic, repre%inta un adevarat remediu, pentru creditorul fraudat, dar, in egala masura si o veritabila garantie legala a exercitarii de catre debitor a obligatiilor sale cu bunacredinta .

5. Actiunea pauliana4 0etinand carcaterul de --remediu--, al actiunii revocatorii, obiectivat in acel mijloc, instrument juridic a carui finalitate (functie) este aceea de a inlatura consecintele actelor frauduloase ale debitorului, prin care acesta, isi creea%a sau potentea%a starea de insolvabilitate (o insaracire deliberata) consideram, deopotriva ca, acest instrument juridic va avea si un rol preventiv, dedus din accea ca, o data atentionati, de existent acestui instrument --adaptat-- unor astfel de situatii juridice (create in scop de frauda) debitori, tentati, a apela la astfel de masinatiuni, asi vor infrana pornirea antisocial, constinenti%and ca o astfel de operatiune ar putea fi %adarnicita, prin exercitarea unei astfel de actiuni .

9ediul materiei, il regasim in, codul civil (in vigoare) la art. :25 prevede ca: --creditorii pot sa atace, in numele lor personal, actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor--, pentru ca oul !od !iviliii la art. 15#( sa prevada ca --Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate-- iar la alin.( sa complete%e ca --Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate``

6. Conditiile exercitarii actiunii revocatorii: In codul civil in viguare, nu sunt preva%ute conditiile de exercitare a acestei actiuni, rolul doctrinei si practicii fiind si in acest ca%, decisiv, in sensul trasarii acestora, astfel, conditiile se vor referi: in primul rand la actul incheiat de debitor ce ' in re%umat fiind spus ' se cere ca acesta sa fi produs un prejudiciu creditorului ' respectiv, sa fi creat ori s' a marit insolvabilitatea debitorului si totodata sa fie un act fraudulos si care re%ida in aceea ca, debitorul la data inc)eierii actului a avut (si simpla) cunostinta ca, prin acesta va prejudicia pe creditorul sau, prin provocarea sau

marirea starii de insolvabilitate, ceea ce inseamna ca in materia actiunii pauliene, nu este ceruta o intentie doloasa din partea debitorului (adica, directa, calificata prin scopul urmarit --de a'l prejudicia pe creditor--) ci, este suficient ca debitorul doar sa aiba simpla cunostinta a prejudiciului creat acestora (creditorilor sai). 9i totodata, conditiile se refera la creditor. In egala masura, se cere a nota caracterul ' in general ' subisdiar al actiunii revocatorii, intrucat, ea se justifica numai in situatia in care creditorul nu'si poate reali%a creanta impotriva debitorului ce a devenit insolvabil iv. Noul Cod Civil, desi mai generous in a oferi si conditiile de exercitare a acestei actiuni, se limitea%a a consacara, doar doua dintre acestea, respectiv, prima referitoare la prejudiciul incercat de creditor, urmare a inc)eierii acestui act, consacar in terminis in alin (1) al art. 15#(, ce prevede ca --Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere ...!``, iar cea de a doua condite reliefata d elegiuitor, se refera de acaesat data, la situatia inc)ierei de acte frauduloase oneroase de catre debitor, ca% in care, se cere ca tertul sa fi consocut ca prin acest contract sau plata facuta, --debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate`` " alin. ( al aceluiasi articol . "sa fiind, si in actual reglementare, cat si in cea viitoare, conditiile, cu unele deosebiri, raman aceleasi.

2. Conditii referitoare la actul incheiat de debitor4 lementul material si moral. In prealabil, se impune a preci%a ca, fata de exprimarea generica a legii --actele viclene ale debitorului-- fara o circumstantiere a acestora, apare ca intemeiata, te%a, potrivit cu care, toate actele prin care o persoana isi diminue%e patrimoniul, daca sunt frauduloase pentru creditor, pot fi atacate pe calea actiunii paulienev, ba mai mult, se recunoaste acesta posibilitatea c)iar si atunci cand conventia partilor este consfintita printr'o )otarare judecatoreasca, fie ea, sau nu, obiectivata intr'o )otarari de expedientvi !onditiile privind actul implica un element material si unul moralvii, repre%entante de ' pre!udiciu si frauda ' ce, trebuiesc dovedite in cadrul procedurii judiciare de catre reclamant, respectiv de creditorul fraudat, astfel ca, daca elementul prejudiciu, ca element material poate fi in mod facil dovedit prin orice mijloc de proba (de regula prin procesul verbal al executorului de constatare a inexistentei de bunuri susceptibile de executare) elementul frauda (elementul moral) ce repre%inta un element de natura psi)ica (format in mintea debitorului) este mai dificil de probat, si oricum imposibil prin mijloace de proba directe (pentru ca ar presupune o introspectie), astfel, acest element se va dovedi prin orice mijloc de proba (indirecta) ce va evidentia acele imprejurari care sa forme%e covingerea judecatorului investit cu solutionarea cererii, ca debitorul la data facerii actului (sau anterior) cel putin cunoaste ca prin aceasta creea%a un prejudiciu creditorului, in plus, practica judiciara a relevant faptul ca, notiunea de frauda ' conditie a actiunii pauliene ' are un inteles special, ce nu se confunda cu dolul contractual, ci, este suficient ca debitorul sa fi avut cunostinta de re%ultatul pagubitor al actului fata de creditorviii . "stfel, se aprecia%a pe drept cuvant ca, daca se probea%a cunoasterea de catre debitor a re%ultatului actului (in sensul ca, proprii creditori

nu vor mai avea ce executa, sau desi vor avea, va fi insuficient ' p.n.! se poate pre%uma ca a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai.ix

In practica, sunt reputate ca fiind acte frauduloase: actele de instrainare a bunurilor catre o societate comerciala al carui administrator era membru al familiei administratorului van%atoarei, urmarindu'se impiedicarea creditorului in executarea creanteixin ca%ul in care debitorul a instrainat imobilul tertilor dobanditori, care sunt fiul si nora paratului debitor si care locuiesc impreuna cu acesta, la numai patru %ile dupa pronuntarea )otararii care constata creanta reclamantei creditoarexi4 inc)eiere unui contract de Imprumut , formal pentru acoperirea unei datorii, scopul real fiind transferarea activelor la societatea concurenta infiintata de fiica si cumnatul administratorului, printr'o executare silita, premeditataxii

9e observa astfel ca, majoritatea actelor atacate sunt acte prin care se constituie sau se transfera drepturi asupra bunurilor debitorului, care, sunt inc)eiate cu o a treia persoana (fiind acte bilaterale, multilaterale) asa incat, actiunea revocatorie, in mod obligatoriu va fi introdusa si impotriva acestei de a treia persoane (in contra tertului). /unaoara, se pune rationala intrebare daca tertul este tinut sa suporte consecintele ilicitatii actelor debitorului (celui cu care a contractat) si prin urmare, desi a dobandit dreptul asupra bunului, totusi creditorul sa poata a'l executa (in final, ajungand sa fie lipsit de acesta).

Natura actului fraudulos" Act cu titlu gratuit sau oneros . &bservam ca oul !od !ivil, referinds'se la actele ce pot face obiect al actiunii pauliene, se re%uma numai a arata conditia ceruta in ca%ul contractului cu titlu oneros si al actului unei plati, ca% in care se cere a fi intrunita conditia relei credinte a tertului cocontractant ori, beneficiar al platii. "ceasta nu inseamna nici pe departe ca, in noua reglementare actele cu titlu gratuit exceed domendiului actiuni pauliene, ci dimpotriva, conditiile de exercitare (si de admisibilitatea) ale acesteia, in ca%ul celor din urma, vor fi mai lesnicioase.

"sadar, solutia, difera, dupa cum, actul de instrainare este unul cu titlu gratuit (spre exemplu donatie) sau cu titlu oneros (spre exemplu van%are'cumparare), asa incat, in situatia primei categorii de acte, nu este ceruta conditia ca tertul sa fi fost complice la frauda debitorului, ci in acest ca% se iveste un conflict intre acesta (tert) care doreste a pastra un castig (certat de lucro captando) si creditorul fraudat, ce tinde spre a evita o paguba (certat de damno vitando),

care se va fi finali%at ' din ratiuni de ec)itate ' in favoarea creditorului, actul urmand a fi declarat impo%abil acestuia, care va putea, proceda la executarea silita asupra sa. Dimpotriva, in ca%ul unui act cu titlu oneros, in puterea principiului protectiei dobanditorului cu titlu oneros de buna'credinta, se cere, pentru revocarea actului, a fi dovedita si complicitatea la frauda a acestuia, intrucat, pana la proba contrara (spre pilda, in ca% de simulatie) a dat o valoare pentru bunul respectiv, pe care ar trebui ' teoretic ' sa o recupere%e de la transmitator, respectiv de la acelasi debitor insolvabil, regres numai ilu%oriu, intrucat fata de insolvabilitatea acestuia, este cert ca nu va putea recupera acea valoare ."sa incat,dreptul terului de bun acredinta, ar ramane numai in sfera abstarctului juridic, solutie profund inec)itabila. In sensul stabilirii continutului notiunii de --complicitate la frauda-- practica si doctrina, au relevanta ca este suficient a se proba faptul ca, acesta (tertul) cunostea la data facerii actului ca se creea%a sau agravea%a starea de insolvabilitate a debitorului (transmitatorului sau) cu efectul prejudicierii creditorilor sai, despre care se cer ca acesta sa aiba constiinta, altfel spus, se cere implinirea conditiei --cunoasterii pagubirii creditorilor--xiii, astfel ca, odata probat acest fapt, se probea%a si intentia (indirect ' respectiv nu a urmarit, dar a acceptat) frauduloasa. De altfel, oul !od !ivil, prevede in terminis ca, Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate`` (art. . 15#( alin ( !!), astfel incat, se absolutie%aca conditi arelei credinte a tertului contractatnt sau beneficiar al platii, si in plus, se determina intelesul acestei notiuni, de rea credinta, care in materie, se intruc)ipea%a sub forma cunaosterii de catre tert, a faptului ca prin inc)eiere acestui act, debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate, text ce in economia sa, trebuie interpretat in sensul ca, tertul, trebuie sa aiba inclusive repre%entarea faptului ca urmare a acestei stari, creditorii cocontractantui sau, ori, ai platitorului vor fi pagubiti. !u alte cuvinte, noul text de lege, trebuie interpretat, prin prisma reguli pretoriene in pre%ent incidentea, ce conditionea%a retinerea de rea credinta a terului, de cunoasterea de catre aesta, inclusive a faptului vatamarii creditorilor.

1. Conditii privitoare la creditor. Pe langa cele doua conditii (material si moral) referitoare la actul debitorului, se cere ca in privinta creantei creditorului, aceasta sa fie certa, lic)ida si exigibila in momentul pronuntarii )otararii de declarare a impo%abilitatii actului atacat prin actiunea pauliana xiv, cu unele observatii legate de situatiile particulare care pot aparea, cand unele dintre aceste conditii nu sunt cerute, de pilda, conditii lic)iditatii creantei (adica, creanta sa aiba un cuantul pr"";cis, spre exemplu, o suma de bani determinata) este ceruta numai atunci cand are ca obiect o suma de bani, in ca%ul celorlalte creante, calitatea de a fi lic)ida nu este ceruta (spre exemplu in ca%ul in care prin actele frauduloase se parali%ea%a exercitiul unui drept de creanta speciali%atxv, care are ca obiect un anumit bun al sau, cum ar fi dreptul de optiune nascut dintr'o promisiune bilaterala de van%are'cumparare, cand promitentul'van%ator, instrainea%a bunul unei terte persoane . Din perspectiva

oului !od !ivil, se impunea a sublinia conditia inpusa de art. 15#3, ce referindu'se la --conditiile privitoare la creanta-- prevede ca, aceasta (creanta) trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii. Prin urmare, se cere ca la data promovarii actiunii pauliene, creditorul fraudat, sa detina fata de debitorul sau, o creanta certa, neec)ivoca, care, in raport de dispo%itiile art. 32: alin (3) din !odul de Procedura in viguare, este inteleasa ca fiind acea, !reanta a carei existenta trebuie sa re%ulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, c)iar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. <ot astfel, oul !od de Procedura !ivilaxvi, la art. #53 alin (() determina o creanta ca fiind certa, atunci cand, existenta ei neindoielnica re%ulta din insusi titlul executoriu.

"sadar, sub aspectul conditiilor cerut epentru exercitarea (cu succes) a actiunii pauliene, va trebui sa deosebim intre regimul actual, si cel ce va urma, o data cu intrarea in viguare a oului !od !ivil.

In pre%ent, in practica se pune intrebarea daca, pentru exercitarea actiunii revocatorii se cer existenta unui titlu executoriu in mainile creditorului fraudat, in acest sens conturandu'se doua opinii, diferite, in care, o prima opinie xvii (majoritara) sustine ca nu ar fi necesara detinerea unui titlu executoriu, sub cuvant ca acesta nu repre%inta un act de executare, ci numai se urmareste revocarea unui act fraudulos fata de dreptul de gaj al creditorului c)irografar. !ea de a doua opinie, sustine necesitatea existentei titlului executoriu, motivand in esenta prin aceea ca, insolvabilitatea ce determina actiunea in revocare, poate fi constatata numai cu oca%ia trecerii la executare silita, ori, executarea silita este de neconceput in lipsa unui titlu executoriu, fapt care, determina (indirect) conditia existentei acestuia.

!ea de a doua opinie, pare a fi fost inbratisata si de redactorii oului !od !ivil, care, precum am aratat, la art. 15#3 inpun conditia ca acaesta sa fie --certa--, iar in intelesul oului !od de procedura !ivila, prin creanta certa, s eintelege acea, a carei existenta, neindoielnica re%ulta din insusi titlul executoriu ' art.#53 alin (() ' conditionand, prin urmare, de, detinerea unui --titlu executoriu--.

#. fectele actiunii revocatorii. =rmare a admiterii actiunii revocatorii, actul atacat, dovedit ca fiind fraudulos, va fi inopo%abil creditorului, el putand, urmari bunul care forma actul ca si cum acesta n'ar fi iesit din patrimoniul debitorului. xviii Desi se observa o apropiere de sanctiunea nulitatii, totusi nu suntem in pre%enta acesteia, intrucat, efectele actiunii revocatorii sunt relative, respectiv actul va putea fi ignorat numai de catre creditorul care a introdus actiunea si biruitor in acesta, pe cand, in ca%ul nulitatii efectele se produc fata de toate celelalte

subiecte de drept (erga omnes), altfel spus, admiterea actiunii pauliene, loveste de ineficacitatea actului fraudulos numai in raporturile dintre creditor si tertul parat, sanctiune reputata de practica si doctrina fiind cea a inopo%abilitatii xix. De remarcat, este faptul ca, insasi !urtea !onstitutionala, considera actiunea pauliana, ca fiind, un mijloc juridic prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitorxx. "stfel, se naste o contradictie relative atat la natura actiunii pauliene, cat si la efectele acesteia, intrucat, pe de o parte este socotita drept o actiune in a nulare, iar pe de alta prte, ca fiind o actiune in inopo%abilitatea actuluixxi. 9i sub din acaesta perspective, oul !od !ivil, inalatura pentru viitoraparenta contradictie, consacarand expressis verbis ca, actul atacat va fi declarat inopo%abil (art.15#5). 0eferindu'se in continuare la efectele admiterii actiuni pauliene, oul !od !ivil, in articolul precitat, statuea%a ca, acaesat inopo%abilitate, va opera, atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cau%a. "cestia vor avea dreptul de a fi platiti din pretul bunului urmarit, cu respectarea cau%elor de preferinta existente intre ei.

Din perspectiva efectelor admiterii actiunii, se disting trei aspecte diferite dar, conexe, mai precis raporturile ce se creea%a intre cei ce se bucura de, sau dupa ca% suporta, efectele admiterii actiunii.

16. Raportul dintre creditor, tertul dobanditor, tertul subdobanditor, debitor si alti creditori4 "stfel, in ce priveste raportul dintre creditorul reclamant si tertul care a incheiat actul, precum am observat, o data declarat inopo%abil actul de dobandire al tertului, creditorul poate urmari acest bun (ce a format obiectul material al actului), fara ca tertul sa poata opune dreptul sau dobandit in puterea actului (fraudulos). De preci%at insa ca, aceasta inopo%abilitate operea%a numai in limita prejudiciului suferit de creditor, ceea ce inseamna ca, in masura in care bunul este divi%ibil si valoarea creantei este inferioara valorii bunului urmarit, actul de instrainare este opo%abil si creditorului pentru ceea ce exced nevoii de reali%are a creantei sale4 daca, dimpotriva, bunul transmis este indivi%ibil si in urma van%arii sale, prin executare silita re%ulta un pr"9t mai mare decat valoarea creantei reclamantului, suma excedentara se cuvine tertului dobanditorxxii. 9e recunoaste si dreptul tertului de a ac)ita creditorului urmaritor suma necesara indestularii sale, insa nu mai mare decat valoarea bunului, pentru a putea ramane astfel in continuare in stapanirea respectivului bun, urmand a se subroga in drepturi creditorului si a recupera aceasta suma, de la debitor (transmitatorul sau), evident, aceasta in situatia in care nu decide (ori este constrans a o face) a lasa bunul in mana creditorului urmaritor.

In practica se poate intampla ca, intre data dobandirii bunului si data pronuntarii )otararii de admitere a actiunii revocatorii, tertul sa fi instrainat la randu'i respectivul bun, ca% in care se pune rationala intrebare, cum va putea proceda creditorul pentru a inlatura consecintele acestui act > In primul rand, ca si in ca%ul actului fraudulos inc)eiat intre debitorul sau si tertul dobanditor, creditorul, poate cere revocarea si a actului intervenit intre tertul dobanditor si subdobanditor, urmand a fi incidente aceleasi reguli ca si in ca%ul primei situatii. In al doilea rand, in masura in care nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, creditorul poate pretinde tertului dobanditor a'i ac)ita, cu titlu de despagubire, o suma de bani . 0elativ la intinderea acestei obligatii a tertului de a despagubi, urmea%a a distinge dupa cum acesta a fost de buna credinta (ipote%a intalnita numai in ca%ul actelor cu titlu gratuit) atunci cand tertul va fi tinut, sa plateasca despagubiri numai in masura si limitele in care a reali%at o imbogatire, pana la momentul introducerii actiunii pauliene xxiii, pe cand, in ipote%a tertului de rea'credinta, se admite ca acesta va fi tinut sa plateasca despagubiri egale cu valoarea reala a bunului, c)iar daca instrainarea a avut loc la un pret inferiorxxiv.

Intrebarea care se naste este aceea de a sti daca, acest drept al creditorului de a obtine despagubirile pecuniale de la tert, este conditionata de introducerea unei actiuni infructuase in revocarea actului de instrainare intervenit intre tert si subdobanditor, cu alte cuvinte, daca este o solutie subsidiara. In ce ne priveste, apreciem ca in lumina si respectul principiului ec)itatii, solutia difera dupa cum suntem in pre%enta unui tert de buna'credinta sau de rea'credinta, astfel, in ca%ul tertului instrainator de buna'credinta, consideram ca ar fi insusit a fi tinut sa suporte consecintele actului fraudulos al altuia (respectiv al transmitatorului sau, debitorului fraudulor) in ca%ul in care, ar fi posibila revocarea actului intervenit intre acesta si un alt tert, subdobanditor, in aceasta situatie, opinam in sensul ca cererea in pretentii are un caracter subsidiar. Dimpotriva, tertul de rea'credinta, nu ar trebui sa se bucure de acest --beneficiu--, in ca%ul sau creditorul avand suveranitatea deci%ieixxv daca pretinde direct plata sumei de la acesta, ori, in prealabil --incearca-- revocarea actului xxvi.

=n alt raport ce se naste in urma admiterii actiunii pauliene, este acela legat intre debitor si tertul dobanditor cu care a inc)eiat actul declarat fraudulos de catre instanta. ?aptul relativitatii inopo%abilitatii declarate (in beneficiul strict al creditorului castigator al actiunii pauliene) face ca actul intervenit intre debitor si tertul dobanditor sa fie mentinut (c)iar daca in tot, sau numai in parte ineficace), ceea ce inseamna ca, pe de o parte, valoarea ramane definitiv instrainata din patrimoniul debitorului, spre tert, iar pe de alta parte, tertul se poate regresa (intoarcerea cu pretentii) impotriva debitorului, ce in continuare are obligatia de garantie de evictiuni, care este admisa, in principiu numai in favoarea dobanditorului cu titlu oneros, de vreme ce, in ca%ul actelor cu titlu gratuit, de

regula, nu sub%ista. !u toate acestea, dobanditorul cu titlu gratuit, ce a suferit un prejudiciu, poate sub conditia dovedirii elementelor raspunderii civil delictuale, a se intoarce cu pretentii in contra debitorului (instrainatorului sau).

In privinta raporturilor dintre creditorii aceluiasi debitor fraudulos, respectiv dupa cum acestia profita ori nu de declararea inopo%abilitatii, se impune a sublinia ca in materie civila, in puterea caracterului relativ al efectelor admiterii actiunii pauliene, ceilalti creditori (neparticipanti la actiunea pauliana) nu vor beneficia de admiterea acestuia, actul fiind, declarat inopo%abil strict creditorului ce a introdus si castigat actiunea . 8vident, ceilalti creditori, ar trebui sa aiba o atitudine diligenta in sensul de a fi introdus o astfel de actiune, sau, de a fi intervenit in actiunile pornite, evident cu conditia admiterii si a cererii de interventie . In materie comerciala, spre exemplu in ca%ul revocarii actelor frauduloase ale debitorului, in cadrul procedurii insolventei, de efectele admiterii cererii vor beneficia toti creditorii debitorului.

#ect. Univ. Dr. $lorin CI%&AC%.

$v. Dr. Artin 'ARC(I)IAN

i P.@.!osmovici ' Drept !ivil, Drepturi 0eale, &bligatii, !odul !ivil, 8d. "ll/ecA, p.3(2

ii 9pre exemplu, in ca%ul in care un debitor aflat in pragul executarii, inc)eie in mod fictiv (simulea%a) un contract de imprumut cu o terta persoana (binevoitoare) care astfel devine si acesta creditor, pentru ca in momentul in care se va distribui pretul obtinut in urma executarii (spre pilda ' van%arii publice a bunului executat) sa se inscrie la tabelul creditorilor, urmand a primi o parte din pr"9t, ce se va intoarce la debitor .

iii +egea nr. (12B(66:, publicata in @onitorul &ficial, Partea I nr. 511 din ($B62B(66:, urmand a intra in vigoare la data de ($.62.(611

iv

Curtea De A P E L I A S I Sectia Civila Decizie Nr. 103 /19 Martie 2008

v I. . @icescu ' Drept !ivil !urs de <eoria *enerala a drepturilor de creanta ' 8d.<)emis !art (66$, p.121

vi , pr !le"a #e #rept care $e i"pu%e a &i #ezle'ata ( i% acea$t cauza( e$te #aca actiu%ea #e rev care a parta)ului, i%te"eiata pe preve#erile art.9*+ #i% C #ul civil, e$te a#"i$i!ila.Artic lul %r.9*+ #i% C #ul civil, pe care recla"a%tele $i(au &u%#a"e%tat #e"er$ul l r pr ce$ual #e &ata, $tatueaza ca cre#it rii p t, i% %u"ele l r per$ %al, $a atace actele vicle%e, &acute #e #e!it r i% pre)u#iciul #repturil r l r. E$te #e !$ervat ca te,tul #e le'e a%teri r e%u%tat %u &ace %ici #i$ti%ctie i% ceea ce prive$te --actele vicle%e--, i% $e%$ul ca a$t&el #e acte ar repreze%ta c %ve%tii "aterializate i% ca#rul u%ui c %tract ri pri%tr( . tarare )u#ecat rea$ca. I% atare $ituatie, i%$ta%ta avea #e veri&icat, i% preze%tul liti'iu, #aca $ tii /. au ur"arit, i% ca#rul pr ce$ului #e parta), !ti%erea u%ei . tarari )u#ecat re$ti pe%tru pre)u#icierea #repturil r cre#it arel r recla"a%te. 0r, e,act acea$ta cercetare a & $t e,clu$a #i% pre cuparile i%$ta%tel r, ele & caliza%#u($i a%aliza $pre pr !le"a a#"i$i!ilitatii actiu%ii i% rev care, c %cluzi %a%# &ara te"ei ca acea$ta ar &i i%a#"i$i!ila, $e%$ i% care %u au "ai cercetat i%#epli%irea cu"ulativa i% $peta a ceri%tel r i"pu$e #e le'e pe%tru pr " varea u%ei actiu%i paulie%e ( Curtea #e Apel 0ra#ea1 Decizia civila %r.1**+/2 #i% 3 #ece"!rie 2009 333.)uri$pru#e%ta.c ".

vii Ibdm.p.(2(

viii I.C.C.4. 5Sectia C "erciala,#ecizia %r.3833 #i% 19 ct "!rie 20067

ix P.@. !osmovici ' op.cit. p.336

x I.C.C.4. 5Sectia C "erciala,#ecizia %r.3833 #i% 19 ct "!rie 20067

xi Curtea #e Apel 8i"i$ ara, Sectia civila, #ecizia %r. 1309/2 #i% 12 iu%ie 2009.

xii Curtea #e Apel :alati ( Sectia Civila1 Decizia *+2 /12.10.2009

xiii 8ugen 9afta'0omano ' 8xamen <eoretic si practic la actiunea oblica si la actiunea pauliana, in 0evista 0omana de Drept nr.:'1(B1:1:.

xiv +iviu Pop' <ratat de Drept !ivi. &bligatiile, 8d. !7/ecA (66#, p.312.

xv Idem, p.3:1

xvi

Pu!licat i% M %it rul 0&icial, Partea I %r. 68+ #i% 1+/0*/2010, ce va Intrare in vigoare: 1+/0*/2011

xvii !.9tatescu, !./arsan ' Drept !ivil <eoria *enerala a &bligatiilor, edaaCD"Ep.36:

xviii !.9tatesc., !./arsan ' op.cit. p.326.

xix In acest sens +. Pop, op.cit. p.$63

xx Deci%ia !urtii !onstitutionale nr. 11B1:.63.(66(

xxi !.9tatescu4!./arsan, op.cit. p.321

xxii Infra. P.$6$

xxiii "ceasta de%daunare, se aprecia%a ca se poate solicita si obtine fondand actiunea pe principiul imbogatirii fara justa cau%a ' in acest sens +. pop, op.cit. p.$65

xxiv Fustificarea acestei solutii se fondea%a pe regulile rapunderii delictuale ' In acest sens +.Pop. op.cit. p.$65

xxv 9i in acest ca%, putand vorbi despre un drept potestativ.