4.

Protecia muncii si a mediului ambiant

ntoducere
Destituirea cauzelor accidentelor de producere, mbuntirea condiiilor de munc i scderea imbolnavirilor profesionale in republica noastra este problema principala de stat. Politica de stat a Republicii Moldova in domeniul potectiei muncii se bazeaza pe : - unitatea actiunilor ministerelor, departamentelor, serviciilor, inspectoratelor, or anelor autoadministrarii locale si ale intreprinderilor indreptate spre imbunatatirea conditiilor de munca si protectiei muncii, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale! - prioritatea vietii si sanatatii an a"atului fata de rezultatele activitatii de productie a intreprinderii! - coordonarea activitatii in domeniul protectiei muncii cu aite directii ale politicii economice si sociale, cu activitatea din domeniul protectiei mediului incon"urator! - stabilirea unor cerinte in domeniul protectiei muncii pentru toate intrprinderile, indifferent de formele lor de proprietate si de ospodarie! - e#ercitarea suprave $erii controlului independent si eficient asupra respectarii normelor de protectie a muncii la intreprinderi! - folosirea pe lar a realizarilor stiintei, te$nicii si e#perientei inaintate in domeniul protectiei muncii, stimularea cercetarilor si aplicarea te$nicii si te$nolo iei inoffensive, a mi"loacelor de protectie a an a"atilor! - participarea statului la finantarea protectiei muncii. %copul disciplinei &Protectia muncii' ( a altoi viitorilor in ineri cunostinte, deprinderi si iscusinta, necesare lor pentruprimirea $otaririlor independentein domeniul protectiei muncii si a mediului ambient.

4.1 ANALIZA CONDIIILOR D !"NC# CON$OR! PROC %"L"I & 'NOLO(IC )a elaborare msurilor privind i iena muncii o importan ma"or o are microclima zonei de lucru, datorit microclimei se poate de ridicat productivitatea muncii. *n timpul lucrului utila"ului i a ncrcrilor fizice, asupra or anismul uman acioneaz o varietate de factori : aze, diferite substane, ma"orarea sau micorarea temperaturii, umeditatea. +rearea n zonele de munc a condiiilor normale de lucru, nlturarea sau micorarea a p,n la limita admisibil a factorilor duntori duce la mrirea producerii i la o micorare a traumatismului. -r anismul uman tot timpul este n str,ns le tur cu mediul ncon"urtor, pentru ca procesele fiziolo ice n or anismul uman s decur normal, cldura emanat trebuie s fie transmis mediului ncon"urtor. Parametrii care caracterizeaz zona de lucru se numesc parametrii microclimei, care sunt: temperatura aerului +! umeditatea .! viteza aerului la locul de munc /, m0s! presiunea p! intensitatea iluminrii 1 ,2t . 3emperatura aerului n ncperi iarna trebuie s fie 45678+, unde o cantitate de cldur este de a"at de utila". 3emperatura ridicat duce obosirea rapid a or anismului, la nroirea pielei, la pierderi de cunotin. 3emperaturile "oase duc la n $earea total sau local a unor pari ale corpului, temperaturile "oase sunt de la -9+! cele subnormale de la :4; p,n la -9+. <meditatea fiziolo ic optimal este n limita =;9;>, iar n unele cazuri mai mult de ?8>. <meditatea aerului ridicat i cu temperatura "oas provoac suprarcirea or anismului, iar cu temperatura ridicat supra,nclzirea or anismului. @iteza micrii aerului a"ut la sc$imbul de cldur, influiniaz asupra strii muncitorului, influineaz la distribuirea elementelor nocive n ncpere. De asemenea pentru mbuntirea condiiilor de munc la ntreprindere snt folosite utila"e cu control numeric pentru a facilita lucru muncitorilor. )a locul de munc mncitorul va fi dotat numai cu mnui n caz dac trebuie de paricipat nemi"locit la instalarea i scoaterea piesei din dispozitivul de strn ere a centrului de prelucrare. +entrul de prelucrare dup comand numeric ceea ce permite e#cluderea muncitorului la prelucraea propriu zis. +entrul de prelucrare este dotat instalaii de limitatoare de si uran, n caz de unele abateri centrul de prelucrare se deconecteaz automat. *n comparaie cu alte strun uri acest centre posed proprieti dure din punct de vedere a

vibraiilor i a z omotului. A"un em la concluzia c folosind centre de prelucrare se micoreaz factorii duntori de producere. Pentru apro#imativ toate tipurile de influien a factorilor duntori asupra or anismului uman sunt diferite metode de securitate. - metod efectiv pentru asi urarea aerului n zona de lucru este ventilaia ea se nfptuiete pe cale natural sau prin ventilaie mecanic. *n ventilaie natural sc$imbul de aer se nfptuiete datorit diferenei dinuntrul i din afara ncperii i presiunii v,ntului. Prin sistemul de ventilare eneral se e#ecut eliminarea de a"rilor duntoare, se scot de a"rile de cldur i vaporii de ap de la strun urile ce lucreaz i de la oameni. *n seciile de vopsire la ntreprinderi deoarece sunt prezeni cel mai des factorii c$imici ce impurific aerul cu aze si mirosuri care sunt dauntoare or anizmului uman , ca de e#emplu cel mai raspindit intilnite sunt: vopseli , lacuri , aceton, etc. Deaceia se iau urmatoarele masuri , incaperile sunt bine ventilate, temperatura incaperii trebuie sa fie de apro#imativ 7;B+ ca vopseaua, lacul cu care sunt vopsite piesele sa se usuce intr-un timp mai scurt. Muncitorii sunt obli atii s poarte : manui , costume , masca este unul din elementul principal pentru ca sa nu in$aleze tot mirosul din aer. %imptomele posibile ce apar in urma in$alarii mirosurilor de vopsea, lac , aceton sunt: Ameeli, dureri in it, reuri ,perdera poftei de mincare, dureri de cap , etc. 4.) !#%"RI PRI*IND %ANI&#RIA IND"%&RIAL# +onditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului e#tern, ce-l ncon"oara pe lucrator n sfera de productie. *n timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului de productie si a or anismului. -mul transforma, acomodeaza mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza ntr-un mod sau altul asupra lucratorilor. Actiunea mediului de productie asupra or anismului omului este conditionata de factori fizici, c$imici si biolo ici. Cactorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, z omotul si vibratia etc. Printre factorii c$imici se numara impurificarea aerului cu aze otravitoare si praf to#ic, reutilor specifice a aerului

mirosurile neplacute, acizii si alcaliile a resive. Cactorii biolo ici: microor anismele pato ene, unele specii de fun i, virusurile, to#inele etc. Aciunea factorilor enumerai asupra omului este conditionat de caracterul activitaii de munca, alimentaie, condiiile de mena". Pentru asi urarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri: an a"atii ntreprinderii vor fi asi urati cu ncaperi sanitaro-i ienice n conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul ma#imal de lucratori n cel mai numeros sc$imb de lucru, microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut n limitele normelor cu a"utorul sistemelor de ncalzire, ventilatie si conditionare a aerului n conformitate cu cerintele standardului de stat D-%3 47.4.;;8-55 n dependenta de cate oria lucrarilor si perioada anului, nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asi urat de sistemele iluminatului natural si artificial eneral care asi ura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de ?;; l#. *n calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul )DE cu caracteristici mbunatatite de transmitere a culorilor, n scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile nalte, suprafetele fierbinti ale utila"ului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare, pentru lic$idarea z omotului nodurilor si a re atelor ale masinilor si utila"elor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile, pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utila"e sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti, surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din ncaperile de productie cu a"utorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa, n scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sf,rsitul primei "umatati a sc$imbului de munca pentru muncitori este prevazuta o nviorare de productie cu o durata de 8-? minute. 4.+ !A%"RI PRI*IND & 'NICA % C"RI&#II !"NCII 3e$nica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri de prevenire si de combatere a lor. Pentru ducerea la ndeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite re lementari prin care sunt stabilite drepturile si ndatoririle fiecarui om al muncii le ate de problema te$nicii securitatii muncii. *n acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru ntreprinderi, sectii, ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si te$nica securitatii muncii. -biectivele care stau n fata acestor comisii sunt: determinarea locurilor de munca periculoase din ntreprinderi, la care se pot produce accidente de munca sau mbolnaviri profesionale!

studierea cauzelor care produc accidente de munca sau mbolnaviri profesionale! elaborarea de masuri corespunzatoare, care sa previna accidentele de munca si mbolnavirile profesionale! studierea n practica a masurilor de te$nica securitatii muncii, menite sa mbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor. %ecuritatea muncii n activitatea de producie se asi ur pe urmtoarele ci: instruirea n materie de protecia muncii a tuturor an a"ailor i a altor persoane la toate nivelurile de educaie i pre tire profesional! instructarea prealabil i periodic a tuturor an a"ailor! pre tirea special an a"ailor care deservesc maini, mecanisme i utila"e fa de care snt naintate cerine sporite de securitate! verificarea periodic a cunotinelor personalului te$nic in ineresc a materiei n protecia munciiFnu mai rar dect o dat n trei luniG. 3ipuri de instruire: Hnstructa"ul introductiv eneral Hnstructa"ul la locul de munc Finstructa"ul primarG Hnstructa"ul periodic Reinstruirea Hnstructa" introductiv eneral Hnstructa"ul introductiv se petrece cu toi cei care intr la ntreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de sta iul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrrilor de la alte or anizaii, cu practicanii care-i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n seciile de producere pentru ndeplinirea lucrrilor. Hnstructa"ul introductiv l petrece in inerul de protecie a muncii i te$nica securitii n cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii in inero ( te$nici, cu specialitii tineri i cu elevii instituiilor de nvmnt ( in inerul ef al ntreprinderii. Hnstructa"ul introductiv se nre istreaz n Re istrul de nre istrare a instructa"ului introductiv de

protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i acordarea primului a"utor care se pstreaz la in inerul de protecia a muncii i te$nica securitii. Hnstructa" la locul de munc: Hnstructa"ul primar se petrece nemi"locit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructa"ului introductiv deasemnea cu muncitorii transferai la alt lucru. )a instructa"ul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la utila" i la locul de lucru, metodele de or anizare corect i asi urea locului de lucru, deasemenea i se dau indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte aciuni, care pot duce la traumatism sau mbolnvire. Hnstructa"ul secundar cu scopul controlrii i perfecionrii nivelului de protecie a muncii se petrece nemi"locit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea i sta iul de lucru. Hnstructa"ele primar i secundar se nre istreaz n re istrul de nre istrare a instructa"elor primar i secundar de protecie a muncii, te$nica securitii i securitatea anincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, n subordonarea cruia se sesc muncitorii. Hnstructa"ul periodic Hnstructa"ul periodic se face la locul de munc, de resposabilul cu protectia muncii, si are rolul de a aprofunda normele de protective a muncii, instructa"ul are demonstratii practice care cuprinde tot personalul. Hntervalul ntre dou instructa"e periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii n functie de conditiile locului de munc, dar nu mai mult de 9 luni. )a personalul te$nico ( administrativ, intervalul ntre dou instructa"e periodice va fi de 47 luni. Reinstruirea Reinstruire personalului se face numai in cazul cind mucitorul isi sc$imba locul de munca sau cu ocazia introducerii unui ec$ipament de lucru, modificarea de ec$ipament te$nic e#istent sau cu ocazia introducerii unei te$nolo ii noi, daca un muncitor nu este present la locul de munca cel puti I; zile este necesara reinstruirea.

4.4 !,surile antiincendiare

Materialele folosite la fabricare nu prezint pericol incendiar. +auzele principale de izbucnire a incendiilor snt: -scurtcircuitul! -defectarea cu suprancrcarea utila"ului electric! -atrnarea neatent fa de foc! *n vederea securitii antiincendiare vom dota ncperea cu dou stin toare: - stin tor -J-4;:

4. corp! 7. pa$ar acidic! I. mner lateral! =. t! 8. mner! 9. a#! ?.capac! 5. orificiu! K. clapet! 4;. mecanism de si uran! 44. mner inferior!

- stin tor -L-7:

@om elabora unele msuri de securitate privind e#ploatarea acestui stin tor. %e interzice de a folosi stin toarele: - cu termen e#pirat - cu mecanism de si uran neacordat Pre tirea stin torului i demararea procesului de stin ere: 4. *n caz de incendiu de scos pompa de si uran Fdac esteG i de ndreptat orificiul spre foc. %e scoate plomba, se scoate inelul i se apas pe mner. 7. *n timpul timpul stin erii incendiului nu se admite de a ine stin torul n poziie orizontal, fiindc acest fapt nu permite folosirea inte ral a coninutului recipientului. Produse recomandate -entru stin.erea incendiului spum rezistent la alcooli. produs c$imic uscat. bio#id de carbon F+-7G.

4./ !#%"RI D PRO& CI A ! DI"L"I A!0IAN& Protecia mediului ambiant prezint o problem care necesit eforturi din toate ramurile. +ea mai efectiv metod de protecie a mediului ambiant este trecerea la te$nolo ii de producere fr deeuri sau cu deeuri minimale. Aceasta va necesita rezolvarea unui comple# de probleme complicate le ate cu te$nolo ia, probleme constuctive i or anizatorice bazate pe te$nolo ii moderne.

Cele mai im-ortante direcii s-re -roducia ecolo.ic, sunt1 modernizarea proceselor te$nolo ice i elaborarea utila"ului nou cu nivelul de eliminare a deeurilor n mediul ambiant minimale! de sc$imbat deeuri neutilizabile la deeuri utilizabile! lar utilizare a metodelor i msurilor de protecie a mediului ambiant. +urirea aerului de impuriti se poate efectua ca alimentarea cu aer n intermediul camerei cu praf, i nlturarea aerului murdar. *n primul caz se asi ur protecia muncitorilor n seciile de producere, ncon"urtor. Pentru curirea aerului de amestecuri se utilizeaz absorbanii de prafuri. <n factor important de lucru a utila"ului este eficacitatea de curire a aerului care se determin dup formula: unde: M4,M7 coninutul de impuriti p,n i dup curire. m 0mI! Dac eficacitatea de curire atin e o treapt a curtorului de praf, atunci aceast curire se numete de prima treapt. )a o impurificare mai mare de praf n aer pentru primirea aerului curat se folosete curirea de mai multe trepte. 1ficacitatea sumar n mai multe trepte de filtrare NO se calculeaz dup formula: unde: N4 N7 6Nn eficacitatea de curire a aerului de impuriti. Hnstalaiile universale de curire de praf care sunt acceptabile la diferite tipuri de impuriti, i la diferite concentraii de impuriti, nu sunt. Ciecare di instalaie e anumit pentru un anumit tip de concentraie de praf i are cerinele sale efective de curire. +urirea aerului poate fi dur, medie i fin. )a curirea dur a aerului se menin impuritile, prafurile . Pentru curire medie i dur se utilizeaz prinztorii de praf, funcionarea crora este bazat pe utilizarea particulelor ce se depun. Corele de reutate sau forele ineriale, le separ din aer la sc$imbarea vitezei sau direciei de orientare. - metod de protecie a mediului ncon"urtor este folosire dispozitivelor de filtrare, care se ntrebuineaz pentru curirea inpuritilor din ventilatoare i a deeurilor te$nolo ice pentru a nu permite rspndirea lor n atmosfer, micorarea z omotului, dar n al doilea caz ( protecia mediului

micorarea nivelului microundelor, folosirea ecranelor de protecie a localurilor de poluare ener etic a mediului ncon"urtor. Pentru curirea aierului ce se de a" de la centrul de prelucrare n secie, se pune o instalaie de percepere a ceii cu o vitez mic de lucru de tipul P ( 7;;; care este alctuit din corp, n care sunt fi#ate dou trepte de filtrare: Ciltru de filtrare dur, reprezint o caset care se scoate uor, n care se sesc nite plci ofrate. Acest filtru filtreaz uvoiul de particule mari lic$ide i de cele tari. Ciltru de filtrare fin este compus dintr-un ir de tuburi verticale, umplute cu un material din fibre de lafsan cu diametrul de 45 Qm. @iteza de filtrare prin a doua treapt este de: $iltre -entru des-ra2uire. %unt filtre speciale, utilizate in special la instalatii de sablare, industria si in orice alt domeniu ce implica retinerea prafului rezultat in urma unui anumit proces.

4.3. Calculul le.arii la -amint a utila4ului te5nolo.ic

Date initiale: <R4;;;@ -tensiunea instalatiilor,@! RlimS= -rezistenta limitata a prizei de pamint,! TsolS8; m -rezistenta specifica a solului,m! +alculam departarea de la suprafata pamintului pina la mi"locul electrodului: tSto:Fl07G UmV, unde: to-adincimea in roparii electrodului in pamint,m!VV l (lun imea electrodului,m! tS;,?:I07S7,7 m +alculam rezistenta de scur ere a curentului prin electrodul ordinar: 7l 4 =t + l Rel = sol ln + ln UV 7 l d 7 =t l
Rel = 8; 7 I 4 = 7,7 + I + ln ln = 47,4 7 I,4= I ;,;I 7 = 7,7 I

+alculam numarul de electrozi verticali: Rel n= R UbucV, lim ecr unde: Rel (rezistenta de scur ere a curentului prin electrodul ordinar,!

Necr (coeficient de ecranizare ;,586;,?9!

47,4 n = = ;,5 = I,?5 = =( buc )

+alculam departarea intre electrozi: unde: c S4 (pentru electrozi adinciti!

L = c l UmV L = 4 I = Im

Rezistenta calculata de scur ere a curentului:

Rel =
Rel =

Rel UV n

47,4 = I,?5 = ;,5

+alculam lun imea fisiei de unire a electrozilor:

L = 4,;8 Lel ( n 4) UmV

L =4,;8 I ( = 4) = K,=8m

+alculam rezistenta scur erii curentului prin fisiea de unire:

Rf =
Rf = ;,8 7 I ln = ;,47 7 I,4= I ;,;I 7,7

7l ln UV 7 l d t

+oeficientul de ecranizare a fisiei:

ecr . f =
ecr . f =
K,=8 I

Lel l el
= I,48

+alculam rezistenta scur erii curentului prin fisiea de unire conform coeficientului de ecranizare:
Rcalc. f =
Rcalc. f =

Rf n ecr . f

UV

;,47 = ;,;4 = I,48

+alculam rezistenta totala a scur erii curentului prin constructia prizei de pamint:
Rt .calc = 4 4 Rcalc.el
Rt .calc =

4 Rcalc. f

UV

4 = ;,;;K 4 4 + I,?5 ;,;4

fi .4 4. mandrin 7. capul revolver I. panou de protecie =. transportor de ac$ii 8. panou de comand 9. placa de baz ?. strat izolator 5. fundament