Coperta reproduce: #al)ador Dali' Autoportret 2oale cu (l3nin3 Coordonatorul coleciei: dr.

LEONARD GAVRILIU pr34it3' 1+51 Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

MICA BIBLIO EC! DE "#I$OLOGIE

CU"RIN#

AL%REDADLER

CUNOA& EREA OMULUI

#tudiu introducti) Al6red Adler 7 o re)an*3 a (ocialului a(upra 8iolo9i(2ului 6reudian :Dr. Leonard Ga)riliu; ..................... Cu)<nt =nainte .......................................................................... "artea 9eneral3 , -+

raducere dup3 )olu2ul Al6red Adler' Men(c>enCentnni(' Ra(c>er Verla9' %i(c>er Buc>erci.Duric>' 1+00 I#BN +,-.+,//+.0./

Introducere ............................................................................... 51 Capitolul I Viaa p(i>ic3 a o2ului :1. Noiunea de p(i>ic *i condiia )ieii p(i>ice? /. %uncia or9anului p(i>ic? -. %inali tatea =n )iaa p(i>ic3; ........................................................... @1 Capitolul II E(ena (ocial3 a )ieii p(i>ice :1. Ade)3rul a8(olut? /. Nece(itatea )ieii =n co2un? -. #ecuritate *i adaptare? 5. #enti2entul de co2uniune (ocial3; ................................. @+ Capitolu$II Copilul *i (ocietatea :1. #ituaia (u9arului? /. In6lu ena di6icult3ilor? -. O2ul ca 6iin3 (ocial3; ........................ 0@ Capitolul IV A2prentele lu2ii eAterioare :1. Generalit3i pri)ind concepia de(pre lu2e? /. Ele2entele deB)olt3rii concepiei de(pre lu2e: a; "ercepiile? 8; A2intirile? c; RepreBent3rile? -. %anteBia? 5. Vi(ele :9eneralit3i;? @. ran(punerea a6ecti)3 :Ein6ii>lun9;? 0. In6luena o2ului a(upra celorlali :>ipnoBa *i (u9e(tia; .......................................................................... ,5 Capitolul V #enti2entul de in6erioritate *i tendina de a (e i2pune :1. #ituaia din pri2a copil3rie? /. Co2pen(area (enti2entului de in6erioritate? a(piraia de a (e pune =n )aloare *i de a do8<ndi (uperioritatea? -. Linia directoare *i concepia de(pre lu2e; ...................................................................... +@ EDI URA IRI

raducere' (tudiu introducti) *i note de dr. LEONARD GAVRILIU

1++0

Capitolul VI "re93tirea pentru )ia3 : 1 . Eocul? /. Atenia *i

di(tra9erea ei? -. Del3(area *i uitarea? 5. Incon*tientul? @. Vi(ele? 0. Aptitudini' talent; ............................................ 11Capitolul VII Relaiile dintre (eAe :1. Di)iBiunea 2uncii *i cele dou3 (eAe? /. #upre2aia 83r8atului =n ci)iliBaia actual3? -. "re4udecata in6eriorit3ii 6e2eii? 5. %u9a de rolul de 6e2eie? @. en(iunea dintre cele dou3 (eAe? 0. =ncercare de re6or23; ............................................................................. 1-0 Capitolul VIII %rai *i (urori ................................................... 10F Caracterolo9ie Capitolul I Generalit3i :1. E(ena caracterului *i 6or2area (a? /. I2portana (enti2entului de co2uniune (ocial3 pentru deB. )oltarea caracterului? -. Direcii ale deB)olt3rii caracterului? 5. Deli2it3ri 6a3 de )ec>ea *coal3 p(i>olo9ic3? @. e2pera 2entele *i (ecreia endocrin3? 0. Recapitulare;...................... 10G Capitolul II r3(3turi de caracter de natur3 a9re(i)3 :1. Vanitatea? /. GeloBia? -. In)idia? 5. A)ariia? @. Ura; ............................ 1+1 Capitolul III r3(3turi de caracter de natur3 nea9re(i)3 :1. IBolarea? / An9oa(a? -. La*itatea? 5. I2pul(ii ne=n6r<nate' ca eApre(ie a unei adapt3ri de6iciente; ....................................... //5 Capitolul IV Alte 6or2e de eApre(ie ale caracterului :1. Voio*ia? /. Moduri de 9<ndire *i de eApri2are? -. Atitudinea *col3 rea(c3? 5. Oa2eni cu principii *i pedani? @. #u8ordonarea? 0. In6atuarea? ,. #u(cepti8ilitatea? G. G>inioni*ti *i pieBe.rele? +. Reli9ioBitatea;.................................................................. /5F Capitolul V A6ectele :A. A6ecte di(ociante: 1. M<nia? /. ri(teea? -. %olo(irea a8uBi)3 a a6ectelor? 5. DeB9u(tul? @. %rica :(pai2a;? B. A6ecte a(ociante: 1. Bucuria? /. Co2pa(iunea? -. Ru*inea; ... /@1

# UDIU IN RODUC IV AL%RED ADLER . O REVAN&! A #OCIALULUI A#U"RA BIOLOGI#MULUI %REUDIAN

AneA3 O8(er)aii 9enerale pri)ind educaia Cu)<nt de =nc>eiere .................................. Indice de nu2e .........................................

... /0/ ... /0G . . . /,1

De o8icei nu2ele lui Al6red Adler e(te a(ociat cu p(i>analiBa' care pentru 2uli nu e(te de conceput 63r3 6ai2o(ul ei Htriu2)irat: %reud' Adler' Eun9. =n realitate =n(3 a28iio(ul concet3ean al p3rin. telui le9iti2 al p(i>analiBei nu a 6o(t 2ai 2ult dec<t unul din e6e2e. rii Hto)ar3*i de dru2I ai lui #i92und %reud' 63r3 a 6i *i un p(i>anali(t =n ade)3ratul =nele( al cu)<ntului' cu toate c3 =ntr .o )re2e a =ndeplinit 6uncia de pre*edinte al A(ociaiei "(i>analitice din Viena. Adler Hne)er practi(edp(Jc>oanalJ(i(I :Hnu a practicat niciodat3 p(i>analiBaI;' (u(in apodictic' pe drept cu)<nt' E. ". C>aplin *i . #. KraLiec 1 . %reud =n(u*i (.a )3But o8li9at (3 6ac3 preciBarea c3 Adler Hnu are ni2ic co2un cu p(i>analiBaMN/' c3 el a a)ut =nc3 de la =nceput propriul (3u H(i(te2I' doctrina (a' pe care =ncerca (3 o (u8(tituie p(i>analiBei' atunci c<nd nu =ncerca (3.*i re)endice idei 2ani6e(t 6reudiene' (tr3duindu.(e (3 le tra)e(tea(c3 =ntr.o ter2inolo9ie di6erit3. Ade)3rul e(te c3 Hp(i>olo9ia indi)idual3I pro6e(at3 de Al6red Adler- nu (e =ncadreaB3 *i nici nu (.ar putea =ncadra =n p(i>analiB3' nici ca teorie' nici ca practic3' a*a cu2 lucrul e(te =n 8un3 23(ur3 po(i8il cu Hp(i>olo9ia analitic3I a lui Cari Gu(ta) Eun9. Dar cu2 concepia lui Adler (.a deB)oltat paralel cu p(i>analiBa' (ta8ilind cu acea(ta *i rele)ante puncte de contact' ea poate 6i con(iderat3 6oarte 8ine drept o concepie parap(i>analitic3' cuno(c<ndu.(e c3 eti2onul HparaI =n(ea2n3 =n 9rece*te H=n a6araI (au Hpe l<n93I' H)ecinI. Ne

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

pute2 per2ite' a*adar' (3 include2 =n parap(i>analiB3:ter2en care eAclude orice tan9en3 cu a*a.nu2ita parap(i>olo9ic' di(ciplin3 care =*i recla23 drept o8iect de cercetare 6eno2enele p(i>ice Hparanor. 2aleI; pe toi cei care do)ede(c' =ntr.un 6el (au altul' raporturi de H)ecin3tateI cu 6reudi(2ul' ace(te raporturi :de o8icei rele; put<nd 2er9e p<n3 la o antiteB3 net eApri2at3' cu2 e(te caBul lui Al6red Adler *i al adepilor (3i :Cari %urt2iiller' Er2in OeA8er9' %erdinand Birn8au2' Art>ur $olu8' Ern(t Ea>n' Ida LoLJ' Otto Kau(' #op>ie LaBar(6eld' Al6red Appelt *i 2uli alii; (au al lui Ro9er Mucc>ielli' care' culti)<nd la =nceput cu deBin)oltur3 teBe p(i>analitice' la un 2o2ent dat a trecut =n opoBiie' 63c<nd c>iar eAce( de Bel =n acea(t3 direcie. H"arap(i>analiB3I (e do)ede*te *i (ocioanaliBa lui Eaco8 L. Moreno' care i.a *i 6o(t ele) lui %reud la Viena' =nainte de a e2i9ra =n A2erica. Moreno nu (cap3 nici o ocaBie de a.*i re)endica 2eritul Hin)er(3rii te>nicii p(i>analiticeI' 6aptul de a 6i ter2inat cu Hera )er8al3I (i28oliBat3 de Hdi)anul 6reudianI' (pre a orienta per(onalitatea Htotal3I a pacientului (pre aciunea (pontan3' pe care el o con(ider3 2ult 2ai 9r3itoare *i 2ai e6icient3 =n plan p(i>oterapeutic. HVec>iul di)an p(i>analitic 7 (crie E. L. Moreno 7 a 6o(t =ndep3rtat =n 6a)oarea teatrului (pontaneit3ii. Ace(t teatru =i o6er3 pacientului no(tru po(i8ilit3i noi. C<nd (t3tea =ntin( pe di)an *i i (e =nt<2pla (3 (e 9<ndea(c3 la 2a2a (au la (ora (a' )or8ea de(pre ele' a(ta era tot ce putea 6ace =n poBiia culcat. Dar datorit3 noului )e>icul' 2a2a *i (ora pot (3 apar3 pe (cen3' (3 acioneBe' (3.*i 4oace propriul rol' =n ti2p ce toat3 lu2ea are putina (3 a(i(te la repreBentaieM 5. E(te ceea ce aBi (e cunoa*te (u8 nu2ele de Hp(i>odra2aI lui Moreno' ace(ta 6iind' al3turi de Adler' cel 2ai nota8il Hparap(i>anali(tI' de(i9ur =n 6elul (3u. A*a cu2 de(pre %reud (.a (pu( c3 a de(coperit Hco2pleAul lui OedipI pentru c3 el =n(u*i a a)ut o 2a23 cu dou3 decenii 2ai t<n3r3 dec<t tat3l (3u *i a cre(cut =ntr.o 6a2ilie =n care el era unc>i al unor per(oane 2ai =n )<r(t3 dec<t d<n(ul :copiii unora dintre 6raii (3i )itre9i;' tot a*a de(coperirea lui Adler pri)ind in6erioritatea con(titu. ional3 a unor or9ane' care deB)olt3 =n (upra(tructura p(i>ic3 un H(enti2ent de in6erioritateI declan*ator al luptei pentru o8inerea (uperiorit3ii' a 6o(t pu(3 pe (ea2a de6icienelor or9anice ale

autorului' eAplicaie pe care el' de alt6el' o autoriBeaB3. Adler a 6o(t' =ntr.ade)3r' un copil 6ira)' ra>itic' pe(te 23(ur3 de 8oln3)icio(' a*a =nc<t =n 2intea lui (.a =n6iripat =nc3 din copil3rie 9<ndul de a (e 6ace 2edic pentru a Hlupta contra 2oriiI@. Dar nu nu2ai Hin6eriorit3ileI 6iBice l.au (ti2ulat la Hco2pen(3riI a28iioa(e' ci *i unele con(ide. rente de ordin (piritual. La liceu' de eAe2plu' 6iind 6oarte (la8 la 2ate2atic3' tat3l (3u 1.a o8li9at (3 repete cla(a' =n ciuda reco2an. d3rii unui pro6e(or care.1 (63tuia (3.*i dea 6iul ucenic la o croitorie. HDac3 tata 7 (pune Adler 7 ar 6i a(cultat de po)aa pro6e(orului' a* 6i de)enit pro8a8il un 8un croitor' dar toat3 )iaa a* 6i creBut c3 anu2ii oa2eni au cu ade)3rat PdarulQ 2ate2aticiiM 0. Repet<nd cla(a' ele)ul HnedotatI a de)enit cel 2ai 8un 2ate2atician. Ale9<nd eAe2ple care (3 ilu(treBe teoria (a a H(enti2entului de in6erioritateI *i a Hco2pen(3riiI (u8(ec)ente :*i c>iar a H(upra. co2pen(3riiI;' Adler pare a (e a*eBa =n co2pania unor cele8rit3i ca $o2er' De2o(tene' Milton' Beet>o)en' #2etana' Do(toe)(Ci' (au Anette Keller2ann' "aa)o Nur2i etc. De alt6el' de %reud (e )a (epa. ra :o pri23 tentati)3 a 63cut *i =n 1+F5 R; pentru c3 a)ea (enBaia c3 =i e(te (u8altern' pe c<nd el (e )oia' =n incon*tientul (3u' un H(piritu( rectorI, . Intuindu.i a28iiile' %reud 1.a =n(c3unat pre*edinte al #ociet3ii p(i>analitice' dar Adler nu era o2ul care (3 (e 2ulu2ea(. c3 cu Hco2pen(3riI 2inore. =n 1+11 el a iniiat o =ndr3Bnea3 2i*. care (trate9ic3' redact<nd o acer83 critic3 a teoriei (eAuali(te a )ieii p(i>ice' critic3 =n care' la drept )or8ind' atin9ea toc2ai punctele ne)ral9ice ale p(i>analiBei 6reudienc din acel ti2p. Un di(cipol al lui Adler a6ir23' nu 63r3 te2ei' c3 =n pri2a carte de r3(unet a 2a9i(trului (3u' #tudie Li8er MinderLerli9Ceit )on Or9anen :Oien' 1+F,;' pri2it3 cu ne=ncredere de %reud' He(te coni. nut3 =n 9er2ene toat3 teoria adlerian3MN. "e de alt3 parte' Cli66ord Allen e(te de p3rere c3' din 1+1-' c<nd a eApu( un 6el de Hta8l3 de le9iI a p(i>olo9iei indi)iduale' Adler Hnu a 2ai pro9re(at nici 23car cu un de9et =n anii ur23tori' iar la (6<r*itul )ieii (ale' dup3 un (6ert de (ecol' predica eAact acela*i lucru ca =n 1+1- StT. Un alt adlerian o8(er)3 *i el c3' H=n (tilul 6u9ilor lui Eo>ann #e8a(tian Bac>' Adler reia ade(ea aceea*i idee (u8 6or2e di6eriteIU. Dorind cu tot dina. din(ul (3 pun3 un H6unda2ent de neBdruncinatI concepiei (ale' nu

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

e(te de 2irare c3 nu de puine ori Adler (i2pli6ica *i do92atiBa' r32<n<nd priBonierul propriilor (ale li2ite *i recur9<nd' 2ai 2ult dec<t (.ar putea crede' la (peculaii 2eta6iBice. HO idee 7 citi2 =n Der#inn de( Le8en(' Oien' 1+-- 7' un (enti2ent (au o aciune nu )or 6i con(iderate 4u(te dec<t dac3 ele (unt a(t6el (u8 (pecie aeternitati(I1 M. "e c<nd %reud a preluat de la NietB(c>e 2ai ale( ideea pri2a. tului (eAualit3ii *i a6ecti)it3ii' ca *i conceptul de re6ulare' Adler *i.a aAat concepia pe teoria nietB(c>eean3 a H)oinei de putereI :Oille Bur Mac>t;' adapt<nd.o la propria (a teorie a c3ut3rii o8(tinate a (uperiorit3ii *i a a*a.Bi(ului Hprote(t )irilI caracteri(tic 6e2eilor care nu.*i accept3 condiia de in6erioritate' nici (u8 raport 8iolo9ic' nici (u8 raport (ocial.'. Voina de putere *i )oina de a (e 6ace re2arcat ale lui NietB(c>e 7 (crie el =n O8er den Ner)o(en C>aracter 7 eApri23 =n 6ond acela*i lucru ca *i concepia noa(tr3 care' pe de alt3 parte' (e apropie de aceea a lui %ere *i de a c<tor)a autori 2ai )ec>i' dup3 care (enti2entul de pl3cere ar 6i eApre(ia unui (enti2ent de putere' =n )re2e ce (enti2entul de nepl3cere ar decur9e dintr.un (enti2ent de neputin3I 1 M. La ace(tea (e adau93 in6luena 6iciona>(2ului lui $an( Vai>in9er. Ar3t<nd c3' departe de a (ta8ili =ntre 6eno2enele lu2ii opoBiii ri9idie' o2ul (3n3to( =ncearc3 2ai de9ra83 (3.*i deta*eBe 9<ndirea *i acti)itatea de o linie de orientare Hireal3I' con6or2<ndu.le realit3ii' le9ilor *i eAi9enelor ace(teia *i (er)indu.(e de 6iciuni doar ca punct de plecare co2od =n a8ordarea realit3ii *i )ieii' pe c<nd ne)roticul' di2potri)3' (e a9a3 de 6iciuni ca =necatul de un 6ir de pai' rei6ic<ndu.le' iar p(i>oticul 2er9e *i 2ai departe' 63c<nd din 6iciuni 6ore antropo2or6ice ireBi(ti8ile :HAcioneaB3 ca *i cu2 ai 6i (ortit pierB3rii' ca *i cu2 ai 6i cel 2ai tare' ca *i cu2 ai 6i cel 2ai du*23nitI etc;' Adler (u8li. niaB3: H#i28olul' ca2odu( dicendi' do2in3 li28a4ul *i 9<ndirea noa(tr3. Dar ne)roticul =l ia ca liter3 de e)an9>elie' iar p(i>oticul caut3 (3.i con6ere o eAi(ten3 real3. Ace(ta e(te punctul de )edere pe care =l (u(in eu *i a(upra c3ruia in(i(t =n toate lucr3rile 2ele re6eritoare la ne)rotici. &i nu2aiprintr.o 6ericit3 =nt<2plare a2 luat cuno*tin3 de cartea 9enial3 a lui Vai>in9er' Die ">ilo(op>ie der Al( O8 :1+11;' =n care autorul arat3 )aloarea pe care o repreBint3 =n 9<ndirea

*tiini6ic3 acele con(trucii intelectuale care de 2ult 2i.au de)enit 6a2iliare prin (tudierea ne)roBelorI1-. Dar nu nu2ai ne)roticul' ci =n 9eneral orice o2 are' potri)it concepiei adleriene' tendina de a.*i di(i2ula (enti2entul de in6eri. oritate =nd3r3tul unor 6iciuni ca puterea' actele de r3B8unare i2a9i. nare' tr3irea interioar3 a unor (ati(6acii )i(ate etc. %icionali(2ul lui Vai>in9er =i )a (er)i lui Adler =n (pecial la re(pin9erea deter2ini(. 2ului cauBal pe care =l pro2o)a %reud *i c3ruia =i )a opune un 6inali(2 contradictoriu. Oil>el2 Dilt>eJ pare' de a(e2enea' (3.*i 6i eAercitat in6luena a(upra lui Adler' din 2o2ent ce )edea =n )iaa p(i>ic3 un torent continuu' con(t<nd din acte de )oin3 orientate teleolo9ic' de 6apt indeter2ina8ile. #e i2pune (3 eAa2in32' =n cele ce ur2eaB3' uncie a(pecte contro)er(ate pri)ind Hp(i>olo9ia indi)idual3I' opera de p(i>olo9 *i de practician a lui Adler =n do2eniul curei p(i>oterapeutice (au pur *i (i2plu =n do2eniul de2er(urilor p(i>opeda9o9ice' *tiut 6iind c3 din anul 1+/F el a luat contact cu In(titutul peda9o9ic din Viena' unde 2ai t<rBiu a inut o (uit3 de prele9eri =n care =*i propunea (3 de2on(treBe po(i8ilitatea aplic3rii concepiei (ale =n educarea *colarilor.pro8le23.

1. H"#I$OLOGIA INDIVIDUAL!I &I INCON& IEN UL. De =ndat3 ce %reud a e2i( p3rerea c3 =n lucrarea lui Adler O8er den Ner)o(en C>aracter incon*tientul apare doar Hca o curioBitate p(i>o. lo9ic3I' 63r3 nici o le93tur3 cu an(a28lul H(i(te2uluiIadlerianU' *i c3' de alt6el' Adler era prea puin apt (3 opereBe cu 2aterialele 6urni. Bate de incon*tient' ade(ea a 6o(t pu(3 la =ndoial3 di2en(iunea a8i(a. l3 a Hp(i>olo9iei indi)idualeI. Cli66ord Allen )a a6ir2a cate9oric c3 dac3 Adler Hrecunoa*te incon*tientul :pe c<nd' in<nd cont de opera (a' nu parc (.o 6i 63cut;' acea(ta nu =n(ea2n3' pentru el' ni2icI 1@. En9leBul e(te de p3rere c3 p(i>olo9ia lui Adler e(te e(enial2ente o e9op(i>oloUic' adic3 un (tudiu al proce(elor p(i>ice con*tiente' 6ondatorului ..p(i>olo9iei indi)idualeI 6iindu.i indi6erent dac3 un 6eno2en p(i>ic e(te con*tient (au nu10. A(eriunile de ace(t 6el pot (3 deconcerteBe' =ndeo(e8i atunci c<nd (unt 63cute (u8 (e2n3tura unor autorit3i. #e pare totu*i c3 p(i>iatrul en9leB cunoa*te concepia adlerian3 2ai 2ult din c3rile

1F

11

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

lui Er2in OeA8er9' unul dintre di(cipolii de 2arc3 ai teoreticianului Hco2pleAului de in6erioritateI' pe care =l citeaB3 2ult 2ai 6rec)ent dec<t pe Adler' cu toate c3 (e re6er3 la opera ace(tuia din ur23. Dat 6iind c3 =n r<ndul adlerienilor (e )3dea o 6la9rant3 lip(3 de unani2itate =n a.1 con(idera pe Adler un p(i>olo9 a8i(al autentic VH ie6enp(Jc>olo9eI;' pro8le2a a con(tituit te2a 9eneral3 de deB8atere a Con6erinei Uniunii Internaionale pentru "(i>olo9ic Indi)idual3' ale c3rei lucr3ri (.au de(63*urat =n Olanda =n anul 1+001,. A8(tracie 63c<nd de concluBiile ace(tei con6erine' (e cu)ine (3 ar3t32 c3 =n Men(c>enCenntni(' carte alc3tuit3 pe 8aBa unei lar9i (erii de prele9eri inute dup3 pri2ul r3B8oi 2ondial la Uni)er. (itatea popular3 din Viena' audiate nu nu2ai de 2arele pu8lic' ci *i de (tudeni' prele9eri =n care Adler ur23rea (3.*i eApun3 c<t 2ai clar *i eAact concepia' el ad2ite =n 2od eAplicit eAi(tena *i 6unciile incon*tientului' conte(t<nd c>iar *i ateniei :pri)it3 =ndeo8*te drept eApre(ia cea 2ai pur3 a actului con*tient; caracterul ei de proce( p(i>ic propriu con*tiinei. HCu toate c3 7 (crie el 7 atenia con*tient3 (e o8ine' =ntr.o anu2it3 23(ur3' prin con(tr<n9ere' 6ora propul(i)3 a ateniei nu reBid3 =n con*tiin3' ci =n intere(' iar ace(ta ine =n cea 2ai 2are parte de (6era incon*tientului. Ace(ta e(te =n =ntre9ul (3u un produ( ai or9anului p(i>ic' *i' totodat3' cel 2ai puternic 6actor al )ieii p(i>ice. Aici (unt de c3utat *i de 93(it 6orele care con6i9ureaB3 linia de 2i*care a o2ului' planul (3u :incon*tient; de )ia3IMN' =n con*tiin3 7 ne 2ai (pune Adler 7 a(t6el de 6ore 2oti)aionale nu (unt dec<t re6lectarea incon*tientului. Vanito(ul' 6ri)olul' de cele 2ai 2ulte ori >a8ar n.au c3 (unt cu2 (unt. Vani. tatea' 6ri)olitatea nu =n(ea2n3 *i con*tiina )anit3ii *i 6ri)olit3ii. EAi(t3 indi)iBi care nu.*i cuno(c nici calit3ile' nici de6ectele' tr3ind =ntr.o total3 i9noran3 de (ine. Cine)a (e poate crede un o2 8ra)' pe c<nd tot ceea ce 6ace el iB)or3*te din e9oi(2 etc. HA*adar 7 (crie Adler 7 2uli oa2eni deB)olt3 =n ei 6ore care intr3 =n aciune 63r3 *tirea lor. Ace(te 6ore ale incon*tientului in6lueneaB3 )iaa oa2e. nilor *i' dac3 nu )or 6i identi6icate' )or duce la ur23ri 9ra)e. Un a(e2enea caB a 6o(t de(cri( de Do(toe)(Ci =n ro2anul (3u Idiotul' =ntr.o 2anier3 care nu contene*te (3 (u(cite ad2iraia p(i>olo9ilor. E(te epi(odul =n care o doa2n3' cu ocaBia unei reuniuni de (ocietate'

=i (pune unui prin' per(ona4ul principal al ro2anului' pe un ton ca2 r3ut3cio(' (3 8a9e de (ea23 (3 nu cu2)a (3 r3(toarne )a(ul c>ine. Be(c de )aloare din apropierea (a? la care el d3 a(i9ur3ri c3 )a 6i atent. C<te)a 2inute 2ai t<rBiu =n(3 )a(ul B3cea 63r<2e pe podea. Ni2eni din cei care au a(i(tat la (cen3 nu a )3But =n ea un e6ect al >aBardului' ci un act a8(olut lo9ic' 9enerat de =ntre9ul caracter al ace(tui o2' care (e (i2i(e 4i9nit de cu)intele doa2neiI 1+. =n O8er den Ner)o(en C>aracter' at<t recunoa*terea ca atare' c<t *i ponderea acordat3 incon*tientului =n )iaa p(i>ic3 (unt =n a6ar3 de orice =ndoial3. HC>iar o2ul (3n3to( 7 citi2 aici 7 ar tre8ui (3 renune Ia (perana de a (e orienta =n lu2e' dac3 nu ar introduce 6iciuni =n i2a9inea pe care *i.o 6ace de(pre lu2e *i propria )ia3. A2 *i )3But c3 ace(te 6iciuni (e (pri4in3 pe eAperiene )ec>i :Pre9re. (iuneQ;' =n 2o2entele de nelini*te *i de ne(i9uran3 ele (e 2ani6e(t3 ca o putere deo(e8it3' de)enind i2perati)e ale credinei' idealului' li8cruiui.ar8itru. =n a6ara ace(tor 2o2ente' ele acioneaB3 =n (urdi. n3' =n incon*tient' ca toate 2ecani(2ele p(i>ice pentru care ele nu con(tituie dec<t i2a9ini )er8aleI /11 . =n "raAi( und >eorie der Indi)idualp(Jc>olo9ie' re6erindu.(e la incon*tient *i =ntr.un capitol di(tinct :HDur Rollc de( Un8eLu((ten in der Neuro(eI;' Adler ad2ite c3 nu2ai eAi(tena di2en(iunii a8i(ale a per(onalit3ii 6ace po(i8ile co2porta2entele ne)rotice *i p(i>otice' Hplanul de )ia3I al indi)idului (tructur<ndu.(e =n incon*tientul ace(tuia. "re6a<nd )er(iunea =n li28a en9leB3 a ace(tei i2portante (crieri' el 6ace rele. )anta preciBare c3 incon*tientul (e 2ani6e(t3 =n Hneputina pacien. tului de a.*i =nele9e i2pul(urile =n raport cu 2ediul (ocial =n care tr3ie*teM. 1. De unde *i cerina de 8aB3 a p(i>oterapiei :ca *i la %reud; de a aduce =n conul de lu2in3 al con*tiinei H2on*triiI 9enerai de incon*tient' pentru a.i ani>ila: H"(i>oterapia poate (3 =nceap3 aici prin aducerea =n con*tiin3 a ideii directoare de eAa9erare a propriei i2portane' 63c<nd prin acea(ta i2po(i8il3 in6luena (a a(upra )ieii acti)eI//. E(te li2pede c3 Adler pro6e(eaB3 o H ie6enp(Jc>olo9ieI' 6iind c>iar =ncredinat c3 a (a e(te 2ai Hpro6und3I dec<t altele' pe care le catalo9>eaB3 drept H(uper6icialeI /-. Ne63c<nd parad3 de ter2enul

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

Hincon*tientI' el =l (u8=nele9e =n 2a4oritatea teAtelor (ale' d<ndu.i i2portana de ri9oare. /. DE CE H"#I$OLOGIE INDIVIDUAL!WI Nea)iBaii (unt i2ediat tentai (3 cread3 c3 o a(e2enea p(i>olo9ie pune accentul pe indi)idul ca indi)id' 6iind un 6el de antiteB3 la ceea ce repreBint3 p(i>olo9ia (ocial3. HC>iar *i cu)<ntul 9er2an Indi)idualp(Jc>o. lo9ie 7 (crie Madelaine GanB 7 d3 u*or loc la interpret3ri 9re*ite' c3ci e*ti =nclinat (3 =nele9i prin acea(ta o p(i>olo9ie care (.ar aplica indi)idului. =n realitate =n(3 tre8uie (3 ne re6eri2 la (en(ul eti2o. lo9ic al cu)<ntului :indi)iduere;. =n ace(t 6el c<2pul ei de aplicare de)ine 2ult 2ai =ntin(. E(te )or8a de o p(i>olo9ie a unui Ptot indi)iBi8ilQ *i care (e raporteaB3 =n acela*i ti2p la indi)idul =n (ine *i la relaia (a cu co2unitateaI/5. Iat3.ne' prin ur2are' toc2ai la polul opu( (en(ului (u9erat de (i2pla percepere a ter2enului Hp(i>olo9ie indi)idual3I. =ntr.ade)3r' dac3 cite*ti c3rile lui Adler' ai din ce =n ce 2ai 2ult i2pre(ia c3 di(ciplina culti)at3 de el e(te (ociop(i>olo9ia. HCercetarea de p(i>olo9ie indi)idual3 7 )a (u8linia el =n pre6aa la pri2a ediie a lucr3rii "raAi( un >eorie der Indi)idualp(Jc>olo9ie 7 caut3 (3 o8in3 o apro6undare a cunoa*. terii o2ului' po(i8il3 doar prin =nele9erea poBiiei indi)idului 6a3 de 2i(iunea (a (ocial3 di(tinct3I/@. #copul 23rturi(it al operei lui Adler e(te acela de a 6ace ca oa2enii (3 nu 2ai treac3 unii pe l<n93 alii ca ni*te 2onade etan*e' )or8indu.*i 63r3 a putea (ta8ili reale puncte de contact *i co2unicare' cu2 (e =nt<2pl3 ade(ea' nu nu2ai =n 2ediile )a(te ale (ociet3ii' ci *i =n 9rupurile re(tr<n(e' de ordinul 6a2iliei. HCunoa*terea o2ului 7 arat3 Adler 7 co2port3 =n(3 =nc3 o latur3' la 6el de i2portant3' repreBentat3 de a*a.nu2itul a(pect (ocial al ace(teia. E(te ne=ndoilenic 6aptul c3 oa2enii (.ar co2porta 2ai 8ine unii 6a3 de alii' c3 ei (.ar apropia 2ai 2ult dac3 (.ar =nele9e 2ai 8ine unii pe alii. Acea(t3 po(i8ilitate de inducere =n eroare con(tituie un pericol i2en( pentru (ocietate. Ace(t pericol tre8uie (3.1 de2on(tr32 noi cola8oratorilor no*tri' pe care )re2 (3.i iniie2 =ntr.ale )ieii. Ei tre8uie (3 de)in3 capa8ili (3 recunoa(c3 tot ce e(te incon*tient =n )ia3' toate de9>iB3rile' di(i2ul3rile' *iretlicurile *i per6idiile' (pre a.i putea a)ertiBa pe cei p<ndii de

a(e2enea pri2e4dii *i a le )eni =n a4utor. Nu2ai cunoa*terea o2ului' con*tient practicat3' ne )a (lu4i =n ace(t (en(I/0. "(i>olo9ia adlerian3 =*i aneAeaB3' =n con(ecin3' o etic3 *i o peda9o9ie' are =n )edere o ta8l3 de )alori 2orale *i =*i propune (3.i a(i9ure pro2o)area. Ca p(i>olo9ie aAiolo9ic3 *i peda9o9ic3 :Heiner Art )on 3rtBlic>en "3da9o9iCIX Hun (oi de peda9o9ie 2edical3I o )a nu2i %reud; /,' p(i>olo9ia indi)idual3 )a con(idera c3 at<t caBurile di6icile din punct de )edere educaional' c<t *i cele di6icile din punct de )edere p(i>o. terapeutic au un (in9ur re2ediu )ala8il' cu caracter uni)er(al' recte deB)oltarea (enti2entului de co2uniune (ocial3' iar la (cara 2aAi. 23 7 deB)oltarea (enti2entului co(2icit3ii o2ului. HA c3uta (en(ul )ieii 7 (crie el 7 nu are )aloare *i i2portan3 dec<t dac3 (e ine cont de (i(te2ul de relaie o2.co(2o(. E(te u*or de =nele( c3 co(2o(ul di(pune =n acea(t3 relaie de o putere creatoare. Co(2o(ul e(te' ca (3 (pune2 a*a' tat3l =ntre9ii )iei. Iar )iaa =n totalitatea ei e(te =n lupt3 continu3 pentru (ati(6acerea eAi9enelor co(2o(uluiI /N. A*adar' p(i>olo9ia indi)idual3 nu (e 23r9ine*te la (tudiul indi)idului ca entitate (ocial3' ci (e eAtinde lar9 la (ocietate' de6inind o2ul ca 6iin3 e2ina2ente (ocial3' ani2at3 de un (enti2ent =nn3(. cut de co2uniune u2an3 /+ ' pentru ca =n cele din ur23 acea(t3 p(i>olo9ie (3.1 pri)ea(c3 pe o2 ca 6iin3 co(2ic3' a)<nd de =ndepli. nit un rol =n Co(2o(. H#enti2entul (olidarit3ii' al co2uniunii (ociale' e(te i2plantat de natur3 =n (ulletul copilului *i nu p3r3(e*te indi)idul dec<t (u8 aciunea celor 2ai 9ra)e 2aladii ale )ieii p(i>ice. De.a lun9ul =ntre9ii )iei' ace(t (enti2ent e(te nuanat' (e re(tr<n9e (au (e a2pli6ic3' =n caBurile 6a)ora8ile dep3*ind cercul 2e28rilor 6a2iliei' (pre a cuprinde tri8ul' poporul' u2anitatea. "oate (3 dep3*ea(c3 c>iar *i ace(te li2ite *i (3 iradieBe a(upra ani2alelor' plantelor (au a altor o8iecte' ne=n(u6leite' cuprinB<nd =n cele din ur23 co(2o(ul uni)er(alI -F. %reud are dreptate c<nd denun3 pla9iatele ade(ea a8il tra)e(. tite ale lui Adler: ace(t H(enti2ent al co2uniunii (ocialeI' nati)' care =i une*te pe oa2eni =ntre ei *i =ntrea9a u2anitate cu in6initul co(2ic' nu e(te altce)a dec<t HEro(I.ul 6reudian' un Halter e9oI al li8idoului uni)er(al. "e de alt3 parte =n(3 prin Hp(i>olo9ia indi)idual3I adle. rian3 (ocialul =*i ia o (pectaculoa(3 re)an*3 a(upra 8iolo9i(2ului

15

1@

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV
-1

6reudian' a(pect 2ini2aliBat de %reud la un 2o2ent dat . Repu. n<nd =n drepturi di2en(iunea (ocial3 de6initorie a o2ului' Hp(i>o. lo9ia indi)idual3I aduce p(i>analiBei Bi(e HortodoAeI un a2enda. 2ent capital' care (.a do)edit ulterior per6ect a(i2ila8il de c3tre o concepie care' oricu2' ori de c<te ori a 6o(t (o2at3' nu a eBitat (3.*i le9iti2eBe 6unda2entele (ociale.

-. HCOM"LEYUL DE IN%ERIORI A EI LA #CAR! MONDIALA. H#enti2entul de in6erioritate *i co2pleAul de in6eri. oritate 7 ace(te concepte 6unda2entale ale p(i>olo9iei indi)iduale' care alt3dat3' a(e2enea prote(tului )iril' =i 63ceau pe p(i>anali*ti (3 )ad3 ne9ru =naintea oc>ilor 7 (unt a(t3Bi :con(tat3 Adler cu (ati(6acie' n. n.; =n =ntre9i2e acceptate de %reudM 0/. Conceptele in)ocate (unt cu ade)3rat 6unda2entale pentru doctrina adlerian3' pentru care a 6i o2 =n(ea2n3 a a)ea un (enti2ent de in6erioritate' care cere o co2pen(are per2anent3 -.N' le9ea )ieii 6iind triu26ul a(upra di6icult3ilor. A2 *i )3But' =n linii 2ari' ce =nele9e Adler prin ace(tea. #enti2entul de in6erioritate' 9enerat de (e(iBarea :nu neap3rat con*tient3; a in(u6icienelor cut3rui (au cut3rui or9an' de)ine pentru indi)id un 6actor (ti2ulator al deB)ol. t3rii p(i>ice. A*a' de eAe2plu' (tra8i(2ul' ano2aliile de aco2odare ale or9anului )iBual' 6oto6o8iile' >ipoacuBiile' 2uti(2ul' lo9one. )roBa *i alte tul8ur3ri de )or8ire' incon)enientele or9anice *i p(i>ice cauBate de )e9etaiile adenoide' a6eciunile 6rec)ente ale or9anelor de (i2' c3ilor re(piratorii *i di9e(ti)e' 2al6or2aiile *i ur<enia' (e2nele peri6erice de de9enere(cent3 care tr3deaB3 in6eriorit3i 2ai pro6unde' >idroce6alia' ra>iti(2ul' ano2aliile (c>eletului :(colioB3' ci6oB3' 9enu )al9u2 (au 9e2i )aru2' pe( )aru( (au pe( )al9u(;U' incontinena per(i(tent3 anal3 (au uretral3' )iciile de con6or2aie ale or9anelor 9enitale' de6ecte ale cordului' arterelor' ale 9landelor endocrine' ca *i alte nenu23rate ano2alii' pe (curt' eAi(tena unui or9an de6icitar ca 6or23 *i 6uncie' Hi2pun traiectelor ner)oa(e core(pondente *i (upra(tructurii p(i>ice un e6ort de natur3 (3 aduc3 din partea ace(teia o co2pen(aie' =n caBul =n care ea e(te po(i8il3' caB =n care le93turile care ata*eaB3 or9anul in6erior de lu2ea eAterioar3 tre8uie (3.*i 93(ea(c3 o =nt3rire =n (upra(tructur3. Or9a.

nului )iBual atin( de in6erioritate ori9inar3 =i core(punde o percepie )iBual3 eAacer8at3-@' un aparat di9e(ti) atin( de in6erioritate )a a)ea drept corolar o inten(i6icare a acti)it3ii p(i>ice' =n raport cu tot ceea ce pri)e*te (au are tan9en3 cu ali2entaia? acea(t3 inten(i6icare (e )a tran(pune =n l3co2ie' po6t3 de c<*ti9 *i' prin inter2ediul ec>i)a. lentului repreBentat de 8ani' (e )or =nt3ri (piritul de econo2ie *i a)ariiaI-0. Cu atari eAplicaii (unte2 =n i2ediata H)ecin3tateI a p(i>ana. liBei 6reudiene'c3ci' dup3 %reud' copiii care' 8un3oar3' 2u*c3 (<nul 2a2ei' ca aduli de)in ni*te cert3rei *i (arca(tici' )e*nic =n c3utare de (candaluri' pe c<nd cei =n3rcai prea de)re2e )or de)eni 8ei)i' =ncerc<nd (3 =nlocuia(c3 cu alcool laptele de care au 6o(t pri)ai inte2pe(ti). =n aceea*i 2anier3 Hparap(i>analitic3I' Adler )a (u(. ine c3 =n pri)aiunile *i (enBaiile de incon6ort din pri2ii ani ai copil3riei' =n (enti2entul de in6erioritate al copilului' 9enerat de i2aturitatea or9anelor (ale' de lip(a de independen3 =n relaiile cu p3rinii etc. tre8uie c3utat punctul de plecare al unui anu2it nu23r de tr3(3turi de caracter' 6oarte 9enerale' care 6ac din copil un indi)id a9re(i)' cu a28iia a6ir23rii (uperiorit3ii 6a3 de ceilali. HAce(t (enti2ent de in6erioritate 7 (peci6ic3 Adler 7 e(te cauBa nea(t<2. p3rului copilului' a dorinei (ale de aciune' de a 4uca di)er(e roluri' de a.*i 23(ura puterea cu alii' ca *i cauBa )iBiunilor (ale anticipa. toare pri)ind )iitorul' a pre93tirilor (ale pe plan 6iBic *i p(i>ic =n ace(t (en(. =ntrea9a educa8ilitate a copilului depinde de ace(l (enti2ent de in(u6icien3 :In(u66icienB9e6ii>l;. =n 6elul ace(ta )iitorul de)ine pentru el o ar3 a 6393duinei =n ceea ce pri)e*te co2pen(aiileI -, . =nc3 din 6ra9ed3 copil3rie' printr.un proce( in. con*tient' (e tra(eaB3 liniile unui H(til de )ia3I' de re9ul3 in)aria8il' la 8aBa c3ruia (t3 conceperea unui Hplan (ecretI' ca *i cu2 ar 6i )or8a de pre93tirea unui act (u8)er(i). H endina in6ati9a8il3 (pre (uperioritate =ncearc3 (3 a(cund3 ace(t co2pleA :de in6erioritate' n.n.; printr.un co2pleA de (uperioritate care' =ntotdeauna =n a6ara (enti2entului de co2uniune (ocial3' inte*te la aparena unei (uperiorit3i per(onaleI-1N. =n a(e2enea caBuri (e i2pune ca H(tilul de )ia3I (3 6ie 2odi6icat radical' =n (en(ul inte9r3rii (ociale a indi)idului de)iant' deoarece Ha 6i o2 nu e(te doar un 6el de a )or8i'

10

1,

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV
-+

ci a 6i o parte dintr.un =ntre9' a te (i2i parte dintr.un =ntre9I . "<r9>ia 2odi6ic3rii H(tilului de )ia3I e(te 2ereu una *i aceea*i' con(t<nd =n con(olidarea (enti2entului de co2uniune (ocial3. H e>nolo9iaI punerii =n practic3 a ace(tei p<r9>ii nu e(te de o8icei de(cri(3' ci nu2ai pre(cri(3. C>iar *i (u6erine cu2 (unt ce6aleea ne)rotic3' 2i9rena' ne)ral9ia tri9e2enului *i acce(ele epileptoide' acolo unde tul8ur3rile or9anice lip(e(c 7 ne a(i9ur3 Adler=n ulti2a (a carte 7 )or putea 6i )indecate' c>iar *i de6initi)' printr.o 2odi6icare a (tilului de )ia3' printr.o (c3dere a ten(iunii p(i>ice' printr.o l3r9ire a (enti2entului de co2uniune (ocial3' panaceul (3u uni)er(al5F. Dar' (u(ine pe de alt3 parte =nte2eietorul Hp(i>olo9iei indi)i. dualeI' nu nu2ai indi)idul ca atare' ci *i (pecia u2an3 =n =ntre9ul ei (.a deB)oltat tot datorit3 (l38iciunii (enti2entului de in6erioritate 6a3 de celelalte (pecii' co2pen(area (upre23 a)<nd loc prin con(tituirea (ociet3ii o2ene*ti. H=n ceea ce pri)e*te (tructura (a natural3 7 (crie Adler 7 o2ul e(te o 6iin3 in6erioar3. Dar acea(t3 in6erioritate con(tituti)3' pe care *i.o con*tientiBeaB3 ca pe un (enti2ent de ne=2plinire *i de in(ecuritate' acioneaB3 per2anent ca un (ti2ulent =n direcia de(coperirii unei c3i de adaptare la )ia3' unde (3.*i creeBe (ituaii =n care (3 6ie ec>ili8rate deBa)anta4ele poBiiei o2ului =n natur3. E(te )or8a' =n 6ond' tot de(pre or9anul p(i>ic' care arc capacitatea de a realiBa adaptarea *i (ecuritateaI 51. Co2pleAul de in6erioritate e(te a(t6el preBentat ca un 6eno2en uni)er(al care a preBidat 9eneBa o2enirii. HGorila 7 (crie el altunde)a 7' c3reia =i ad2ir32 6ora' ti9rul' cel 2ai reduta8il dintre ani2ale' nu au ne)oie de co2unitate. O2ul' dac3 ni.1 repreBent32 lip(it de toate 8ine6acerile culturii' de(puiat de toate 2i4loacele pe care i le.a procurat inteli9ena' ar 6i 6o(t pierdut =nc3 din pri2a Bi' 63r3 cooperare' =n p3durea )ir9in3. O8(er)aia noa(tr3 ne duce *i 2ai departe. Ac>iBiiile cele 2ai preioa(e ale o2ului i.au )enit de la in6erioritatea (aM 5.. Caracterul Hparap(i>analiticI al ace(tei (peculaii de antropo. lo9ie e(te e)ident. =n ote2 *i a8u :1+1-;' ala28ic<nd o idee a lui DarLin' %reud (e (tr3duie*te (3 de2on(treBe c3 la ori9inea unor 6eno2ene (ociale' =n (pecial de(prinderea o2ului din H>oarda pri2i .

ti)3I' ar (ta Hco2pleAul lui OedipI' =n ti2p ce Adler pune =ntre9ul Uni)er( (u8 (t3p<nirea unui Hco2pleA de in6erioritateI pri2ordial' =n ace(t de2er( el e(te de o per(e)eren3 care ade(ea 6riBeaB3 arti6iciul *i (tridena. A(t6el' dintre copii' cadetul ar 6i ina2icul 4urat al principiilor *i re9ulilor' un ad)er(ar al puterii (ta8ilite' pe care are tendina (.o atace =n orice condiii' =n )ederea r3(turn3rii =n 6a)oarea (a a raportului de 6ore. Cri2inalitatea nu ar 6i dec<t reBultatul eA>i83rii (enti2entului de (uperioritate. "ro(tituia ar 6i un 2i4loc prin care 6e2eile' ani2ate de pro)er8ialul Hprote(t )irilI' =i u2ile(c pe 83r8ai' care le (ocote(c in6erioare. Cu2 are loc acea(t3 para. doAal3 u2ilireW %oarte (i2plu: pe c<nd 83r8atul care (e (er)e*te de o pro(tituat3 crede a.*i do)edi (uperioritatea 6a3 de ea' 6e2eia =l (toarce de 8ani *i' =n 6elul ace(ta' =l de9radeaB3 la (tarea de 2i4loc de (u8Bi(ten3 :R; Nu2ai la do92aticii pan(eAuali(2ului (e 2ai pot =nt<lni interpret3ri at<t de (iluite.

5. INDIVIDIBILI A E &I # RUC UR!. #i(te2ul p(i>o . etico.peda9o9ic al lui Al6red Adler e(te lo9ic :p<n3 la a8(urd R; =n articulaiile (ale nu2ai dac3 (e are =n )edere teoria Hco2pleAului de in6erioritateI. =n re(t' contradiciile cele 2ai ele2entare a8und3. El (u(ine' de eAe2plu' pe de o parte ideca indi)iBi8ilit3ii per(onalit3ii u2ane :indi)iduu( R;' dar pe de alt3 parte nu eBit3 (3 )or8ea(c3 la 6iecare pa( de(pre H(tructura p(i>ic3I (au de(pre (tructura Hor9anului p(i>icI. #tructur3 indi)iBi8il3 =n(3 nu poate eAi(ta. Dac3 2ate2aticienii ad2it' =n lu2ea con(truciilor a8(tracte' H2uli2iI co2pu(e dintr.un (in9ur ele2ent :caB =n care copula Hco2pu(eI e(te o a8(urditate; *i H2uli2i )ideI' =n lu2ea real3 nu eAi(t3 *i nu pot eAi(ta (i(te2e Hco2pu(eI dintr.un (in9ur ele2ent' adic3 (tructurate *i =n acela*i ti2p indi)iBi8ile'=ntruc<t o (tructur3 pre(upune cel puin dou3 ele2ente *i raporturile dintre ele' er9odi)iBi8ilitatea ca o con(ecin3 nu nu2ai lo9ic3' dar *i ontolo9ic3. Un or9ani(2 u2an' de eAe2plu' =*i poate continua )iaa 63r3 apendice' 63r3 (plin3' 63r3 un rinic>i (au 63r3 un pl32<n' 63r3 a2i9dale' 63r3 oc>i' 63r3 urec>i' 63r3 tu(patru 2e28rele' de*i toate ace(tea (unt ele2ente :*i nu toate apendiculare R; ale or9ani(2ulu i ca (tructur3 (i(te2ic3. Or9ani(2ul =*i continu3 )iaa *i =n caBul unor

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

i2en(e lacune =n (tructura p(i>icului' pro8a 63c<ndu.ne.o eAi(tena idioilor' de pild3' ni)elul cel 2ai de 4o( al de6icienei 2intale. =n(e*i ideile adleriene de in6erioritate a or9anelor *i de co2pen(are. (upraco2pen(are pre(upun (t3ri de (tructur3 *i tran(6or23ri de (tructur3' inclu(i) ideea di)iBi8ilit3ii (tructurii' =n caBurile =n care din H(tilul de )ia3I tre8uie eli2inate *i' ne a(i9ur3 Adler' de 6apt (e *i a4un9e la eli2inarea unor co2ponente anti(ociale din concepia de(pre lu2e *i )ia3 a indi)idului *i la H=nlocuireaI unor tr3(3turi de caracter prin altele' 2ai con6or2e cu inte9rarea (ocial3. La drept )or8ind' ideea indi)iBi8ilit3ii p(i>icului )ine =n 6la9rant3 contradicie cu opti2i(2ul peda9o9ic al ace(tui oculi(t con)ertit la p(i>olo9ie *i p(i>oterapeutic3 5-. El nu nu2ai c3 nea93 orice potenial (au (u8(trat =nn3(cut pentru tr3(3turile de caracter 55 :ceea ce' de(i9ur' e(te )eridic' dar =n contradicie cu propria (a concepie de(pre Hin6eriorit3iI =nn3(cute care' de 6apt' dup3 Adler' ar deter2ina caracterul ca tr3(3tur3 a per(onalit3ii o2ului; 5@ ' ci nea93 *i caracterul nati) a ceea ce noi nu2i2 Htip de acti)itate ner. )oa(3 (uperioar3I (au' =n ter2enii p(i>olo9iei cla(ice' Hte2pera. 2entI' po(tul<nd di(locarea 6acil3 a ace(tora' trecerea 63r3 di6icult3i in(ur2onta8ile de la un tip la altul' ca *i cu2 ar 6i )or8a de =nlocuirea 2ecanic3 de tipuri de 2otoare =n caro(eria unui auto2o8il. H#e=nt<2pl3... 7 (crie el 7 ca di6eritele te2pera2ente (3 (e deta*eBe unul de altul. De eAe2plu' un copil care la =nceput e(te coleric )a de)eni 2ai t<rBiu 2elancolic *i poate =n cele din ur23 6le92atic. =n le93tur3 cu (an9uinicul tre8uie (3 con(tat32 c3 =n el (e 2ani6e(t3 indi)idul care' ca copil' a 6o(t cel 2ai puin eApu( (3.*i eAercite (enti2entul de in6erioritate' =n care nu (.au produ( c<tu*i de puin de6iciene or9anice *i care n.a (u6erit de pe ur2a eAcitaiilor puternice' a*a =nc<t (.a putut deB)olta =n lini*te' o8i*nuindu.(e (3 iu8ea(c3 )iaa *i (3 =nainteBe =n ea cu pa*i (i9uriI50. Daca ar 6i (3 (e re(pecte =ntoc2ai 6unda2entele Hp(i>olo9iei indi)idualeI adleriene' ar tre8ui' di2potri)3' (3 (e tra93 concluBia c3 toi (an9uinicii (unt (ortii (3 de)in3 ni*te nulit3i' deoarece le lip(e*te i28oldul 2a9ic al H(enti2entului de in6erioritateI. inB<nd' a*a cu2 8ine o8(er)3 Eo(e6 Rattner' (3 reduc3 rolul deter2ini(2ului 8iolo9ic *i al eredit3ii' (pre a 6ace c<t 2ai 2ult loc

po(i8ilit3ilor indi)iduale5, :ca *i cu2 o H)ocaieI' un HdarI' un ele2ent nati) nu ar con(titui =n acela*i ti2p *i o Hpo(i8ilitate indi)idual3I R;' Adler (e an9a4eaB3 p<n3 la ur23 pe o cale di)er9ent3 6a3 de propria (a cale' (pri4inindu.(e =n 2od critic 7 din punctul (3u de )edere 7 *i pe cuno(cuta lucrare a lui Erne(t Kret(c>2er' C>araCter und e2pera2ent :1+/1;' =n care (e de2on(treaB3 rela. iile dintre te2pera2ent *i (i(te2ul endocrin 5G . Dar ace(t lucru =l 6ace nu2ai pentru c3 93(e*te din nou 2aterial apt (3.i ilu(treBe teoria Hco2pleAului de in6erioritateI. Dup3 ce ne arat3 c3 tipurile (unt de o rar3 6leAi8ilitate *i c3' de eAe2plu' te2pera2entul 6le92atic nu e(te niciodat3 altce)a dec<t Ho 2a(c3 arti6icial3I' Ho 2anier3 de (ecuriBare' un r3(pun( (e2ni6icati) la =ntre83rile pu(e de )ia3I *i c3' prin ur2are' cu 9reu (.ar putea ad2ite rolul (ecreiilor endocrine =n deter2inarea te2pera2entului 5+ ' Adler (crie: HNu pute2 trece u*or pe(te acea(t3 o8(er)aie (e2ni6icati)3' c>iar dac3 (.ar a4un9e (3 (e de2on(treBe c3 au te2pera2ent 6le92atic doar cei la care (.a do)edit o tul8urare patolo9ic3 =n (ecreia 9landei tiroide. Nu acea(ta e(te e(ena 6eno2enului' ci a)e2 de.a 6ace aici cu un =ntre9 6a(cicul de cauBe *i de (copuri' cu un =ntre9 co2pleA de 6unciuni or9anice *i de in6luene eAterioare' care 9enereaB3 2ai =nt<i un (enti2ent de in6erioritate or9anic3' de unde porne(c apoi tentati)ele indi)idului' dintre care una poate 6i prote4area' cu a4utorul unui te2pera2ent 6le92atic' a (enti2entului per(onalit3ii' =2potri)a leB3rii ace(tuia. Cu alte cu)inte' ne re93(i2 aici =n 6aa unui tip de(pre care a2 2ai di(cutat' nu2ai c3 acu2 tre8uie (3 (peci6ic32 c3 pe pri2ul plan trec in6erioritatea or9anic3 a 9landei tiroide *i con(ecinele ei' in6erio. ritate care deter2in3 (ituarea pe opoBiie 2ai 2ode(t3 =n )ia3 *i pe care acu2 =ncearc3 (3 o co2pen(eBe printr.un arti6iciu p(i>ic' cu2 e(te nep3(areaI@F. Iar 2ai departe: HDat 6iind apoi 6aptul c3 (unte2 o8li9ai (3 ad2ite2 c3' =n realitate' nu eAi(t3 nici un a(pect al )ieii p(i>ice care (3 (e poat3 raporta direct la 6unciile 9landelor (eAuale' c3 nu eAi(t3 a(pecte care (3 reBulte dintr.o (ituaie deter2inat3 H9lande (eAuale.8oal3I' =n(ea2n3 c3 *i aici ne lip(e*te 8aBa (olid3 pentru o 6unda2entare p(i>olo9ic3. "ute2 (3 (ta8ili2 doar c3 *i de la 9landele (eAuale e2an3 anu2ite i2pul(uri nece(are )ieii' i2pul. (uri care pun 8aBele poBiiei copilului =n 2ediul (3u (peci6ic' dar

/F

LEONARD GAVRILIU

ZZZZZZZZZ

# UDIU IN RODUC IVZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

care pot (3 pro)in3 *i de la alte or9ane *i care nu conduc =n 2od nece(ar la o (tructur3 p(i>ic3 clar3I@1. Critica a8(olutiB3rii deter2ini(2ului 8ioc>i2ic al )ieii p(i>ice tre8uie (3 ai83' 8ine=nele(' )otul no(tru' dar Adler o 6ace =n 6a)oarea 2onoidei(2ului (3u a8(olutiBant prin de6iniie' pun<nd la 8aBa =ntre9ului co2porta2ent u2an Hco2pleAul de in6erioritateI *i adapt<nd' cu (adi(2ul teoretic de ri9oare' toate 6aptele la ace(t Hpat allui"rocu(tI. Dac3 Adler accentueaB3 caracterul unitar *i de unicat al 6iec3rei per(oane u2ane' a6ir2<nd c<teodat3 c3 di)iBiunea p(i>icului =n con*tient *i incon*tient e(te arti6icial3 @/ *i =ncerc<nd (3 e(to2peBe colurile *i (ciBurile (tructurii p(i>icului :2itica indi)iBi8ilitate a per(onalit3ii;' el o 6ace =n (e2n de reacie' ade(ea necontrolat3 lo9ic' =2potri)a 6reudi(2ului' care le9iti2a(e o )iBiune (tructura. li(t3 =n p(i>olo9ie? =n realitate =n(3 Adler =*i (u82ineaB3 propria poBiie teoretic3 :pentru care (.a propu( denu2irea de 2oni(2 p(i>ic@-' dar pentru care 2ai con)ena8il ar 6i ter2enul 2onolili(2 p(i>ic;' 63c<nd 6rec)ent uB de (inta92a H(tructur3 p(i>ic3I *i di(tin. 9<nd un con*tient *i un incon*tient' ace(ta din ur23 incluB<nd Hpla. nul de )ia3I' H(tilul de )ia3I' H(enti2entul de in6erioritateI' H(enti. 2entul de co2uniune (ocial3I etc. *i de2on(tr<nd a(t6el' de 6apt' di)iBi8ilitatea per(onalit3ii' cu o(e8ire =n caBurile de reeducare' reeducarea neput<nd 6i dec<t re(tructurare. Iat3 =n ace(t (en( un citat 6oarte edi6icator' pe potri)a a nenu23rate pa9ini din opera (upra(a. turat3 de 2oti)e iterati)e a lui Adler: H"lan de )ia3 *i opinie (e co2pleteaB3 reciproc. A2<ndou3 =*i au r3d3cinile =ntr.o perioad3 =n care copilul e(te incapa8il (3 6or2uleBe =n cu)inte *i concepte concluBiile eAperienei (ale. Dar de4a =n ace(t (tadiu el =ncepe (3.*i deB)olte 6or2ele 9enerale ale conduitei' pornind de la concluBii ne)er8ale' ade(ea de la e)eni2ente incon(i(tente (au de la eAperi. ene ine6a8ile' puternic a6ecti)e. Ace(te concluBii 9enerale *i tendin. ele core(punB3toare' 6or2ate =ntr.o perioad3 =n care cu)intele *i conceptele lip(e(c' cu toate c3 (e 2odi6ic3 *i (e denatureaB3' conti. nu3 (3 acioneBe ulterior' c<nd (i2ul co2un inter)ine ca 6actor 2ai 2ult (au 2ai puin corecti) *i c<nd =i poate =2piedica pe oa2eni (3 (e 8iBuie prea 2ult pe re9uli' pe 6raBe (au principii. Cu2 )o2 )edea

2ai departe' dator32 (i2ului co2un' =nt3rit de (enti2ental co2u. niunii (ociale' acea(t3 eli8erare de (u8 tirania unor =ncerc3ri eAa9e. rate de (ecuritate *i ap3rare' care (unt eApre(ia unui peni8il (enti. 2ent de in6erioritate *i in(ecuritate. CaBul care ur2eaB3' de(tul de o8i*nuit' do)ede*te =ntre altele c3 acela*i proce( eronat (e produce *i la ani2ale: un c3elu* a 6o(t dre(at (3.*i ur2eBe (t3p<nul pe (trad3. Era de(tul de a)an(at =n acea(t3 deprindere' c<nd' =ntr.o Bi' nu reBi(t3 i2pul(ului de a (3ri a(upra unui auto2o8il =n 2er(. %u iB8it lateral' 63r3 a 6i r3nit. Era' de(i9ur' o eAperien3 (in9ular3' pentru care nu putea a)ea de.a 9ata un r3(pun( =nn3(cut. Nu (.ar putea )or8i dec<t cu 9reu de un r3(pun( condiionat' dac3 )o2 (pune c3 ace(t c<ine a continuat (3 6ac3 pro9re(e =n dre(a4ul (3u' dar c3 era cu neputin3 (3.1 2ai duci la locul accidentului. El nu (e te2ea nici de (trad3' nici de )e>icule' ci de locul =nt<2pl3rii' pentru c3 a4un(e(e la o concluBie 9eneral3' din acelea din care tra9 uneori *i oa2enii: locul e(te de )in3' nu propria neatenie *i lip(a de eAperien3. "ericolul te p<n. de*te totdeauna din acela*i loc. Muli oa2eni procedeaB3 ca ace(t c<ine' =ntrein pre4udec3i a(e23n3toare *i reu*e(c cel puin per6or. 2ana de a nu 2ai putea 6i pre4udiciai P=ntr.un anu2it locQ. #tructuri analoa9e 93(i2 ade(ea =n ne)roB3I@5. Nu e(te prea 9reu de identi6icat =n (tructurile p(i>ice de(cri(e de Adler core(pondeni ai (tructurilor Haparatului p(i>icI de(cri( de %reud. H"lanul de )ia3I' de eAe2plu' de(pre care $er8ert #c>a6lMer ne (pune c3 repreBint3 2oti)aiile incon*tiente proprii 6iec3rei 6iine u2ane' o le9e incon*tient3 care 9u)erneaB3 per(onalitatea' core(. punde H#ineluiI 6reudian :da( E(;' Hidealul de per(onalitateI core(. punde HEului idealI' H(tilul de )ia3I core(punde H#upraeuluiI :da( U8eric>;' H(i2ul co2unI e(te ec>i)alentul Hprincipiului realit3iiI' dup3 cu2' de a(e2enea' c>iar =n citatul de 2ai (u( (e pot di(tin9e o (erie de H2ecani(2e de ap3rareI ale HEuluiI. Eul :con*tiina de (ine; (e deB)olt3 ca o putere de pre)iBiune' de adaptare anticipati)3' ca o 6iciune pre2editat3' ca un 6el de Hor9an al 9<ndiriiI' 9enerat de per2anentul (enti2ent de in(ecuritate @@. Con*tiina ca atare prinde con(i(ten3 pe 23(ur3 ce (e con(tituie *i (e ra6ineaB3 li28a4ul. HLi28a4ul 7 (crie Adler 7 preBint3 o (e2ni6icaie din cele 2ai pro6unde pentru deB)oltarea )ieii p(i>ice u2ane. G<ndirea lo9ic3

///

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

nu e(te po(i8il3 dec<t dac3 di(pune de li28a4' care' (in9ur' per2ite 6or2area noiunilorI@0. =n O8er den Ner)o(en C>aracter (e tra9e o concluBie care calc>iaB3 concepia 6reudian3 a 6iliaiei 2ateriale a p(i>icului: Hceea ce noi nu2i2 )ia3 p(i>ic3' "(Jc>e' na*te din )iaa or9anic3' o8iecti)3' din re6leA (au din in(tinct' din )iaa pul(ional3I @,. "rincipiul econo2ic adlerian :analo9 Hli8idouluiI; (e nu2e*te )oin3' iar uneori' dup3 $enri Ber9(on' elan )ital. "(i>one)roBele nu (unt dec<t un produ( al a2orului.propriu' al a28iiei *i )anit3ii' (er)ind =n ulti23 analiB3 la prote4area indi)idului 6a3 de un contact prea dur cu )iaa *i eAi9enele ace(teia. Ne)roticul' care =*i (tructureaB3 un Hideal de per(onalitateI ca un co2ple2ent al dorinei de (ecuritate *i la care pri2eaB3 )oina de putere' ca eApre(ie a c3ut3rii per6ec. iunii@G' c3utare 2ai 6e8ril3 dec<t la ceilali indi)iBi' pune =n e)iden3 2arcante (tructuri (peci6ice =n ace(t (en(' 6apt care nu.i (cap3 lui Adlcr' care' la un 2o2ent dat' ne pune c>iar *i =n 6aa unei (c>e2e 9ra6ice a Hidealului de per(onalitate ca (copI :H"er(onlic>Ceit(ideal al( DLecCI;@+' pe care ne.o eAplic3 =ntr.o ter2inolo9ie (tructurali(t3 :co2ponente' a(ociaii po(i8ile =ntre Hele2entele co2ponenteI etc;. HIdealul de per(onalitate 7 (crie el 7 preBint3' 6ire*te' cel puin =n 2a4oritatea caBurilor' un 2are nu23r de nuane' 6iecare 6iind deter2inat3 de o in6erioritate or9anic3 di(tinct3' cei 2ai 2uli indi)iBi a)<nd =n 9eneral 2ai 2ult dec<t o in6erioritate. Iat3 aici o (c>e23 pro)iBorie' cu (i9uran3 inco2plet3' deoarece nu (.a inut (ea2a de recti6ic3rile adu(e de (enti2entele altrui(te' (c>e23 care (e potri)e*te 2ai 2ult p(i>icului a8(tract al indi)idului ne)rotic dec<t (tructurii concrete *i reale a p(i>icului (3n3to(. Con(ult<nd acea(t3 (c>e23' de(tinat3 (3 ne o6ere un 2i4loc de orientare (uper. 6icial3' tre8uie (3 ne 9<ndi2 la nenu23ratele a(ociaii po(i8ile =ntre ele2entele care o co2punINNM. %iecare )ector al ne)roBei' ca *i 2ecani(2ul p(i>ic pe care ace(ta (e (pri4in3' ne (pune Adler' poate de)eni con*tient (au poate 6i 63cut acce(i8il con*tiinei cu a4utorul unei i2a9ini.a2intire :HErinnerun9(8ildI; 01 ' care poate (3.*i ai83 (ur(a =n eAperiena in6antil3 (au poate 6i doar un produ( al i2a9inaiei' un (i28ol' un 6el de etic>et3 care de(e2neaB3 un anu2it 2od de reacie. Acea(t3

i2a9ine care' con6or2 principiului e6ortului 2ini2 al lui A)enariu(' reBult3 din tendina de econo2ie a 9<ndirii' nu e(te dec<t reBiduul unui e)eni2ent p(i>ic' prin inter2ediul c3ruia (.a realiBat la un 2o2ent dat )oina de putere. Dup3 Adler' dorina de do2inaie apare din cea 2ai 6ra9ed3 copil3rie' copiind un 2odel indi(cuta8il' pla(at la o altitudine 2aAi23' conceput din toate per6eciunile i2a9ina8ile' pe c<nd indi)idul =*i i2pune un e6ort )oluntar dura8il H(pre a ur23ri cu oc>ii =nc>i*i' cu o a(cultare oar83' ideea directoare repreBentat3 de )oina de putereI 0/. O (erie de H=ncerc3ri de tato. nareI au drept (cop realiBarea co2pen(3rii (enti2entului de in6erio. ritate pri2iti). H=ntr.o (ituaie de in6erioritate p(i>ic3' ideea direc. toare' per(oni6icat3' di)iniBat3 7 (crie Adler 7' apare ade(ea ca un al doilea Eu' ca o )oce interioar3 care' a(e2enea de2onului lui #ocrate' a)ertiBeaB3' =ncura4eaB3' pedep(e*te' acuB3I 0-. A)e2 aici un calc c<t (e poate de (tr3)eBiu al #upraeului de6init de %reud' 6iind )3dit 6aptul c3 Adler nu a putut e)ita e*a6oda4ul (tructural al a*a.nu. 2itelor Hin(tane ale p(i>iculuiI de(cri(e de p3rintele p(i>analiBei' pe care le co28ate pur *i (i2plu 6or2al' din raiuni de pole2ic3 pro9ra2at3 a6ecti)' dar pe care' pe de alt3 parte' le adopt3 (u8 tra)e(tiri le(ne de (tr3pun(.

@. CAUDALI A E #AU %INALI#MW Opun<ndu.(e lui %reud 7 arat3 Erne(t Aeppli 7' acelui %reud care cerceteaB3 prin eAcelen3 cauBalitatea' 2oti)aia incon*tient3 a co2porta2entului' atri8uit3 =ndeo(e8i re6ul3rii in(tinctelor' Adler' di2potri)3' cerce. teaB3 =n pri2ul r<nd 6inalitatea' (copul *i direcia di6eritelor acte ale indi)idului05. A*a cu2 apar lucrurile din di(cur(urile (ale teoretice' cel puin' Adler (e arat3 un ad)er(ar ne=2p3cat al deter2ini(2ului cauBal *i c>iar al deter2ini(2ului =n 9enere' in)oc<nd =n (pri4inul atitudinii (ale concepiile indeter2ini(te care a)eau =ntr.o )re2e 2are trecere =n 6iBica 2odern3. H=ntrea9a cauBalitate aparent3 din )iaa p(i>ic3 7 (crie el =n Der #inn de( Le8en( 7 e(te reBultatul =nclinaiei a nu2ero*i p(i>olo9i de a.*i preBenta do92a (u8 o =n63i*are 2ecanic3 (au 6iBic3... De c<nd 6iBica =n(3*i le.a luat apa de la 2oara cauBalit3ii' (pre a da cu)<ntul' =n de(63*urarea e)eni. 2entelor' unei pro8a8ilit3i (tati(tice' nu 2ai e(te cu putin3 (3 (e ia

/5

/@

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

=n (erio( atacurile =2potri)a p(i>olo9iei indi)iduale' care nea93 cauBalitatea =n do2eniul p(i>iculuiI0@. Iar' =n alt3 parte' a)ertiBeaB3 cate9oric: H oi cei care cred c3 )iaa p(i>ic3 u2an3 (e 8aBeaB3 pe cauBalitate (e =n*eal3I00. CauBalit3ii relie6ate de #. %reud el =i opune 6inali(2ul' departe de a 83nui c3 6inalitatea =n(3*i (e de6ine*te ca un raport cauBal inelar0, *i c3' prin ur2are' neeAcluB<ndu.(e unul pe altul' cele dou3 concepte (e i2plic3 reciproc. Concepia de(pre o2 ca totalitate aAat3 pe o teleolo9ie i2a. nent3 7 o8(er)3 M. GanB 7 =l apropie pe Adler de p(i>olo9ii 9er. 2ani Eduard #pran9er *i Oillia2 #tern0G. "otri)it concepiei adle. riene' e(te cu neputin3 (3 ne repreBent32 o )ia3 p(i>ic3 =n a8(ena unui (cop :ceea ce' de(i9ur' e(te =ntru totul ade)3rat;' dar (copul conceput de d<n(ul e(te un deter2inant nedeter2inat' un i2pul( o8(cur' iraional' c3ruia' cu toat3 Hi2anenaI in)ocat3' nu2ai Du2. neBeu i.ar putea da de cap3t. H Viaa p(i>ic3 a o2ului 7 (crie el 7 e(6e deter2inat3 de un (cop. Nici un o2 nu poate 9<ndi' (i2i' )oi (au c>iar )i(a' 63r3 ca toate ace(tea (3 6ie deter2inate' condiionate' li2itate' diri4ate de un (cop care =i (t3 =n 6a3I 0+. "ro2o)<nd o a(e2enea concepie a(upra )ieii p(i>ice' Adler 6or2uleaB3 o (erie de Hle9iI *i Hre9uliI' cu2 ar 6i ur23toarele: HDa. c3 pri)i2 2ai =ndeaproape pro8le2a' )o2 de(coperi ur23toarea le9e care 9u)erneaB3 deB)oltarea oric3rui e)eni2ent p(i>ic: nu pute2 9<ndi' (i2i' )oi (au aciona 63r3 (3 a)e2 =n 2inte un (copI ,F? Horice 6eno2en p(i>ic' dac3 e(te (3 ne o6ere =nele9erea per(oanei re(pecti)e' poate 6i (e(iBat *i de(ci6rat nu2ai dac3 e(te pri)it ca o pre93tire pentru un (copI,1? Ha2 dori (3 propune2 ur23toarea re9ul3: de =ndat3 ce (copul unei acti)it3i p(i>ice (au planul ei de )ia3 a 6o(t identi6icat' pute2 pretinde c3 =ntrea9a dina2ic3 a p3rilor (ale con(tituente )a coincide cu (copul (au cu planul de )ia3I,/. #copul poate 6i conceput ca 6iA' ca tran(6or2a8il (au ca unul inte9ral (u8(titui8il' dar' oricu2' Hp(i>olo9ia indi)idual3I pri)e*te toate 6eno2enele p(i>ice ca 6iind =ndreptate (pre un (cop' direcia 2i*c3rii ace(tor 6eno2ene 6iind e2ina2ente )iitorolo9ic3. H"(i>icul 7 (u8liniaB3 Adler 7 nu (e (upune nici unei le9i naturale' deoarece (copul care =i (t3 =nainte nu e(te i2ua8il' ci )aria8il. C<nd =n(3

cine)a =ntreB3re*te un (cop' 2i*carea p(i>ic3 are loc =n 2od nece(ar' ca *i cu2 ar 9u)erna aici o le9e a naturii dup3 ca2 (unte2 con(tr<n*i (3 acion32. otu*i' =n )iaa p(i>ic3 nu eAi(t3 nici o le9e natural3' ci =n ace(t do2eniu o2ul =n(u*i =*i 6ace le9ileI,-. A(t6el Adler :cel puin =n caBul de 6a3' c3ci )o2 )edea c3 el nu e(te con(ec)ent; taie le93turile care coneAeaB3 p(i>icul la 2i*carea *i tran(6or2area uni)er(al3 a 2ateriei' re=n)iind concepia li8erului.ar8itru' pe ur2ele lui Eun9 & Co2p.' dar =n 2od independent de *coala acea(ta Hcu antecedente teolo9iceI,5' a Hp(i>olo9iei analiticeI 4un9iene. HCauBa e6icient3' at<t de 6ecund3 =n do2eniul 2ateriei 7 noteaB3 Made. leine GanB 7' nu ar putea 6ace 6a3 =n acela al p(i>icului. De aceea p(i>olo9ia adlerian3 6ace apel =n plu( la cauBa 6inal3. C<nd un copil' de eAe2plu' nu (pune ade)3rul' ea (e =ntrea83 nu nu2ai Pcare e(te cauBa 2inciuniiWQ' ci *i Pcare e(te (copul pe care =l ur23re*te el =n 6elul ace(ta WQ Deoarece tot ceea ce 6ace un indi)id o 6ace (pre a atin9e un (cop pe care *i.1 d3 el =n(u*i' =n 2od con*tient (au incon. *tientI1@. Madeleine GanB nu 9re*e*te deloc atri8uindu.i lui Adler a(ocierea eAplicaiei 6inali(te cu cea cauBal3' pentru c3' =n contra. dicie cu declaraiile (ale ritoa(e' de care a2 luat act 2ai (u(' el nu renun3 *i nu poate renuna la eAplicaiile cauBale cele 2ai autentice' dup3 cu2 nici =n peri2etrul 6anteBi(t al deter2ini(2ului intrap(i>ic nu poate r32<ne' de*i =*i propune ace(t lucru. Ca *i =n caBul pro8le2ei indi)idualit3ii' el =*i autoa2endeaB3 de 6apt propriile teorii' o8li9at de lo9ica natural3 a 6aptelor. %3r3 =ndoial3' i2pre(ia cea 2ai clar3 pe care ne.o la(3 6or2u. l3rile o8i*nuite ale lui Adler e(te aceea c3 el (e (itueaB3 6er2 pe poBiiile 6inali(2ului *i deter2ini(2ului intrap(i>ic. HIndi)idul 7 (crie el' de pild3 7 e(te deter2inat de (tructura (tilului (3u de )ia3. De le9ile ace(tuia a(cult3 de acu2 =nainte *i pe durata =ntre9ii eAi(tene' (enti2entele' e2oiile' 9<ndurile *i aciunile. Acti)itatea creatoare a (tilului de )ia3 =*i =ncepe opera. "entru a (e 6acilita acea(t3 acti)itate' (unt ela8orate re9uli' principii' tr3(3turi de caracter *i o concepie a(upra lu2ii. O (c>e23 8ine deter2inat3 a apercepiei (e (ta8ile*te' iar concluBiile' aciunile (unt di)iBate =n plin3 concordan3 cu acea(t3 6or23 6inal3 ideal3 la care a(pir3. Ceea ce =n con*tient (e deB)3luie ca ne6iind 6actor de pertur8aie' ca

/0

/,

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

acion<nd =n con6or2itate cu ace(t (en(' e(te 2eninut aici. Re(tul e(te uitat' di2inuat (au acioneaB3 ca un 2odel incon*tient' (u(tra( 2ai 2ult dec<t de o8icei criticii (au co2pre>en(iunii. ReBultatul : 6inal al ace(tei (c>e2e' 6ie c3 =nt3re*te liniile dina2ice con*tiente' 6ie c3 le ani>ileaB3 (au le paraliBeaB3printr.o reaciune' conduc<nd a(t6el la con6licte prin in>i8iie' e(te =ntotdeauna deter2inat 2ai dinainte de c3tre (tilul de )ia3I ,0. O pri23 o8(er)aie care (e i2pune e(te aceea c3 Adler ad2ite de 6apt re6ularea =n 6or2a de(cri(3 *i teoretiBat3 de %reud. O8(er)32' =n al doilea r<nd' c3 ne a6l32 =n 6aa unui H2odelI de deter2ini(2 (trict intrap(i>ic' 6eno2enele p(i>ice 6iind eAplicate prin ele =n(ele =n interiorul unuia *i aceluia*i indi)id' care =*i 6iAeaB3 (copurile *i H(tilul de )ia3I =n calitate de )aria8il3 a8(olut independent3' autocreatoare de )aria8ile dependente. Nu e(te atunci de 2irare c3' pentru =nele9erea indi)idului' pentru dia9no(ticarea 6eno2enelor p(i>ice' Adler in)oc3 nu 2etodele *tiinei' ci H6acultatea de di)inaieI. Cu2 (u8liniaB3 *i Eo(e6 Rattner' Adler preconiBeaB3 o cunoa*tere a o2ului 8aBat3 pe pura Hco2pre>en(iuneI' < la Oil>el2 Dilt>eJ :Ideen ii8er eine 8e(c>rei8ende und Ber9liedernde "(Jc>olo9ie' 1G+5;' pe He2patieI' indic<nd drept a4utoare =n acea(t3 direcie pe 2arii (criitori :#>aCe(peare' Goet>e' I8(en' Do(toe)(Ci etc.; *i 2ini2aliB<nd utiliBarea te(telor ,, *i a 2etodelor de in)e(ti9aie p(i>olo9ic3 o8iecti)3 =n 9eneral.

0. "RIMA UL DIMEN#IUNII #OCIALE. Bre*ele deter2i. ni(t.cauBale' 6oarte lar9i =n de6initi)' pe care Adler =n(u*i le 6ace =n teoria (a declarat 6inali(t3' =*i 93(e(c eAplicaia =n a8ordarea 6eno2e. nelor prin pri(2a realit3ilor (ociale' a eAi(tenei (ociale a o2ului' =n (ocietate indi)iBii nu (e pot 2i*ca nu2ai pe 8aBa H2otoarelorI lor interioare' 63r3 car8urantul relaiilor interper(onale *i' deci' 63r3 inter)enia unor cauBe eAo9ene' care in6ir23 precara con(trucie teoretic3 a deter2ini(2ului intrap(i>ic. EAa2in<nd =n 2od pertinent e(ena (ocial3 a )ieii p(i>ice :H(oBiale Be(c>a66en>eit de( #eelenle8en(I;' Adler pare (3 uite toate a(eriunile (ale 6inali(te. H Viaa p(i>ic3 a o2ului 7 (crie el de data acea(ta 7 nu e(te =n (tare (3 (e 9u)erneBe =n 2od li8er' ci (e 93(e*te =n per2anen3 =naintea

unor (arcini (ta8ilite de unde)a din a6ar3. oate ace(te (arcini (unt in(epara8il le9ate de lo9ica )ieii =n co2un a oa2enilor' condiia e(enial3 care acioneaB3 ne=ntrerupt a(upra indi)idului *i care nu (e la(3 in6luenat3 de el dec<t =ntr.o anu2it3 23(ur3I ,G . #unte2' a*adar' la antipodul 6inali(2ului eAclu(i)i(t' Adler neeBit<nd acu2 (3 recunoa(c3 6aptul c3 )iaa p(i>ic3 a o2ului e(te deter2inat3 de eAi(tena (ocial3. Iar ce)a 2ai =ncolo Adler arat3 c3 Hcerinele colecti)it3ii au re9lat =n a*a 6el relaiile dintre oa2eni' =nc<t ele au ap3rut de la 8un =nceput ca un Pade)3r a8(olutQ,+' de la (ine =nele(' aAio2atic. Deoarece (ocietatea a preeAi(tat )ieii indi)iduale a oa2enilor. Nu eAi(t3 =n i(toria culturii u2ane nici o 6or23 de )ia3 63r3 caracter (ocial. Nic3ieri oa2enii nu au ap3rut alt6el dec<t =n (ocietateIGF. =n Der#inn de( Le8en(' (inteB3 a =ntre9ii (ale opere' el c>iar (u(ine c3 e(te nece(ar (3 (e ai83 =n )edere Hnatura 6actorului eAo9en care a declan*at (i2pto2ele 2or8ideI G1 ' de(c>iB<nd prin acea(ta c<2p de aciune deter2ini(2ului (ocial =n practica p(i>ote. rapeutic3. EAtre2 de (e2ni6icati) =n ace(t (en( e(te 6aptul c3' =n "(i>olo9ia *colarului 9reu educa8il' Adler 23rturi(e*te c3' oric<nd i (e preBint3 un caB di6icil :un ne)rotic' un cri2inal;' el (e (tr3duie*te (3 de(copere HcauBele ade)3rateI ale aciunilor 9re*ite' anti. (ocialeG/. Din caBurile de(cri(e *i di(cutate =n acea(t3 carte reie(e c3 a*a.nu2itul H(til de )ia3I nu e(te nicidecu2 o con(trucie ar8itrar3 a indi)idului :o Hli8er3 deter2inareI' cu2 (e eApri23 E. Rattner' (au 2ai cur<nd o Hautodeter2inareI;' ci o (tructur3 (u8iecti)3 reBultat3 din interaciunea cauBal3 cu un 2ediu de )ia3 dat. Ca (3 nu 2ai )or8i2 de 6aptul c3 atunci c<nd pre(crie aciuni peda9o9ice de repro6ilate a H(tilului de )ia3I Adler are =n )edere 6actorii 9enera. tori ai unui alt co2porta2ent' deci cauBe e6iciente' 8ine=nele( re6ractate prin H(tilul de )ia3I a c3rui re2ediere (e are =n )edere' ceea ce' 63r3 =ndoial3' e(te =ntru totul reBona8il. HEducatoarele 7 (crie el 7 iau =n pri2ire copii pe care nu.i pute2 co2para cu o pa9in3 ne(cri(3. La o anu2it3 )<r(t3 copiii po(ed3 de4a o indi)idua. litateMU. Din 6elul =n care lucreaB3 =n acea(t3 direcie Adler *i cola8o. ratorii (3i' deter2in<nd la copil HpriBe de con*tiin3I *i l3(<ndu.i iniiati)a cori43rii conduitei' precu2 *i din (tructura dialo9ului p(i>oterapeut.pacient' =nele9e2 c3 Hp(i>olo9ia indi)idual3I e(te

/G

/+

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV

=n realitate o p(i>olo9ie centrat3 pe pro8le2atica (ocial3 a o2ului' pe nece(itatea inte9r3rii (ociale a indi)idului' pe linia de 6or3 a unui (3n3to( H(enti2ent de co2uniune (ocial3I. HAdler (i2ea 7 re2arc3 pe 8un3 dreptate $arold $. Mo(aC 7 c3 o2ul nu poate 6i =nele( dec<t ca 6iin3 (ocial3. =n con(ecin3' de.a lun9ul =ntre9ii (ale cariere a pri)it pro8le2ele o2ului =n le93tur3 cu (arcinile )ieiiI G5. "ute2 (pune' =n concluBie' c3 punctele de 2aAi23 reBi(ten3 ale operei lui Al6red Adler (unt de 6apt (ituate =n a6ara p(i>olo9iei propriu.Bi(e' =n etica (a (ocialiBant3 *i =n peda9o9ia (a. Dac3 Hde(coperirileI *i Hino)aiileI (ale =n p(i>olo9ie nu (unt ade(ea dec<t (i2ple re6or2ul3ri (au tra)e(tiri ter2inolo9ice ale unor idei ale lui %reud' a28iia ori9inalit3ii *i a (urcla(3rii ad)er(arilor duc<ndu.1 la unele incon9ruene *i incon(ec)ene 6la9rante' =n (c>i28 el a a)ut )ocaie de educator' (oluion<nd cu (ucce( nu2eroa(e caBuri di6icile :a (e )edea' =ntre altele' cele dou3 )olu2e $eilen und Bilden' (cri(e =n cola8orare cu Cari %urt2iiller *i E. OeA8er9 (au Indi)idualp(Jc>olo9ie in der #c>ule;' pe linia inte9r3rii (ociale' pe care o pre(crie =nc3 din pri2a copil3rie G@ . Centrele de con(ultaii p(i>opeda9o9ice =n6iinate de el la Viena *i acele HC>ild>ou(e(I or9aniBate 2ai t<rBiu =n #.U.A. ur23reau (3 i2pri2e copiilor un (olid co2porta2ent (ocial' pun<nd accentul nu pe in(truire' nu pe in6or2aie :Htete 8ien pleineI;' ci pe 6or2aie C' tete 8ien 6aiteMI;' =ntoc2ai ca Montai9ne' Rou((eau' "e(taloBBi (au %roe8el. Marile pro8le2e ale )ieii (unt' dup3 Adler' trei: )iaa =n (ocietate' 2unca *i iu8irea' deoarece 7 ne eAplic3 el 7 H6iina u2an3 pri)it3 ca produ( al ace(tei planete nu *i.a putut 2enine *i deB)olta relaiile cu re(tul lu2ii dec<t prin =ncorporarea =n co2u. nitate' prin aportul 2aterial *i (piritual pe care i.1 6urniBeaB3 ace(. teia' prin di)iBiunea 2uncii' prin e6ort (u(inut *iprintr.opropa9are (u6icient3 a (pecieiIG0. Ca *i pentru "e(taloBBi' pentru Adler 2a2a e(te aceea care are datoria (acr3 de a.*i educa copiii =n ace(t (pirit. E(te de re2arcat c3' 2ai e)ident dec<t =n caBul 6reudi(2ului' Adler pune pro8le2a pro8a8ilit3ii (tati(tice a co2porta2entului u2an' cu toate c3 *i aici el opune =n 2od tran*ant pro8a8ilitatea *i cauBalitatea' 93(indu.le inco2pati8ile. HA*a cu2 a2 ar3tat 7 (crie el 7' eAi(t3 *i alte >andicapuri care' ca *i 6aptul de a r3(63a un copil'

=2piedic3 deB)oltarea (enti2entului de co2uniune (ocial3. Lu<nd =n con(iderare ace(te o8(tacole' tre8uie' o dat3 2ai 2ult' (3 re(pin. 9e2 orice principiu 6unda2ental' direcional (au cauBal' )3B<nd =n 2ani6e(tarea lor nu2ai un ele2ent =n*el3tor care poate 6i eApri2at =n ter2enii unei pro8a8ilit3i (tati(tice. Di)er(itatea *i (in9ularitatea 6iec3rei 2ani6e(t3ri indi)iduale nu tre8uie (3 ne (cape. O 2ani6e(. tare de 6elul ace(ta e(te eApre(ia puterii creatoare' aproape ar8itrare' a copilului =n 6or2area le9ii (ale dina2iceI G, . Cu toate ace(tea' cauBalitatea e(te 2ani6e(t i2plicat3' *i =nc3 din eAterior :r3(63area copilului de c3tre p3rini;. De*i (e i2pune (3 nu con6und32 noiunea de pro8a8ilitate cu aceea de po(i8ilitate' cu toat3 2area a(e23nare dintre ele GG ' 9radul de pro8a8ilitate 6iind =n 6uncie de realitate' nu ri(c32 atunci c<nd ad2ite2 corelaia cauBalit3ii cu (tati(ticitatea' pentru c3 eAi(t3 real2ente raporturi cauBale (tati(tice' cu caracter pro8a8ili(t. HCoe6icientul 2ai 2are (au 2ai 2ic de certitudine =n cadrul pro8a8ilit3ii 7 o8(er)3 Ion udo(e(cu 7 )ariaB3 direct proporional cu 6uncia de di(tri8uire a para2etrilor cauBali *i condiionali' nece(ari *i =nt<2pl3tori' caracteri(tic3 (t3rii iniiale. Nu pute2 pre)edea cu certitudine a8(olut3 (tarea )iitoare a (i(te2ului' dar' o dat3 de(63*urat3 :realiBat3; una din po(i8ilit3ile (ale' acea(t3 (tare :6inal3; con(tituie e6ectul (t3rii iniiale cu care (e 93(e*te =ntr.un raport cauBal :9enetic; o8iecti). =n ace(t raport cauBal' e6ectul nu a depin( nu2ai de cauBa iniial3 care 1.a produ(' de*i acea(ta are un rol pri2ordial =n producerea (a. =ntr.o 2ai 2are (au 2ai 2ic3 23(ur3 :aici apare pro8a8ilitatea' necoincidena relati)3 a cauBei *i e6ectului;' e6ectul e(te 9enerat deopotri)3 at<t de cercul iniial de condiii *i cauBe' c<t *i de co2pleAele ulterioare de interaciune *i 6actorii aleatori care =n(oe(c proce(ul re(pecti)I G+. Oricu2' Adler are 2eritul 2a4or de a 6i luat =n con(iderare pro8le2a le9ilor pro8a8ili(te ale co2porta2entului u2an' dep3*ind din ace(t punct de )edere deter2ini(2ul de 6apt ne(tati(tic al p(i>analiBei lui #i92und %reud' =n care totu*i Nor8ert Oiener )edea un repreBentant al pro8a8ili(2ului 2odern+F' a)<nd pe(e2ne =n )edere i2pondera. 8ilele pe care le.a introdu( =n analiBa deter2in3rii 2ultiple :H(upra. deter2inareI; a co2porta2entului.

-F

-1

LEONARD GAVRILIU

# UDIU IN RODUC IV Al6red Adler a )3But lu2ina Bilei Ia, 6e8ruarie 1G,F' =ntr .o 6a2ilie 2ic.8ur9>eB3' care locuia la peri6eria Vienei. at3l (3u (e ocupa cu co2erul de cereale' a)<nd de cre(cut patru 83iei *i dou3 6ete. =ntre ace* tia' Al6red era al doilea n3(cut' un copil 6oarte pl3p<nd' ra>itic. De 2ic l .au i2pre(ionat puternic 8oala *i 2oartea. Nu a)ea dec<t 5 ani c<nd unul din 6raii (3i a 2urit l<n93 d<n(ul' =n patul =n care dor2eau =2preun3. Ace(t 6apt' ca *i (3n3tatea 2ereu *u8red3 a 2a2ei (ale' pe care el dorea din toat3 6iina (.o poat3 =n(3n3to*i' i.au treBit de ti2puriu intere(ul pentru 2edici *i 2edicin3. C>iar el a6ir23 c3 =nc3 de pe atunci a luat >ot3r<rea de a de)eni 2edic' orientare care a r32a( de6initi)3. =n anul 1G +@ a8(ol)ea cu (ucce( 6acultatea de 2edicin3 din Viena' (pecialiB<ndu .(e =n o6tal2olo9ie. =n 1G+G' ca ur2are a preocup3rilor (ale de lar9 oriBont (ocial' pu8lic3 o 8ro*ur3 de (6aturi 2edicale pentru croitori :Ge(und>ei(8uc> 6iir c[a( #c>neider9eLe8e;' =n care (e2ni6icati)e (unt relaia pe care o (ta8ile*te =ntre (tarea de (3n3tate *i H(tarea econo2ic3I a populaiei' precu2 *i concepia (a de(pre o2 ca Hprodu( (ocialI :Hal( Gc(el(c>a6t(produCtI;. Un rol aparte =n e)oluia pe plan pro6e(ional a t<n3rului o6ta l2olo9 )ieneB 1.a a)ut =n(3 %reud' c3ruia' =ntre anii 1+F/.1+FG' i.a 6o(t un di(cipol 2ai 2ult (au 2ai puin credincio( *i de care' =n 1+11' ( .a (eparat cu 2are )<l)3' =2preun3 cu adepii (3=' re(pin9<nd )iBiunea eAa9erat (eAuali (t3 a 6reudienilor Hortodo c*iI*i tra(<nd treptat coordonatele a*a .nu2itei Hp(i>olo9ii indi)idualeI' pe care Adler a propa9at .o cu o rar3 r<)n3 p<n3 la (6<r*itul )ieii. Din a2ul 1+1/ =ncepe (3 or9aniBeBe =n Beci de *coli )ieneBe centre de con(ultaii p(i>opeda9o9ice' 8aBate pe prop ria (a concepie a(upra naturii u2ane *i a educa8ilit3ii copiilor. Dup3 ce' ca reacie i2ediat3 la rupturai cu p(i>analiBa 6reudian3' con(titui(e de ur9en3 2ai =nt<i o HA(ociaie pentru p(i>analiBa li8er3I :'' Verein 6iir 6reie "(Jc>oanalJ(eI;' ulterior creeaB3 H#ocietatea de p(i>olo9ie indi)idual3I
-

Unii eAe9ei l.au co2parat pe Al6red Adler cu #ocrate' =n 6a)oarea H(ocrati(2uluiI (3u 6iind in)ocate' pe l<n93 adoptarea i2perati)ului cunoa*terii de (ine' unele (i2ilitudini (uper6iciale :pa(iunea cu care Adler dialo9a =n a9ora' lip(a (a de entuBia(2 pentru eApri2area =n (cri( etc;. =n realitate' H(ocrati(2ulI (3u e(te unul 2ai de ad<nci2e' la Adler cuno(cutul precept Gnot>i (eauton :Cunoa*te.te pe tine =n(uiR; c3p3t<nd pe parcur( di2en(iuni de pro6und3 *i a2pl3 reBonan3 (ocial3: Cunoa*tei.)3 unii pe aliiR Ace(ta e(te' la ur2a ur2ei' 2e(a4ul 2a4or al =ntre9ii (ale opere. HOa2enii 7 (crie Adler 7 ar duce o )ia3 =n co2un 2ult 2ai 8un3 dac3 cunoa*terea o2ului ar 6i 2ai pro6und3' deoarece anu2ite 6or2e pertur8atoare ale )ieii =n co2un ar 6i (upri2ate' 6or2e care (unt a(t3Bi po(i8ile pentru c3 nu ne cunoa*te2 unii pe aliiI +1. "receptul adlerian =n(ea2n3' de(i9ur' 2ult 2ai 2ult dec<t acela al lui #ocrate =n oriBontul eAi(tenei reale *i al conduitei reali(te' din 2o2ent ce p<n3 *i (i2pla cunoa*tere de (ine e(te' dup3 cu2 o de2on(treaB3 (tudiile 2oderne +/ ' e(enial2ente condiionat3 de de(ci6rarea propriilor relaii (ociale de6initorii'ceea ce ec>i)aleaB3' =n de6initi)' cu cunoa*terea (e2enilor cu care a)e2 de.a 6ace *i care au de.a 6ace cu noi. Dincolo de teorie *i de H(i(te2I' cititorul 93(e*te =n c3rile lui Al6red Adler eAtre2 de penetrante *i eAacte o8(er)aii caracte. rolo9icele o 2are utilitate =n orientarea practic3 pe planul relaiilor (ociale concrete =n care 6iecare o2 (e a6l3 nece(ar2ente an9a4at' ca 6iin3 prin eAcelen3 (ocial3' dup3 cu2 )a 93(i *i o (3n3toa(3 peda9o9ie a inte9r3rii *i a cola8or3rii' 8aBat3 pe etica datoriei' de perpetu3 actualitate.

dr. LEONARD GAVRILIU NO E

1

:1+1/;' iar doi ani 2ai t<rBiu :1+15; Internationale Deit(c>ri6t 6iir Indi)iduaEp(Jc>olo9ie' pui8licaie care a contri8uit a(iduu la cri(taliBarea orient3rii noii *coli' adleriene. "un<nd apoi =n pr actic3 planul Hcuceririi A2ericiiI' unde %reud c3ilca(e )ictorio( =nc3 =n anul 1+F+' =ncep<nd din

E. ". C>aplin' . #. KraLiec' #J(te2( und >eorie( o6"(Jc>olo9J'

#i92und %reud' Dur Ge(c>ic>te derp(Jc>oalaliti(c>en BeLe9un9'

1+/@ Adler =ntreprinde toSt 2ai 6rec)ente c3l3torii pe(te Atlantic' in<nd con6erine =n 2ai 2ulte orra*e din #tatele Unite ale A2ericii' unde =n cele din ur23 (e *i (ta8ile*te. Din 1+/, :anul apariiei c3rii Cunoa*terea o2ului; i (e o6er3 po(i8ilittatea de a ine un cur( de p(i>olo9ie 2edical3 la

$oit' Rine>art & Oin(ton' NeL \orC' 1+0G' p. 5F-.

/

Oerner %rit(c>' Miinc>en' 1+00' p. 01.

-/

LEONARD GAVRILIU Colu28ia Uni)er(itJ *i la NeL \orC Medical Center' pentru ca =n anul 1+-/ (3 ocupe un po(t de H)i(itin9pro6e((orI la Lon9 I(land Colle9e 6or Medicine. rei ani 2ai t<rBiu' c<nd de)ine cet3ean a2erican cu drepturi depline' 6ondeaB3 Eournal o6lndi)idual "(Jc>olo9J. Moare la /G 2ai 1+-,' la A8erdeen' =n #coia' unde )eni(e (3 con6erenieBe pe te2e de p(i>olo9ie indi)idual3. A decedat =n plin3 (trad3' nu departe de >otelul la care tr3(e(e' r3pu( de un 6ul9er3tor atac de apopleAie. "rincipalele (ale (crieri (unt: #tudiu a(upra in6eriorit3ii or9anelor :1+F,;' Cu pri)ire la caracterul ne)roticilor :1+1/;' A )indeca *i a educa :1+15' =n cola8orare cu Cari %urt2iiller;' "ractica *i teoria p(i>olo9iei indi )iduale :1+/F;' Cunoa*terea o2ului :1+/,;' "(i>olo9ia indi)idual3 =n *coal3 :1+/+;' "(i>olo9ia *colarului 9reu educa8il :1+-F; *i #en(ul )ie:[i:1+--;. 5E. L. Moreno' %ondc2ent( de la (ocio2etrie' ".U.%.' "ari(' 1+,F'
15

# UDIU IN RODUC IV #i92und %reud' op. cit.'p. @+. 1@ Cli66ord Allen' op.ctt.' p. //. l0I8ide2'p. 1-G. 1,Oli)er Brac>6eld' op. cit.' p. ,. 1GAl6red Adler' Men(c>enCenntni(' Verla9 )on #. $irBel' LeipBi9' 1+/,'pp.,,.,G. 1+I8ide2'pp. ,+.GF. /FA l6re d A d le r'O 8 e r de n N e r) o (e n C > a ra c ter 'p1. 0 . /1Ide2' ,,ie "ractice and >eorJ o6lndi)idual "rJc>olo9J'$arcourt' B ra c e a n d C o 2 p a n J ' N e L \ o rC ' K e 9 a n "a u l' re n c > ' ru 8 n e r & C o L td . London'1+-/'p.V. //Id e 2' "raA i( u nd >eor ie d er Ind i) id ua lp(J c>o lo9 ie 'erla 9 )onV E. % . Be r9 2a n' Miin c>e n' 1 +/ 5' p . 1 05 . /-Apud "aul "lottCe'op. cit.' p . 1F. /5Made laine Gan B' La p (Jc>o lo 9ie dMAl6re d Adle r et le de)elop. pe2ent delMen6ant'Delac>auA et Nie(tle' Neuc><tel' 1+-0' p. 11. /@Al6red Ad ler' "raAi( un d >eo rie de r Indi) idu alp(Jc >olo 9ie ' VorLort Bur er(ten Au6la9e' p. 1@. /0Ide2' Men(c>enCennini(' p.G. /,#i92und %reud' op. cit.' p. -G. /GAl6red Adler' Le (en( de la )ie' p. 1+-. /+Ide2' Men (c>e nCen ntn i('p. -/. -FI8ide2'pp. -/.-- . -1#i92und %reud' op. cit.'p. 00. -/Al6red Adler' Le (en(de la )ie' p. 01. --E8ide2' p. @0. -5Genu )al9u2' di6or2itate con(t<nd din de)ierea aAei 9a28ei =n a6ar3 6a3 de aAa 6e2urului' =n a*a 6el =nc<t ele 6or2eaB3 un un9>i o8tuB de(c>i( =n a 6a r3? =n caBu l c3 di6o r2itate a e(te 8ilate ral3' 8olna)u l a re p ic ioa re le =n Y' cu 9e n un c >ii lipii.G en u ) a ru 2 ' d i6o r2ita te =n ca re de)ierea e(te in)er(3 6a3 de9enu )al9u2' 8olna)ul a)<nd picioarele =n O' cu 9enunc>ii la di(tan3 unul de altul." e( )al9u(' di6or2itate a piciorului con(t<nd din de)iaia (a =n a6ar3 6a3 de aAa 9a28ei' pe c<nd )aru(pe( con(t3 =ntr.o de)iaie =n3untru a piciorului 6a3 de aAa 9a28ei. -@Heine )er(t3rCte )i(uelle"(Jc>eI=n teAtul ori9inal.'

p.-10. @C6. "aul "lottCe' A)ant.propo( la Al6red Adler' Le te2pera2ent ner)euA' "aJot' "ari(' 1+,F' p. ,? )eBi *i Oli)er Brac>6eld' Einleitun9' =n Al6red Adler' Men(c>enCenntni(' %i(c>er Biic>erei' %ranC6urt a2 Main' $a28ur9' 1+00' p. +. U I8ide2'p.l. ,Mane( #per8er crede c3 HrupturaI cu %reud a 6o(t deter2inat3 de un Hi2portant ele2ent caracterolo9icI: HAdler' cu 15 ani 2ai t<n3r dec<t %reud' nu.1 putea recunoa*te pe ace(ta drept autoritate patern3. El era 2ai de9ra83 =nclinat... (3 )ad3 =n el un 6rate 2ai 2areI:Mane( #per8er' Al6red Adler oder da( Elend der "(Jc>olo9ie' %i(c>er a(c>en8uc> Verla9' %ranC6urt a2 Main' 1+,1' p. 5F;. G$er8ert #c>a66er' A)erti(2ent du traducteur' =n Al6red Adler' Le (en( de la )ie' "aJot' "ari(' 1+0G' p. +.

Cli66ord Allen' Le( decou)erte( 2oderne( de la p(Jc>iatrie' "aJot' M. Lai9nel.La)a(tine' "re6ace a 1Medition 6ran9ai(e' =n A. Adler'

"ari(' 1+@1' p. 1/G.

1F

Le (en( de la )ie' p. 0. 1RAl6red Adler' Le (en( de la )ie' p. 1FG. 1/Al6red' Adler' O8er den Ner)o(en C>aracter. GrundBu9e einer )er9leic>enden Indi)idualp(Jc>olo9ie und "(Jc>ot>erapie' Verla9 )on E. %. Ber92ann' Oie(8aden' 1+1+' p. @. 1-i8ide[n' p. 5F.

-5

-@

LEONARD GAVRILIU
-0 -, -G -+ @/

# UDIU IN RODUC IV A l6re d Ad le r' # oc ia l In tere( t' % a8e r B %a 8e r' 1+ -G ' p . 1 01. A l 6re d % a ra u ' $ e r8e rt # c >a 66e r'L a p( Jc > o lo9 ie de ( p r o 6on de u r( A l6re d Ad le r' Le (e n( de la ) ie' p p. //./-. Ide 2 . M en(c> enCen ntni( ' pp . /1 .//. I8 ide 2 ' p. // . A l 6re d A d l e r' U 8 er de n N er )o (c n C >a r ac ter ' p .@0 . I8 ide 2 ' p. -+ . I8ide2' W. 5F. I8ide2. [8[de2.p.51. I8ide2. p.5G. ,@4de2'p.@F. Erne(t Acppli' "(Jc>olo9ie du con(cient el de lMincon(cicnt'"aJot' Al 6red Ad ler' Le (en( de la ) ie ' p . 15 . Id e 2 ' D i e # ee le de ( ( c> Le rcr B ie >8 are n # c> u lC ind e( 'p . , 0 . Ion u d o ( e ( c u ' D e t e r 2 i n i ( 2 u l * i * t i i n a 'E d i t u ra & t i in i 6 i c 3 '

A l 6 re d A d l e r' U 8 e r d e n N c r ) o ( e n C > a r a c t e r ' W .1 - . Id e 2 ' " r a A i ( u n d > e o r i e d e r In d i ) i d u a l p ( J c > o l o 9 i e ' U . .+ Ide 2 ' Le (en( de l a ) ie ' p. -/ . Ide2' Die ec>niC der Indi)idualp(Jc>olo9ie' DLeiter eii. Die

@-

de( or i9 ine( a no( 4o ur(' "a Jo t' "a ri( ' 1 +0F ' p. 1 F5.
@5 @@ @0 @, @G @+ $; 01 0/ 005

#eele de( (c>Le>rerBie>8aren #c>ulCinde(' %i(c>er a(c>en8uc> Verla9' %ranC6urta2Main' 1+,5' p. 10.
5F 51 5/ 5-

Ide2' Le (en( de la )ie' p. @+. Ide 2 ' M e n( c> e nC en n t n i( ' p . / 1 . Ide 2 ' D i e # e e lc d e( ( c > Le rc B ie > 8a re n #c > u lC i n de ( 'p . 1, . =n 2od 9 re* it ) or8e*t e d r. Co n(t an tin Go r9 o( de(p reHn eurol o9u l

*i p(i >ia tru l au( tr iacI Al 6red Ad le r :D ic i onar enc ic lo pedic de p( i> ia tr ic' )oi . I' Ed i tu ra Med ica l3 ' Buc ure*t i' 1 +G, ' p. , +;. G ra tu it3 e( te *i a 6i r2a ia c3 Adler e(te Hun autor proli6icI' c<nd el nu a pu8licat 2ai 2ult de 1, c3ri' din ca re t re i =n co la 8o ra re' 2u l te di n e le de d i 2en( iun i redu(e . A dle r e( te 2ai de9ra83 proliA dec<t proli6ic. El nu (e apuca cu pl3cere de (cri( *i nu1. pre ocupa i nu ta ( t il i( tic 3 a teA tu lu i p e ca re =l (e 2na . U nel d in c3 r i le ( alee a u a p 3 ru t n u 2 a i d a t o r i t 3 6 a p t u l u i c 3 .(a u 9 3 ( i t a u d i t o r i c a re ( 3 i. (teno 9ra6ieBe co n 6erin e le ' c u 2 e( te *i caB ul luc r3 ri i de 6a3 C unoa* tere a' o 2 u l u i ' H (a l )a t 3 I pe n t ru p o( t e ri t a te de u n a n u 2 e B ro( e r. 55A l 6 re d A d l e r' M e n ( c > e n C c n n t ( i ( ' p p . 1 / G.1 / +
5@ 50 5,

"ari(' 1+@-' p. 1+5.

0@ 0> 0,

Bucu re* t i' 1+ ,l ' p . +, .

0G 0+ ,F ,1 1/

C 6. "a ul " lo t tCe ' op. c i t. ' p. G . A l6re d Ad le r' o p. c it. ' pp. 1 5@.15 0. Eo(e6 Rat tne r' Ind i)i dua lp(Jc >o lo9 ie ' R ine>a rdt ' M i inc >en[ Ba(e l '

Ma de lei ne Ga nB' o p. c it.' p . +. A l 6re d A d l e r' M e n( c> e nC en n tn i( ' p . 1 - . Ide2' "raAi( und >eorie der Indi)idualp(Jc>olo9ie' p. /. I8ide2.p.-. I8ide2'p.5. A l 6re d A d l e r' M e n( c> e nC en n tn i( ' p . 1 5 . #i92und %reud' Dur Ge(c>ic>tc der "(Jc>oanalJti(c>en Madele ine GanB ' op. c it. ' p. 1/ . A l6re d Ad le r' D ie #ee le de( ( c> LererBie>8ar en #c>u lC inde(' p.1/ . Eo(e6 Rat tne r' op . c it. 'p . 1F1 . A l 6re d A d l e r' M e n( c> e nC en n tn i( ' p p . 1G.1 + . HE( 9i8t >eine a8(olute Oa>r>eil' La( a8er einer (olc>en noc> a2

1+0-.
5G

HCauBa 2 ic il or )a ria i i ca re (e 93( e(c =n t re )< r(te le ap ropia te a le o d o ra n u 7

,,5

ac e lu i a* i (e A cu p ri ) i re l a te 2 p e ra 2 en t7 ( c rie * i D i 2 i t ri e

tre8u ie c3u ta t3 =n 6ap tu l c 3 ( t ruc tu ra te 2 pe ra 2en tu lu i e (te ( t r<n( co neAa t3 d e c > i 2 i ( 2 u l o r 9 a n i ( 2 u l u i * i d e ( t ru c t u r a l u i ( o 2 a t i c 3 c o n ( i d e ra t 3 = n totalitatea (a. Ace(t c>i2i(2 r3 2<ne' n condiii nor2al e de )ia3' aproape= acela*i =n decur(ul )ieii indi) iduale. Nu2ai 8olile' 6ie p(i> ice' 6ie 6iBiolo9ice' pot aduce o tran(6or2are radical3 a c>i2i(2 ului interior *i prin a c e a ( t a a c o n 6i 9 u ra i e i t e 2 p e ra 2 e n t u l u i I: " ( i > o l o 9 i a t e 2 p e r a 2 e n t u l u i . Clu 4' 1+/1 'p. 11G;.
5+ @F @1

Bene9un9'p. 0@.
,@ ,0 ,, ,G ,+

n3c>(ten Co22t' i(t die Ge2ein(c>a6tI e(te' dup3 Oli)er Brac>6eld :op. cit.' p. 1;' una din teBele adleriene cardinale' tipic3 pentru an(a28lul concepiei (ale.

A l 6re d A d l e r' M e n( c> e nC en n t n i( ' p . 1 5, . =8ide2.pp. 15,.15G. I8ide2' p. 15+.

-0

-,

LEONARD GAVRILIU Al6red Adler' Der &ina de( Le8en('Oien' 1+--' p. 1+. G1 Ide2' Le (en( de Va )ie' p. --. G/Ide2' Die #eele de( (c>LererBie>8aren #c>ulCinde(' p. /5. G-E8ide2'p.lG/. G5$ a r o l d $ . M o ( a C : e d . ; 'A l 6 r e d A d l e r : $ i ( I n 6 l u e n c e o n "(Jc >o lo 9J o d aJ'No Je( "re((' "a rC Rid9( 'N e L Ee r(eJ' 1 + ,- 'p.V. G@Leonard Ga)riliu'Al6red Adler *i pro8le2a inte9r3rii precoce a copilului' co2unicare la #e(iunea de co2unic3ri *tiini6ice a In(titutului "eda9o9ic din Con(tana' ///- octo 28rie 1 +,1.. G0Al6red Adler' Le (en( de la )ie'p. -0. G,I8ide2' p. -+. GGA n to n D u 2itriu 'Lo 9 ic a p o li) a le n t3 'Ed itu ra En c ic lo p e d ic 3 R o 2< n 3 ' B uc u re *ti' 1 + , 1 ' p . / , 0 . G+Ion udo(e(cu' op. cit.' p. @-. +FN or8e rt Oien er'C J8 e 2eti]u e e t (ociete . LM u (a 9e > u 2 ain de ( autre (>u 2aine (' Unio n Generale dMedition(' "ari(' 1+ 0/'pp. 1F.11. +1Al6red Adler' Men (c>enCenntni('p. / F. +/Va(ile "a)elcu' In)itaie la cunoa*terea de (ine'Editura &tiini6ic3' Bucure*ti' 1+,F' a (e )edea para9ra6ul H"arad oAul cu noa*terii de (ineI' p p . 0 F.0 , .
GF

CUV^N _NAIN E

Cartea de 6a3 =ncearc3 (3 preBinte celor 2ai lar9i cercuri de cititori 8aBele de neBdruncinat ale p(i>olo9iei indi)iduale *i )aloarea ace(tora pentru cunoa*terea o2ului' ca *i =n(e2n3tatea pe care o au pe planul relaiilor interu2ane *i al or9aniB3rii propriei noa(tre )iei. A2 adunat aici prele9eri pe care le.a2 inut =n 6aa unui pu8lic de 2ai 2ulte (ute de per(oane' =ntr.un c32in cultural popular din Viena. "rincipala (arcin3 a ace(tei c3ri con(t3 =n a ne 6ace (3 =nele9e2 nea4un(urile acti)it3ii *i creaiei noa(tre pe plan (ocial' ar3t<nd cu2 decur9 ace(tea din conduita eronat3 a indi)idului? pro8le2a care (e pune e(te ca ace(ta (3.*i recunoa(c3 erorile *i (3 o8in3 o 2ai 8un3 inte9rare a (a =n 2ediul (ocial. %3r3 =ndoial3' erorile (unt re9reta8ile *i d3un3toare =n pro6e(ie *i =n do2eniul cercet3rii *tiini6ice. =n do2eniul cunoa*terii o2ului' ele (unt =n(3 de.a dreptul periculoa(e. #per c3 acei con*tiincio*i cola8oratori care contri8uie la pro9re(ul *tiinei noa(tre )or ine (ea2a c<tu*i de puin de con(tat3rile *i eAperiena preBentate aici' cu2 au 63cut.o *i =n caBul lucr3rilor 2ele anterioare. M3 (i2t dator (3 aduc 2ulu2irile 2ele cele 2ai pro6unde do2nului doctor =n *tiine 4uridice Bro(er. Nu eAa9ereB a6ir2<nd c3' 63r3 a4utorul (3u' cartea acea(ta nu2ai cu 9reu ar 6i putut )edea lu2ina tiparului.

-G

AL%RED ADLER ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

=i 2ulu2e(c' de a(e2enea' 6iicei 2ele' dr. AleAandra Adler' pentru re)iBuirea corecturilor *i pentru 6ini(area' =n acela*i ti2p' a teAtului. Editorul #. $irBel a 6a)oriBat =ntr.un 2od eAe2plar apariia c3rii *i i.a pre93tit o di(cret3 pu8licitate' p(i>olo9ia indi)idual3 6iindu.i deo(e8it de recuno(c3toare pentru acea(ta. "rele9erile noa(tre ur23re(c (3 aprind3 o lu2in3 pe dru2ul pe care =nainteaB3 u2anitatea.

"AR EA GENERAL! IN RODUCERE

Londra' /5 noie28rie 1+/0 dr. AL%RED ADLER

HCaracterul o2ului e(te de(tinul (3u.I $ERODO "rincipiile cunoa*terii o2ului (unt de a*a natur3 =nc<t (3 nu per2it3 9enerarea unei prea 2ari in6atu3ri *i tru6ii. Di2potri)3' ade)3rata cunoa*tere a o2ului nu poate (3 in(pire dec<t o anu2it3 2ode(tie' prin aceea c3 ne de2on(treaB3 c3 a)e2 de.a 6ace cu o (arcin3 de o eAcepional3 =n(e2n3tate' la a c3rei =ndeplinire u2ani. tatea lucreaB3 c>iar de la =nceputurile ci)iliBaiei' 63r3 a o 6i a8ordat =n 2od (i(te2atic' cu o clar3 con*tiin3 a (copului' =n a*a 6el =nc<t )ede2 2ereu ie*ind =n 6a3 nu2ai c<i)a oa2eni 2ari' ici.colo' care au di(pu( de o 2ai 8un3 cunoa*tere a o2ului =n co2paraie cu 2edia. Atin9e2 aici un punct (en(i8il: dac3 )eri6ic32 pe nea*teptate 9radul de cunoa*tere a o2ului =ntr.un e*antion oarecare' con(tat32 c3 2a4oritatea (u8iecilor =*i declin3 co2petena =n acea(t3 2aterie. Ni2eni nu (e poate l3uda cu o pro6und3 cunoa*tere a o2ului. Acea(. t3 (ituaie ine de eAi(tena noa(tr3 indi)iduali(t3. #e poate a6ir2a c3 niciodat3 oa2enii nu au tr3it 2ai iBolai dec<t aBi. =nc3 din copil3rie a)e2 prea puine raporturi =ntre noi' o (la83 coeBiune. %a2ilia ne iBoleaB3. =ntre9ul no(tru 2od de )ia3 ne re6uB3 contactul 2ai inti2 cu (e2enii no*tri' care e(te de o a8(olut3 nece(itate =n ela8orarea unei arte cu2 e(te cunoa*terea o2ului. Cele dou3 ele2ente (e a6l3 =n interdependen3: nu pute2 re(ta8ili contactul cu ceilali oa2eni pentru c3' =n lip(a unei 2ai 8une co2pre>en(iuni 2utuale' ei ne dau i2pre(ia a ce)a c<t (e poate de (tr3in.

51

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Con(ecina cea 2ai 9ra)3 a ace(tui nea4un( e(te renunarea care (ur)ine aproape =ntotdeauna atunci c<nd (e i2pune (3 ne co2. port32 =ntr.un anu2it 6el cu (e2enii no*tri *i (3 duce2 cu ei o )ia3 =n co2un. E(te un 6apt ade(ea do)edit *i (u8liniat c3 oa2enii trec unii pe l<n93 alii *i =*i )or8e(c 63r3 a putea 93(i un punct de contact' coeBiunea nece(ar3' ei trat<ndu.(e ca ni*te (tr3ini' nu nu2ai =n )a(tele cadre ale (ociet3ii' ci c>iar *i =n (<nul 9rupului celui 2ai re(tr<n( care e(te 6a2ilia. %oarte 6rec)ent (unte2 con6runtai cu pl<n9erile p3rinilor care nu.*i =nele9 copiii *i cu acelea ale copiilor care (e con(ider3 ne=nele*i de c3tre p3rinii lor. Cu toate ace(tea' =n condi. iile 6unda2entale ale )ieii u2ane colecti)e (e 6ace (i2it3 o )ie =nclinaie (pre co2pre>en(iunea reciproc3' pentru c3 =ntrea9a noa(. tr3 co2portare 6a3 de aproapele depinde de acea(ta. Oa2enii ar duce o )ia3 =n co2un 2ult 2ai 8un3 dac3 cunoa*terea (e2enului ar 6i 2ai pro6und3' deoarece anu2ite 6or2e pertur8atoare ale )ieii =n co2un ar 6i (upri2ate' 6or2e care (unt a(t3Bi po(i8ile pentru c3 nu ne cunoa*te2 unii pe alii' eApun<ndu.ne pericolului de a ne l3(a a239ii de aparene *i de a c3dea prad3 ipocriBiei celorlali. E(te nece(ar acu2 (3 )ede2 de ce toc2ai din partea 2edicinei are loc =ncercarea de a con(titui =n ace(t )a(t do2eniu o di(ciplin3 aparte denu2it3 cunoa*terea o2ului *i care (unt pre2i(ele ace(tei *tiine' (arcinile care =i incu283' reBultatele pe care le pute2 a*tepta de la ca. Medicina neurolo9ic31 e(te de.acu2 o di(ciplin3 care' =nainte de toate' pretinde o eAtre2 de operati)3 cunoa*tere a o2ului. "entru 2edicul neurolo9 e(te nece(ar ca'=n cel 2ai (curt ti2p po(i8il' (3.*i 6ac3 o idee de(pre )iaa p(i>ic3 a 8olna)ului de ner)i. =n ace(t do2eniu al 2edicinei' pute2 e2ite o 4udecat3 util3 *i pute2 in(titui (au propune inter)enii curati)e nu2ai =n caBul =n care ne e(te clar ce (e petrece =n (u6letul pacientului. #uper6icialitatea e(te aici a8(olut contraindicat3' eroarea 6iind ur2at3 de o (ancionare i2ediat3' dup3 cu2' pe de alt3 parte' aprecierea corect3 e(te' cel 2ai ade(ea' ur2at3 de (ucce(. #e i2pune' a*adar' un eAa2en ri9uro( *i ne=nt<r. Biat =n ace(t (en(. =n )iaa (ocial3 ne pute2 6oarte le(ne =n*ela =n ceea ce pri)e*te aprecierea unui o2. De(i9ur' de 6iecare dat3 9re*eala (e pl3te*te? (e poate totu*i ca reacia (3 (e produc3 at<t de t<rBiu =nc<t'

=n 2a4oritatea caBurilor' (3 nu 2ai 6i2 =n 23(ur3 (3 (e(iB32 coneAi. unile *i (3 ne tul8ure con(tatarea c3 o ineAactitate =n 4udecarea unui o2 a du(' 6ie *i dup3 un deceniu' la 9rele e*ecuri *i )ici(itudini. A(e. 2enea =2pre4ur3ri nu =nceteaB3 de a ne rea2inti nece(itatea *i o8li9aia de a do8<ndi *i de a apro6unda cunoa*terea o2ului. =n cercet3rile noa(tre a2 a4un( repede la concluBia c3 ace(te ano2alii' con6licte *i e*ecuri pe plan p(i>ic' at<t de 6rec)ent inerente caBurilor patolo9ice' de 6apt nu au =n (tructura lor ni2ic (tr3in )ieii p(i>ice a o2ului a*a.Bi( nor2al. #unt acelea*i ele2ente' acelea*i condiii' nu2ai c3 2ai relie6ate' 2ai de(lu*it 2ani6e(tate *i 2ai u*or de identi6icat. Vo2 putea pro6ita de ace(te cuno*tine *i' prin co2paraie cu )iaa p(i>ic3 nor2al3' (3 acu2ul32 o eAperien3 care =n cele din ur23 (3 ne per2it3 (3 arunc32 o pri)ire 2ai p3trunB3. toare a(upra raporturilor nor2ale. =n continuare' a)e2 ne)oie de eAerciiu' a(ociat cu acea d3ruire *i cu acea (t3ruin3 pe care le cere orice )ocaie. "ri2a con(tatare care ni (e i2pune e(te aceea c3 (ti2ulenii cei 2ai puternici pentru edi6icarea )ieii p(i>ice a o2ului pro)in din cea 2ai 6ra9ed3 copil3rie. Nu e(te )or8a de o de(coperire 6or2ida8il3' dat 6iind c3 a(e2enea con(tat3ri au 6o(t 63c ute de cercet3tori =n toate ti2purile. Ele2entul nou con(t3 =n (tr3dania de a corela =n 2od or9anic tr3irile' i2pre(iile *i lu3rile de atitudine din copil3rie' =n 23(ura =n care ele (e la(3 identi6icate cu 6eno2enele ulterioare ale )ieii p(i>ice' e6ectu<nd o co2paraie =ntre anu2ite tr3iri din pri2a copil3rie *i anu2ite (ituaii *i atitudini de 2ai t<rBiu. Deo(e8it de i2portant e(te 6aptul c3 6eno2enele iBolate ale )ieii p(i>ice nu pot 6i niciodat3 con(iderate ca un =ntre9 =nc>i( =n (ine? ace(tea nu pot 6i =nele(e dec<t ca p3ri co2ponente ale unui an(a28lu indi)iBi8il *i nu2ai dac3 =ncerc32 (3 de(coperi2 linia de orientare a indi)idului' tiparul' (tilul (3u de )ia3' con)in9<ndu.ne clar c3 (copul (ecret al conduitei in6antile e(te identic cu acela al co2port3rii o2ului =n )iaa (a de 2ai t<rBiu. "e (curt' (e )ede cu o (urprinB3toare claritate c3 nu a inter)enit nici o 2odi6icare din punctul de )edere al acti)it3ii p(i>ice' c3' 63r3 =ndoial3' 6or2a eAterioar3' concretiBarea' traducerea pe plan )er8al a aparenelor din )iaa p(i>ic3' cu alte cu)inte' 6eno2enalul e(te (u(cepti8il de

5/

5-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(c>i28are' in)aria8ile r32<n<nd =n(3 8aBele =n(e*i' (copul *i dina2ica ace(tuia' tot ceea ce orienteaB3 )iaa p(i>ic3 =n direcia (copului. C<nd' de eAe2plu' un pacient 6ace do)ada unui caracter anAio(' 6iind 2arcat 2ereu de (u(piciune *i =nclin<nd (3 (e in3 de.o parte' nu e(te 9reu de (ta8ilit c3 acelea*i tendine =l caracteriBau de pe c<nd a)ea doar trei (au patru ani' nu2ai c3 tr3(3turile (ale de caracter a)eau pe atunci (i2plitatea proprie acelei 6ra9ede )<r(te *i erau le(ne de (e(iBat . =n co n(ecin3' ne.a2 dat (ilina (3 ne concentr32 (i(te2atic atenia =n pri2ul r<nd a(upra copil3riei pacientului. Ba c>iar a2 reu*it (3 pre(upune2 2ulte lucruri cu pri)ire la copil3ria unui o2 63r3 ca cine)a (3 ne 6i )or8it de(pre acea(ta. Co n(idera2 ceea ce )edea2 la el ca pe o eApre(ie a pri2elor (ale tr3iri din copil3rie' tr3iri care =l in6luenau p<n3 *i =n plin3 2aturitate. Iar dac3' pe de o parte' a6l32 de la cine)a ce e)eni2ente din copil3rie i (.au p3(trat =n 2e2orie' ace(tea ne dau' c<nd (unt corect interpretate' o i2a9ine a tipului de o2 cu care a)e2 de.a 6ace. UtiliB32' de a(e2enea' *i o alt3 con(tatare' anu2e aceea c3 oa2enii (e deta*eaB3 eAtre2 de 9reu de tiparul/ =n care au cre(cut =n pri2ii ani de )ia3. "uini (unt cei care iB8ute(c (3 (e a8at3 de la ace(ta' c>iar *i atunci c<nd' la )<r(ta adult3' )iaa lor p(i>ic3 (e 2ani6e(t3 =n alte (ituaii de )ia3 *i' drept ur2are' =nre9i(treaB3 i2pre(ii di6erite. Acea(ta nu ec>i)aleaB3 cu o (c>i28are a tiparului de )ia3? )iaa p(i>ic3 are =ntotdeauna acela*i 6unda2ent' o2ul ne deB)3luie aceea*i linie de 2i*care :BcLc9un9(linie; *i ne per2ite (3 9>ici2 acela*i el =n cele dou3 perioade de )<r(t3' =n copil3rie ca *i la 2aturitate. Iat3 de ce (e i2pune (3 (itu32 copil3ria =n centrul ateniei noa(tre' iar dac3 proiect32 o 2odi6icare' nu e(te nece(ar (3 lu32 =n (ea23 toate nenu23ratele tr3iri *i i2pre(ii ale unui o2' ci 2ai =nt<i (3.i de(coperi2 tiparul de )ia3 *i' pornind de aici' (3.i =nele9e2 2odul per(onal de a 6i - *i' =n acela*i ti2p' 8iBarele 6eno2ene patolo9ice care ne intere(eaB3. =n 6elul ace(ta' eAa2inarea )ieii p(i>ice in6antile de)ine c>eia de 8olt3 a *tiinei noa(tre' de unde ea =*i tra9e 6ora in(tructi)3. EAi(t3 o 2uli2e de lucr3ri con(acrate (tudierii pri2ilor ani de )ia3. Materialele (e acu2uleaB3' 63r3 a 6i (upu(e unor in)e(ti9aii 2ulu.

2itoare? di(pune2 deci de reBer)e pentru o cercetare =ndelun9at3 *i oricine poate 93(i aici 6apte inedite' i2portante *i de2ne de intere(. &tiina acea(ta con(tituie pentru noi' totodat3' un 2i4loc de a pre)eni 9re*elile? dac3 a2 culti)a o *tiin3 care (3 nu ai83 raiunea (a de a 6i dec<t =n ea =n(3*i' nu a2 a4un9e la cunoa*terea o2ului. "e 8aBa cuno*tinelor noa(tre =naint32 =ntr.un c>ip a8(olut natural pe terenul 2uncii de educaie' pe care o (lu4i2 de ani *i ani. Educaia e(te o 2in3 de aur pentru oricine concepe cunoa*terea o2ului ca pe o *tiin3 i2portant3 *i dore*te (3 *i.o =n(u*ea(c3' (3 o tr3ia(c3' (3 i (e con(acre? de 6apt acea(ta nu e(te nicidecu2 o *tiin3 li)re(c3' ci una care nu poate 6i =n)3at3 dec<t =n (6era practicii. re8uie' ca (3 (pune2 a*a' (3 participi la dina2ica 6iec3rui 6eno2en al )ieii p(i>ice' (3.1 retr3ie*ti =n 6orul inti2' (3.1 =n(oe*ti pe o2 =n 8ucuriile *i te2erile (ale' ca2 la 6el cu2 un 8un pictor nu poate =ntruc>ipa =n tr3(3turile celui c3ruia =i 6ace portretul dec<t ceea ce a 6iltrat prin propria (a 6iin3. E(te caBul' prin ur2are' (a concepe2 cunoa*terea o2ului ca pe o art3 care di(pune de 2ultiple in(tru2ente' dar *i ca pe o art3 care (e 4uAtapune tuturor celorlalte arte de acela*i ran9 *i de care o anu2it3 cla(3 de oa2eni' poeii' (.au 6olo(it din plin. Acea(ta tre8uie (3 ne (er)ea(c3 =n pri2ul r<nd la =28o93irea cuno*. tinelor' d<ndu.ne tuturor po(i8ilitatea unei 2ai 8une *i 2ai 2ature deB)olt3ri pe plan p(i>ic. O di6icultate inter)ine 6oarte ade(ea =n ace(t do2eniu' prin 6aptul c3 noi' oa2enii' (unte2 eAtraordinar de (en(i8ili c<nd )ine )or8a de co2petena noa(tr3 =n 2aterie de cunoa*tere a o2ului. "uini (unt cei care' cu toate c3 nu au 63cut (tudii =n ace(t (en(' (a nu (e con(idere 8uni cuno(c3tori de oa2eni' *i =nc3 *i 2ai puini (unt cei care (3 nu (e declare o6en(ai dac3 )re2 (3.i =nde2n32 (3 6ac3 pro9re(e =n cunoa*terea o2ului. Con(i2t la acea(ta doar cei care' =ntr.un 6el (au altul' au a4un( (3 recunoa(c3 )aloarea cunoa*terii o2ului 6ie prin eAperiena propriilor a23r3ciuni' 6ie datorit3 capaci. t3ii lor de a (e tran(pune =n tr3irile celorlali. ReBult3 de aici' pentru a ne atin9e (copul' nece(itatea adopt3rii unei tactici 8ine deter2i. nate. C3ci ni2ic nu e(te 2ai (up3r3tor *i nu e(te pri)it cu 2ai 2ult3 a)er(iune dec<t 6aptul de a proiecta pe nea*teptate (u8 oc>ii cui)a in6or2aiile do8<ndite cu pri)ire la )iaa (a p(i>ic3. "e toi cei care

5@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

nu dore(c (3 de)in3 antipatici =i )o2 con(ilia (3 (e arate prudeni =n acea(t3 pri)in3. Cel 2ai 8un 2i4loc de a c3p3ta o proa(t3 reputaie con(t3 =n a te co2porta nepre)3B3tor' utiliB<nd =n 2od a8uBi) *tiina cunoa*terii o2ului' d<ndu.le' de pild3' de =nele( oa2enilor c3 le 9>ice*ti 9<ndurile *i (enti2entele. La 6el de periculo( e(te (3.i preBini unui pro6an drept ade)3ruri de6initi)e 5 concepiile de 8aB3 ale ace(tei =n)33turi. C>iar *i cei care 2ai cuno(c c<te ce)a =n acea(t3 2aterie (e (i2t atunci' pe drept cu)<nt' leBai. Repet32' a*adar' ceea ce a2 (pu( la =nceput' anu2e c3 acea(t3 *tiin3 cere 2ode(tie' eAcluB<nd cuno*tinele (uper6iciale (au de pri(o(' acele atitudin i care a2inte(c de )anitatea copilului care crede c3 totul =i (t3 =n putin3. Mult 2ai =n9ri4or3toare e(te o atare atitudine =n caBul adultului. De aceea re(pin9e2 pripeala *i reco2and32 autocontrolul' a8inerea de a (e l3uda =n 6aa cui)a cu cuno*tinele do8<ndite pe planul cunoa*terii o2ului. Alt6el nu a2 6ace dec<t (3 ridic32 noi di6icult3i =n 6aa ace(tei *tiine pe calc de con(tituire' d3un<nd (copului ei' c3ci ar tre8ui (3 ne =2po)3r32 ine)ita8il cu 9re*elile 9enerate de i2prudena unor no)ici' oric<t de entuBia*ti ar 6i ei. #3 6i2 2ai de9ra83 circu2(peci *i (3 nu uit32 niciodat3 ca. 2ai pre(u( de toate' ca (3 pute2 e2ite o 4udecat3' tre8uie (3 a)e2 =n 6aa noa(tr3 un tot =2plinit *i c3 o a(e2enea 4udecat3 nu tre8uie e2i(3 dec<t dac3 (unte2 (i9uri c3 aduce2 prin ca un 8ene6iciu cui)a. C3ci a 6or2ula o 4udecat3' oric<t de eAact3' =ntr .o 6or23 (up3r3toare *i la loc nepotri)it' =n(ea2n3 a aduce 2ari pre4udicii. =nainte de a continua ace(te con(ideraii' (e i2pune (3 pre=n. t<2pin32 o o8iecie care' cu (i9uran3' (e poate na*te =n 2intea 2ultora. C<nd 6ace2 a6ir2aia c3 linia )ieii :d[e Le8en(linie; unui o2 r32<ne ne(c>i28at3' lucrul ace(ta tre8uie (3 par3 de ne=nele( pentru 2uli' pentru c3' =n de6initi)' 6iecare tr3ie*te =n )iaa (a o 2ultitudine de eAperiene' care deter2in3 2odi6ic3ri ale co2porta. 2entului (3u. #3 re2arc32' totu*i' c3 un 6apt de )ia3 nu are doar o (in9ur3 (e2ni6icaie. E(te 9reu de 93(it doi oa2eni care' din una *i aceea*i eAperien3 de )ia3' (3 tra93 aceea*i concluBie practic3. Nu orice p3anie ne 6ace 2ai =nelepi. Dac3 =n)332 (3 e)it32 cu (ucce( anu2ite nepl3ceri' le opune2 cutare (au cutare atitudine. Dar linia dup3 care ne orient32 r32<ne ne(c>i28at3. Vorn )edea' de.a

lun9ul eApunerilor noa(tre' c3' din 2a(a eAperienelor (ale' o2ul nu eAtra9e dec<t o 2oral3 (trict li2itat3 *i c3' pri)it3 2ai =ndeaproape' acea(t3 2oral3 (e adapteaB3 =ntr.un 6el (au altul la linia )ieii (ale' =nt<rind.o =n tiparele (ale. Li28a a H(e(iBatI 8ine (ituaia' c3ci (e (pune c3 noi =n*ine (unte2 cei care ne 6ace2 eAperiena' ceea ce arat3 c3 6iecare e(te (t3p<n pe aprecierea pe care i.o aplic3. Dilnic pute2 con(tata c3 oa2enii tra9 de 6apt din eAperienele pe care le tr3ie(c concluBiile cele 2ai di)er(e. #3 pre(upune2' de eAe2plu' un o2 care 6ace =n 2od o8i*nuit o 9re*eal3 oarecare. C>iar dac3 reu*i2 (3.1 con)in9e2 c3 9re*e*te' reBultatele )or di6eri de la indi)id la indi)id. #e poate ca unul (3 tra93 concluBia c3 ar 6i ti2pul (3 (e deB8are de o8i*nuina (a. Un altul )a ripo(ta c3' dat 6iind 6aptul c3 de at<ta a2ar de )re2e acioneaB3 a(t6el' =i e(te i2po(i8il (3 6ac3 alt6el. Un al treilea )a i2puta p3rinilor (3i 9re*eala educaiei pri2ite: )a (u(ine c3 ni2eni nu (.a =n9ri4it niciodat3 de d<n(ul' (au c3 a 6o(t tratat cu prea 2ult3 indul9en3' (au' di2potri)3' prea a(pru? orice ar 6i' el r32<ne la 2odul (3u de a proceda. La drept )or8ind' ulti2ii doi (e dau de 9ol' ar3t<nd c3 ei =nele9 (3 di(pun3 de o acoperire' de 4u(ti6icare. =n 6elul ace(ta' nu 63r3 o aparent3 2oti)are' ei pot totdeauna (3 (e (u(tra93 =n 2od pre)3B3tor de la autocritic3. Ei nu ar 6i niciodat3 )ino)ai' )ina pentru tot ceea ce nu au reu*it ei (3 6ac3 re)enind 2ereu altora. Nelu<nd =n con(iderare 6aptul c3 nu 6ac nici un e6ort ca (3 e)ite 9re*eala' ei per(i(t3' nu 63r3 ardoare' =n acea(ta' pe c<nd educaia de6icitar3 nu (e 6ace )ino)at3 de co2porta2entul lor dec<t =n 23(ura =n care o )or ei. #e2ni6icaia 2ultipl3 a eAperienelor de )ia3' po(i8ilitatea de a tra9e din ele concluBii di)er9ente ne 6ac (3 =nele9e2 de ce un o2 nu.*i (c>i283 6elul (3u de a 6i :(eine Gan9art;' ci 2ai de9ra83 =*i (uce*te *i r3(uce*te =n a*a 6el tr3irile p<n3 c<nd ace(tea a4un9 (3 (e a4u(teBe cu 6elul (3u de a 6i. #e pare c3 lucrul cel 2ai 9reu pentru o2 e(te acela de a (e cunoa*te pe (ine =n(u*i *i de a (e (c>i28a. Dac3 cine)a ar dori (3 =ncerce (3 6or2eBe oa2eni 2ai 8uni' (.ar 93(i =ntr.o 2are =ncurc3tur3 =n caBul =n care nu ar di(pune de eAperiena *i 6aptele acu2ulate ca ur2are a cunoa*terii o2ului. "oate c3 )a opera' ca *i p<n3 atunci' la (upra6a3' creB<nd c3 din 2o2ent ce lucrul a luat un nou a(pect' o alt3 nuan3' a reu*it cu2)a

5,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(3 introduc3 o (c>i28are. "reBent<nd caBurile reale' ne )o2 putea con)in9e c<t de puin duc la tran(6or2area practic3 a unui o2 a(e2enea procedee? at<t ti2p c<t linia de 2i*care a indi)idului nu a (u6erit ea =n(3*i o 2odi6icare' nu poate 6i )or8a dec<t de pur3 apa. ren3' repede (pul8erat3. "roce(ul (c>i283rii unui o2 nu e(te deloc u*or' cer<nd c>i8Buin3' r38dare *i' 2ai pre(u( de toate' =nl3turarea oric3rei )anit3i per(onale' =ntruc<t cel3lalt nu are nicidecu2 o8li. 9aia de a 6i o8iectul )anit3ii noa(tre. =n a6ar3 de acea(ta' e(te nece. (ar ca proce(ul (3 6ie =n a*a 6el condu( =nc<t (3 6ie a(i2ila8il pentru cel3lalt. "entru c3 e(te de la (ine =nele( c3 oricine poate re6uBa o 2<ncare' 6ie ea c<t de apeti(ant3' din 2o2ent ce nu.i e(te o6erit3 a*a cu2 (e cu)ine. Cunoa*terea o2ului co2port3 =nc3 o latur3' la 6el de i2por. tant3' repreBentat3 de a*a.nu2itul (3u a(pect (ocial. E(te ne=ndoiel. nic 6aptul c3 oa2enii (.ar co2porta 2ai 8ine unii 6a3 de alii' c3 ei (.ar apropia 2ult 2ai 2ult' dac3 *i.ar =nele9e 2ai 8ine re(orturile interioare. "entru c3' =n ace(t caB' le.ar 6i cu neputin3 (3 (e =n*ele unii pe alii. Acea(t3 po(i8ilitate de inducere =n eroare con(tituie un pericol i2en( pentru (ocietate. Ace(ta e(te pericolul pe care tre8uie (3.1 de2on(tr32 noi (e2enilor no*tri pe care )re2 (3.i iniie2 =ntr.ale )ieii. Ei tre8uie (3 de)in3 capa8ili (3 recunoa(c3 tot ceea ce e(te incon*tient =n )ia3' toate de9>iB3rile' di(i2ul3rile' 23*tile' *iretlicurile *i per6idiile' (pre a.i putea a)ertiBa pe cei p<ndii de a(e2enea pri2e4dii *i a le )eni =n a4utor. Nu2ai cunoa*terea o2ului' con*tient practicat3' ne )a (lu4i =n acea(t3 direcie. "reBint3' de a(e2enea' intere( =ntre8area cine e(te indicat' la drept )or8ind' (3 do8<ndea(c3 *i (3 eAercite cunoa*terea o2ului. A2 *i ar3tat c3 nu e(te po(i8il ca acea(t3 *tiin3 (3 6ie culti)at3 doar pe un plan teoretic. #i2pla =n(u*ire a tuturor re9ulilor nu e(te (u6icient3' nece(ar3 6iind tran(punerea ace(tora =n practic3 *i (tudie. rea apro6undat3 a coneAiunilor' =nele9erea lor' pentru ca oc>iul (3 =n)ee (3 pri)ea(c3 2ai =n pro6unBi2e dec<t ne.a =n93duit.o eAperi. ena anterioar3. Acea(ta e(te 6ora propul(i)3 care ne deter2in3 (3 a8ord32 din punct de )edere teoretic cunoa*terea o2ului. Dar nu pute2 =n(u6lei cu ade)3rat acea(t3 *tiin3 dac3 nu p3trunde2 =n )ia3' dac3 nu )eri6ic32 *i nu aplic32 =n practic3 principiile de(co.

peri te. =ntre8area de 2ai (u( ni (e i2pune *i datorit3 6aptului c3 noi a2 reinut' din perioada =n care a2 6o(t educai' 2ult prea puine *i uneori ineAacte date' a*a =nc<t educaia noa(tr3' c>iar *i =n preBent' nu e(te indicat3 (3 ne 6urniBeBe o util3 cunoa*tere a o2ului. %iecare copil e(te l3(at =n )oia (a =n ceea ce pri)e*te 9radul de deB)oltare' c<t *i eAtra9erea unor principii de 2oral3 practic3 din lecturile (au din eAperienele (ale de )ia3. Nu eAi(t3' de alt6el' nici o tradiie =n culti)area cunoa*terii o2ului. Nu eAi(t3 =n ace(t do2eniu nici o concepie (i(te2atic3' cunoa*terea o2ului 93(indu .(e ca2 =n (ituaia c>i2iei pe ti2pul c<nd =nc3 2ai era alc>i2ie. Dac3 =i trece2 =n re)i(t3 pe cei care' =n >ao(ul care do2ne*te =n do2eniul educaiei' au cea 2ai 6a)ora8il3 ocaBie de a (e iniia =ntruc<t)a =n cunoa*terea o2ului' con(tat32 c3 (unt oa2eni care =nc3 nu (.au rupt din an9rena4ul (ocial *i care' =ntr.un 6el (au altul' 2ai p3(treaB3 contactul cu (e2enii *i )iaa' r32<n<nd' =n con(ecin3' opti2i*ti (au cel puin pe(i2i*ti 2ilitani' dintre acei pe care pe(i. 2i(2ul =nc3 nu i.a du( la re(e2nare. Dar' =n a6ara contactului (ocial' 2ai e(te nece(ar3 *i o eAperien3 de )ia3. A4un9e2' a(t6el' la ur23. toarea concluBie: ade)3rata cunoa*tere a o2ului' date 6iind lacunele educaiei noa(tre' nu e(te atri8uit3 de 6apt dec<t unui (in9ur tip de o2' Hp3c3to(ul care (e c3ie*teI' acela care a trecut prin toate 2ean. drele )ieii p(i>ice *i (.a lecuit' (au cel puin (.a 93(it aproape de o a(e2enea (ituaie. Bine=nele( c3 pot eAi(ta *i alte caBuri' =ndeo(e8i caBul oa2enilor capa8ili (3 =nelea93 ce)a din eAe2plul altora (au al celor dotai cu o rar3 (en(i8ilitate. Dar cel 2ai 8un cuno(c3tor de oa2eni )a 6i' de(i9ur' acela care el =n(u*i a tr3it toate ace(te pati2i o2ene*ti. "3c3to(ul care (e c3ie*te pare (3 6ie nu nu2ai pentru )re2urile de aBi' ci *i pentru ti2purile =n care au luat 6iin3 reli9iile' acel tip c3ruia i (.a con6erit cea 2ai =nalt3 )aloare *i care (t3 2ai pre. (u( de o 2ie de oa2eni inte9ri. Dac3 ne =ntre832 cu2 de (tau lucru. rile a*a' tre8uie (3 recunoa*te2 c3 un o2 care (.a ridicat dea(upra )ici(itudinilor eAi(tenei' (2ul9<ndu.(e din 2ocirl3' care a 93(it puterea (3 la(e toate ace(tea =n ur2a lui *i (3 (e =nale' )a 6i =n 2od nece(ar cel 2ai 8un cuno(c3tor at<t al p3rilor 8une' c<t *i al celor rele ale )ieii. Din ace(t punct de )edere nu.1 =ntrece ni2eni *i' 2ai =nainte de toate' nu o2ul inte9ru.

5+

AL%RED ADLER

Din cunoa*terea p(i>icului u2an reBult3 =n 2od auto2at o =ndatorire' o 2i(iune care' pe (curt' con(t3 =n a (63r<2a cadrul care.1 =n38u*e pe o2' cadrul care (e do)ede*te i2propriu pentru )ia3' =nl3tur<nd 6al(a per(pecti)3 care =l 6ace (3 r3t3cea(c3 *i preBent<n. du.i o alt3 per(pecti)3' 2ai 6a)ora8il3 )ieii colecti)e *i po(i8ilit3. ilor de 6ericire pe care le o6er3 ace(t 2od de eAi(ten3' o econo2ie intelectual3 :einc DenCdCono2ie; (au' ca (3 6i2 2ai 2ode*ti' un alt cadru de )ia3' dar unul =n care (enti2entul co2uniunii (ociale (3 4oace rolul predo2inant. Nu intenion32 deloc (3 a4un9e2 la o con6i9uraie ideal3 a deB)olt3rii p(i>ice. Dar (e )a recunoa*te c3 ade(ea punctul de reper 6er2 :der #tandpunCt; con(tituie prin el =n(u*i un a4utor enor2 =n )iaa celui care colind3 *i r3t3ce*te' pentru c3' =n r3t3cirile (ale' el are (enti2entul (i9ur al direciei =n care a e*uat. Deter2ini*tii ri9uro*i' care 6ac ca tot ceea ce i (e =nt<2pl3 o2ului (3 depind3 de interaciunea per2anent3 dintre cauB3 *i e6ect' nu )or ad2ite le(ne ace(t con(iderent. C3ci e(te (i9ur c3 deter2ini(. 2ul cauBal de)ine cu totul altce)a' c3 e6ectele unei eAperiene de )ia3 (e tran(6or23 radical =n caBul =n care =n o2 eAi(t3 o 6or3' un 2oti) )iu' anu2e cunoa*terea de (ine' =nele9erea din ce =n ce 2ai pro6und3 a ceea ce (e petrece =n (ine *i a (ur(elor 9eneratoare. Din acel 2o2ent el de)ine un alt o2' de care niciodat3 nu )a putea 6ace a8(tracie.

Capitolul I

VIA A "#I$IC! A OMULUI

NO E
M HNcr)en>eilCundcI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; / H)on der #clL8loneI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; -H(eine Ei9enarVM.2 teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5Hal( 6erti9e( "roduClI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

1. NO`IUNEA DE "#I$IC &I CONDI`IA VIE`II "#I$ICE. %aptul de a 6i ani2ate nu.1 atri8ui2 propriu.Bi( dec<t or9ani(2elor )ii 2o8ile. "(i>icul1 (t3 =n cea 2ai inti23 relaie cu 2i*carea li8er3' =n caBul or9ani(2elor i2o8ile' (olid =nr3d3cinate' cu 9reu (.ar putea )or8i de o )ia3 p(i>ic3' acea(ta 6iindu.le' de alt6el' a8(olut de pri(o(. #3 re6lect32 nu2ai ce a8(urditate ar repreBenta 6aptul de a atri8ui (enti2ente *i 9<nduri unei plante i2o8ile care' a*tept<ndu.(e la )reo (u6erin3' nu ar putea (3 (e depla(eBe =n nici un 6el (pre a (e pune la ad3po(t? cu2 (3 ad2ite2 c3 planta ar a)ea raiune (au li8er3 )oin3' din 2o2ent ce ace(tea (unt din capul locului eAclu(eW Voina' raiu. nea plantei ar r32<ne )e*nic (terile. Vede2' prin ur2are' c<t de net3 e(te deo(e8irea dintre plant3 *i ani2al' dat3 6iind a8(ena (au preBena )ieii p(i>ice' *i o8(er)32 nu2aidec<t uria*a =n(e2n3tate pe care o are coneAiunea dintre 2i*. care *i )iaa p(i>ic3. ReBult3 c3 =n deB)oltarea )ieii p(i>ice tre8uie inclu( tot ceea ce ine de 2i*care' ceea ce poate 6i le9at de di6icul. t3ile unei depla(3ri *i c3 )iaa p(i>ic3 e(te c>e2at3 (3 ela8oreBe pre)iBiuni' (3 acu2uleBe eAperien3' (3 deB)olte o 2e2orie' 63c<ndu.le utile pentru practica dina2ic3 a eAi(tenei. "ute2 (ta8ili a(t6el' =n pri2ul r<nd' c3 deB)oltarea )ieii p(i. >ice e(te corelat3 cu 2i*carea *i c3 pro9re(ul 6unciilor p(i>ice e(te condiionat de acea(t3 li8er3 2o8ilitate a or9ani(2ului' =ntruc<t 2o8ilitatea e(te eAcitant3' ea care *i (ti2uleaB3 deB)oltarea tot 2ai

@F

@1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

inten(3 a )ieii p(i>ice. #3 ne i2a9in32 o per(oan3 c3reia i (.a interBi( orice 2i*care? =ntrea9a (a )ia3 p(i>ic3 ar 6i conda2nat3 la (ta9nare. HNu2ai li8ertatea B32i(le*te colo*i' pe c<nd con(tr<n9erea per)erte*te *i ucide.I

naturii co(2ice' cu2 (unt alternana Bilei cu noaptea' inten(itatea radiaiei (olare' 2o8ilitatea ato2ilor etc. =n(e*i ace(te in6luene (e a6l3 =n cea 2ai inti23 relaie cu ori9inalitatea )ieii noa(tre p(i>ice. -. %INALI A EA _N VIA`A "#I$IC!. Ceea ce pute2 (e(iBa =nainte de toate din i2pul(urile p(i>ice e(te toc2ai 2i*carea =n(3*i' =ndreptat3 (pre un (cop. De aceea tre8uie (pu( c3 a2 co2ite un paralo9i(2 dac3 ne.a2 repreBenta p(i>icul o2ului ca pe un tot (tatic? di2potri)3' ni.1 pute2 repreBenta doar (u8 6or2a unor 6ore dina2ice care porne(c de la o 8aB3 unic3 *i tind (pre un (cop unic. C>iar *i =n noiunea de adaptare 93(i2 acea(t3 n3Buin3 (pre (cop. Viaa p(i>ic3 e(te de neconceput 63r3 un (cop c3tre care are loc 2i*carea' dina2ica' (copul 6iind parte co2ponent3 a )ieii p(i>ice. A*adar' )iaa p(i>ic3 a o2ului e(te deter2inat3 de un (cop. Nici un o2 nu poate 9<ndi' (i2i' )oi (au c>iar )i(a 63r3 ca toate ace(tea (3 6ie deter2inate' condiionate' li2itate' diri4ate de un (cop care =i (t3 =n 6a3. Ace(ta reBult3 aproape de la (ine =n le93tur3 cu tre8uinele or9ani(2ului 6a3 de lu2ea eAterioar3 *i =n le93tur3 cu r3(pun(ul pe care or9ani(2ul =l are de dat =n 2od nece(ar =n acea(t3 pri)in3. %eno2enele corporale *i p(i>ice ale o2ului core(pund ace(tei )iBiuni 6unda2entale. O deB)oltare p(i>ic3 nu e(te de conce. put dec<t =n cadrul pe care l.a2 de(cri(' ca o deB)oltare =ndreptat3 (pre un (cop oarecare' 9enerat de 6orele ar3tate. #copul poate a)ea un caracter 2o8il (au poate 6i un (cop 6iA. oate 6eno2enele p(i>ice pot 6i concepute drept o pre93tire pentru ce)a ce tre8uie (3 (e =nt<2ple. #e pare c3 or9ani(2ul p(i>ic :da( (eeli(c>e Or9an; nu poate 6i alt6el con(iderat dec<t ca a)<nd =n 6aa (a un (cop' p(i>olo9ia indi)idual3 pri)ind toate 6eno2enele p(i>icului u2an prin pri(2a diri43rii lor (pre un (cop. Dac3 cunoa*te2 elul unui o2 *i (unte2 in6or2ai =ntruc<t)a a(upra lu2ii =n care el tr3ie*te' atunci cunoa*te2 *i (e2ni6icaia actelor (ale eApre(i)e *i le pute2 interpreta =n conteAtul pre93tirii pentru atin9erea acelui el. &ti2 ce aciuni ur2eaB3 (3 =ntreprind3 ace(t o2' a*a cu2 *ti2 ce dru2 ur2eaB3 o piatr3 c<nd o l3(32 (3 cad3 de la o =n3li2e dat3. Nu2ai c3 p(i>icul nu (e (upune nici unei le9i naturale' deoarece (copul care =i (t3 =nainte nu e(te i2ua8il' ci

/. %UNC`IA ORGANULUI "#I$IC. Dac3 pri)i2 din ace(t punct de )edere 6uncia )ieii p(i>ice' de)ine li2pede 6aptul c3 ne 93(i2 aici =n preBena deB)olt3rii unei capacit3i nati)e' 2enit3 (3 repreBinte un or9an de atac' de ap3rare (au de (ecuritate' un or9an de protecie' dup3 cu2 (ituaia or9ani(2ului )iu i2pune o6en(i)a (au de6en(i)a. A*adar' nu pute2 )edea =n )iaa p(i>ic3 dec<t un co2pleA de 23(uri o6en(i)e *i de6en(i)e' prin care (e acioneaB3 a(upra lu2ii (pre a (e a(i9ura 2eninerea or9ani(2ului u2an *i deB)oltarea (a. Acea(t3 condiie 6iind (ta8ilit3' (ur)in altele' i2por. tante pentru =nele9erea a ceea ce )re2 noi (3 de6ini2 a 6i p(i>icul. Nu ne pute2 i2a9ina o )ia3 p(i>ic3 iBolat3' ci nu2ai una le9at3 de tot ceea ce o =ncon4oar3' recept<nd eAcitaiile )enite din a6ar3 *i r3(punB<ndu.le =ntr.un 6el (au altul' di(pun<nd de po(i8ilit3ile *i de 6orele nece(are a(i9ur3rii or9ani(2ului' =n lupt3 (au =n alian3 cu 2ediul a28iant' pentru a.i 9aranta eAi(tena. ConeAiunile care ni (e de(c>id acu2 =n 6aa oc>ilor (unt 2ultiple *i di)er(e. Ele pri)e(c =n pri2ul r<nd or9ani(2ul =n(u*i' (peci6icul o2ului' corporalitatea (a' a)anta4ele *i incon)enientele. Dar ace(tea nu (unt dec<t noiuni relati)e' deo(e8irea 6iind 2are' dup3 cu2 cutare (au cutare 6or3 (au un anu2it or9an preBint3 un a)anta4 (au un incon)enient' ca reBultat al (ituaiei =n care (e a6l3 indi)idul. E(te a(t6el cuno(cut c3' =ntr.un anu2it (en(' piciorul o2ului e(te o 2<n3 atro6iat3. "entru un ani2al c33r3tor' de eAe2plu' 6aptul ace(ta ar 6i un 9ra) incon)enient' dar pentru o2' care u28l3 pe (ol' a)an. ta4ul e(te de a*a natur3 =nc<t ni2eni nu ar dori (3 ai83' =n loc de pi. cior' o 2<n3 ca toate 2<inile. =n 9eneral con(tat32'=n )iaa per(ona. l3' ca *i =n )iaa tuturor popoarelor' c3 in6eriorit3ile )alorice :Min. derLerti9Ceiten; nu (unt de interpretat ca *i cu2 ele ar a(cunde =n ele toate incon)enientele' totul depinB<nd de (ituaie. B3nui2 c3 un teren eAtre2 de )a(t (e de(c>ide in)e(ti9aiilor re6eritoare la rapor. turile eAi(tente =ntre )iaa p(i>ic3 a o2ului *i an(a28lul cerinelor

@/

@-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(c>i283tor. Dar c<nd cine)a =ntreB3re*te un (cop' 2i*carea p(i>ic3 are loc =n 2od nece(ar' ca *i cu2 ar 9u)erna aici o le9e a naturii' dup3 care (unte2 con(tr<n*i (3 acion32. Cu toate ace(tea' =n )iaa p(i>ic3 nu eAi(t3 nici o le9itate natural3' =n ace(t do2eniu o2ul =n(u*i 63c<ndu.*i le9ile. Dac3 ulterior ace(tea =i apar drept ni*te le9i ale naturii' e(te o iluBie de ordin co9niti)? creB<nd =n (ta8ilitatea lor' =n 2odul lor deter2inat de a aciona' )oind (3 le con6ir2e ca atare' =n(3*i 2<na o2ului intr3 aici =n 4oc. Dac3' de eAe2pllu' cine)a intenioneaB3 (3 picteBe un ta8lou' )o2 putea o8(er)a la el =ntre9ul co2porta2ent al o2ului care are =n 6aa oc>ilor un a(e2enea (cop. El )a 6ace toate operaiile cu o con(ec)en3 a8(olut3' ca *i cu2 ar 6i )or8a de o le9e a naturii. E(te el =n(3 con(tr<n( (3 picteBe ace(t ta8louW EAi(t3' prin ur2are' deo(e8ire =ntre actele naturii *i acelea ale )ieii p(i>ice a o2ului. Decur9 de aici liti9iile cu pri)ire la li8ertatea de )oin3 a o2ului' care a(t3Bi par a.*i 93(i reBol)area =n ad2iterea 6aptului c3 )oina u2an3 nu ar 6i li8er3. E(te drept c3 ea =*i pierde li8ertatea de =ndat3 ce (e lea93 de un (cop. &i cu2 (copul pro)ine at<t de ade(ea din condiionarea co(2ic3' ani2al3 *i (ocial3 a o2u. lui' 6ire*te c3 )iaa (a p(i>ic3 tre8uie (3 ne apar3 ca (upun<ndu.(e unor le9i in6leAi8ile. Dar atunci c<nd' de eAe2plu' (e nea93 *i (e co28ate coneAiunea (a cu colecti)itatea' c<nd (e re6uB3 adaptarea teoriei la 6apte' toate ace(te con6or2it3i la le9e pe care le preBint3 )iaa p(i>ic3 (unt (upri2ate *i apare o nou3 le9itate' condiionat3 c>iar de noul (cop. =ntr.un 2od analo9' le9ea colecti)it3ii nu 2ai acioneaB3 a(upra unui o2 care *i.a pierdut (perana =n )ia3 *i care caut3 (3 lic>ideBe cu toi (e2enii (3i. #e i2pune' deci' (3 (u8linie2 c3 nu2ai (ta8ilirea unui (cop 6ace ca =n )iaa p(i>ic3 (3 (e produc3 cu nece(itate 2i*carea. E(te po(i8il *i procedeul in)er(' anu2e ca' pornind de la (co. pu4 a6lat =n 6aa unui o2' (3 tra9e2 concluBii cu pri)ire la aciunile (ale. La drept )or8ind calea acea(ta e(te 2ai i2portant3' deoarece 2uli oa2eni =nc3 nu *i.au clari6icat (copul. De 6apt acea(ta *i e(te calea o8i*nuit3 pe care tre8uie (.o ur232 =n edi6icarea *tiinei noa(tre' care are ca o8iect cunoa*terea o2ului. Ea nu e(te =n(3 la 6el de (i2pl3 ca pri2a' dat 6iind 6aptul c3 aciunile oa2enilor co2port3

interpret3ri 2ultiple. "ute2' de alt6el' (3 lu32 =n con(iderare *i (3 co2par32 2ai 2ulte acte ale unui o2' (3 tra(32 )ectori. "ute2 a4un9e la de(ci6rarea caracterului unui o2 =ncerc<nd (3 le932 printr.o linie atitudinile' 6or2ele (ale de 2ani6e(tare =n dou3 puncte di6erite ale )ieii ace(tui o2. "une2 =n 6elul ace(ta (t3p<nire pe un (i(te2 a c3rui aplicare d3 i2pre(ia unei orient3ri unitare/. "ute2 a(t6el de(coperi c3 o (tructur3 in6antil3 de co2porta2ent (e re93(e*te' ade(ea =ntr.un 2od (urprinB3tor' p<n3 la )<r(te 6oarte =naintate. Un eAe2plu ne )a l32uri: Un 83r8at =n )<r(t3 de -F de ani' eAtraordinar de Belo(' a o8inut' =n po6ida 9reut3ilor =nt<2pinate' 8une reBultate *i a de)enit o per(oan3 de pre(ti9iu. "reBent<ndu.(e la 2edic =ntr.o (tare de accentuat3 depre(iune p(i>ic3' el acuBa deB9u(tul 6a3 de 2unc3 *i )ia3. Era pe cale de a (e lo9odi' dar pri)ea )iitorul cu o 2are ne=n. credere' =l c>inuia o cu2plit3 9eloBie *i eAi(ta ri(cul de a (trica lo9odna. %aptele in)ocate de d<n(ul nu erau prea con)in93toare? 6etei nu.i putea de 6apt aduce nici un repro*. BiBara ne=ncredere pe care o 2ani6e(ta ne d3dea de 83nuit c3 63cea parte din acei oa2eni' nu puini la nu23r' care (e con6runt3 cu (e2enii lor' (e (i2t atra*i de ei' dar =n acela*i ti2p adopt3 o poBiie o6en(i)3 *i' otr3)ii de (u(piciune' di(tru9 toc2ai ceea ce )or (3 edi6ice. Ca (3 tra9e2 )ec. torul de care a2 )or8it 2ai (u(' e(te nece(ar (3 pune2 =n e)iden3 o =nt<2plare din )iaa (a *i (3 =ncerc32 (3 o co2par32 cu poBiia (a actual3. "otri)it eAperienei noa(tre' e(te nece(ar (3 a)e2 =n )edere i2pre(iile din pri2a copil3rie' *tiind prea 8ine c3 ceea ce a6la2 =n le93tur3 cu acea(ta nu (uport3 totdeauna ri9orile unui eAa2en o8iecti). "ri2a (a a2intire din copil3rie era ur23toarea: era la pia3' cu 2a2a *i cu 6ratele (3u 2ai 2ic. =n =28ulBeal3' 2a2a 1.a luat =n 8rae pe el' cel 2ai 2are. C<nd *i.a dat apoi (ea2a de 9re*eal3' 1.a l3(at 4o( *i 1.a luat =n 8rae pe cel3lalt' pe c<nd el' tul8urat' a8ia (e inea =n ur2a ei. A)ea pe atunci patru ani. Dup3 cu2 (e poate o8(er. )a' e)oc<nd acea(t3 a2intire' el 6ace (3 r3(une coarde (i2ilare cu acelea pe care le.a2 auBit atunci c<nd =*i de(cria (u6erina: el nu.i (i9ur c3 e(te cel pre6erat *i nu poate (uporta ideea ca pre6eratul (3 6ie altcine)a. C<nd i (e atra9e atenia a(upra ace(tei (t3ri de lucruri' e(te eAtre2 de (urprin( *i recunoa*te =ndat3 relaia (ta8ilit3.

@5

@@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

#copul (pre care (unt =ndreptate aciunile prin care (e eApri23 un o2 ni (e contureaB3 cu claritate dac3 ine2 (ea2a de i2pre(ia produ(3 copilului de lu2ea eAterioar3. Idealul' elul eAi(tenial al o2ului (e 6or2eaB3 =nc3 din pri2ele (ale luni de )ia3' dat 6iind 6aptul c3 acele i2pre(ii pri2are' c3rora copilul le r3(punde 6ie cu 8ucurie' 6ie cu ne2ulu2ire' =ndepline(c un rol cardinal =n e)oluia (a' pre6i9ur<ndu.i i2a9inea de(pre lu2e. Cu alte cu)inte' 8aBele 6actorilor )ieii (ale p(i>ice' acce(i8ili pentru noi' (e *i pun pe c<nd copilul 2ai e(te =nc3 =n (cutece. =n continuare' ace(tea (unt necon. tenit per6ecionate' 6iind tran(6or2a8ile *i (u(cepti8ile de a (u6eri 2ultiple in6luene. #c>i283rile cele 2ai di)er(e au loc ca ur2are a 6aptului c3 =l o8li932 pe copil (3 ia anu2ite atitudini' ca r3(pun( la cerinele )ieii. Nu (e poate (3 nu d32 dreptate' a*adar' acelor cercet3tori care (u(in c3 tr3(3turile de caracter ale unui o2 (e recuno(c de pe c<nd copilul e(te =nc3 (u9ar' de unde 2uli tra9 concluBia c3 a)e2 de.a 6ace cu un 6eno2en p(i>ic ereditar. #3 ne 6ie =n(3 per2i( (3 con(ide. r32 c3 e(te pre4udicia8il3 pentru colecti)itate ideea dup3 care caracterul o2ului ar 6i 2o*tenit de la p3rini' ceea ce =l =2piedic3 pe educator (3 (e con(acre cu =ncredere 2i(iunii (ale. O8(er)aie =nt3. rit3 prin 6aptul c3 ideea caracterului =nn3(cut (er)e*te cel 2ai ade(ea celui care o in)oc3 pentru a (e de9a4a de re(pon(a8ilitatea ce.i re)ine' contra)enind a(t6el' 6ire*te' =ndatoririlor educaiei. O condiie e(enial3 care particip3 la (tructurarea (copului e(te aceea care acioneaB3 prin inter2ediul in6luenei eAercitate de cul. tur3. Ea in(tituie' ca (3 (pune2 a*a' o 8arier3 de care 6ora copilului nu =nceteaB3 de a (e lo)i' p<n3 ce 93(e*te o cale care i (e pare practi. ca8il3' 6393duindu.i realiBarea dorinelor *i' pentru )iitor' (ecuritatea *i adaptarea. Cur<nd )o2 putea recunoa*te c<t de trainic3 e(te (ecuritatea la care copilul r<)ne*te *i c<ta (ecuritate =i 9aranteaB3 (acri6icarea pe altarul culturii. Nu e(te pur *i (i2plu o a(i9urare =2potri)a pericolului' ci' ca =ntr.o 2a*in3 8ine pu(3 la punct' (e adau93 *i un alt coe6icient de (ecuritate' care poate 9aranta =nc3 *i 2ai 8ine 2eninerea or9ani(2ului u2an. Copilul *i.1 procur3 pretin. B<nd' =n a6ar3 de cota de (ecuritate dat3' de (ati(6acerea in(tinctelor (ale' un anu2it (upli2ent care dep3*e*te nece(arul (i2plei (ale

con(er)3ri' al deB)olt3rii (ale ar2onioa(e. "rin acea(ta =*i 6ace loc =n )iaa (a p(i>ic3 o nou3 dina2ic3. Linia de orientare pe care o o8(er)32 aici 6oarte de(lu*it e(te aceea a )anit3ii-. Copilul )rea' =ntoc2ai ca un adult' (3 o8in3 2ai 2ult dec<t toi ceilali' a(pir<nd la o (uperioritate care )a tre8ui (3.i aduc3 acea (ecuritate *i adaptare *i (3 i le 9aranteBe' a*a cu2 i (.au =n63i*at iniial ca (cop. =n 6elul ace(ta el t3l3Buie *i =n )iaa (a p(i>ic3 (e i(c3 o a9itaie care ade(ea (e accentueaB3. Ne pute2 repreBenta' de eAe2plu' c3 in6luenele co(2ice' e)entual' o8in prin con(tr<n9ere o reacie 2ai puternic3. #au c<nd' a6lat =n 6aa pri2e4diei' o2ul (e =n6rico*eaB3 5 ' necre. B<ndu.(e la =n3li2ea 2i(iunilor (ale' )o2 o8(er)a din nou o (c3dere de tonu(' ceea ce =n(ea2n3 c3 (e a6ir23 =nc3 *i 2ai li2pede ne)oia de (uperioritate :die %orderun9 nac> U8erle9en>eit;. #e poate =nt<2pla ca =n ace(t caB 6iAarea (copului (3 ai83 loc =n a*a 6el =nc<t indi)idul (3 =ncerce prin acea(ta (3 (cape de di6icult3i. #e poate con(tata apariia unui o2 care (3 =ntruc>ipeBe ce)a c<t (e poate de o2ene(c' tipul de o2 care' a6lat la anan9>ie' 6ie c3 d3 =napoi cuprin( de tea23' 6ie c3 =ncearc3 (3 (e re6u9ieBe =n )reun coli*or lini*tit' (pre a e)ita' cel puin pro)iBoriu' con6or2area la cerinele care i (e i2pun. Acea(ta ne d3 po(i8ilitatea (3 =nele9e2 c3 reaciile p(i>icului u2an nu au nicidecu2 un caracter de6initi)' ele neput<nd 6i dec<t r3(pun(uri pro)iBorii' care nu pot re)endica o deplin3 eAactitate. =ndeo(e8i =n ceea ce pri)e*te deB)oltarea p(i>i. cului copilului' c3ruia nu tre8uie (3.i aplic32 aceea*i 23(ur3 ca adulilor' (e cu)ine (3 lu32 a2inte c3 a)e2 de.a 6ace cu 6iAarea unor (copuri a8(olut pro)iBorii. =n caBul copilului' tre8uie (3 pri)i2 2ai departe *i (3 ne repreBent32 unde l.ar putea duce 6ora pe care o )ede2 acion<nd =n el. Iar dac3 ne tran(pune2 =n (u6letul copilului' =nele9e2 clar c3 ace(te 2ani6e(t3ri ale 6orei (ale nu re6lect3 altce)a dec<t >ot3r<rea (a 2ai 2ult (au 2ai puin 6er23 de a (e adapta de6initi) la preBent *i )iitor. #tarea de (pirit inerent3 ace(tei tendine poate 6i orientat3 di6erit. O direcie o con(tituie opti2i(2ul' copilul a)<nd =ncredere =n puterea (a de a (e ac>ita de (arcinile care.i re)in. Opti2i(2ul (e )a 2ani6e(ta prin tr3(3turi de caracter proprii o2ului care con(ider3 c3 (arcinile (ale (unt reBol)a. 8ile. De partea opu(3 (e (itueaB3 tr3(3turile care in de pe(i2i(2.

@0

@,

ZZZZZZ

AL%REDADLERZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

Dac3 re6lect32 a(upra (copului unui copil care nu (e crede capa8il (3.*i duc3 la 8un (6<r*it (arcinile' ne pute2 repreBenta =n acela*i ti2p ceea ce (e petrece =n (u6letul unui a(t6el de copil. De(coperi2 aici *o)3iala' ti2iditatea' =nc>iderea =n (ine' ne=ncrederea *i toate celelalte tr3(3turi prin care cel (la8 =ncearc3 (3 (e apere. #copul (3u e(te =n a6ara 9ranielor po(i8ilului' departe =n (patele 6rontului )ieii.

Capitolul II

NO E
1 /

E#EN`A #OCIAL! A VIE`II "#I$ICE

Hdie #eeleI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; Heiner ein>eitlic>en Ric>tun9I'=n teAtul ori9inal. :No =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5Hdie #eele (ic> 3n9(ti9tI'=n ori9inal. :Nota trad.;
-HU8er>e8un9I'

Ca (3 =nele9e2 ceea ce (e petrece =ntr.un o2' e(te nece(ar (3 (upune2 eAa2enului atitudinea ace(tuia 6a3 de (e2eni. Raporturile interu2ane (unt =n parte date =n 2od natural *i' ca atare' (unt (u(cep. ti8ile de 2odi6ic3ri' dar ele (e =ncadreaB3 *i =n relaii (tructurate con6or2 unui plan' a*a cu2 (e o8(er)3 =n (pecial =n )iaa politic3 a popoarelor' =n 6or2area (tatelor' =n 9eneral =n colecti)it3i. Viaa p(i>ic3 a o2ului nu poate 6i =nelea(3 63r3 a cerceta =n acela*i ti2p a(e2enea coneAiuni.

1. ADEV!RUL AB#OLU . Viaa p(i>ic3 a o2ului nu e(te =n (tare (3 (e 9u)erneBe =n 2od li8er' ci (e 93(e*te =n per2anen3 =n 6aa unor (arcini (ta8ilite de unde)a din a6ar3. oate ace(te (arcini (unt in(epara8il le9ate de lo9ica )ieii =n co2un a oa2enilor' condiie e(enial3 care acioneaB3 ne=ntrerupt a(upra indi)idului *i care nu (e la(3 in6luenat3 de el dec<t =ntr.o anu2it3 23(ur3. A*adar' dac3 ine2 (ea2a de 6aptul c3 nu pute2 (e(iBa totalitatea condiiilor )ieii u2ane =n (ocietate' dat 6iind c3 ele (unt prea nu2eroa(e' *i c3 ace(te condiii (tau totu*i la 8aBa unei anu2ite conduite' e(te li2pede c3 nu ne 93(i2 niciodat3 =n (ituaia de a elucida co2plet o8(curit3ile unei )iei p(i>ice cu care a)e2 de.a 6ace' di6icultate cu at<t 2ai 2are cu c<t ne =ndep3rt32 de relaiile (ociale care ne (unt 6a2iliare.

@+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

ReBult3' pe de alt3 parte' ca o cerin3 6unda2ental3 a pro2o. )3rii cunoa*terii o2ului' c3 (e i2pune (3 include2 =n calculul no(tru' ca pe un ade)3r a8(olut' re9ulile i2anente de eAi(ten3 ale unui 9rup1' a*a cu2 (e 2ani6e(t3 ele de la (ine pe acea(t3 planet3 =n or9aniBarea li2itat3 a corpului o2ene(c *i =n per6or2anele (ale' ade)3r a8(olut de care nu ne pute2 apropia dec<t =ncet' ade(ea dup3 ce a2 dep3*it o (erie de 9re*eli *i r3t3ciri. O parte i2portant3 a ace(tor cerine 6unda2entale e(te pu(3 =n e)iden3 de concepia 2ateriali(t3 a i(toriei' ela8orat3 de MarA * i En9el(. "otri)it ace(tei teorii' 8aBa econo2ic3' 2i4loacele te>nice cu a4utorul c3rora uri popor =*i a(i9ur3 eAi(tena (unt cele care condiioneaB3 H(upra(tructura ideolo9ic3I' 9<ndirea *i co2porta. 2entul oa2enilor. EAi(t3 p<n3 aici concordan3 cu concepia noa(. tr3' a Hlo9icii acti)e a )ieii u2ane =n co2unitateI' a Hade)3rului a8(olutI. Dar i(toria *i' =nainte de toate' )iBiunea noa(tr3 a(upra )ieii indi)iduale' ceea ce a2 nu2it p(i>olo9ia indi)idual3 :Indi)i. dualp(Jc>olo9ic;' ne =n)a3 c3 )iaa p(i>ic3 u2an3 r3(punde ade(ea prin erori i2pul(urilor deter2inate de principiile econo2ice' de care ea nu (e de(prinde dec<t cu 2are 9reutate. Dru2ul no(tru c3tre Hade)3rul a8(olutI trece prin nenu23rate erori.

/. NECE#I A EA VIE`II _N COMUN. O8li9ati)itatea )ieii =n co2un e(te tot at<t de natural3 ca *i o8li9ati)it3ile pe care le i2pun oa2enilor 8un3oar3 cli2atul' protecia =2potri)a 6ri9ului' con(trucia de locuine *i altele de 6elul ace(ta. De*i =ntr.o 6or23 =nc3 neinteli9i8il3' o8(er)32 o a(e2enea con(tr<n9ere la )iaa =n co2un =n caBul reli9iei' unde (ancti6icarea 6or2elor (ociale (er)e*te drept liant' =n locul 9<ndirii co2pre>en(i)e. Dac3 =n pri2ul caB condiiile )ieii (unt deter2inate pe plan co(2ic' =n cel3lalt caB ele (unt deter2inate pe plan (ocial' dat3 6iind eAi(tena colecti)3 a oa2enilor' re9ulile *i nor2ele le9ale care reBult3 de aici. Cerinele colecti)it3ii au re9lat =n a*a 6el relaiile dintre oa2eni =nc<t ele au ap3rut de la 8un =nceput ca un Hade)3r a8(olutI' de la (ine =nele(. "entru c3 (ocietatea a preeAi(tat )ieii indi)iduale a oa2enilor. Nu eAi(t3 =n i(toria culturii u2ane nici o 6or23 de )ia3 63r3 caracter (ocial. Nic3ieri oa2enii nu au ap3rut alt6el dec<t =n (ocietate.

%eno2enul e(te le(ne de eAplicat. =n =ntre9ul re9n ani2al predo2in3 le9ea' principiul potri)it c3ruia toate (peciile care nu (e do)ede(c a 6i a4un(' =ntr.un conteAt natural' la un 9rad de deB)oltare deo(e8it de ridicat nu acu2uleaB3 noi 6ore dec<t prin a(ociere' cale care le per2ite apoi (3 acioneBe =n eAterior =ntr.un 2od nou' ori9inal. Genul u2an (er)e*te *i el ace(tui (cop al a(ocierii' or9anul p(i>ic al o2ului 6iind =n totalitatea (a i2pre9nat de condiiile unei )iei =n co2unitate. DarLin re2arca(e la ti2pul (3u c3 niciodat3 nu (unt de 93(it ani2ale (la8e care (3 tr3ia(c3 iBolat. =n r<ndul ace(tora tre8uie trecut =ndeo(e8i o2ul' din 2o2ent ce el nu e(te =ndea4un( de puter. nic ca (3 poat3 tr3i (in9ur. El nu ar 6i capa8il (3.i opun3 naturii dec<t o (la83 reBi(ten3' a)<nd ne)oie de o 2uli2e de re(ur(e ca (3.*i a(i9ure eAi(tena. #3 ne i2a9in32 un o2 =n (ituaia de a tre8ui (3 )ieuia(c3 (in9ur =ntr.o p3dure )ir9in3' lip(it de 2i4loacele o6erite de ci)iliBaie. El ne.ar ap3rea inco2para8il 2ai a2eninat dec<t orice alt3 (pecie de )ieuitoare' neput<nd nici aler9a de(tul de repe. de' nedi(pun<nd nici de 6ora 2u(cular3 a ani2alelor puternice' nici de dinii 6iarelor de prad3' nici de 6ineea auBului (au de a9eri2ea )3Bului unora dintre ele' a*a =nc<t (3 (cape tea63r din (ituaii critice. El e(te ne)oit (3 6ac3 e6orturi eAtraordinare' 6ie *i nu2ai (pre a.*i a(i9ura dreptul la eAi(ten3 *i a e)ita pieirca. $rana (a e(te preten. ioa(3 *i 2odul (3u de )ia3 cere o protecie eAce(i)3. E(te' prin ur2are' de =nele( 6aptul c3 o2ul nu (.a putut 2eni. ne dec<t (itu<ndu.(e =n condiii eAtre2 de 6a)ora8ile. Ace(tea nu i.au 6o(t date dec<t de )iaa =n 9rup' care (.a do)edit o nece(itate' deoarece nu2ai )iaa colecti)3 =i per2ite o2ului' printr.un 6el de di)iBiune a 2uncii' (3.*i a(u2e (arcini care pe indi)idul iBolat l.ar 6i du( =n 2od 6atal la di(pariie. Nu2ai di)iBiunea 2uncii a 6o(t capa8il3 (3.i procure o2ului ar2e de atac *i de ap3rare *i' =n 9eneral' toate 8unurile de care a)ea tre8uin3 (pre a (upra)ieui' 8unuri pe care le include2 a(t3Bi =n noiunea de cultur3. Dac3 lu32 =n con(i. derare =n ce condiii di6icile )in pe lu2e copiii' c<te 23(uri a8(olut (peciale (unt de luat =n a(e2enea =2pre4ur3ri' pe care indi)idul iBolat nu le.ar putea lua 6ie *i cu preul celor 2ai 2ari o(teneli' dac3 ine2 (ea2a de 2uli2ea 8olilor *i in6ir2it3ilor care a2enin3 o 6iin3 u2an3 *i' cu at<t 2ai 2ult' un (u9ar 7 ceea ce nu (e =nt<lne*te

0F

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

nic3ieri =n re9nul ani2al 7' atunci =nele9e2 c<t de 2are e(te 9ri4a pe care o (olicit3 2eninerea (ociet3ii o2ene*ti *i intui2 clar nece(itatea coeBiunii (ociale. -. #ECURI A E &I ADA" ARE. A)<nd =n )edere cele eA. pu(e p<n3 aici' (e i2pune (3 a6ir232 c3' =n ceea ce pri)e*te (tructura (a natural3' o2ul e(te o 6iin3 in6erioar3. Dar acea(t3 in6erioritate con(tituti)3' pe care *i.o con*tientiBeaB3 ca pe un (enti2ent de ne=2plinire *i de in(ecuritate' acioneaB3 ca un (ti2ulent per2anent/ =n direcia de(coperirii unei c3i de adaptare la )ia3' cale pe care (3.*i creeBe (ituaii =n care (3 6ie ec>ili8rate deBa)anta4ele poBiiei o2ului =n natur3. E(te )or8a' =n 6ond' tot de(pre or9anul (3u p(i>ic' care are capacitatea de a realiBa adaptarea *i (ecuritatea. Ar 6i 6o(t 2ult 2ai 9reu (3 (e 6ac3 din ani2alul u2an ori9inar-' cu a4utorul unor produ(e de e)oluie 8iolo9ic3' cu2 (unt coarnele' 9>earele (au colii' un eAe2plar =n (tare (3 =n6runte natura )r342a*3. Nu2ai or9anul p(i>ic putea (3.i )in3 =n a4utor real2ente rapid' =nlocuind ceea ce o2ului =i lip(ea ca )alen3 or9anic3. &i toc2ai (ti2ulentul de9a4at de per2anentul (enti2ent al ne=2plinirii 1.a 63cut pe o2 (3.*i deB)olte pre)iBiunea *i a adu( p(i>icul (3u la (tadiul de or9an al 9<ndirii' a6ecti)it3ii *i aciunii' cu2 =l 93(i2 a(t3Bi. &i dat 6iind 6aptul c3 =n ace(te de2er(uri' =n ace(te e6orturi de adaptare (ocietatea a 4ucat *i ea un rol e(enial' 6ire*te c3 =nc3 de la =nceput or9anul p(i>ic (.a (tructurat =n 6uncie de condiiile (ociet3ii. oate capacit3ile (ale (.au deB)oltat pe o 8aB3 care poart3 =n ea in6luena )ieii (ociale. %iecare 9<nd al o2ului tre8uie (3 (e 6i con(tituit =n a*a 6el =nc<t (3 6ie a4u(tat la (ocietate. Dac3 ne repreBent32 acu2 2odul =n care (.a pro9re(at 2ai departe' a4un9e2 la ori9inea lo9icii' care poart3 =n (ine cerina )ali. d3rii 9enerale. E(te lo9ic nu2ai ceea ce e(te uni)er(al )ala8il. Un alt reBultat clar al )ieii (ociale =l identi6ic32 =n li28a4' o oper3 2inunat3' care =l di(tin9e pe o2 de toate celelalte )ieuitoare. E(te cu neputin3 (3 6ace2 a8(tracie de 6aptul c3 unui a(e2enea 6eno2en cu2 e(te li28a4ul i (e aplic3 =ntru totul noiunea de )ala. 8ilitate 9eneral3' de unde concluBia c3 el =*i are ori9inea =n )iaa (ocial3 a oa2enilor. Li28a4ul e(te a8(olut de pri(o( pentru o 6iin3

care ar )ieui =ntr.o total3 iBolare. El are (en( doar =n caBul )ieii =n co2un a oa2enilor' caB =n care e(te *i produ(ul *i liantul unei a(e. 2enea )iei. O do)ad3 puternic3 a ace(tei coeBiuni con(t3 =n 6aptul c3 oa2enii care au tr3it =n condiii care le.au li2itat (au le.au interBi( contactul cu (e2enii (u6er3 aproape 63r3 eAcepie de carene de li28a4 (au de incapacitatea de a co2unica pe acea(t3 cale. E(te ca *i cu2 acea(t3 le93tur3 nu (.ar putea 6or2a *i 2enine dec<t atunci c<nd contactul cu u2anitatea e(te a(i9urat. Li28a4ul' deci' are o i2portan3 cu totul deo(e8it3 =n deB)oltarea )ieii p(i>ice a o2ului. G<ndirea lo9ic3 nu e(te po(i8il3 63r3 pre2i(a li28a4ului' care' per. 2i<ndu.ne 6or2area noiunilor' ne 6ace capa8ili (3 oper32 di(tincii *i (3 ela8or32 concepii care nu (unt proprietate pri)at3' ci' di2po. tri)3' 8un co2un. De a(e2enea' 9<ndirea *i (en(i8ilitatea nu de)in inteli9i8ile dec<t dac3 pre(upun o )ala8ilitate 9eneral3' iar 8ucuria pe care o tr3i2 =n 6aa 6ru2o(ului nu.*i are =nte2eierea dec<t dac3 ad2ite2 c3 (enti2entul 6ru2o(ului *i al 8inelui *i recunoa*terea ace(tora con(tituie =n 2od nece(ar un 8un co2un. A4un9e2 a(t6el la concluBia c3 noiunile de raiune' lo9ic3' etic3 *i e(tetic3 nu au putut 6i 9enerate dec<t =n condiiile )ieii colecti)e a oa2enilor *i c3' pe de alt3 parte' ele con(tituie 2i4loace de coeBiune de(tinate (3 pre)in3 decadena culturii. Lu<nd =n con(iderare (ituaia o2ului iBolat' =nele9e2 de a(e. 2enea ce e(te )oina. Voina nu repreBint3 altce)a dec<t un i2pul( de a trece de la un (enti2ent de ne=2plinire la (enti2entul =2plinirii. #3 (i2i2 acea(t3 orientare *i (3.i d32 cur(' acea(ta (e nu2e*te H)oin3I. Orice act de )oin3 (e 8iBuie pe (enti2entul de ne=2pli. nire' de in6erioritate' n3Buind (pre o (tare de (ati(6acie' de 2ulu. 2ire' de =2plinire aAiolo9ic3.

5. #EN IMEN UL DE COMUNIUNE #OCIAL!. =nele. 9e2 acu2 c3 re9ulile pri)ind 4ocul' educaia' (uper(tiia' tote2ul *i ta8uul' le9i(laia' nece(are pentru a a(i9ura d3inuirea (peciei u2ane' tre8uie de a(e2enea (3 6i9ureBe cu prioritate =n ideea de co2unitate. A2 )3But acea(ta =n in(tituiile reli9ioa(e' dup3 cu2 93(i2 cerinele co2unit3ii *i =n 6unciile cele 2ai i2portante ale or9anului p(i>ic' re93(indu.le =n cerinele )ieii indi)idului' ca *i =n acelea ale

0/

0-

AL%RED ADLER

colecti)it3ii. Ceea ce nu2i2 4u(tiie' ceea ce con(ider32 drept latura lu2inoa(3 a caracterului o2ene(c' nu e(te =n e(en3 dec<t tran(punerea =n realitate a i2perati)elor care decur9 din )iaa =n co2un a oa2enilor. Ele (unt acelea care au 9enerat or9anul p(i>ic. A*a (e 6ace c3 =ncrederea' 6idelitatea' (inceritatea' dra9o(tea de ade)3r etc. (unt de 6apt cerine (ta8ilite *i 2eninute printr.un principiu co2unitar de o )ala8ilitate 9eneral3. Ceea ce nu2i2 un caracter 8un (au r3u nu poate 6i 4udecat dec<t din punctul de )edere al co2unit3ii. Caracterele' ca *i orice realiBare *tiini6ic3' politic3 (au arti(tic3' nu (e )or do)edi niciodat3 2ari *i )aloroa(e dec<t dac3 au o )aloare pentru o8*te. Un portret ideal :Ideal8ild;' dup3 care 23(ur32 indi)idualul' nu poate 6i luat =n con(iderare dec<t prin pri(2a )alorii (ale' a utilit3ii pentru o8*te. =l co2par32 pe indi)id cu portretul ideal al o2ului co2unitar :Ge2ein(cna6t(2en(c>;' o2ul care (e ac>it3 de (arcinile care i (e =ncredineaB3 =ntr.un 2od 9eneral )ala8il' o2ul care a deB)oltat la (ine (enti2entul de co2uniune (ocial3 :Ge2cin(c>a6t(9e6ii>l; =n a*a 6el =nc<t 7 dup3 o eApre(ie a lui %urt2Oler5 7 el Hur2eaB3 re9ulile de eAi(ten3 ale (ociet3ii o2ene*tiI. Dup3 cu2 (e )a )edea =n cur(ul eApunerii noa(tre' nici un o2 nu (e poate deB)olta pe deplin 63r3 a.*i culti)a *i pune =n )aloare =ndea4un( (enti2entul de co2uniune (ocial3.

Capitolul III

CO"ILUL #I #OCIE A EA

NO E
Hi22anenten #pielre9eln einer GruppeI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;
/ -

Hal( ein 6ortL3>render ReiBI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; Hau( die(e2 ur(prUnc9lic>en ier2en(c>enI' =n ori9inal. :Nota

Co2unitatea in(tituie un anu2it nu23r de cerine *i' prin ele' =*i eAercit3 in6luena a(upra tuturor nor2elor *i 6or2elor )ieii noa(tre' ca *i a(upra deB)olt3rii or9anului no(tru de 9<ndire. Ea e(te de a(e2enea =nte2eiat3 din punct de )edere or9anic. "unctele de le93tur3 cu co2unitatea (e con(tat3 c>iar *i =n 8i(eAualitatea o2ului' toc2ai co2unitatea' *i nu iBolarea' 6iind capa8il3 (3 (ati(6ac3 elanul )ital :Le8en(dran9; al indi)idului' (3.i 9aranteBe (ecuritatea *i 8ucuria de a tr3i. Dac3 eAa2in32 lenta deB)oltare a copilului' con(tat32 c3 nu poate 6i )or8a de o deB)oltare a )ieii u2ane dec<t daca eAi(t3 o co2unitate protectoare. =n a6ar3 de acea(ta' le93turile )ieii aduc cu (ine o di)iBiune a 2uncii' care nu opereaB3 o deB8i. nare a oa2enilor' ci' di2potri)3' deter2in3 coeBiunea lor. %iecare are datoria (3 2uncea(c3 u23r la u23r cu ceilali' tre8uie (3 (e (i2t3 a(ociatul lor *i' a(t6el' iau na*tere raporturile e(eniale care' =ntr.o 6or23 (au alta' preeAi(t3 ca tendine =n (u6letul oa2enilor. Vo2 ur23ri' =n continuare' c<te)a dintre ace(te le93turi' pe care copilul le 93(e*te 9ata 6or2ate.

5 Cari %url2iiller' unul dintre cola8oratorii cei 2ai apropiai ai lui Adler' =2preun3 cu care a redactat cele dou3 )olu2e intitulate $eilcn und Bilden' pri2ul :1+15;' purt<nd (u8titlul !rBrlic>.p3da9o9i(c>e Ar8eiten de( Verdn( 6iir 6ndi)idualp(Jc>olo9L' iar cel de.al doilea :1+//;' la care cola8oreaB3 *i Er2in OeA8er9' (u8titlul Grundla9en der ErBic>un9(Cun(t 6iir!rBte und "3da(o9en. :Nota trad.;

1. #I UA`IA #UGARULUI. Copilul' care are at<ta ne)oie de a4utorul co2unit3ii' (e a6l3 inclu( =ntr.un 2ediu care ia *i d3' cere *i duce la =ndeplinire. El (e )ede pe (ine' cu i2pul(urile (ale' =n 6aa unor anu2ite di6icult3i in(ur2onta8ile pentru d<n(ul. Cur<nd )a =n)3a (3 cunoa(c3 (u6erina 9enerat3 de (ituaia (a de copil' (ituaie

0@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

care (tructureaB3 acel or9an p(i>ic ce are drept 6uncie (3 pre)ad3 *i (3 di(tin93 linia directoare de (a6i(6acere le(nicioa(3 a i2pul(urilor (ale' de a(i9urare a unei )iei (uporta8ile. El o8(er)3 2ereu oa2eni capa8ili (3.*i (ati(6ac3 2ult 2ai u*or i2pul(urile *i care' deci' au un a)anta4 oarecare 6a3 de el. A4un9e a(t6el (3 aprecieBe =n3li2ea care =i per2ite (3 de(c>iBi o u*3' puterea care altora le d3 po(i8ilitatea (3 ridice o 9reutate' poBiia (ocial3 care =i autoriBeaB3 pe unii (3 dea ordine *i (3 (e 6ac3 a(cultai. =n or9anul (3u p(i>ic (e i)e*te ca un torent dorina de a cre*te' (pre a 6i e9alul (au (uperiorul celorlali' (pre a.i dep3*i pe cei care' 9rupai =n 4urul (3u' (e poart3 cu d<n(ul ca *i cu2 le.ar 6i (u8ordonat' dar care' de a(e2enea' (e *i pleac3 =n 6aa (l38iciunii copilului care e(te el? a*a =nc<t el are dou3 po(i8ilit3i de a proceda: pe de o parte' (3.*i i2pun3 acele 2i4loace pe care el le (e(iBeaB3 la aduli ca in(tru2ente de putere' iar pe de alt3 parte (3.*i 2ani6e(te o(tentati) (l38iciunea' ca (3.*i atra93 (olicitudinea celor. lali. Re93(i2 2ereu la copii acea(t3 8i6urcare a tendinelor (u6letului o2ene(c. C>iar de aici =ncepe o conturare a tipurilor de per(onalitate. "e c<nd unii (e deB)olt3 =n direcia i2perati)ului de a (e 6ace recuno(cui' adun<ndu.*i 6orele *i pun<ndu.le la lucru' la alii 93(i2 ce)a care aduce cu o (pecul3 cu propria lor (l38iciune' ei preBent<n. du.*i (l38iciunea =n cele 2ai di)er(e ipo(taBe. Dac3 re2e2or32 atitudinea'eApre(ia *i uit3tura anu2itor copii' )o2 93(i =ntotdeauna din cei care (e la(3 cla(i6icai =ntr.o cate9orie (au alta. oate ace(te tipuri nu do8<nde(c un (en( dec<t atunci c<nd le =nele9e2 raportul cu lu2ea din 4ur. Cea 2ai 2are parte din actele lor (unt' =ntr.ade)3r' =2pru2utate de la 2ediul care le e(te propriu. "e ace(te condiii (i2ple' pe acea(t3 tendin3 a copilului de a.*i dep3*i (tarea de (l38iciune' tendin3 care' la r<ndu.i' declan*eaB3 i28oldul c3tre deB)oltarea a o 2uli2e de capacit3i' (e 8aBeaB3 educa8ilitatea. #ituaiile copiilor (unt eAtre2 de )ariate. #unt caBuri =n care un anu2it antura4 =i la(3 copilului i2pre(ia de o(tilitate' ceea ce 6ace ca lu2ea (3.i apar3 ca 6iind du*23noa(3. Acea(t3 i2pre(ie (e eApli. c3 prin in(u6iciena or9anului in6antil de 9<ndire. Dac3 educaia nu ia 23(uri pre)enti)e' (u6letul unui a(e2enea copil (e poate deB)olta =n a(a 6el =nc<t 2ai t<rBiu el (3 )ad3 =n lu2ea eAterioar3 un do2eniu

a8(olut o(til. I2pre(ia de o(tilitate (e a2pli6ic3 de =ndat3 ce copilul (e con6runt3 cu di6icult3i 2ai 2ari' cu2 (e =nt<2pl3 =n (pecial cu copiii >andicapai 6iBic. Ace*ti copii )or a)ea de(pre 2ediul lor a28iant o i2pre(ie di6erit3 de a acelora care au )enit pe lu2e cu or. 9ane relati) inte9re' reBi(tente. In6erioritatea or9anic3 :Or9an. 2inderLerti9Cei6; (e poate eAterioriBa =n di6icult3i de loco2oie' =n de6ecte ale anu2itor or9ane' =n (la8a capacitate de reBi(ten3 a or9ani(2ului' =n a*a 6el =nc<t copilul e(te eApu( la nu2eroa(e 8oli. Dar cauBa di6icult3ilor nu con(t3 =ntotdeauna =n i2per6ec iunea or9ani(2ului in6antil' ci poate de a(e2enea (3 (tea =n 9reutatea (arcinilor pe care un antura4 lip(it de =nele9ere le i2pune copilului' (au =n 2odul i2prudent =n care i.au 6o(t preBentate (ar. cinile' =ntr.un cu)<nt' =n de6icienele 2ediului a28iant al copilului' care dau lu2ii eAterioare un caracter in(uporta8il. A*adar' copilul care )rea (3 (e adapteBe la 2ediul (3u =nt<lne*te deodat3 o8(tacole care 6ac di6icil3 acea(t3 adaptare. A(t6el (e preBint3 (ituaia' de eAe2plu' =n caBul =n care copilul cre*te =ntr.un antura4 care e(te el =n(u*i cotropit de un pe(i2i(2 care' le(ne' (e poate tran(2ite copilului.

/. IN%LUEN`A DI%ICUL !`ILOR. =n ceea ce pri)e*te di6icult3ile pe care copilul le =nt<2pin3 din di6erite p3ri *i care au cauBe de a(e2enea di6erite' =n (pecial =n caBul =n care (e o8(er)3 c3 )iaa p(i>ic3 a copilului a 6o(t lip(it3 2ult3 )r e2e de 2o2ente prielnice pentru deB)oltare' e(te li2pede c3 )a tre8ui (3 a)e2 =n )edere reacii eronate atunci c<nd la copil (e in(taureaB3 nece(itatea aco2od3rii la condiiile i2perioa(e ale lu2ii eAterioare. rec<nd =n re)i(t3 un nu23r de e*ecuri :Ver6e>lun9en;' (e i2pune ideea c3 a)e2 de.a 6ace aici cu un (til de deB)oltare p(i>ic3 care nu =nceteaB3 de.a lun9ul =ntre9ii )iei *i care con(t3 =n =ncerc3ri per2anente de a pro9re(a' de a da (ituaiilor reale r3(pun(uri tot 2ai eAacte. Ceea ce a)e2 de o8(er)at =n 2od deo(e8it =n e)oluia 2ani6e(t3rilor la copii' e(te 6or2a luat3 de r3(pun(ul dat =ntr.o (ituaie deter2inat3 de indi)idul =n plin3 de)enire' care (e apropie de 2aturitate. R3(pun(ul' atitudinea adoptat3 de un o2 ne )a o6eri puncte de (pri4in pentru caracteriBarea p(i>icului (3u. #e cu)ine (3 nu uit32 c3 6or2ele de

00

0,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

2ani6e(tare ale unui o2 7 ca *i acelea ale 2a(ei 7 nu pot 6i nici. decu2 4udecate dup3 *a8lon. Di6icult3ile cu care copilul are de luptat =n cur(ul deB)olt3rii )ieii (ale p(i>ice *i care' aproape 63r3 eAcepie' =l =2piedic3 (3.*i culti)e (enti2entul de co2uniune (ocial3 =n toat3 deplin3tatea (a' pot 6i cla(i6icate =n di6icult3i care' 9enerate 6iind de de6icienele (ociet3ii' (e )or 2ani6e(ta =n (ituaia econo2ic3 a 6a2iliei *i a copilului *i di6icult3i 9enerate de de6icienele or9anelor copilului' =n 6aa unei lu2i create pe potri)a unor or9ane 63r3 cu(ur *i =n care =ntrea9a cultur3 care.1 =ncon4oar3 pe copil 6ace apel la 6ora *i (3n3. tatea unor or9ane per6ect deB)oltate' )ede2 un copil care preBint3 2ari de6iciene la unele or9ane i2portante *i care' prin ur2are' nu poate r3(punde a*a cu2 tre8uie eAi9enelor )ieii. A*a (unt' de eAe2plu' copiii care (unt dai la *coal3 2ai t<rBiu (au' =n 9eneral' cei care au 9reut3i =n eAecutarea unor 2i*c3ri (au cei care =n)a3 (3 )or8ea(c3 2ai t<rBiu' 6iind ti2p =ndelun9at (t<n9aci =n acea(t3 pri)in3' pentru c3 acti)itatea lor cere8ral3 (e deB)olt3 2ai lent dec<t la acei copii pe care (e 8iBuie (ocietatea noa(tr3. #e cunoa*te cu2 a(e2enea copii continuu (upu*i *ocurilor (unt lip(ii de (uplee' 93(indu.(e =n c>ip 6atal prad3 (u6erinelor corporale *i p(i>ice. =n 2od )3dit ei nu (unt pl3cut i2pre(ionai de o lu2e care nu prea e(te 63cut3 pentru d<n*ii. Di6icult3ile condiionate de in(u6icienta deB. )oltare pur *i (i2plu =i cople*e(c. De(i9ur' r32<ne po(i8ilitatea ca =n decur(ul )re2ii (3 ai83 loc de la (ine o ec>ili8rare' 63r3 per(i(tena unui pre4udiciu de durat3' dac3 nu cu2)a =ntre ti2p a23r3ciunea cauBat3 de 2iBeria 2oral3 =n care cre(c a(e2enea copiii *i la care' cel 2ai ade(ea' (e adau93 *i o condiie econo2ic3 precar3' nu le.a Bdro8it ini2a' pun<ndu.*i a(t6el (tatornic a2prenta pe )iaa ace(tor copii. E(te le(ne de =nele( c3 re9ulile de con)ieuire u2an3' date =n 2od a8(olut' (unt ane)oie re(pectate de ace*ti copii. Ei )or pri)i cu ne=ncredere la a9itaia din 4ur *i )or =nclina (3 (e in3 de.o parte' (3 (e (u(tra93 de la (arcinile ce le re)in. Cu o (u(cepti8ilitate cu totul ie*it3 din co2un' ei )or adul2eca *i (i2i o o(tilitate a )ieii' pe care o eAa9ereaB3. Intere(ul lor pentru p3rile =ntunecate ale )ieii e(te 2ult 2ai 2are dec<t acela pentru p3rile ei lu2inoa(e. De o8icei' le (uprae(ti2eaB3 *i pe unele *i pe altele' adopt<nd =n con(ecin3 o

per2anent3 poBiie de lupt3' re)endic<nd pentru ei =n*i*i 23(uri (peciale de atenie *i 6iind =nclinai (3 (e 9<ndea(c3 2ai 2ult la (ine dec<t la alii. Cu2 ei con(ider3 eAi9enele )ieii drept di6icult3i *i nu drept (ti2ulente' =n6runt<nd e)eni2entele cu o precauie eAa9e. rat3' =ntre d<n*ii *i antura4ul lor (e ca(c3 o pr3pa(tie. Ei (e =ndep3r. teaB3 tot 2ai 2ult de ade)3r' de realitate *i (e =ncurc3 2ereu =n noi (ituaii di6icile. Di6icult3i (i2ilare pot (ur)eni atunci c<nd a6eciunea 2e28rilor 6a2iliei copilului r32<ne (u8 un anu2it ni)el. Acea(t3 =2pre4urare are *i ea con(ecine i2portante pentru deB)oltarea copilului. Co2porta2entul (3u )a a)ea de (u6erit ca ur2are a 6aptului c3 el nu =n)a3 (3 cunoa(c3 iu8irea *i nu *tie (3 6ac3 uB de ea' deoarece i2pul(ul (3u a6ecti) nu =28o8oce*te. Iar c<nd a*a (tau lucrurile =n 6a2ilie' eAi(t3 pericolul ca 2ai t<rBiu (3 6ie 6oarte 9reu pentru un o2 cre(cut =n a(e2enea condiii (3 participe la un (c>i28 )iu de 2ani. 6e(t3ri a6ecti)e. EAcluderea e2oiilor *i a raporturilor tandre 6ace de.acu2 parte con(tituti)3 din 6iina (a. Acela*i e6ect (e poate pro. duce dac3 p3rinii' educatorii (au alte per(oane apropiate copilului =i inculc3 ace(tuia unele 2aAi2e peda9o9ice care =l 6ac (3 re(i2t3 ca i2practica8ile (au ca riBi8ile pornirile a6ecti)e. Nu rareori )ede2 copii =nclinai (3 a(ocieBe a6eciunii o i2pre(ie de ridicol. E(te =nde. o(e8i caBul copiilor care ade(ea au 6o(t o8iect de luare =n r<(. Ei (e arat3 do2inai de a)er(iunea 6a3 de (enti2ent' care =i 6ace (3 con(i. dere drept ridicol3 *i neo2enea(ca orice e2oie *i orice 2ani6e(tare de dra9o(te pentru alii' ceea ce 7 cred ei 7 =i (u84u93 altora *i =i co8oar3 =n oc>ii ace(tora. #unt oa2eni care' =nc3 din copil3ria lor' au i2pu( o 8arier3 tuturor relaiilor a6ecti)e i2inente. Lip(a de a6eciune care' =n linii 2ari' duce la o educaie dur3' repri2<nd orice 2ani6e(tare de tandree' i.a deter2inat pe ace*ti copii (3 (e =nc>id3 de ti2puriu 6a3 de a(e2enea porniri *i' acrii *i (periai' (3 (e retra93 din 2icul cerc al antura4ului lor' =n loc (3.1 inte9reBe =n propria lor )ia3 p(i>ic3' ceea ce ar 6i a)ut cea 2ai 2are i2portan3 pentru e)oluia lor nor2al3. Dac3 totu*i (e 93(e*te )reo per(oan3 =n ace(t antura4 care (3 6ac3 po(i8il3 le93tura cu copilul' lucrul ace(ta )a a)ea loc =n )irtutea unei inti2it3i a8(olut particulare. A*a cre(c ade(ea oa2enii care nu (.au 8ucurat dec<t de relaiile cu o (in9ur3 per(oan3

0G

0+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

*i c3rora le.a 6o(t pe(te putin3 (3.*i eAtind3 =nclinaia (pre co2u. niune dincolo de un (in9ur partener. EAe2plul copilului *ocat de con(tatarea c3 a6eciunea 2a2ei (ale (e adre(a 6ratelui (3u' *i care de atunci a r3t3cit prin )ia3 =n c3utarea c3ldurii (u6lete*ti care lui =i lip(i(e din 6ra9ed3 copil3rie' e(te un caB care arat3 ce di6icult3i pot =nt<2pina =n eAi(tena lor a(e2enea oa2eni. E(te cate9oria acelor oa2eni a c3ror educaie (.a de(63*urat (u8 o anu2it3 pre(iune. &i =n direcia opu(3 (e pot =nt<lni e*ecuri atunci c<nd' (u8 in6lu. ena unei c3lduri (u6lete*ti deo(e8ite care =n(oe*te educaia' copilul r3(63at =*i deB)olt3 dincolo de orice li2it3 =nclinaia (pre a6eciune' =n a*a 6el =nc<t (e ata*eaB3 prea (tr<n( de una (au 2ai 2ulte per(oane *i nici nu )rea (3 aud3 de o de(p3rire de ele. Ca ur2are a di)er(e 9re*eli' (en(i8ilitatea a6ecti)3 a copilului poate lua ade(ea a(e2enea proporii =nc<t (3.i i2pun3 anu2ite an9a4a2ente 6aade ceilali' cu2 u*or (e poate =nt<2pla atunci c<nd' de eAe2plu' adulii (pun: H"entru c3 te iu8e(c' 63 cutare (au cutare lucruI. #e =nt<2pl3 ade(ea ca =n (<nul unei 6a2ilii (3 crea(c3 a(t6el de 8uruieni. Ace*ti copii (e(i. BeaB3 cu u*urin3 =nclinaia celorlali *i =n )iitor ei )or (upralicita' prin acelea*i 2i4loace' dependena ace(tora 6a3 de propria lor a6ec. iune. re8uie =ntotdeauna a)ut3 =n )edere a(e2enea a6eciune =n6l3. c3rat3 pentru una din per(oanele din 6a2ilie. E(te indu8ita8il 6aptul c3 o educaie at<t de unilateral3 eAercit3 o in6luen3 noci)3 a(upra de(tinului unui o2. #e pot petrece atunci 6eno2ene ca' de eAe2plu' acela =n care un copil' pentru a.*i p3(tra a6eciunea din partea unei anu2ite per(oane' recur9e la 2i4loacele cele 2ai repro8a8ile' c3u. t<nd (3.*i di(crediteBe ri)alul' de cele 2ai 2ulte ori 6ratele (au (ora' deB)3luindu.le cu )iclenie r3utatea' (au 6olo(ind alte procedee' totul nu2ai *i nu2ai (pre a (tr3luci =n oc>ii p3rinilor iu8itori. #au )a uBa de pre(iuni' pentru ca cel puin (3 6iAeBe a(upra (a atenia p3rinilor' ned<ndu.(e =nd3r3t de la nici un 2i4loc care (3.1 6ac3 re2arcat' care (3.i con6ere 2ai 2ult3 i2portan3 =n co2paraie cu ceilali. Va de)eni lene* (au 2aliio( ca (3.i deter2ine pe ceilali (3 (e ocupe 2ai 2ult de d<n(ul' (au (e )a =ntrece =n cu2inenie' (pre a atra9e luarea a2inte a celorlali' ca pe o reco2pen(3. #e declan*eaB3 atunci =n )iaa copilului un a(e2enea proce( =nc<t de)ine e)ident c3 orice

2i4loc poate 6i 6olo(it din 2o2entul =n care o orientare (.a cri(taliBat =n ace(t (en( =n )iaa (a p(i>ic3. #e poate ca' =ntru atin9erea (copului' el (3 e)olueBe =n r3u' dup3 cu2 la 6el de po(i8il e(te ca' ur23rind aceea*i int3' el (3 de)in3 un copil pe(te 23(ur3 de a*eBat. Ade(ea (e =nt<2pl3 (3 o8(er)32 cu2 unul dintre copii =ncearc3 (3 atra93 a(upra (a atenia printr.o B8urd3lnicie neo8i*nuit3' pe c<nd un altul' 2ai 2ult (au 2ai puin *iret' caut3 (3 o8in3 acela*i e6ect printr.o (upu*enie 63r3 (ea23n. ot =n cate9oria celor r3(63ai (e includ *i copiii c3rora le (unt =nl3turate toate di6icult3ile din dru2' cei de ale c3ror n3B8<tii (e (ur<de a2ical *i care =*i pot =n93dui totul' 63r3 a (e lo)i de )reo reBi(ten3 =n ade)3ratul =nele( al cu)<ntului. Ace*ti copii (unt pri. )ai de orice ocaBie care (3 le per2it3 de a (e pre93ti prin acele eAer. ciii preli2inare =n )ederea ata*3rii ulterioare de oa2eni di(pu*i (3 le )in3 =n =nt<2pinare cu corectitudine' 6iind cu at<t 2ai puin capa. 8ili (3 (e ata*eBe de oa2eni care' r3t3cii ei =n*i*i din cauBa di6icul. t3ilor =nt<lnite =n propria lor copil3rie' ridic3 o8(tacole =n calea ace(tei apropieri. Cu2 nu li (e o6er3 prile4ul de a (e eAer(a =n dep3. *irea di6icult3ilor' ei (unt eAtre2 de pro(t pre93tii (3.*i continue )iaa. Ei au aproape =ntotdeauna de =ndurat reculuri' de =ndat3 ce ie( din 2icul (paiu =n care do2ne*te at2o(6era de (er3 *i dau piept cu o eAi(ten3 =n care ni2eni nu.*i 2ai eAa9ereaB3 o8li9aiile 6a3 de d<n*ii' cu2 o 63ceau educatorii lor pe(te 23(ur3 de a6ectuo*i. oate 6eno2enele de 9enul ace(ta au =n co2un 6aptul c3 un copil de)ine 2ai 2ult (au 2ai puin iBolat. De eAe2plu' copiii al c3ror aparat di9e(ti) preBint3 de6iciene (e )or co2porta alt6el =n ceea ce pri)e*te ali2entaia *i' =n con(ecin3' (.ar putea deB)olta cu totul alt6el dec<t copiii nor2ali (u8 ace(t raport. Copiii cu or9ane de6iciente )or a)ea un co2porta2ent ie*it din co2un' care' cu ti2pul' =i )a =2pin9e la iBolare. Vo2 a)ea atunci =n 6aa oc>ilor copii care nu percep clar le93tura lor cu 2ediul a28iant' re(pin9<ndu.1 e)entual cu totul. Ei nu.*i pot 93(i ca2araBi' (e in departe de 4ocurile celor de.o )<r(t3 cu d<n*ii' 6ie pri)indu.le cu piB23' 6ie =nc>iB<ndu.(e di(preuitori =n propriile lor 4ocuri' pe care le practic3 =ntr.o ur(uB3 (in9ur3tate. A2eninai de iBolare (unt *i copiii care cre(c =n condiiile unei educaii deo(e8it de

,F

,1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

con(tr<n93toare' de o (e)eritate eAce(i)3. Viaa nu le apare nici lor =ntr.o lu2in3 6a)ora8il3' pentru c3 (e a*teapt3 (3 pri2ea(c3 2ereu *i de pretutindeni (e2ne rele. Ei 6ie c3 (e (i2t 2artiri care pri2e(c cu u2ilin3 toate =ncerc3rile' 6ie c3 (e con(ider3 lupt3tori 9ata totdeauna (3 (e 8at3 cu un 2ediu re(i2it ca o(til. Ace*ti copii pri)e(c )iaa *i (arcinile lor ca pe ni*te di6icult3i eAtraordinare *i e(te u*or de =nele( c3 un a(e2enea copil (e )a =n9ri4i =n pri2ul r<nd H(3.*i p3Bea(c3 9ranieleI' lu<nd (ea2a ca nici o daun3 (3 nu (ur)in3 *i 6iind pururea ne=ncreB3tor 6a3 de cei care =l =ncon4oar3. #u8 po)ara ace(tei precauii ne23(urate el =*i deB)olt3 2ai de9ra83 =nclinaia de a adul2eca 2ari di6icult3i *i pri2e4dii dec<t de a (e eApune cu u*urin3 de(tinului unei =n6r<n9eri. O alt3 caracteri(tic3 co2un3 ace(tor copii' care arat3 totodat3 clar c<t de puin deB)oltat e(te la ei (enti2entul de co2uniune (ocial3' e(te 6aptul c3 (e 9<nde(c 2ai 2ult la ei =n*i*i dec<t la ceilali. A)e2 a(t6el un ta8lou cuprinB3tor al =ntre9ii deB)olt3ri. oi ace*ti oa2eni =nclin3 =n 9eneral c3tre o concepie pe(i2i(t3 de(pre lu2e *i nu pot 6i (ati(63cui de eAi(tena lor 63r3 a (e eli8era de 6al(ele tipare de )ia3 care =i =ncor(eteaB3.

=nceput. DeB)oltarea p(i>ic3 a copilului )a 6i =ntotdeauna i2pre9nat3 de raporturile (ociet3ii cu el' =ncep<nd cu pri2ele (e2ne ale (enti2entului nati) de co2uniune (ocial3' p<n3 la =n6lorirea pornirilor a6ecti)e' care 2er9 at<t de departe =nc<t copilul caut3 (3 (e apropie de aduli. #e poate 6ace oric<nd o8(er)aia c3 copilul =*i orienteaB3 r<)na (a a6ecti)3 a(upra altuia' nu a(upra lui =n(u*i' cu2 e(te de p3rere %reud. #tr3daniile (ale (unt di6ereniat nuanate' )ariind =n raport cu per(oanele c3rora (e adre(eaB3. La copiii care au trecut de )<r(ta de doi ani (e poate con(tata acea(t3 di6ereniere *i =n eApri23rile )er8ale. #enti2entul (olidarit3ii' al co2uniunii (ociale e(te propriu (u6letului copilului *i nu.1 p3r3(e*te pe o2 dec<t =n caBul unor 9ra)e de9ener3ri 2aladi)e ale p(i>icului. De.a lun9ul =ntre9ii )iei ace(t (enti2ent r32<ne nuanat' (e re(tr<n9e (au (e a2pli6ic3' iar =n caBurile 6a)ora8ile (e eAtinde nu nu2ai a(upra 2e28rilor 6a2iliei' ci a(upra tri8ului' poporului' a(upra =ntre9ii u2anit3i. El poate c>iar dep3*i ace(te li2ite' adre(<ndu.(e ani2alelor' plantelor' unor o8iecte ne=n(u6leite' 8a c>iar *i Co(2o(ului. =n e6ortul no(tru de a a4un9e la cunoa*terea 6iinei u2ane a2 c<*ti9at un i2portant punct de (pri4in: =nele9erea nece(it3ii de a eAa2ina o2ul ca pe o 6iin3 (ocial3.

-. OMUL CA %IIN`! #OCIAL!. Ne.a2 (tr3duit (3 ar3t32 c3 nu2ai atunci pute2 tra9e o concluBie a(upra per(onalit3ii unui indi)id c<nd =l 4udec32 *i =l =nele9e2 =n (ituaia eAi(tenial3 care =i e(te proprie. =nele9e2 prin (ituaie eAi(tenial3 poBiia o2ului =n an(a28lul lu2ii *i =n raport cu 2ediul apropiat' poBiia (a 6a3 de pro8le2ele cu care (e con6runt3 =n per2anen3' cu2 (unt cele pri. )ind acti)itatea pro6e(ional3' relaiile' raporturile cu (e2enii. A2 (ta8ilit pe acea(t3 cale c3 i2pre(iile care =l a(alteaB3 pe o2 din partea 2ediului (3u a28iant in6lueneaB3 =nc3 de la =nceput atitu. dinea 6a3 de eAi(ten3 a (u9arului' iar 2ai t<rBiu atitudinea copilului *i a adultului' per(i(t<nd de.a lun9ul =ntre9ii )iei. C>iar *i la cap3tul a nu2ai c<te)a luni de eAi(ten3 (e poate deter2ina cu2 (e co2port3 (u9arul =n 6aa )ieii. De la acea(t3 )<r(t3 =nainte nu 2ai poi con6unda =ntre ei doi (u9ari' dat 6iind c3 6iecare din ei 2ani6e(t3 de4a =n 2od pronunat apartenena la un tip de o2' tip care (e contureaB3 din ce =n ce 2ai net' 63r3 a pierde direcia luat3 de la 8un

,/

,-

CUNOA& EREA OMULUI

Capitolul IV

AM"REN ELE LUMII EY ERIOARE1

1. GENERALI !`I "RIVIND CONCE"`IA DE#"RE LUME. Condiionate de nece(itatea de a (e adapta la (ocietate' capacitatea de a percepe lu2ea eAterioar3 *i caracteri(tica 2ecani(. 2ului p(i>ic de a ur23ri =ntotdeauna un (cop ne conduc la ideea c3 at<t concepia de(pre lu2e c<t *i linia ideal3 de orientare :Ideale Leitlinie; ale unui o2 apar de ti2puriu =n (u6letul copilului' nu 9ata 6or2ate *i =ntr.o (tructur3 (e(iBa8il3' dar e)olu<nd cu2)a =n (6erele care ne dau pl3cuta i2pre(ie a cuno(cutului' a inteli9i8ilului' =ntot. deauna =n antiteB3 cu (enti2entul de inaccc(i8ilitate. Actele p(i>ice nu pot a)ea loc dec<t atunci c<nd e(te =ntreB3rit un (cop. Dup3 cu2 e(te cuno(cut' atin9erea ace(tuia pre(upune =n c>ip nece(ar po(i8ili. tatea (au li8ertatea de a aciona. Iar c<*ti9ul care reBult3 din deplina li8ertate de aciune nu tre8uie (u8e(ti2at. Un copil care' pentru pri2a dat3' (.a ridicat cop3cel' intr3 din acea clip3 =ntr.o lu2e cu totul nou3' (i2indu.(e oarecu2 =ntr.o at2o(6er3 o(til3. El poate (i2i =n puterea cu care (t3 pe propriile picioare o (peran3 cre(cut3 =n le93tur3 cu )iitorul (3u *i' ri(c<nd pri2ele =ncerc3ri de loco2oie' poate 6ie (3 ai83 di6erite 9rade de di6icultate' 6ie (3 nu =nt<2pine nici o di6icultate. A(e2enea i2pre(ii' e)eni2ente care pentru aduli par in(i9ni6iante 23runi*uri' eAercit3 o enor23 in6luen3 a(upra )ieii p(i>ice a copilului *i' =nainte de toate' a(upra 6or23rii concepiei (ale de(pre lu2e. A(t6el' copiii care =nt<2pin3 di6icult3i =n loco . 2oie )or a)ea de o8icei =n 6aa oc>ilor o i2a9ine ideal3 puternic

i2pre9nat3 de 2i*c3ri rapide' 6apt u*or de con(tatat dac3 ace*ti copii (unt =ntre8ai ce 4ocuri pre6er3 (au ce 2e(erie *i.ar ale9e. R3(pun(ul :)iBitiu' conductor de tren' taAator la auto8uBe etc.; )a ar3ta c3 =n (u6letul lor (e 6ace (i2it3 a(piraia de a dep3*i toate di6icult3ile in(u6icientei li8ert3i de 2i*care' de a a4un9e =ntr.o (ituaie =n care (3 nu 2ai re(i2t3 nici o in6erioritate' nici o u2ilire' (enti2ent care poate 6i eAtre2 de inten( atunci c<nd copiii (e deB)olt3 lent (au 2aladi). ot a*a' ade(ea (e con(tat3 c3 acei copii care' ca ur2are a unor de6ecte oculare' nu pot )edea lu2ea dec<t lacunar (e (tr3duie(c (3 prind3 2ai co2plet *i 2ai inten( i2a9inea )iBual3 a lu2ii' iar copiii cu o (en(i8ilitate auditi)3 deo(e8it3 ade(ea nu 2ani6e(t3 =nele9ere *i predilecie dec<t pentru anu2ite tonuri' care (un3 2ai =nc<nt3tor' pe (curt' ei (unt 6iri 2uBicale :Beet>o)en;. "rintre or9anele prin inter2ediul c3rora copilul caut3 (3 (t3. p<nea(c3 2ediul =ncon4ur3tor (e nu23r3 =n principal or9anele de (i2 care (ta8ile(c cu lu2ea eAterioar3 relaii trainice. Ele (unt ace. lea care particip3 ne2i4locit la edi6icarea concepiei de(pre lu2e. Dintre ace(tea tre8uie (3 nu2i2 2ai =nt<i oc>ii' =n 6aa c3rora (e de(c>ide lar9 lu2ea din 4ur. O2ului i (e i2pune =n (pecial lu2ea percepti8il3 predo2inant )iBual' 6urniB<ndu.i principalele ele2ente ale eAperienei (ale. #e con(tituie a(t6el i2a9inea )iBual3 a lu2ii' a c3rei i2portan3 63r3 e9al con(t3 =n aceea c3 di(pune de o8iecte per2anente' in)aria8ile' contrar celorlalte or9ane de (i2 care' cel 2ai ade(ea' (unt le9ate de (ur(e pa(a9ere de eAcita8ilitate' cu2 (unt urec>ea' na(ul' li28a *i' =n 2are parte' pielea. =n alte caBuri or9anul auBului e(te acela care predo2in3 *i creeaB3 o capacitate p(i>ic3 pentru care conteaB3 =n pri2ul r<nd lu2ea audi8il3. :"(Jc>e cu caracter acu(tic;. Mai rari (unt c>ine(teBici6' oa2eni re9lai =n a*a 6el =nc<t (en(i8ilitatea lor e(te aAat3 pe proce(ele 2otricitatii. O predo2inare a (i2ului 2iro(ului (au a celui al 9u(tului duce la con6i9urarea altor tipuri' din care cel dint<i =n (pecial' cu aptitudinea (a ol6acti)3' e(te ne6a)ora8il (ituat =n ci)iliBaia noa(tr3. Nu2ero*i (unt' apoi' copiii la care or9anele de 2i*care 4oac3 un rol i2portant. Unii )in pe lu2e d3ruii cu o 2ai 2are (printeneal3' ei (unt 2ereu =n 2i*care' iar 2ai t<rBiu (unt con(tr<n*i la o perpetu3 aciune? ace*tia =nclin3 =ndeo(e8i (pre per6or2ane care i2plic3 utiliBarea

,5

,@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

din plin a 2u(culaturii. C>iar =n (o2n i2pul(ul (pre aciune nu (e lini*te*te *i ade(ea (e poate o8(er)a cu2 ei (e ro(to9ole(c =ncoace *i =ncolo =n pat. Aparin aceleia*i cate9orii copiii Ha9itaiI' al c3ror nea(t<2p3r ade(ea e(te con(iderat drept in6ir2itate. =n 9eneral' nu eAi(t3 copii care (3 nu a8ordeBe )iaa at<t cu oc>ii *i urec>ile' c<t *i cu or9anele lor de 2i*care' pentru ca' din i2pre(iile *i cu po(i8i. lit3ile ce li (e o6er3' (3.*i a(a28leBe o i2a9ine 9lo8al3 a lu2ii' iar noi nu pute2 de(ci6ra 6irea unui o2 dec<t dac3 *ti2 cu ce or9an de (i2 (t3 el =n 6aa )ieii =n 2odul cel 2ai (pontan. C3ci toate relaiile au aici i2portana lor' in6luen<nd (tructurarea concepiei de(pre lu2e *i' prin acea(ta' deB)oltarea ulterioar3 a copilului.

/. ELEMEN ELE DEDVOL !RII CONCE"`IEI DE#"RE LUME. Acele aptitudini (peciale ale or9anului p(i>ic care particip3 =n pri2a linie la realiBarea concepiei de(pre lu2e au =n co2un 6aptul c3 ale9erea' acuitatea *i in6luena lor (unt deter2inate de (copul pe care o2ul =l =ntre)ede. A*a (e eAplic3 6aptul c3 un indi)id dat nu percepe dec<t o anu2it3 parte a )ieii' a 2ediului a28iant' a unui e)eni2ent etc. De aceea nu pute2 (e(iBa acea(t3 latur3 a p(i. >icului u2an dec<t dac3 ne 6ace2 o i2a9ine de(pre (copul (ecret al o2ului *i =nele9e2 c3 tot ceea 6ace el (t3 (u8 =nr<urirea ace(tui (cop. a; "ercepiile. I2pre(iile *i eAcitaiile pri2ite din a6ar3 prin inter2ediul or9anelor de (i2 dau creierului un (e2nal' din care (e pot con(er)a unele ur2e. Din ace(te ur2e (e con(truie*te lu2ea repreBent3rilor' precu2 *i lu2ea a2intirilor. Dar percepia nu e(te nicidecu2 co2para8il3 cu 6oto9ra6ia realiBat3 de un aparat 6oto. 9ra6ic' ci conine totdeauna ce)a ce ine de (peci6icul indi)idului. Nu tot ceea ce cine)a pri)e*te e(te *i perceput cu ade)3rat' iar c<nd doi oa2eni au pri)it aceea*i i2a9ine' pot (3 dea cele 2ai di)er9ente r3(pun(uri' dac3 li (e pun =ntre83ri =n le93tur3 cu acea(ta. Copilul' de a(e2enea' nu percepe din lu2ea care =l =ncon4oar3 dec<t ceea ce' pe o 8aB3 oarecare' con)ine indi)idualit3ii (ale de p<n3 atunci. A(t6el' percepiile copiilor la care pl3cerea de a pri)i (.a deB)oltat =n 2od deo(e8it (unt de natur3 preponderent )iBual3' ceea ce e(te caBul la 2a4oritatea oa2enilor. Alii =*i )or (atura i2a9inea lor

de(pre lu2e cu percepii auditi)e. A*a dup3 cu2 a2 2enionat' ace(te percepii nu (unt (trict identice cu realitatea. O2ul e(te capa. 8il (3 dea contactelor (ale cu lu2ea eAterioar3 6or2a cerut3 de indi. )idualitatea (a. A*adar' ceea ce un o2 percepe *i cu2 o 6ace' =n acea(ta con(t3 indi)idualitatea (a di(tinct3. "ercepia e(te 2ai 2ult dec<t un (i2plu 6eno2en 6iBic' e(te o 6uncie p(i>ic3 *i' lu<nd =n con(iderare natura ace(teia' circu2(tanele' 2odalitatea *i coninu. tul percepiei unui o2' e(te po(i8il (3 (e tra93 concluBii pro6unde cu pri)ire la )iaa (a interioar3. 8; A2intirile. "ute2 (ta8ili c3 or9anul p(i>ic' ale c3rui ele. 2ente (unt =nn3(cute' =n ceea ce pri)e*te capacitatea (a de deB)ol. tare depinde de cerina i2perioa(3 de acti)itate *i de realit3ile percepute. "ropul(at de tendina de a (e diri4a =n 2od core(punB3tor (pre un (cop' or9anul p(i>ic e(te inti2 le9at de capacitatea de 2i*. care a or9ani(2ului u2an. O2ul e(te o8li9at (3 concentreBe *i (3 ordoneBe =n or9anul (3u p(i>ic toate relaiile cu lu2ea eAterioar3' iar ace(ta' ca or9an al adapt3rii' e(te con(tr<n( (3 deB)olte *i toate acele capacit3i nece(are (ecurit3ii indi)idului *i care in de propria (a eAi(ten3. E(te acu2 clar c3 r3(pun(ul per(onal al or9anului p(i>ic la pro8le2ele )ieii la(3 =n 2od nece(ar ur2e =n proce(ul de deB)oltare p(i>ic3 *i c3' a(t6el' 6unciile 2e2oriei *i e)alu3rii (unt o8inute prin con(tr<n9erea eAercitat3 de tendina de adaptare. oc2ai (tocul de a2intiri =l deter2in3 pe o2 (3 (e =n9ri4ea(c3 de )iitorul (3u' (3.1 pre)ad3. "ute2 tra9e concluBia c3 toate a2intirile poart3 =n ele o intenie 6inal3 :incon*tient3;' c3 ele nu au =n noi o eAi(ten3 neutr3' c3 )or8e(c o li283 a)ertiBatoare *i (ti2ulatoare. Nu eAi(t3 a2intiri inerte. I2portana unei a2intiri o pute2 aprecia nu2ai dac3 ne.a2 l32urit =n pri)ina inteniei 6inale care =i (t3 la 8aB3. E(te i2portant de *tiut de ce un o2 =*i a2inte*te anu2ite lucruri' iar altele nu. Ne a2inti2 de acele e)eni2ente a c3ror e)ocare e(te i2portant3 *i util3 pentru 2eninerea unei anu2ite orient3ri p(i>ice *i le uit32 pe acelea a c3ror uitare e(te' de a(e2enea' a)anta4oa(3 =n acela*i ti2p. Acea(ta =n(ea2n3 c3 *i 2e2oria e(te inte9ral pu(3 =n (er)iciul adapt3rii core(punB3toare la (copul =ntre)3But. O a2intire (tator. nic3' 6ie ea *i eronat3' *i =n9lo8<nd' cu2 (e =nt<2pl3 de o8icei =n

,0

,,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

copil3rie' o 4udecat3 unilateral3' poate' atunci c<nd 6a)oriBeaB3 (copul ur23rit' (3 di(par3 din do2eniul incon*tientului *i (3 treac3 =n =ntre9i2e =n atitudine' =n (enti2ent *i intuiie. c; RepreBent3rile. =nc3 *i 2ai de(lu*it (e 2ani6e(t3 indi)idua. litatea o2ului =n repreBent3rile (ale. "rin repreBentare =nele9e2 reactualiBarea unei percepii' 63r3 ca o8iectul =n(u*i (3 6ie preBent. E(te' prin ur2are' o percepie reprodu(3' rec>e2at3 doar pe planul 9<ndirii' =n circu2(tane care re6lect3 din nou capacitatea creatoare a or9anului p(i>ic. Nu e(te )or8a pur *i (i2plu de repetarea percep. iei realiBate anterior *i de4a in6luenate de puterea creatoare a p(i>i. cului ' ci de repreBentarea pe care o2ul *i.o 6ace *i care e(te din nou =n =ntr9i2e reBultatul (peci6icului (3u' o nou3 oper3 de art3 care =i e(te caracteri(tic3. EAi(t3 repreBent3ri care dep3*e(c cu 2ult 9radul lor de claritate *i care (e 2ani6e(t3 ca percepiile' ap3r<nd at<t de tran*ant de parc3 nu ar 6i repreBent3ri' ci ca *i cu2 o8iectul a8(ent' eAcitator' ar 6i real2ente de 6a3. Vor8i2 atunci de >alucinaii' de repreBent3ri care iB8une(c de parc3 ar 6i deter2inate de preBena o8iectului. Condiiile (unt (i2ilare cu cele de(cri(e 2ai (u(. &i >alucinaiile (unt reBultatul acti)it3ii creatoare a or9anului p(i>ic' 6or2<ndu.(e =n 6uncie de (copurile *i inteniile pe care le ur23re*te per(oana re(pecti)3. Un eAe2plu ne )a l32uri 2ai 8ine. O t<n3r3 inteli9ent3 (e 23rita(e =2potri)a )oinei p3rinilor ci. A)er(iunea ace(tora 6a3 de deciBia 6etei a 6o(t at<t de 2are =nc<t a du( la ruperea co2plet3 a raporturilor dintre p3rini *i 6iic3. <n3ra a a4un( cu ti2pul la con)in9erea c3 p3rinii ei proceda(er3 in4u(t 6a3 de d<n(a' a*a =nc<t 2ultiple =ncerc3ri de reconciliere au e*uat' lo)indu.(e de or9oliul *i =nd3r3tnicia a28elor p3ri. "rin c3(3torie t<n3ra' care pro)enea dintr.o 6a2ilie de )aB3' a a4un( =ntr.o (ituaie cu totul 2iBer3. EAa2inarea (uper6icial3 a (ituaiei nu ar 6i putut duce la concluBia c3 t<n3ra =*i rata(e )iaa *i nu ar 6i eAi(tat nici un 2oti) de nelini*te cu pri)ire la (oarta ei dac3' de c<t)a ti2p' nu (.ar 6i produ( 6eno2ene cu totul (tranii. Ea era copilul pre6erat al tat3lui. Relaiile 6u(e(er3 at<t de (tr<n(e =ntre tat3 *i 6iic3' =nc<t o a(e2enea ruptur3 tre8uie (3 6i p3rut cu2 nu (e poate 2ai (urprinB3toare. Cu ocaBia c3(3toriei tat3l (e

purta(e din cale a6ar3 de r3u cu 6ata' cearta 6iind lip(it3 de orice 2ena4a2ent. C>iar *i dup3 ce ea a dat na*tere unui copil' p3rinii nu (.au =nduplecat nici (3.1 )ad3' nici (3 (e apropie =n )reun 6el de 6iica lor' iar acea(ta' do2inat3 de un puternic (i2 al onoarei' a deBa)uat cu at<t 2ai 2ult atitudinea p3rinilor cu c<t 2ai dureroa(3 era i2. pre(ia de a 6i 6o(t tratat3 nedrept' =ntr.o c>e(tiune =n care dreptatea era de partea ei. E(te nece(ar (3 a)e2 clar =n 2inte 6aptul c3 (tarea de (pirit a tinerei 6e2ei era total2ente do2inat3 de (i2ul onoarei. oc2ai acea(t3 tr3(3tur3 de caracter eAplic3 de ce a 6o(t ea at<t de a6ectat3 de =n)r348irea cu p3rinii. Ma2a (a era o 6e2eie (e)er3' cin(tit3' de(i9ur dotat3 cu calit3i deo(e8ite' dar care =*i trata 6iica cu duritate. =n aparen3 cel puin' ea =nele9ea (3 (e (u8ordoneBe (oului' 63r3 ca prin acea(ta (3.*i piard3 de2nitatea. Ba c>iar accentua acea(t3 (u. punere cu o oarecare 2<ndrie *i (e 63lea cu purtarea ei. %aptul c3 =n 6a2ilie (.a n3(cut *i un 83iat' care' =n calitatea lui de de(cendent 2a(culin *i de )iitor 2o*tenitor al nu2elui (ti2at' era 2ai preuit dec<t 6ata' a =nt3rit *i 2ai 2ult or9oliul ace(teia. Di6icult3ile deter. 2inate de c3(3torie' necuno(cute de ea p<n3 atunci' o 63cu(er3 (a (e 9<ndea(c3 cu *i 2ai 2are re)olt3 la nedreptatea (u6erit3 din partea p3rinilor. &i iat3 c3 =ntr.o noapte' =nainte de a ador2i' a a)ut ur23toarea )iBiune: u*a (.a de(c>i( *i Maica Do2nului a )enit la ea' (pun<n. du.i: H"entru c3 =2i e*ti at<t de dra93' te )e(te(c c3 la 2i4locul lui dece28rie )ei pleca dintre cei )ii? nu (e cade (3 6ii nepre93tit3I. %aptul nu a =n(p3i2<ntat.o' dar ea *i.a treBit (oul *i i.a po)e(tit totul. A doua Bi a 6o(t =ncuno*tinat 2edicul. Era )or8a de o >aluci. naie. Cu toate ace(tea' 6e2eia (t3ruia =n con)in9erea c3 a )3But *i auBit ceea ce po)e(ti(e. La o pri23 pri)ire e(te aici ce)a de ne=nele(. Nu2ai 6olo(ind ci6rul no(tru )o2 putea o8ine unele clari6ic3ri. DeB8inarea cu p3rinii d3inuie' t<n3ra 6e2eie (e 93(e*te la (tr<2. toare' ea e(te or9olioa(3 *i' dup3 cu2 au (ta8ilit cercet3rile? =nclin3 (3 (e con(idere (uperioar3 tuturor. E(te de =nele( c3 o 6iin3 o2e. nea(c3 de 6elul ei' predi(pu(3 (3 ia(3 din (6era dat3' n3Buie*te (pre di)initate' are dialo9uri cu acea(ta. Ca Maica Do2nului (3 apar3 *i (3 r32<n3 la ni)el de repreBentare' cu2 e(te caBul la cei care (e

,G

,+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

roa93' 6aptul nu ar 6i 2irat pe ni2eni. Dar ace(t lucru n.o 2ulu2ea' ea a)<nd ne)oie de ar9u2ente 2ai puternice. De =ndat3 ce =nele9e2 c3 p(i>icul u2an e(te capa8il de tot 6elul de arti6icii' pro8le23 =*i pierde caracterul eni92atic. O2ul care )i(eaB3 nu (e 93(e*te oare =ntr.o (ituaie analoa93W #in9ura deo(e8ire e(te c3 6e2eia acea(ta )i(eaB3 cu oc>ii de(c>i*i. re8uie'=n plu(' (3 ine2 (ea2a de 6aptul c3 =n acel 2o2ent or9oliul ei era B9<nd3rit de un (enti2ent de u2i. lire. &i atunci' pe nea*teptate' o alt3 2a23 )ine pur *i (i2plu la d<n. (a' anu2e acea 2a23 de(pre care poporul ad2ite c3 e(te o 2a23 8un3 a tuturor. Ma2ele =n cauB3 tre8uie (3 6ie' una 6a3 de cealalt3' =ntr.o anu2it3 antiteB3. Maica Do2nului apare din cauB3 c3 propria 2a23 a tinerei 6e2ei nici nu (e 9<nde*te (3 )in3 la ea. Apariia 6ace aluBie la carena de a6ecti)itate a propriei 2a2e. <n3ra 6e2eie e(te =n 2od )3dit =n c3utarea 2odalit3ii prin care (3.*i acuBe cel 2ai 8ine p3rinii. Mi4locul lui dece28rie nu e(te o dat3 calendari(tic3 cu totul lip(it3 de (e2ni6icaie. E(te perioada =n care =n )iaa oa2enilor au loc 2ani6e(t3ri a6ecti)e 2ai de(c>i(e' =n care ei de)in 2ai prie. teno*i' =*i 6ac cadouri etc' perioada =n care' de a(e2enea' po (i8i. lit3ile de reconciliere de)in 2ult 2ai 2ari *i' 8ine=nele(' 2o2entul are o cert3 le93tur3 cu pro8le2a )ital3 a tinerei 6e2ei. Ceea ce e(te deoca2dat3 (traniu e(te 6aptul c3 a2icala )iBit3 a Maicii Do2nului (e =n(oe*te cu ce)a di(onant' cu )e(tirea apro. piatei 2ori a tinerei 6e2ei. &i nu poate 6i lip(it de o anu2it3 i2por. tan3 6aptul c3 ea i.a co2unicat (oului ace(t lucru cu o 2in3 de 8un3 di(poBiie. Mai 2ult' pre)e(tirea ie(e din cercul 6a2iliei' a doua Bi 6iind =n*tiinat 2edicul. Era de.acu2 u*or (3 (e deter2ine o )i[it3 a 2a2ei tinerei 6e2ei. La c<te)a Bile dup3 aceea' apare pentru a doua oar3 Maica Do2nului *i.i (pune acelea*i cu)inte. La =ntre8area re6eritoare la 6elul =n care a decur( =nt<lnirea cu propria 2a23' t<n3ra 6e2eie a (pu( c3 ace(teia =i era 9reu (3 recunoa(c3 c3 nu are dreptate. "er(i(t3 )ec>iul lait2oti). A)e2 din nou de.a 6ace cu 6aptul c3 nu 6u(e(e atin( (copul a6ir23rii (uperiorit3ii 6a3 de 2a23. #.a t3cut atunci =ncercarea de a.*i pune clar pe p3rini =n 6aa (t3rii de 6apt' (cop =n care a a)ut loc o =nt<lnire cu tat3l' reu*it3 =ntru totul. A reBultat o (cen3 =nduio*3toare. <n3ra 6e2eie era totu*i =n conti. nuare ne2ulu2it3' de )re2e ce ea (u(inea c3 era ce)a teatral =n

conduita tat3lui ei. &i de ce a 63cut.o el pe d<n(a (3 a*tepte at<t de 2ultRW #t3ruia' a*adar'=nclinaia de a nu le da dreptate altora *i de a (e eri4a pe (ine =n =n)in93tor. "ute2 a6ir2a' =n lu2ina celor ar3tate p<n3 aici' c3 >alucinaia are loc =n 2o2entul =n care ten(iunea p(i>ic3 atin9e punctul 2aAi2' o2ul te2<ndu.(e de ratarea (copului (3u. %3r3 =ndoial3 c3 odinioar3' *i poate c3 *i a(t3Bi' =n caBul unor populaii =napoiate' a(e2enea >alucinaii pot eAercita o =nr<urire i2portant3. Unele >alucinaii' a*a cu2 le cunoa*te2 din (crierile unor c3l3tori' (e re6er3 la )edenii pe care le au cei care' (tr383t<nd pu(tiuri' =nt<2pin3 di6icult3i' (u6er3 de 6oa2e' de (ete' de o8o(eal3' de deBorientare. E(te o ten(iune a tr3irii celei 2ai 2ari 2iBerii' care (e i2pune puterii de repreBentare a celui care (u6er3' 63c<ndu.1 (3 (e =nale 6oarte clar de la depri2area (u6letea(c3 actual3 la o (tare eu6oric3. Acea(ta =i =n)ioreaB3 pe cei i(to)ii'reani23 6orele celui *o)3itor'=l 6ace pe indi)id 2ai puternic (au 2ai nei2pre(iona8il' c<nd nu are e6ectul unui 8al(a2' al unui narcotic. Ni (e i2pune con(tatarea c3 6eno2enul >alucinaiei nu pre. Bint3 de 6apt ni2ic nou pentru noi'pentru c3 a2 *i 93(it (i2ilitudini e(eniale cu percepia' a2intirea *i repreBentarea' dup3 cu2 ur2eaB3 (3 93(i2 a(e2enea (i2ilitudini cu )i(ele. A(t6el de 6eno2ene (e pot produce cu u*urin3 printr.o eAacer8are Na repreBent3rii =n(3*i *i printr.o eAcludere a (piritului critic. A2 )rea (3 (u8linie2 c3 declan*area lor e(te =ntotdeauna deter2inat3 de (ituaii eAtraordinare. A(e2enea 6apte (ur)in =ntr.o (tare de 2are (u6erin3 2oral3 *i (u8 i2pre(ia unei a2enin3ri cu2plite' la oa2eni care' prin dep3*irea (ituaiei' tind (3 (cape de un (enti2ent de (l38iciune. Cu c<t ten(iunea e(te 2ai 2are =n a(e2enea (ituaie' cu at<t (e ine (ea2a 2ai puin de 9la(ul criticii. Con6or2 principiului H(cap3 cu2 poiI' e(te atunci po(i8il ca or9anul p(i>ic (3.*i =n)e(tea(c3 =ntrea9a ener9ie =n apariia repreBent3rii (u8 6or2a >alucinaiei. Cu >alucinaia (e =nrude*te iluBia' care (e deo(e8e*te de cea dint<i prin eAi(tena unui punct de contact eAterior' t393duit =ntr.un 2od caracteri(tic' ca de eAe2plu =n Craiul ielelorde Goet>e. BaBa' adic3 (tarea de criB3 p(i>ic3' r32<ne aceea*i.

GF

G1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Un alt caB ne )a ar3ta cu2 e(te =n 23(ur3 6ora creatoare a or9anului p(i>ic' =n condiiile unei (t3ri de criB3' (3 produc3 6ie o >alucinaie' 6ie o iluBie. Un 83r8at de 6a2ilie 8un3' care =n(3' ca ur2are a unei proa(te educaii' era un nei(pr3)it' a o8inut un a23r<t po(t de copi(t. El nu 2ai nutrea nici o (peran3 ca =n )iitor (3 a4un93 la o (ituaie de2n3 de (ti23. Acea(t3 di(perare' care ap3(a 9reu a(upra con*tiinei (ale' era ali2entat3 *i de repro*urile )enite din partea antura4ului (3u' ceea ce nu 63cea dec<t (3 a2pli6ice puternica (a ten(iune p(i>ic3. C3Bu a(t6el prad3 8eiei' care i.a adu( uitarea *i o 4u(ti6icare a caBului (3u. =n (curt ti2p a 6o(t internat =n (pital' ca alcoolic delirant. Delirurile (unt e(enial =nrudite cu >alucinaiile. #e *tie c3' =n caBurile de deliriu2 tre2en(-' 6or2a o8i*nuit3 a >alucinaiei con(t3 =n a )edea *oareci (au ani2ale ne9re' dar pot (3 apar3 *i alte 6or2e' =n 6uncie' de eAe2plu' de pro6e(iunea pacientului. "acientul no(tru a =nc3put pe 2<na unor 2edici care erau ad)er(ari ne=2p3cai ai alcoolului *i care i.au i2pu( un re9i2 (e)er. El a (c3pat co2ple. ta2ente de alcooli(2' a p3r3(it (pitalul )indecat *i ti2p de trei ani n.a pu( =n 9ur3 pic3tur3 de alcool. Ulterior a re)enit la (pital' cu alte (u6erine. "o)e(tea c3 la locul lui de 2unc3 :era acu2 2uncitor a9ricol; )edea 2ereu ap3r<nd un in( care =*i 83tea 4oc de d<n(ul' 63c<nd tot 6elul de (tr<283turi. O dat3' c<nd a(ta 1.a 2<niat pe(te 23(ur3' a luat o unealt3 *i a aruncat.o =n el' ca (3 )ad3 dac3 are de.a 6ace cu un o2 =n carne *i oa(e. Vedenia (.a 63cut ne)3But3' dar dup3 aceea (.a =ntor( *i 1.a (t<lcit =n 83taie. =ntr.un a(e2enea caB nu (e poate )or8i de n3lucire (au de >alucinaie' pentru c3 )edenia a)ea ni*te pu2ni cu totul reali. EApli. caia e(te u*or de dat: c>iar dac3 >alucina' el =*i (uprapunea >alu. cinaia pe un o2 real. #.a con(tatat c3' de*i )indecat de alcooli(2 la ie*irea din (pital' o2ul (e apuca(e apoi din nou de 83ut. =*i pierdu(e (lu48a' 6u(e(e alun9at de aca(3 *i =*i c<*ti9a eAi(tena ca 2uncitor cu (apa' ocupaie pe care at<t el' c<t *i rudele (ale' o (ocoteau c<t (e poate de u2il3. en(iunea (a p(i>ic3 era aceea*i ca odinioar3. A.l pri)a de alcool' =n(e2na un enor2 a)anta4' care =n(3 ec>i)ala cu a.l lip(i de con(olare. Dac3 ar 6i renunat la 83utur3' *i.ar 6i putut eAer. cita pri2a pro6e(iune. C<nd' aca(3' i (e 63ceau repro*uri' (pun<n.

du.i.(e c3 nu e 8un de ni2ic' aluBia la alcooli(2ul (3u i (e p3rea 2ai puin dureroa(3 dec<t aceea la incapacitatea (a. Dup3 )indecare' (.a 93(it din nou =n 6aa realit3ii' a unei (ituaii care nu era cu ni2ic 2ai puin 9rea dec<t precedenta. Neput<ndu.(e redre(a' a recur( din nou la alcool ca preteAt pentru dec3derea (a. =n condiiile ace(tei 2iBerii p(i>ice reap3rur3 >alucinaiile. #.a 93(it =n (ituaia de 2ai =nainte *i pri)ea lucrurile =n a*a 6el de parc3 dintotdeauna ar 6i 6o(t un 8ei)an' Bic<ndu.*i c3 *i.a ratat )iaa din cauBa eAce(ului de 83utur3 *i c3 ni2ic nu (e 2ai putea =ndrepta. Ca 8olna)' putea (3 (cape de noua *i u2ila lui ocupaie' practicat3 63r3 nici o tra9ere de ini23' ne6iind o8li9at (3 ia el =n(u*i o deciBie =n acea(t3 pri)in3. A*a (e 6ace c3 (u(. po2enita )edenie a per(i(tat 2ult3 )re2e' readuc<ndu.1 =n cele din ur23 =n (pital. De.acu2 =ncolo el =*i putea (pune' drept con(olare' c3 ar 6i 6o(t capa8il (3 par)in3 la o (ituaie 2ult 2ai 8un3' dac3 nu l.ar 6i p3(cut nenorocul 8eiei. "e acea(t3 cale el =*i putea eAalta (enti2entul per(onalit3ii. =ntreinerea ace(tui (enti2ent' a con)in. 9erii de a 6i 6o(t apt de realiB3ri 2ai 2ari' =n caBul =n care nu l.ar 6i lo)it acel nenoroc' era pentru el un lucru 2ai i2portant dec<t 2unca =n(3*i. =n 6elul ace(ta a atin( el linia de 6or3 :Mac>tlinie; *i putea (u(ine c3 ceilali nu erau 2ai 8uni dec<t el' dar c3 lui o piedic3 i.a (tat =n dru2' nel3(<ndu.(e =ndep3rtat3. =n acea(t3 (tare de (pirit' prin care c3uta o 2oti)are con(olatoare' (.a (tructurat =n ci' ca o iB83)ire' i2a9inea 83r8atului care 63cea 9ri2a(e.

-. %AN EDIA. O alt3 acti)itate producti)3 a or9anului p(i>ic o con(tituie 6anteBia. Ur2e de acea(t3 natur3 pute2 93(i =n toate 6eno2enele de care nc.a2 ocupat p<n3 acu2. E(te ce)a analo9 cu ceea ce (e =nt<2pl3 =n acele acti)it3i p(i>ice =n care anu2ite a2intiri trec =n pri2.plan (au c<nd (e con(truie(c repreBent3ri. I2a9inaia co2port3 *i ea' ca pe o co2ponent3 e(enial3' acea pre)iBiune pe care un or9ani(2 a6lat =n 2i*care o poart3 cu (ine. %anteBia e(te de alt6el le9at3 de 2o8ilitatea or9ani(2ului ' ne6iind ea =n(3*i dec<t o 6or23 a pre)iBiunii. C<nd' =n caBul 6antaB3rilor copiilor *i adulilor 7 denu2ite *i )i(e diurne 7 (e pl3(2uie(c >i2ere' a)e2 de.a 6ace cu acelea*i repreBent3ri re6eritoare la )iitorul care.1 intere(eaB3 pe

G/

G-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

o2 *i pe care el =ncearc3 (3.1 edi6ice' pre6i9ur<ndu.1 =n propria (a 2anier3. Dac3 eAa2ip32 produ(ele 6anteBiei copiilor' 93(i2 c3 4ocul puterii :da( #piel derMac>t;' ca 6actor e(enial' ocup3 un (paiu lar9 *i c3 =n el (e re6lect3 =ntotdeauna (copuri a28iioa(e. Cele 2ai 2ulte 6antaB3ri =ncep cu cu)intele: Hc<nd )oi 6i 2areI' *i altele de 6elul ace(ta. EAi(t3 *i aduli care 2ai tr3ie(c ca *i cu2 ei =nc3 ar tre8ui (3 2ai crea(c3. Relie6area liniei de 6or3 arat3 c3 )iaa p(i>ic3 (e poate deB)olta doar dac3 =n preala8il a 6o(t (ta8ilit un (cop. =n (ocietatea u2an3 (copul e(te acela al o8inerii )alorii. Nu (e r32<ne aproape niciodat3 la (copuri neutre' deoarece )iaa co2un3 a oa2enilor (e a(ociaB3 cu o ne=ncetat3 23(urare de (ine' din care reBult3 4indul de (uperioritate *i dorina de a ie*i )ictorio( =n co2petiie5. De aceea e(te eAplica8il 6aptul c3 acele 6or2e de pre)iBiune pe care le 93(i2 =n produ(ele i2a9inati)e ale copiilor (unt de re9ul3 repreBent3ri de putere :Mac>tLor(tellun9en;. C<t pri)e*te (6era ace(tor repreBent3ri' a i2a9inaiei' nu (e poate (ta8ili nici o re9ul3 (au' cu alte cu)inte' *i =n ace(t do2eniu tre8uie (3 e)it32 c3derea =n 9re*eala 9eneraliB3rii. Dar dac3 cele (pu(e 2ai (u( (e aplic3 la un nu23r 2are de caBuri' (unt unele (ituaii =n care nu (e poate proceda =n acela*i 2od. E(t e u*or de =nele( c3 i2a9inaia )a 6i 2ai puternic deB)oltat3 la acei copii care pri)e(c )iaa cu o(tilitate' atitudine la care (e a(ociaB3 de o8icei un 2ai puternic (pirit de pre)edere. A(t6el' copiii 8oln3)icio*i' pe care )iaa =i cople*e*te cu necaBuri' au o 6ante[ie 2ai 8o9at3 *i =nclinaia de a (e ocupa de lucruri i2a9inare. =n con(ecin3' ade(ea (ur)ine un (tadiu de deB)oltare =n care i2a9inaia e(te c>e2at3 =n a4utor pentru e)adarea din )iaa real3' dup3 cu2 ea e(te utiliBat3 *i pentru con. da2narea )ieii reale. Celui re)oltat =2potri)a 2ici2ii eAi(tenei ea =i d3 (enBaia de 8eie a puterii :Mac>trau(c>;. Nu nu2ai linia de 6or3 poate 6i (ta8ilit3 cu a4utorul i2a9i. naiei' ci acea(ta are un 2are rol *i =n 9eneBa (enti2entului de co. 2uniune (ocial3. Aproape niciodat3 6antaB3rile in6antile nu au =n )edere punerea =n )aloare doar a puterii copilului' puterea acea(ta inter)enind' =ntr.un 6el' =n 6a)oarea altora. Ace(ta e(te' de pild3' caBul 6antaB3rilor al c3ror coninut cul2ineaB3 =n dorina de a 6i

(al)ator' de a )eni =n a4utorul cui)a' de a 6i =n)in93torul )reunui 2on(tru d3un3tor oa2enilor *i altele de 6elul ace(ta. E(te 6rec)ent3 la copii ideea 6anteBi(t3 c3 ei nu 6ac parte din 6a2ilia care =i cre*te. Muli copii nutre(c con)in9erea c3 =n realitate ei pro)in dintr.o alt3 6a2ilie' c3 =ntr.o Bi ade)3rul )a ie*i la i)eal3 *i c3 tat3l ade)3rat :=ntotdeauna per(oan3 de )aB3; )a )eni (3.i ia la el. E(te =ndeo(e8i caBul unor copii cu un puternic (enti2ent de in6erioritate' eApu*i la pri)aiuni' la u2iline (au care nu (e 8ucur3 de (u6icient3 a6eciune din partea antura4ului lor. Ade(ea a(e2enea idei de 9randoare (e 2ani6e(t3 c>iar *i =n atitudinea eAterioar3 a copiilor' care (e co2. port3 de parc3 ar 6i de.acu2 aduli. G3(i2 *i 6or2e c)a(i2aladi)e ale 6anteBiei' ca de pild3 predilecia unui copil pentru p3l3rii cu 8oruri tari (au pentru 2ucurile de i9ar3 (au' dac3 e(te )or8a de o 6at3' (tr3daniile ei de a p3rea 83r8at. #unt 2ulte 6ete care pre6er3 o inut3 (au o =28r3c32inte 83ieea(c3 @. EAi(t3 *i unii de care ne pl<n9e2 c3 au prea puin3 6anteBie. E(te' de(i9ur' o concluBie eronat3. %ie c3 a(e2enea copii nu.*i eAterioriBeaB3 i2a9inaia' 6ie c3 2oti)e te2einice i.au deter2inat (3 lupte =2potri)a deB)olt3rii produ(elor 6anteBiei lor. #e poate ca =n 6elul ace(ta un copil (3 tr3ia(c3 (enti2entul puterii. =n (tr3dania lor de a (e adapta la realitate' ace(tor copii i2a9inaia li (e pare ne83r83tea(c3 (au in6antil3' a*a =nc<t o re(pin9. =n unele caBuri ace(t re6uB 2er9e de(tul de departe *i atunci (e pare c3 i2a9inaia lip(e*te aproape cu totul la a(e2enea copii.

5. VI#ELE :GENERALI !`I;. =n a6ar3 de )i(ele diurne' de(cri(e 2ai (u(' eAi(t3 *i un alt 6eno2en' care apare 6oarte de ti2puriu *i care re6lect3 *i' de a(e2enea' (t3 la 8aBa unei inten(e acti)it3i p(i>ice. #unt )i(ele care (e produc =n ti2pul (o2nului. =n 9eneral' pute2 con(tata c3 re93(i2 aici la copil acela*i 2od de a )i(a ca *i =n caBul )i(elor diurne. "(i>olo9i de alt3dat3' eAperi2entai' au de2on(trat c3 )i(ele o2ului per2it deB)3luirea cu u*urin3 a carac. terului ace(tuia. Vi(ul e(te de 6apt un 6eno2en care' din toate ti2. purile' e(te pro6und i2plicat =n 9<ndirea o2ului. Vi(ele nocturne' ca *i cele diurne' =n(oe(c dorina de pre)iBiune a o2ului' dorina (a de a.*i croi un dru2 (pre )iitor *i de a 2er9e (i9ur pe ace(ta.

G@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Deo(e8irea net3 =ntre )i(ele diurne *i cele nocturne e(te aceea c3 pe c<nd cele dint<i (unt' la ne)oie' =nele(e' pentru celelalte 6aptul ace(ta nu e(te po(i8il dec<t eAtre2 de rar. O8(curitatea )i(elor nocturne e(te o caracteri(tic3 di(tinct3 a ace(tora *i (unte2 le(ne tentai (3 pre(upune2 c3 toc2ai ace(ta e(te (e2nul inutilit3ii unor a(e2enea 6eno2ene. #3 2enion32' =n treac3t' 6aptul c3 =n ace(te )i(e (e )3de*te acea linie de 6or3 a o2ului care )rea (a =ntreB3rea(c3 )iitorul *i care a(pir3 (3.1 do2ine. O8(er)area )ieii p(i>ice ne o6er3 ele2ente i2portante' a(upra c3rora )o2 re)eni.

@. RAN#"UNEREA A%EC IV! :EIN%U$LUNG;. "rin 6uncia (a de pre)iBiune' nece(itate e(enial3 a or9ani(2elor 2o8ile' pentru c3 ele (unt 2ereu pu(e =n 6aa unor pro8le2e pri)ind )iitorul' or9anul p(i>ic di(pune *i de capacitatea datorit3 c3reia nu nu2ai c3 (e(iBeaB3 ceea ce eAi(t3 =n realitate' ci' de a(e2enea' (i2te' 9>ice*te ceea ce )a eAi(ta 2ai t<rBiu. %eno2enul ace(ta =l nu2i2 Htran(pune. reI. Acea(t3 capacitate e(te eAtre2 de puternic deB)oltat3 la oa2eni. %eno2enul e(te at<t de lar9 r3(p<ndit' =nc<t =l 93(i2 =n orice co2. parti2ent al )ieii p(i>ice' (en(ul (3u 6iind pretutindeni nece(itatea de a pre)edea? c3ci atunci c<nd 23 )3d o8li9at (3.2i repreBint' (3 9<nde(c cu2 23 )oi co2porta =n caBul =n care (e )a pune o pro8le. 23' (e i2pune' de a(e2enea' (3 6or2uleB o 4udecat3 =nte2eiat3' care (3 (e poat3 de9a4a din (ituaia actual3' =n cur( de e)oluie. Nu2ai adun<nd =ntr.un 23nunc>i ceea ce 9<ndi2' (i2i2 *i intui2 =n le93. tur3 cu o (ituaie pe care a8ia ur2eaB3 (.o tr3i2' pute2 do8<ndi un punct de )edere care (3 ne =n93duie (3 ne concentr32 6orele =ntr.o anu2it3 direcie' (au (3 o e)it32 =n c>ip pre)3B3tor. ran(punerea are loc *i atunci c<nd contact32 )er8al pe cine)a. E(te i2po(i8il (3 co2unic32 cu un o2' dac3 nu ne tran(pune2 =n (ituaia lui. De o con6i9uraie (pecial3 (e 8ucur3 tran(punerea =n caBul artei teatrale. Alte 2ani6e(t3ri ale tran(punerii (e re6er3 la caBurile =n care oa2enii a4un9 (3 tr3ia(c3 un (enti2ent aparte atunci c<nd o8(er)3 c3 pe alii =i a2enin3 )reo pri2e4die. =n a(e2enea =2pre4ur3ri' tran(punerea e(te uneori at<t de puternic3 =nc<t' de*i per(onal o2ul nu e(te =n pericol' el 6ace in)oluntar 9e(turi de ap3rare. E(te apoi cuno(cut3 2i*carea de retra9ere pe care o 6ace2 cu 2<na atunci c<nd cine)a a

(c3pat' de eAe2plu' un pa>ar. La popice ade(ea (e poate o8(er)a cu2 unii 4uc3tori tind (3 participe la 2i*carea 8ilei' anticip<nd.o prin pantd2i23' ca *i cu2 ar )oi (3.i in6lueneBe cur(ul. #au (3 ne 9<ndi2 la ceea ce (i2i2 c<nd )ede2 pe cine)a cur3<nd 6erea(tra de la un eta4 =nalt al unui 8loc' ori la ce (i2i2 c<nd un orator are nenorocul (3 (e =2pot2olea(c3. La teatru nu )o2 putea nicidecu2 (3 e)it32 =2p3rt3*irea (enti2entelor eApri2ate de actori' 4uc<nd =n interiorul no(tru di)er(ele roluri din pie(3. A*adar' tran(punerea a6ecti)3 depinde de =ntrea9a noa(tr3 eAperien3 tr3it3. Dac3 cercet32 ori9inea ace(tei 6uncii' a ace(tei po(i8ilit3i de a ne tran(pune =n (i232intele celorlali' )o2 93(i eAplicaia =n (enti2entul nati) de co2uniune (ocial3. Iniial ace(ta e(te un (enti. 2ent co(2ic' un re6leA al coeBiunii =ntre9ului Co(2o(' care d3inuie =n noi' de care nu ne pute2 =n(tr3ina *i care ne 6ace capa8ili (3 a(i. 2il32 a6ecti) lucrurile (ituate =n a6ara corpului no(tru. A*a cu2 (enti2entul de co2uniune (ocial3 pune =n e)iden3 di6erite 9rade' tran(punerea a6ecti)3 co2port3 *i ea o 9radare' 6apt o8(er)a8il c>iar *i la copii. EAi(t3 copii care (e ocup3 de p3pu*i de parc3 ace(tea ar 6i 6iine )ii' pe c<nd alii poate c3 nu (unt intere(ai dec<t (3 )ad3 ce (e a6l3 =n3untrul ace(tora. C<nd raporturile de co2uniune (ocial3 (unt co2utate de la (e2eni c3tre lucrurile lip(ite de )ia3' in(i9ni6iante ca )aloare' deB)oltarea unui o2 poate (3 e*ueBe cu totul. CaBurile de torturare a ani2alelor' pe care le o8(er. )32 ade(ea la copii' nu (unt de conceput dec<t dac3 ad2ite2 a8. (ena total3 a tran(punerii =n (i232intele altor 6iine. Drept ur2are' (e poate ca a(e2enea copii (3 a4un93 (3 (e intere(eBe de lucruri 63r3 nici o i2portan3 pentru deB)oltarea lor =n colecti)itate' (3 nu dea nici o atenie intere(elor altora *i (3 nu (e 9<ndea(c3 dec<t la ei =n*i*i. oate ace(tea (unt deter2inate de 9radul (c3But de tran(punere a6ec. ti)3' =n cele din ur23 lip(a tran(punerii a6ecti)e conduce la re6uBul cate9oric al cola8or3rii.

0. IN%LUEN`A OMULUI A#U"RA CELORLAL`I :$I"NODA &I #UGE# IA;. Dac3 ne =ntre832 =n ce 6el (e poate realiBa' =n 9eneral' in6luena celorlali oa2eni' (t3 =n (piritul p(i>olo9iei indi)iduale :Indi)idualp(Jc>olo9ie; 0 (3 r3(pund3 c3 =n

G,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

acea(t3 pri)in3 inter)in 6eno2enele de (olidaritate. =ntrea9a noa(tr3 )ia3 (e de(63*oar3 (u8 (e2nul po(i8ilit3ii pri2ordiale a in6luen3rii reciproce. Acea(ta e(te deo(e8it de accentuat3 =n anu2ite caBuri' cu2 (unt raporturile dintre pro6e(or *i ele)' p3rini *i copii' (o *i (oie. #u8 in6luena (enti2entului de co2uniune (ocial3 are loc' =ntr.o anu2it3 23(ur3' )enirea =n =nt<2pinarea aciunii eAercitate de cel3lalt. Gradul ace(tei in6luena8ilit3i depinde =n(3 de 23(ura =n care apare =nte2eiat dreptul celui care in6lueneaB3 a(upra celui in6luenat. E(te eAclu(3 o in6luen3 de durat3 a(upra cui)a' =n caBul =n care ace(ta e(te (upu( unui pre4udiciu. In6luena )a 6i 2aAi23 =n caBul =n care ne a6l32 =ntr.o (tare de (pirit care ne d3 (enti2entul c3 propriul no(tru drept e(te 9arantat. =ndeo(e8i pentru educaie ace(t punct de )edere e(te i2portant. E(te po(i8il (3 (e propun3 (au c>iar (3 (e practice o alt3 6or23 de educaie. O educaie care ar ine (ea2a de ace(t punct de )edere ar 6i e6icient3 toc2ai pentru c3 (.ar conecta la ceea ce e(te a8(olut 6unda2ental' anu2e la (enti2entul de co2u. niune (ocial3. Ea nu ar da reBultate dec<t =n caBul =n care un o2 ar =ncerca (3 (e (u(tra93 =n 2od deli8erat in6luenei (ociet3ii. Iar lucrul ace(ta nu (e 6ace 63r3 co2plicaii? tre8uie du(3 =n preala8il o lupt3 2ai =ndelun9at3' =n cur(ul c3reia (3 (l38ea(c3 le93turile (ale cu 2ediul *i el (3 (e 93(ea(c3 =ntr.o opoBiie total3 6a3 de (enti2entul de co2uniune (ocial3. Atunci orice in6luen3 eAercitat3 a(upra (a =nt<2pin3 reBi(ten3 (au c>iar de)ine i2po(i8il3 *i a)e2 =n 6a3 pri)eli*tea unui o2 care la orice tentati)3 de a (e aciona a(upra lui r3(punde printr.o aciune =n (en( contrar :(pirit de contradicie;. A)e2 deci toate 2oti)ele (3 ne a*tept32 ca unii copii' care (e (i2t 2ai 2ult (au 2ai puin opri2ai de 2ediul lor' (3 2ani6e(te o (la83 capacitate *i =nclinaie de a da a(cultare educatorilor lor. EAi(. t3' de(i9ur' nu2eroa(e caBuri =n care pre(iunea din a6ar3 e(te at<t de puternic3 =nc<t =nl3tur3 orice reBi(ten3' =n aparen3 orice in6luen3 6iind acceptat3 *i ur2at3. Ne )o2 con)in9e =n(3 =n (curt ti2p c3 acea(t3 (upunere nu are nici o )aloare practic3. Ne a6l32 uneori =n 6aa (pectacolului unei 6iine 9rote*ti' 63cut3 inapt3 pentru )ia3 :a(. cultarea oar83;' un o2 care pururea a*teapt3 (3.i co2anBi ce *i cu2 (3 6ac3. Marele pericol pe care =l aduce cu (ine acea(t3 (upunere du(3 at<t de departe poate 6i apreciat prin 6aptul c3 acei copii care

a(cult3 de oricine =i ia (u8 puterea (a pot co2ite' la ordin' c>iar cri2e. =n 8andele de r3u63c3tori ei =ndepline(c roluri (ini(tre' pe c<nd capul 8andei (e ine =n 9eneral de.o parte. =n aproape toate ac. tele de pedep(ire r3(un3toare pu(e la cale de a(e2enea 8ande' a(t6el de indi)iBi (unt in(tru2entele de eAecuie ,. A(e2enea oa2eni dau do)ad3 de o a(cultare ne)ero(i2il3 prin proporiile ei *i pot (i2i =n acea(ta c>iar o (ati(6acere a propriei a28iii. Dac3 ne li2it32 =n(3 nu2ai la caBurile nor2ale =n care are loc in6luena' pute2 (ta8ili c3 indi)iBii cei 2ai di(pu*i (3 (e la(e in6lu. enai *i (3 coopereBe =n ace(t (en( (unt cei al c3ror (enti2ent de co2uniune (ocial3 a 6o(t cel 2ai puin contrariat *i c3' =n (c>i28' re6ractari (unt cei la care =nclinaia de a par)eni' a(piraia la (upe. rioritate au atin( cote deo(e8it de =nalte. O8(er)aia ne o6er3 Bi de Bi =n)332inte. C<nd p3rinii (e pl<n9 de un copil' o 6ac eAtre2 de rar pentru a.i repro*a a(cultarea oar83' pe ei nelini*tindu.i nea(cultarea' iar eAa2inarea unor a(t6el de copii ne arat3 c3 ei cad prad3 i2pul. (ului de a (c3pa de c>in9ile 2ediului lor *i c3' dac3 (e (tr3duie(c (3 6r<n93 nor2ele )ieii lor 23runte' e(te pentru c3 un trata2ent eronat i.a 63cut ina8orda8ili =n ceea ce pri)e*te inter)eniile peda9o9ice. N3Buina inten(3 (pre putere :da( inten(i)e #tre8en nac> Mac>t; e(te a(t6el in)er( proporional3 cu educa8ilitatea. =n po6ida ace(tui ade)3r' educaia noa(tr3 6a2ilial3 tinde =n principal (3 incite a28iia copilului *i (3.i inculce idei de 9randoare. Acea(ta nu din nu *tiu ce nec>i8Buin3' ci pentru c3 =ntrea9a noa(tr3 cultur3 *i ci)iliBaie' ele =n(ele i2pre9nate de a(t6el de idei de 9randoare' 9enereaB3 a(e2e. nea i2pul(uri' =nc<t =n 6a2ilie' ca *i =n (ocietate' preocuparea pri. 2ordial3 e(te aceea de a.1 6ace pe t<n3r (3 p3*ea(c3 =n )ia3 cu o (tr3lucire aparte' dep3*indu.i pe toi ceilali' pe c<t po(i8il =n toate pri)inele. =n capitolul =n care )o2 trata de(pre in6atuare )o2 ar3ta 2ai pe lar9 c<t de necore(punB3toare e(te acea(t3 2etod3 educa. ional3 8aBat3 pe a28iie *i cu2' lo)indu.(e de a(e2enea di6icult3i' deB)oltarea )ieii p(i>ice poate (3 e*ueBe. =ntr.o (ituaie (i2ilar3 cu a acelora care' ca ur2are a =nclinaiei lor de a (e (upune necondiionat' (e con6or2eaB3 aproape 63r3 eAcepie cerinelor 2ediului' (e 93(e*te orice 2ediu[nN. Ace(tuia tre8uie doar (3.i 6ie indu(3 intenia de a 6ace c<t)a ti2p tot ceea ce

G+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

i (e cere. Iat3 proce(ul care (t3 la 8aBa predi(poBiiei pentru >ipnoB3. =n le93tur3 cu acea(ta (unt de 63cut' =n 9eneral' ur23toarele o8(er. )aii: e(te po(i8il ca un o2 (3 declare (au (3 cread3 c3 poate 6i >ipno. tiBat' cu toate c3 lui =i lip(e*te (tarea de pre93tire p(i>ic3 6a)ora8il3 (upunerii. Dup3 cu2 e(te po(i8il ca un altul (3 opun3 >ipnoBei o reBi(ten3 cate9oric3 *i' cu toate ace(tea' (3 6ie (u6lete*te pre93tit la (upunere. $ipnoBa (e realiBeaB3 eAclu(i) pe 8aBa atitudinii p(i>ice a 2edi u2.ului' nu pe 8aBa (pu(elor (au credinelor ace(tuia. Din 9re*ita =nele9ere a ace(tui 6apt a reBultat 2ult3 con6uBie' pentru c3 =n >ipnoB3 a)e2 cel 2ai ade(ea de.a 6ace cu oa2eni care (e =2. potri)e(c' pe c<nd' =n de6initi)' ei (unt =nclinai (3 =ndeplinea(c3 ce. rinele >ipnotiBatorului. Acea(t3 (tare de di(poni8ilitate :Bereit(. Liili9Ceit; poate a)ea di6erite 9rade' a*a =nc<t reBultatele >ipnoBei di6er3 de la o2 la o2. Dar =n nici un caB di(poni8ilitatea =n 6aa >ipnoBei nu depinde de )oina >ipnotiBatorului' ci de di(poBiia p(i>ic3 a 2ed[u2.ului. C<t pri)e*te natura >ipnoBei' ea e(te =nrudit3 cu (tarea de (o2n. Eni92atic e(te doar 6aptul c3 pentru ca ace(t (o2n (3 (e pro. duc3 e(te nece(ar3 o co2and3 din partea altcui)a. Co2and3 care e(te e6icient3 nu2ai dac3 (e adre(eaB3 unui indi)id pre93tit (.o accepte. Deci(i)e =n pri)ina acea(ta (unt' dup3 cu2 (.a 2enionat' e(ena *i deB)oltarea per(onalit3ii 2ediu2.ului. Nu2ai atunci c<nd cine)a e(te =n a*a 6el (tructurat =nc<t (3 (e con6or2eBe 63r3 (pirit critic in6luenei altora' eAi(t3 po(i8ilitatea de a pro)oca =n el ace(t (o2n (peci6ic' care' 2ai 2ult dec<t (o2nul natural' e(te deconectat de capacitatea de aciune )oluntar3 proprie' =n a*a 23(ur3 =nc<t 6inal2ente indi)idul poate 6i pu( =n 2i*care de centrii 2o tori ai >ipnotiBatorului care d3 co2anda+. Din (o2nul nor2al r32<ne doar un 6el de (tare crepu(cular3' a*a =nc<t 2ediu2.ul nu.*i poate a2inti din cele ce (e petrec =n ti2pul >ipnoBei dec<t ceea ce )rea >ipno . tiBatorul. E(te eli2inat =n pri2ul r<nd (piritul critic' cea 2ai i2por. tant3 cucerire a or9anului p(i>ic =n condiiile (ociet3ii noa(tre. Un 2ediu2 e(te' ca (3 (pune2 a*a' o prelun9ire a 2<inii >ipnotiBa. torului' un or9an care 6uncioneaB3 la ordinul ace(tuia. Ma4oritatea oa2enilor capa8ili (3.i in6lueneBe pe alii atri8uie acea(t3 capacitate *i' =n 9eneral' orice po(i8ilitate de ace(t 6el' unui

6luid 2i(terio(' unei puteri eAtraordinare' care le.ar 6i proprii. Acea(ta duce la ne2aipo2enite (candaluri' la a8uBuri' =ndeo(e8i la re. )olt3toare eAce(e din partea celor care practic3 telepatia *i >ipnoti(. 2ul. La drept )or8ind' (e poate a6ir2a c3 ei =n4o(e(c =n a*a 23(ur3 de2nitatea u2an3 =nc<t nu ocole(c nici o po(i8ilitate de a lucra clande(tin. Nu tre8uie (3 (e =nelea93 de aici c3 6eno2enele pe care le preBint3 au la 8aB3 *arlatania. Nicidecu2. Dar creatura u2an3 e(te at<t de =nclinat3 la =n9enunc>ere =nc<t poate de)eni )icti2a unui indi)id care are tupeul (3 (e preBinte drept unul care (upraliciteaB3' dat 6iind c3 oa2enii =n 2a4oritatea lor (unt di(pu*i (3 (e (upun3' 63r3 (3 )eri6ice cu2 (tau lucrurile' plec<ndu.(e =n 6aa autorit3ii' l3(<n. du.(e inti2idai *i captai' (u8ordonai 63r3 cr<cnire' ceea ce' 6ire*te' niciodat3 nu a putut (3 pun3 ordine =n )iaa colecti)3 a oa2enilor' ci a condu( =ntotdeauna la un (upli2ent de re)olt3 din partea celor (upu*i. Ni2eni p<n3 a(t3Bi nu a practicat telepatia (au >ipnoti(2ul cu 8une reBultate pe ter2en 2ai lun9. %oarte ade(ea (.a =nt<2plat ca >ipnotiBatorul (3 dea pe(te un o2' un a*a.nu2it 2ediu2' care pur *i (i2plu 1.a HinterioriBatI1F. Ace(t lucru (.a petrecut *i cu oa2eni de *tiin3 i2portani' care au )oit (3.*i eAercita 6ora a(upra unor indi)iBi (u9e(tiona8ili. De 2ulte ori (ur)in e*ecuri c<nd 2ediu2.ul (e do)ede*te a 6i' ca (3 (pune2 a*a' un =n*elat =n*el3tor' pe de o parte a239it' pe de alta =n9enunc>eat de (ine =n(u*i. Dar puterea care ni (e pare a intra =n aciune aici nu e(te niciodat3 aceea a >ipnotiBa. torului' ci totdeauna a)e2 de.a 6ace cu =nclinaia 2ediu2.ului de a (e (upune? nu e(te )or8a de nici o putere 2a9ic3' ci de eAtraordinara pricepere a >ipnotiBatorului de a pune =n (cen3 6ar(a. Dac3' =n 4c>i28' cine)a e(te o8i*nuit (3 duc3 o )ia3 =ntru totul dup3 c>i8. Buin3 (a *i nu.*i =n(u*e*te 63r3 di(cern32<nt concluBiile altora' atunci =n 2od 6ire(c un a(t6el de o2 nu )a putea 6i >ipnotiBat *i nici nu )a preBenta (traniile 6eno2ene ale telepatiei. Deci toate ace(te 6eno2ene nu (unt dec<t 6eno2ene ale a(cult3rii oar8e. =n ace(t conteAt e(te de 2enionat *i (u9e(tia. "ute2 =nele9e e(ena ace(teia nu2ai dac3 o in(er32' =n cel 2ai lar9 (en(' =n (6era i2pre(iilor :EindriicCe;. E(te de la (ine =nele( c3 o2ul nu nu2ai c3 pri2e*te la un 2o2ent dat i2pre(ii' ci c3 *i (t3 =n per2anen3 (u8 in6luena lor. Receptarea de i2pre(ii nu e(te cu totul in(i9ni6iant3'

+F

+1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

ace(tea continu<nd (3 acioneBe a(upra noa(tr3. Iar c<nd ace(tea (unt de2er(uri din partea unui alt o2' =ncerc3ri de a ne con)in9e' de a ne =ndupleca' =n ace(t caB pute2 )or8i de (u9e(tii. Are loc 2odi6icarea (au con(olidarea unei concepii acti)e' care (e 2ani6e(t3 de(lu*it la po(e(orul ei. "ro8le2a di6icil3 con(t3 propriu.Bi( =n 6aptul c3 oa2enii reacioneaB3 di6erit la i2pre(ii dina6ar3. "e de alt3 parte' in6luena depinde de 9radul de independen3 al per(oanei re(pecti)e. #unt de luat =n con(iderare =ndeo(e8i dou3 tipuri. Unii (uprae(ti. 2eaB3 cu u*urin3 opinia celorlali' a*adar nu in prea 2ult la =ndrept3irea propriilor lor concepii' l< 6aptul c3 ele (unt corecte (au 6al(e. Ei eAa9ereaB3 i2portana altor per(oane' a*a =nc<t (e adap. teaB3 le(ne la opinia ace(tora. Ei (unt cu totul api pentru (u9e(tio. narea =n (tare de )e9>e (au pentru >ipnoB3. Cel3lalt tip )a con(idera drept o o6en(3 tot ceea ce )ine din a6ar3' (ocotind c3 doar propria (a opinie e(te 4u(t3 *i re(pin9<nd orice contri8uie a celorlali' 63r3 a.i p3(a de 4u(teea (au in4u(teea ideilor lor. A28ele tipuri de9a43 un (enti2ent de (l38iciune' cel de.al doilea ne=2p3c<ndu.(e cu ideea c3 ar a)ea ce)a de pri2it de la ceilali. %oarte ade(ea =nt<lni2 oa2eni care intr3 le(ne =n con6lict' nutrind =n (inea lor p3rerea c3 ar 6i prea acce(i8ili la (u9e(tionarea de c3tre alii. Ei =*i =nt3re(c =n(3 acea(t3 p3rere nu2ai pentru a nu de)eni recepti)i' a*a =nc<t e(te 9reu (3 o8ii )reo (c>i28are de optic3 de la ei.

NO E
1

itlul capitolului =n ori9inal: EindriicCe der Au((enLelt. :Nota

trad.; Hc[ie MotoriCerI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; H#3ulMerdeliriu2I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; capacitate incoerci8il3 de 6antaBare 1.a du( pe o2 la n3(cocirea Beilor' a lui Du2neBeu' ca (upre23 eApre(ie a 4indului o2ului de a (e (itua pe un plan al (uperiorit3ii a8(olute' unde)a unde (3 (e 8ucure de o protecie in6init3' unde nici un r3u 7 *i =n pri2ul r<nd 2oartea 7 (3 nu.1 2ai poat3 atin9e' unde (3 (e poat3' =n (6<r*it' =2p3rt3*i eu6oric din per6eciune. HDu2 Colt Bu (tre8en' in i>2 Bu (ein' (eine2 Ru6Bu 6ol9enI' adic3 Ha (e (tr3dui =ntru Do2nul' a (e identi6ica cu el' a.i ur2a c>e2areaI
5Aceea*i /

:Ern(t Ea>n' Al6red Adler' Reli9ion und Indi)idualp(Jc>olo9ie' Verla9 dr. Rol6. "a((er' Oien' LeipBi9' 1+--' p. @G; re6lect3 (e2ni6icati) acea(t3 a(piraie (pre per6eciune *i (uperioritate' din care (.au n3(cut 6anta(2ele tuturor reli9iilor. :Nota trad.; @E(te a*a.nu2itul Hprote(t )irilI (au Ha(piraia la )irilitateI' la H(uperioritate )iril3I a 6e2eilor' =n al c3ror incon*tient 7 arat3 Adler 7 2ocne*te a)er(iunea 6a3 de rolul 6e2inin pentru care au 6o(t 8iolo9ic de(tinate. H"rote(tul )irilI a atin( un punct cul2inant la Geor9e #and' de eAe2plu' care 7 dup3 cu2 rele)3 Adler 7 pretindea c3 nu eAi(t3 dec<t un (in9ur (eA. Aceea*i a(piraie (pre o H)irilitate c<t 2ai co2plet po(i8il3I o tr3ie(c' pe un accentuat 6ond ne)rotic' 83r8aii care (e cred Hde)iriliBaiI' Hde2a(culiniBaiI' l3(<ndu.(e de re9ul3 do2inai de o Ha9re(i)itate )iril3I' de natur3 p(i>opatolo9ic3 :a (e )edea Al6red Adler' O8er den Ncr)d(en C>araCter' capitolul 5 din partea de HAplicaii practiceI;. :Nota trad.; 0Denu2irea co2plet3 a di(ciplinei 6unda2entate de Al6red Adler e(te aceea de H)er9leic>ende Indi)idualp(Jc>olo9ieI' adic3 p(i>olo9ic indi)idual3 co2parat3' denu2ire care apare =n (u8titlul uneia din lucr3rile (ale capitale' Cu pri)ire la caracterul ne)roticilor :Oie(8aden' 1+1/;: HGrundBu9e einer )er9leic>enden Indi)idualp(Jc>olo9ie und "(Jc>o. t>erapieI :"rincipii de p(i>olo9ie indi)idual3 co2parat3 *i de p(i>oterapie;. Atr39<nd atenia a(upra ace(tui 6apt' ade(ea (c3pat din )edere' Al6red %arau *i $er8ert #c>a66er preciBeaB3 c3 ter2enul de p(i>olo9ie indi)idual3 co2parat3 Hde6ine*te o p(i>olo9ie care (tudiaB3 indi)idul =n totalitatea (a' co2par<nd 2ani6e(t3rile (ale p(i>ice cu datele nor2elor (ocialeI :op. cit.' p. +-;. :Nota trad.; ,%olo(ind cu un dia8olic (<n9e rece a(t6el de Hin(tru2ente de eAecuieI a pu( Al6on(o :Al; Capone la cale *i a *i co2i( nu 2ai puin de //, de a(a(inate' pentru care nu (.au putut 93(i capete de acuBare =2potri)a lui :I. A(BodJ' Interpolul =n aciune' Editura "olitic3' Bucure*ti' 1+0G' pp. 1/5.1/@;. :Nota trad.; ("er(oan3 eAtre2 de (u9e(ti8il3' le(ne de >ipnotiBat (au care r3(punde cu u*urin3 induciei parap(i>olo9ice. :Nota trad.; +"unerea =n 2i*care a >ipnotiBatului direct de c3tre centrii 2otori ai >ipnotiBatorului e(te eAclu(3' din 2o2ent ce e6ectul >ipnotic (e o8ine prin co2enBi )er8ale' care au acce( la cel >ipnotiBat prin acele Hpuncte )i9ileI

+/

+-

AL%RED ADLER de pe corteA' r32a(e ca atare pe 6ondul in>i8iiei 9eneraliBate repreBentate de (o2n. Dru2ul p<n3 la centrii 2otori e(te apoi 2ai lun9 (au 2ai (curt' =n 6uncie de coninutul Hin(trucieiI date de >ipnotiBator. :Nota trad.; 1F"roce( care' =n e(ena (a' e(te de acela*i ordin cu (tructurarea #upraeului' a*a cu2 o analiBeaB3 %reud. :Nota trad.;

Capitolul V

#EN IMEN UL DE IN%ERIORI A E #I ENDIN`A DE A #E IM"UNE

1. #I UA`IA DIN "RIMA CO"IL!RIE. Dup3 cu2 *ti2' copiii pe care natura i.a tratat cu )itre9ie (unt =nclinai (3 adopte o alt3 atitudine 6a3 de )ia3 *i oa2eni dec<t cei care au cuno(cut de ti2puriu 8ucuriile eAi(tenei. #e poate (tatua' =n principiu' c3 toi copiii cu or9ane de6iciente :2it 2indcrLerti9en Or9anen; (e an9a. 4eaB3 pe ne9<ndite =ntr.o lupt3 cu )iaa' ceea ce =i duce la o (u9ru. 2are a (enti2entului de co2uniune (ocial3' a*a =nc<t ace*ti oa2eni adopt3 le(ne un 2odel e9oi(t al 9ri4ii eAclu(i)e de (ine *i 6a3 de i2. pre(ia pe care o produc a(upra antura4ului' nepreocup<ndu.i intere. (ele altora. Ca *i de6icienele 6iBice' in6luenele eAterioare eAercitate a(upra copilului (unt re(i2ite ca o po)ar3 2ai 2ult (au 2ai puin ap3(3toare' put<nd deter2ina o atitudine o(til3 6a3 de 2ediu. Coti. tura deci(i)3 are loc 6oarte de ti2puriu. =nc3 din al doilea an de )ia3 pute2 con(tata c3 ace*ti copii (unt prea puin =nclinai (3 (e (i2t3 la 6el de =nBe(trai ca alii' de aceea*i condiie *i a)<nd drepturi e9ale cu ei' deci =ndrept3ii de a le c3uta prietenia *i a 6ace cauB3 co2un3 cu d<n*ii' ci' di2potri)3' do2inai de un (enti2ent al in(u6icienei :VerCur[.t>eit;' eAterioriBeaB3 2ai puternic dec<t ceilali copii un (enti2ent al a*tept3rii' un drept de a e2ite pretenii. Dac3 ne 9<ndi2 c3' de 6apt' 6iecare copil (e (itueaB3 pe o poBiie de in6erioritate =n 6aa )ieii *i c3 nu ar putea eAi(ta 63r3 a a)ea =ntr.o 23(ur3 apreci. a8il3 (enti2entul co2uniunii cu cei apropiai' dac3 lu32 =n con. (iderare 6iBicul pl3p<nd *i nea4utorarea copilului' acea (tare de

+@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

dependen3 care.i d3 i2pre(ia c3 nu2ai cu 9reu )a 6i capa8il (3 )ieuia(c3' atunci tre8uie (3 ad2ite2 c3 la =nceputul oric3rei )iei p(i>ice (e a6l3 un 2ai 2ult (au 2ai puin pro6und (enti2ent de in6erioritate :MinderLerti9Ceit(9e6ii>l;. Acea(ta e(te 6ora propul(i)3' punctul de la care porne(c *i (e deB)olt3 toate (tr3daniile copilului de a.*i 6iAa un (cop' de la a c3rui realiBare el a*teapt3 lini*tea *i (ecuritatea eAi(tenei (ale )iitoare. =n acea(t3 atitudine (peci6ic3 copilului' (tr<n( le9at3 de capa. cit3ile (ale or9anice *i care e(te in6luenat3 de ace(tea' reBid3 8aBa cduca8ilit3ii (ale. Oric<t de 9eneral ar 6i (enti2entul de in6erioritate la 6iecare copil' educa8ilitatea )a 6i pu(3 la =ncercare =n (pecial de doi 6actori. Unul e(te toc2ai ace(t puternic inten( *i (t3ruitor (enti. 2ent de in6erioritate' pe c<nd cel3lalt e(te un (cop' care nu pur *i (i2plu 9aranteaB3 cal2area' (ecuritatea' e9alitatea' ci 9enereaB3 o a(piraie la putere :#tre8en nac> Mac>t;' care =n 2od cate9oric e(te de(tinat3 (3 duc3 la do8<ndirea (uperiorit3ii =ntr.un anu2it 2ediu (ocial. Copiii (unt =ntotdeauna an9a4ai pe ace(t dru2. Ceea ce co2. plic3 educa8ilitatea lor e(te 6aptul c3 ei (e (i2t de(con(iderai =n toate =2pre4ur3rile' (e cred deBa)anta4ai de natur3 *i ade(ea' pe drept (au pe nedrept' u2ilii de c3tre cei 2ari. A8ia atunci c<nd analiB32 2ai eAact toate ace(te date pute2 aprecia ine)ita8ilitatea unei deB)olt3ri (inuoa(e' =n(oit3 de tot 6elul de e*ecuri. La drept )or8ind' orice copil e(te eApu( ace(tui pericol' deoa. rece toi copiii (e a6l3 =n (ituaii de 6elul ace(ta. Inte9rat =n (ocietatea adulilor' prin =n(u*i ace(t 6apt 6iece copil e(te =nde2nat (3 (e con. (idere 2ic *i (la8' nei(pr3)it' in6erior. A6lat =n acea(t3 (tare de (pirit' =i )a 6i cu neputin3 (3 (e cread3 capa8il de a (e ac>ita de (arcini u*or *i i2peca8il' a*a cu2 i (e pretinde. De o8icei =nc3 de aici inter)in =n educaie 9re*eli. Cer<ndu.i.(e copilului prea 2ult' (e deter2in3 =ncolirea =n (u6letul ace(tuia a unui acut (enti2ent al nulit3ii (ale. Ba c>iar (unt caBuri =n care unor copii li (e atra9e =n per2anen3 atenia a(upra in(i9ni6ianei' i2aturi taii *i capacit3ii lor 2ode(te. Alii' =n (c>i28' (unt tratai ca 4uc3rii' ca o8iecte de a2uBa2ent' (au (unt pri)ii ca 8unuri ce tre8uie p3(trate =ntr.un c>ip cu totul deo. (e8it' c<nd nu (unt con(iderai un 8ala(t (up3r3tor. Ade(ea toate ace(te tendine (e =nt<lne(c laolalt3' iar copilului'=n con(ecin3' i (e

)a atra9e atenia 6ie =n (en(ul c3 el con(tituie o 8ucurie pentru aduli' 6ie' di2potri)3' 2oti) de decepie. "ro6undul (enti2ent de in6erio. ritate' culti)at =n ace(t 2od la copii' poate cunoa*te o eAacer8are' date 6iind anu2ite particularit3i ale )ieii noa(tre. "rintre ace(tea (e nu23r3 o8iceiul de a nu.i lua pe copii =n (erio(' de a le )<r= =n cap ideea c3 (unt un ni2eni' c3 nu au nici un drept' c3 niciodat3 nu tre. 8uie (.o ia =naintea adulilor' c3 tre8uie (3 (tea la locul lor' *i a*a 2ai departe. C>iar c<nd e(te ce)a ade)3r =n ace(tea' lucrurile le (unt preBentate copiilor =ntr.o 2anier3 at<t de 9ro(olan3' =nc<t nu e(te de 2irare c3 le (t<rne*te iritarea. =n a6ar3 de acea(ta' o 2uli2e de copii tr3ie(c cu tea2a per2anent3 ca nu cu2)a ceea ce 6ac ei (3 de)in3 2oti) de 8at4ocur3pentru toat3 lu2ea. "ro(tul o8icei de a.i ridicu. liBa pe copii e(te eAtre2 de d3un3tor pentru deB)oltarea lor. ea2a de ridicol a unor a(e2enea oa2eni poate 6i identi6icat3 p<n3 t<rBiu =n )iaa lor' ade(ea ei neput<nd (3 (cape de ea nici la 83tr<nee. %oar. te pre4udicia8il3 e(te' apoi' =nclinaia unora de a nu.i lua pe copii =n (erio(' de a le (pune neade)3ruri' ceea ce u*or =i poate 6ace (3 (e =ndoia(c3 de (erioBitatea colecti)it3ii =n care tr3ie(c *i c>iar de (eri. oBitatea )ieii. #.au )3But caBuri de copii care' =n pri2a Bi de *coal3' (.au a*eBat B<28ind =n 8anc3' declar<nd ocaBional c3 pentru d<n*ii toat3 c>e(tiunea cu *coala e(te o 9lu23 a p3rinilor' pe care nici )or83 (3 o ia =n (erio(.

/. COM"EN#AREA #EN IMEN ULUI DE IN%ERIORI. A E? A#"IRA`IA DE A #E "UNE _N VALOARE &I DE A DOB^NDI #U"ERIORI A EA. #enti2entul de in6erioritate' de in(ecuritate *i de in(u6icien3 e(te acela care con(tr<n9e la 6iAarea unui el =n )ia3 *i la realiBarea ace(tuia. =nc3 din pri2ele Bile de )ia3 (e 6ace o8(er)at3 pornirea copilului de a (e (itua =n pri2.plan' de a atra9e =n 2od coerciti) a(upra (a atenia p3rinilor. #unt cele dint<i (e2ne ale n3Buinei n3(c<nde a o2ului de a (e pune =n )a. loare' care (e deB)olt3 (u8 in6luena (enti2entului de in6erioritate *i care =l o8li93 pe copil (3.*i 6iAeBe un (cop' cu care el porne*te (3.*i 2ani6e(te (uperioritatea a(upra 2ediului (3u. %iAarea (copului cu pri)ire la do8<ndirea (uperiorit3ii )a 6i 63cut3 prin inter2ediul 23reului (enti2ent de co2uniune (ocial3.

+0

+,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Nu pute2 ri(ca nici o apreciere pri)ind copilul (au adultul' dac3 nu 6ace2 o co2paraie =ntre (enti2entul de co2uniune (ocial3 eAi(tent =n ei *i ponderea n3Buinei (pre putere *i (pre (uperioritate a(upra celorlali. #copul )a 6i =n a*a 6el (ta8ilit =nc<t atin9erea (a (3.i o6ere po(i8ilitatea de a.*i (i2i (uperioritatea (au de a.*i =n3la =n a*a 23(ur3 propria per(onalitate =nc<t )iaa (3.i apar3 de2n3 de tr3it. #copul e(te' de a(e2enea' acela care con6er3 )aloare (enBaiilor' care diri4eaB3 *i in6lueneaB3 percepiile' con6i9ureaB3 repreBent3. rile' d3 (en( 6orei creatoare cu care 6or232 repreBent3rile' e)oc32 a2intirile (au le =n38u*i2. Iar dac3 ine2 (ea2a de 6aptul c3 (enBa. iile nu (unt nicidecu2 23ri2i a8(olute' (u6erind *i ele in6luena ur23ririi (copului care do2in3 )iaa p(i>ic3' *i dac3' apoi' nu pier. de2 din )edere c3 percepiile noa(tre (unt totdeauna (electi)e' reBultat al unei anu2ite intenii (ecrete' c3 nici repreBent3rile nu au o )aloare a8(olut3' ci (unt in6luenate de (cop *i c3' pe dea(upra' noi c3ut32 =n per2anen3 (3 ne orient32 =n a*a 6el tr3irile =nc<t (3 nu ne =ndep3rt32 de (cop' atunci e(te li2pede c3 *i aici toate (unt relati)e' nea)<nd dec<t aparena unor )alori trainice *i (i9ure. =ntr.un (en( 6icti)' pe planul i2a9inaiei creatoare' ne a9332 de un punct (ta8il. care =n realitate nu eAi(t3. Acea(t3 ipoteB3' condiionat3 de 6apt de o de6icien3 a )ieii p(i>ice u2ane' e(te (i2ilar3 2ultor =ncerc3ri ale *tiinei *i practicii' ce)a de 6elul di)iB3rii 9lo8ului p32<nte(c =n 2eridiane ineAi(tente' dar a)<nd o 2arc i2portan3 ca ipoteBe. =n toate caBurile de 6iciune a)e2 de.a 6ace cu un 6eno2en caracte. ri(tic: ad2ite2 un punct 6iA' cu toate c3 la o cercetare 2ai atent3 ni (e i2pune con)in9erea c3 ace(ta nu eAi(t3. "roced32 =n(3 =n ace(t 6el nu2ai (pre a o8ine o orientare =n >ao(ul )ieii' pentru a putea ine o conta8ilitate. otul' =ncep<nd cu (enBaiile' e(te tran(6erat de noi =ntr.un do2eniu al calcula8ilului' =n care pute2 (3 acion32. Ace(ta e(te a)anta4ul pe care ni.1 o6er3 7 a*a dup3 cu2 reie(e din eAa2inarea )ieii p(i>ice a o2ului 7 ad2iterea unui (cop 6er2. Din ace(t corp de idei proprii p(i>olo9iei indi)iduale (e de9a43 o 2etod3 euri(tic3' cercetarea *i =nele9erea =n pri2ul r<nd a )ieii p(i>ice a o2ului prin pri(2a unor potente ereditare care' (u8 in. 6luena 6iA3rii unui (cop' )or e)olua (pre (tructura lor de 2ai t<rBiu. EAperiena *i o8(er)aiile noa(tre ne =nt3re(c =n(3 con)in9erea c3

acea(t3 2etod3 euri(tic3 con(tituie 2ai 2ult dec<t un in(tru2ent de in)e(ti9aie' c3 principiile (ale acoper3 =n 2are 23(ur3 proce(ele ac. ti)e ale deB)olt3rii p(i>ice' parte din ele tr3ite la ni)elul con*tiinei' alt3 parte erup<nd din incon*tient. A*adar' (tr3duina centrat3 pe (cop a )ieii p(i>ice 1 nu repreBint3 pur *i (i2plu 6or2a concepiei noa(tre' ci *i un 6apt 6unda2ental. C<t pri)e*te pro8le2a 6elului =n care a(piraia c3tre putere' ace(t r3u 63r3 e9al al (ociet3ii o2ene*ti /' poate 6i re2ediat3 *i con. )ertit3 =n 2odul cel 2ai pro6ita8il' di6icultatea con(t3 =n 6aptul c3 =n perioada.=n care acea(t3 a(piraie apare e(te 9reu (3 te =nele9i cu copilul. A8ia 2ai t<rBiu de)ine po(i8il3 o clari6icare *i o inter)enie =ntr.o deB)oltare 9re*it3' pentru a o a2eliora. Vieuirea =2preun3 cu copilul o6er3 totu*i o a(e2enea po(i8ilitate' dac3 (t3rui2 =n direcia deB)olt3rii (enti2entului de co2uniune (ocial3 eAi(tent la 6iecare copil' =n a*a 6el =nc<t a(piraia c3tre putere (3 nu poat3 de)eni preponderent3. O alt3 di6icultate e(te aceea c3 2uli copii nu )or8e(c de(c>i( de(pre a(piraia lor c3tre putere' ci o t3inuie(c *i =ncearc3 (.o pun3 =n practic3 pe a(cun(' (u8 2a(ca 8un3)oinei *i a 2ani6e(t3rilor a6ectuoa(e. Ei e)it3 pudic (3 6ie prin*i a(upra 6aptului. Ne(t3p<nita a(piraie c3tre putere' care caut3 (3 (e inten(i6ice' produce de9ene. r3ri =n deB)oltarea )ieii p(i>ice a copilului *i' a4un(3 la paroAi(2' poate 6ace ca cura4ul (3 de)in3 i2pertinen3' docilitatea poltronerie' iar a6eciunea )iclenie' de(tinate (3.i deter2ine pe ceilali (3 cedeBe' (3 (e o8in3 de la ei a(cultare *i (upunere' toate ace(te tr3(3turi de caracter put<nd a(t6el (3.*i adau9e la natura lor e)ident3 un 2i4loc de a8il3 9oan3 dup3 (uperioritate. Educaia diri4at3 are loc din i28oldul' con*tient (au incon*ti. ent' de a.1 a4uta pe copil (3 ia(3 din in(ecuritatea (a' de a.1 =nBe(tra cu deprinderi *i priceperi' cu cuno*tine' cu o =nele9ere *i a6ecti)i. tate core(punB3toare 6a3 de ceilali. oate ace(te 23(uri' de oriunde ar )eni' (unt =n pri2ul r<nd =ncerc3ri de a.i croi copilului' pe 23(ur3 ce el cre*te' noi c3i de a (e eli8era de (enti2entul (3u de in(ecuritate *i de in6erioritate. Ceea ce (e petrece acu2 =n copii ur2eaB3 dru2ul tra(at de tr3(3turile (ale de caracter' e(te re6leAul p(i>icului (3u. Gradul de e6icien3 al (enti2entului de in(ecuritate *i de in6e. rioritate depinde'=n principal' de concepia :Au66a((un9; copilului.

+G

++

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

%3r3 =ndoial3 c3 9radul o8iecti) de in6erioritate e(te i2portant *i c3 )a 6i (e(iBat de copil. Dar nu tre8uie (3 ne a*tept32 ca e(ti23rile 63cute de copil =n acea(t3 pri)in3 (3 6ie eAacte' cu at<t 2ai puin cu c<t nici adulii nu iB8ute(c (3 6ac3 a(e2enea e(ti23ri. ReBult3' a(t6el' di6icult3i enor2e. Un copil poate (3 crea(c3 =n condiii at<t de co2. pleAe =nc<t erorile cu pri)ire la 9radul (3u de in6erioritate *i in(ecuri. tate (3 6ie aproape de la (ine =nele(e. Un alt copil )a putea (3.*i apre. cieBe 2ai 8ine (ituaia. =n linii 2ari =n(3 e(te de luat =n con(iderare (enti2entul copilului' care Bilnic 6luctueaB3 p<n3 c<nd' =n (6<r*it' (e con(olideaB3 =ntr.un 6el oarecare *i (e eAterioriBeaB3 ca e(ti2are de (ine :#el8(tein(c>3tBun9;. Va a)ea loc apoi ec>ili8rarea' co2pen. (area pe care copilul o caut3 pentru (enti2entul (3u de in6erioritate *i'=n 2od core(punB3tor' )a pro9re(a 6iAarea (copului. Mecani(2ul p(i>ic al tendinei de co2pen(are'potri)it c3ruia or9anul p(i>ic =i r3(punde (enti2entului de in6erioritate prin e6ortul de a neutraliBa ace(t (enti2ent c>inuitor' are o analo9ie =n )iaa or9anic3. E(te 6apt do)edit c3 or9anele )itale i2portante' atunci c<nd inter)ine )reo de8ilitare' =n 23(ura =n care ele (unt )ia8ile =ncep (3 ripo(teBe printr.o eAtraordinar3 a2pli6icare a capacit3ii lor 6uncionale. A(t6el' dac3 circulaia (an9uin3 =nt<2pin3 di6icult3i' ini2a lucreaB3 cu puteri (porite' 2o8iliBeaB3 potenialul =ntre9ului or9ani(2 *i prin acea(ta =*i )a 23ri )olu2ul' dep3*indu.1 pe acela al unei ini2i care lucreaB3 nor2al. La 6el' (u8 pre(iunea 6iBicului 6ira)' a 8eci(niciei' a (enti2entului de in6erioritate' or9anul p(i>ic caut3 ca' prin 2ari e6orturi' (3 de)in3 (t3p<nul ace(tui (enti2ent *i (3.1 =nl3ture. Dac3 (enti2entul de in6erioritate e(te deo(e8it de ap3(3tor' apare pericolul ca' din cauBa 6ricii de a r32<ne >andicapat pe toat3 )iaa' copilul (3 nu 2ai 6ie 2ulu2it cu o (i2pl3 co2pen(are' ci (3 2ear93 2ai departe :(upraco2pen(are;. A(piraia la putere *i la (uperioritate (e )a eAacer8a *i )a atin9e patolo9icul. A(e2enea copii nu )or 6i (ati(63cui de condiiile o8i*nuite ale )ieii lor. =n con6or. 2itate cu (copul lor a28iio(' ei (e )or a)<nta =n aciuni 23ree' uluitoare. Cu o in(olit3 i2pacien3'=2pin*i de puternice i2pul(uri' care dep3*e(c cu 2ult 23(ura o8i*nuitului' 63r3 a (e (inc>i(i de cei apropiai' ei caut3 (3.*i a(i9ure propria poBiie. =n ace(t 6el ei de)in

8iBari' pro)oac3 pertur8aii =n eAi(tena altora *i' 6ire*te' =i con(tr<n. 9e (3 (e apere. Ei (unt contra tuturor *i toi (unt contra lor. Nu toi o (6<r*e(c =n 2od nece(ar c<t (e poate de r3u. E(te po(i8il ca un a(e. 2enea copil (3 2ear93 ti2p =ndelun9at pe c3i care (3 par3 nor2ale' iar tr3(3tura (a de caracter care (e deB)olt3 cu prioritate 7 a28iia 7 (3 (e 2ani6e(te =n a*a 6el =nc<t (3 nu.1 duc3 la un con6lict de(c>i( cu ceilali. Dar )o2 con(tata 2ereu c3 procedeele (ale nu 8ucur3 de 6apt pe ni2eni' c3 ele nu produc nici un e6ect cu ade)3rat util' pentru c3 dru2ul ur2at e(te inad2i(i8il pentru (ocietatea noa(tr3. Dat3 6iind a28iia (a' pe care =n cur(ul copil3riei nu o (trune*te *i n.o 6ructi6ic3 a*a cu2 (e cu)ine' ci de o8icei o eAa9ereaB3' el )a de)eni =ntotdeauna inco2od pentru ceilali oa2eni. Mai t<rBiu' de re9ul3' (e a(ociaB3 *i alte a(pecte care' =n accepiunea or9ani(2ului (ocial pe care tre8uie (3.1 repreBinte u2anitatea' =n(ea2n3 de4a o(tilitate. Intr3 =n (6era ace(teia' =nainte de toate' in6atuarea' aro9ana *i n3Bu. ina de a.i =n)in9e pe toi cu orice pre' nu neap3rat =n (en(ul de a urca el =n(u*i pe trepte 2ai =nalte' (ati(6acia put<nd 6i o8inut3 pur *i (i2plu prin do8or<rea altora. Ceea ce e(te i2portant e(te di(tana' 2area deo(e8ire dintre el *i ei. O a(e2enea atitudine =n 6aa )ieii nu e(te inco2odant3 doar pentru antura4' ci e(te (up3r3toare *i pentru purt3torul ei' (atur<ndu.1 =ntr.at<t de laturile =ntunecate ale )ieii =nc<t =n el nu 2ai 9er2ineaB3 nici o 8ucurie autentic3. "rin e6orturi cu totul neo8i*nuite' al c3ror (cop e(te dep3*irea tuturor celorlali' ace*ti copii )in =n contradicie cu (copurile co2une care =i pun =n 2i*care pe oa2eni. Co2par<nd tipul o2ului (eto( de putere cu idealul o2ului (ocial *i dac3 di(pune2 *i de o oarecare eAperien3 =n 2aterie de apreciere' pute2 (ta8ili =n ce 23(ur3 un indi)id (.a =n(tr3inat de (enti2entul de co2uniune (ocial3. "ri)irii cuno(c3torului de oa2eni =i e(te a(t6el' de(i9ur'=n93. duit (3 eAa2ineBe' cu cea 2ai 2are precauie' lacunele corporale *i p(i>ice' care =l 6ac (3 =nelea93 c3 =n caBul re(pecti) a a)ut loc o deB)oltare di6icil3 a )ieii p(i>ice. Dac3 nu pierde2 din )edere ace(te a(pecte' =n 23(ura =n care propriul no(tru (enti2ent de co2u. niune (ocial3 e(te (u6icient de deB)oltat' )o2 6i con*tieni de 6aptul c3 nu aduce2 nici un pre4udiciu' ci' di2potri)3' c3 pute2 6i utili. Acea(ta 2ai =nt<i =n (en(ul c3 nu 6ace2 r3(punB3tori de 6iina lor pe

1FF

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

purt3torii unor de(6i9ur3ri (au ai unor tr3(3turi de caracter antipatice' ci le ap3r32 p<n3 la cap3t dreptul de a 6i indi9nai' cu alte cu)inte' (unte2 con*tieni de )ina co2un3 c3 =n acea(t3 pri)in3 nu a2 ar3tat de(tul3 pre)edere *i' a(t6el' ne.a2 63cut co2plici la 2iBeria (ocial3. "ornind de la ace(t punct de )edere' )o2 putea 6i capa8ili de atenu. 3ri' ne2aitrat<ndu.i pe a(e2enea oa2eni ca pe ni*te c3B3turi' ca pe ni*te produ(e de de9enerare a u2anit3ii. =n acea(t3 )iBiune )a tre. 8ui' =nainte de toate' (3 cre32 acel cli2at care (3 6ac3 po(i8il3 deB. )oltarea lor li8er3' =nle(nindu.le inte9rarea pe picior de e9alitate =n 2ediul (ocial. Dac3 ne 9<ndi2 c<t de nepl3cut ne i2pre(ioneaB3 ade(ea pri)eli*tea unui o2 al c3rui co2pleA de in6erioritate e(te deacu2 )3dit' )o2 putea 2ai =nt<i cu2p3ni ce de2er(uri educati)e a)e2 de =ntreprin( =n ceea ce ne pri)e*te' (pre a a4un9e noi =n*ine =n ar2onie cu (enti2entul a8(olut de co2uniune (ocial3' =nele9<nd totodat3 c<t de datoare a r32a( (ocietatea 6a3 de ace*ti oa2eni. E(te de la (ine =nele( c3 toc2ai cei )enii pe lu2e cu or9ane de6icitare *i care i2ediat a4un9 (3 (i2t3 o ap3(are a )ieii de care alii (unt (cutii =*i 6or2eaB3 cu u*urin3 o concepie de(pre lu2e pe(i2i(t3. =n aceea*i (ituaie (unt copiii la care de6iciena unui or9an nu e(te de 6apt c>iar at<t de iB8itoare' dar care' de a(e2enea' pe drept (au pe nedrept' poart3 =n ei un (enti2ent de in6erioritate. =n anu2ite (ituaii' cu2 ar 6i perioadele de educaie (e)er3' ace(t (enti2ent (e poate accentua =n a*a 23(ur3 =nc<t (3 ai83 e6ecte incalcula8ile. Ei nu 2ai pot (3 (cape de (pinul cu care au a)ut de.a 6ace =n pri2a copil3rie' atitudinea de r3ceal3 de care (.au lo)it deter2in<nd iro(irea =ncer. c3rilor de a (e 2ai apropia de oa2eni' ceea ce 6ace ca =n 6inal (3 (e cread3 =n 6aa unei lu2i neprietenoa(e' de care e(te cu neputin3 (3 te ata*eBi. EAe2plu: un pacient l3(a i2pre(ia 6rapant3 c3 e(te 2ereu ap3(at de o po)ar3 *i nu contenea (3 (u8linieBe c3 e(te p3trun( de con*tiina datoriei *i de i2portana ocupaiilor (ale. Cu (oia (e a6la =n relaii c<t (e poate de rele. A2<ndoi operau cu =n)er*unare =ntr.o direcie care' =n 6inal' tre8uia (3 duc3 la (uperioritatea unuia a(upra altuia. De aici certuri' 83t3i' =n cur(ul c3rora acuBaiile reciproce au de)enit tot 2ai 9ra)e *i in(uporta8ile' p<n3 c<nd le93tura (.a rupt *i con)ieuirea a =ncetat. De(i9ur' o2ul ace(ta 2ai p3(tra ce)a din

(enti2entul (3u de co2uniune (ocial3' =n(3 ceea ce putea el (3 o6ere (oiei' prietenilor *i celorlali din prea42a (a era =n38u*it de pornirea (a de a.*i i2pune (uperioritatea. Le9at de 8io9ra6ia (a' el po)e(tea ur23toarele: p<n3 la )<r(ta de 1, ani nu (e deB)olta(e corporal' nu cre(cu(e c<t tre8uia' a)ea o )oce de 83ieel' de 8ar83 nici )or83' c<t de(pre talie' era ca a unui pu*tiulic3. Are =n preBent -0 de ani. Ni2ic la el nu *oc>eaB3' =n63. i*area lui de 83r8at 6iind 63r3 cu(ur. Natura 1.a =nBe(trat cu tot ceea ce =i lip(i(e p<n3 la 1, ani. Dar el (u6eri(e ti2p de opt ani acea(t3 (ta9nare a deB)olt3rii *i nu putea pe atunci (3 *tie c3 lucrurile (e )or reBol)a de la (ine' o8(ed<ndu.1 ideea c3 )a r32<ne un =nt<rBiat pe planul deB)olt3rii 6iBice *i c3 toat3 )iaa )a 6i HcopilI. =nc3 de atunci (e 2ani6e(tau =n el predi(poBiiile care 2ai t<rBiu a)eau (3 de)in3 e)idente. De =ndat3 ce a)ea ocaBia' el =ncerca =ntr.una (3 de2on. (treBe c3 nu e(te copilul ce pare a 6i. D<ndu.*i 2ereu i2portan3' de)enea i2portant' toate aciunile *i 2i4loacele de eApre(ie 6iind pu(e =n (lu48a (tr3daniei (ale de a (e i2pune. A(t6el' cu ti2pul' au prin( contur =n(u*irile pe care i le )ede2 a(t3Bi. C>iar *i pe (oia (a =ncerca necontenit (.o con)in93 c3 de 6apt el e(te 2ai )aloro( dec<t =l crede ea *i c3 i (e cu)ine 2ai 2ult3 con(ideraie dec<t i (e acord3' pe c<nd ea' 63cut3 din acela*i aluat' =i ripo(ta c3 de 6apt e(te 2ai ne=n(e2nat dec<t (.ar putea 83nui. =n 6elul ace(ta relaiile dintre ci nu puteau 6i deloc a2icale *i c3(3toria (e rup(e cu totul' deBnod3. 2<nt pre)e(tit =nc3 de (e2nele de di(en(iune din perioada lo9odnei. Ace(t o2' care *i a*a a)ea con*tiina de (ine Bdro8it3' 6iind acu2 puternic Bdruncinat de e*ecul (3u' (e preBent3 la 2edic. El a tre8uit (3 =nceap3 (3 practice =2preun3 cu ace(ta cunoa*terea o2ului :Men(c>enCenntni(;' ca (3 =nelea93 ce 9re*eli a 63cut =n )ia3. Eroarea pretin(ei (ale in6eriorit3i =i 2arca =ntrea9a eAi(ten3.

-. LINIA DIREC OARE &I CONCE"`IA DE#"RE LUME. C<nd e6ectu32 a(e2enea in)e(ti9aii' (i2i2 c3 (e (tructureaB3 o corelaie' ca *i cu2 (.ar tra(a o linie' =ncep<nd cu o i2pre(ie din copil3rie *i p<n3 la (tarea de lucruri eAi(tent3. =n 6elul ace(ta (e reu*e*te ca =n 2ulte caBuri (3 6ie tra(3 linia (piritual3 pe care a e)o luat p<n3 la un 2o 2ent dat un o2. E(te linia de 2i*care

1F/

1F-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

:BeLe9un9(linie; pe care (e de(63*oar3 ca pe un *a8lon )iaa o2ului' =nc3 din copil3rie. "oate c3 2uli )or a)ea i2pre(ia c3 au de.a 6ace cu o =ncercare de 8a9ateliBare a de(tinului o2ene(c' cu o =nclinaie de a ne9a li8erul ar8itru' 63urirea propriului de(tin. %aptele (unt =n(3 6apte. Ceea ce 6uncioneaB3 e6ecti) e(te =ntotdeauna linia de 2i*care a o2ului' a c3rei con6i9urare (u6er3 de(i9ur anu2ite 2odi6ic3ri' dar ale c3rei coninut e(enial' ener9ie *i (en( r32<n ne(c>i28ate din copil3rie' nu 63r3 le93tur3 cu 2ediul a28iant al copilului' care 2ai t<rBiu (e )a deta*a de 2ediul 2ai )a(t repreBentat de (ocietatea o2enea(c3. otdeauna (e i2pune (3 c3ut32 (3 ur23ri2 8io9ra6ia unui o2 p<n3 =n cea 2ai 6ra9ed3 copil3rie' deoarece c>iar *i i2pre(iile din lea93n =i i2pri23 copilului o anu2it3 orientare *i =l deter2in3 (3 r3(pund3 =ntr.un 2od 8ine de6init la =ntre83rile pu(e de )ia3. Ace(t r3(pun( )a utiliBa tot ceea ce aduce cu (ine copilul ca po(i8ilitate de de(63*urare a eAi(tenei' iar pre(iunile la care a 6o(t (upu( la )<r(ta c<nd era (u9ar )or eAercita o pri23 in6luen3 a(upra 6elului (3u de a pri)i )iaa' a(upra concepiei de(pre lu2e pe care *i.o 6or2eaB3. A*adar' nu e(te (urprinB3tor 6aptul c3' 6a3 de ce erau =n (cu. tece' oa2enii nu (e (c>i283 prea 2ult =n ceea ce pri)e*te atitudinea lor 6a3 de )ia3' c>iar dac3 eAterioriB3rile ace(teia di6er3 6oarte 2ult de cele din pri2a perioad3 de )ia3. De aceea e(te i2portant ca =nc3 din lea93n copilul (3 6ie pu( =n a(e2enea condiii' care (3 nu.i 6aci. liteBe do8<ndirea unei concepii eronate de(pre )ia3. Deci(i)e (unt' =n acea(t3 pri)in3' =ndeo(e8i (tarea or9anic3 a copilului' (ituaia (a (ocial3 *i per(onalitatea educatorului-. Dac3' la =nceput' reaciile au loc =n 2od auto2at' re6leA' =n cur<nd ele (e )or 2odi6ica =n a*a 6el =nc<t copilul (3 tind3 (pre un (cop? tri(teea (au 6ericirea (a nu )or 2ai depinde eAclu(i) de 6actorii eAterni ai nece(it3ii' ci 2ai t<rBiu )a 6i capa8il (3 (e (u(tra93 prin propriile (ale puteri pre(iunii ace(tor 6actori. =n (tr3dania lor de a (e pune =n )aloare' a(e2enea co pii (e (2ul9 de (u8 tutela educatorului *i =i de)in ad)er(ari. %eno2enul (e produce =n perioada a*a.nu2itei de(coperiri a Eului :Ic>lindun9;' c<nd copilul =ncepe (3 )or8ea(c3 de(pre (ine (au (3 =ntre8uineBe pronu2ele eu. E(te 2o2entul =n care el e(te de4a con*tient de 6aptul c3 (e a6l3 =ntr.un raport (olid cu 2ediul (3u a28iant' raport care nu

e(te neutru' o8li9<ndu.1 pe copil (3 ia poBiie' (3 (e co2porte a*a cu2 o cere 8un3(tarea (a' )3But3 prin pri(2a concepiei (ale de(pre lu2e. Dac3 2enine2 cele (pu(e cu pri)ire la 6inalitatea )ieii p(i>ice a o2ului' reBult3 cu claritate c3 liniei de 2i*care tre8uie (3. i 6ie inerent3' ca (e2nal2ent' o unitate inde(tructi8il3. Ace(t lucru ne per2ite' de a(e2enea' (3 =nele9e2 un o2 =n calitatea lui de per(onalitate o2o9en3' ceea ce e(te eAtre2 de i2portant c<nd a)e2 de.a 6ace cu un o2 ale c3rui 9e(turi eApre(ionale par a (e contraBice unele pe altele. EAi(t3 copii al c3ror co2porta2ent la *coal3 e(te cu totul opu( celui din 6a2ilie *i' de alt6el' *i =n )ia3 =nt<lni2 oa2eni ale c3ror tr3(3turi de caracter (unt at<t de 6rapant contradictorii' =nc<t ne =n*el32 a(upra ade)3ratei 6iine a ace(tora. #e poate' de a(e2enea' (3 )ede2 c3 2i2ica a doi oa2eni e(te a8(olut identic3' pentru ca la o cercetare 2ai apro6undat3 a liniei de 2i*care care =i ani23 (3 de(coperi2 c3 unul e(te eAact contrariul celuilalt. C<nd doi indi)iBi (e co2port3 la 6el' =n realitate e(ena ace(tui co2porta2ent poate 6i cu totul di6erit3? dup3 cu2 po(i8il e(te ca doi indi)iBi (3 eAterioriBeBe =n c>ip di)er9ent un coninut p(i>ic identic 5 . A)<nd =n )edere a28i9uitatea 6eno2enelor )ieii p(i>ice' (e i2pune (3 le lu32 =n con(iderare nu unul c<te unul' =n 2od iBolat' ci eAact in)er(' =n coneAiunea lor *i ca 6iind =n an(a28lu diri4ate (pre un (cop co2un. I2portant3 e(te (e2ni6icaia c3p3tat3 de un a(e. 2enea 6eno2en =n =ntre9ul co2pleA unitar al )ieii unui o2. oc2ai =nele9erea clar3 a 6aptului c3 totul tre8uie raportat la o direcie unic3 neteBe*te calea (pre de(ci6rarea )ieii p(i>ice a unui o2. =nele9<nd c3 9<ndurile *i aciunile oa2enilor (unt (u8or. donate unei 6inalit3i' unui 6inal condiionat *i direcionat' )o2 =ne. le9e totodat3 ce uria*3 (ur(3 de erori poate 6i pentru o2 6aptul c3 el raporteaB3 63r3 ocol orice triu26 *i orice c<*ti9 per(onal la indi)i. dualitatea (a' utiliB<ndu.le pentru con(olidarea *a8loanelor (ale' a liniei (ale directoare :Lcitlinie;. %aptul e(te po(i8il nu2ai pentru c3 el la(3 totul =n a6ara eAa2enului critic' =n o8(curitatea con*tientului (au incon*tientului. Nu2ai *tiina )a aduce aici lu2in3 *i ne )a da po(i8ilitatea (3 cuprinde2 =ntre9ul proce(' (3.1 =nele9e2 *i' =n 6ine' (3 produce2 *i (c>i283ri.

1F5

1F@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

=nc>eie2 di(cuiile noa(tre a(upra ace(tei c>e(tiuni cu un eAe2plu' cu a4utorul c3ruia )re2 (3 =ncerc32 (3 analiB32 *i (3 eAplic32 6iecare 6eno2en particular' utiliB<nd cuno*tinele de p(i. >olo9ie indi)idual3 do8<ndite p<n3 aici. O t<n3r3 pacient3 acuB3 o in(ur2onta8il3 (tare de ne2ulu. 2ire' al c3rei 2oti) ar 6i' crede ea' 6aptul c3 Bilnic e(te cople*it3 de o 2uli2e de tre8uri de tot 6elul. #e pot o8(er)a la ea a9itaie *i o pri)ire (periat3 *i (e pl<n9e c3 o cuprinde nelini*tea ori de c<te ori are de 63cut un dru2 (au e(te o8li9at3 (3 (e apuce (3 6ac3 orice altce)a. A6l32 de la cei care.i (unt apropiai c3 ia totul =n (erio( *i c3 pare a (e pr38u*i (u8 po)ara tre8urilor ei. I2pre(ia 9eneral3 pe care ne.o la(3 e(te aceea a unei per(oane a(altat3 de o8li9aii' cu2 (e =nt<2pl3 cu 6oarte 2uli oa2eni. =n 2od (e2ni6icati)' cine)a din antura4ul ei (punea c3 Htotdeauna ca a t3cut 2o6turiI. Ca (3 eAa2in32 cu2 (e cu)ine =nclinaia de a aprecia ca deo. (e8it de 9rele *i de i2portante (arcinile ce.i re)in' (3 ne repreBen. t32 ce ar =n(e2na o a(e2enea purtare =ntr.un 9rup (au =n 6a2ilie' caB =n care nu pute2 e)ita i2pre(ia (3 acea(t3 =nclinaie ec>i)aleaB3 cu un apel adre(at antura4ului de a nu.i 2ai pune *i altele pe cap' din 2o2ent ce a8ia te poi de(curca cu tre8urile pe care le ai. Dar ceea ce *ti2 de(pre acea(t3 6e2eie e(te in(u6icient. re. 8uie (3 =ncerc32 (.o deter2in32 (3 ne 6ac3 *i alte deB)3luiri. =n a(e2enea in)e(ti9aii (e i2pune (3 proced32 cu delicateea de ri9oare' 63r3 aro9an3' c3ci alt6el (.ar (u(cita i2ediat ani2oBitatea pacientei' pre6era8il3 6iind calea ipoteBelor *i a dialo9ului. Dac3 acea(t3 ulti23 po(i8ilitate eAi(t3 7 cu2 a *i 6o(t' =n realitate' caBul 7 treptat de(ci6r32 =n =ntrea9a ei purtare intenia de a da de =nele( cui)a' )iitorului (o' pe c<t (e pare' c3 ea nu ar 2ai (uporta noi po. )eri' c3 pretinde (3 6ie tratat3 cu 2ena4a2ente' cu 9in93*ie. Mer9<nd 2ai departe cu (onda4ul' pute2 =nele9e c3 totul a =nceput c<nd)a *i unde)a' accentu<ndu.(e pe parcur(. A2 reu*it (.o con)in9e2 c3 a 6o(t o )re2e =n care tandreea =n(e2na totul pentru d<n(a. Acu2 =nele9e2 2ai 8ine co2portarea ei' ca un e6ort de a e)ita re)enirea unei (ituaii =n care dorina ei de a6eciune ar putea 6i (tri)it3. Con(tatarea noa(tr3 )a 6i con6ir2at3 *i de o alt3 deB)3luire. Ea ne.a po)e(tit de(pre o prieten3 care' =n 2ulte pri)ine' 6iindu.i ri)al3'

tr3ia o c3(3torie ne6ericit3' pe care ar 6i dorit (.o de(6ac3. =ntr.o Bi =*i 93(i(e prietena cu o carte =n 2<n3' declar<ndu.i (oului' cu o )oce plicti(it3' c3 nu *tie dac3 pr<nBul )a 6i 9ata la ti2p' ceea ce pe el 1.a iritat at<t de tare =nc<t (.a deBl3nuit =n critici )iolente la adre(a con(oartei. Incidentul i.a in(pirat pacientei noa(tre ur23toarea re6lecie: HDac3 nu 23 =n*el' 2etoda 2ea e(te 2ult 2ai 8un3. Mie nu 2i (.ar putea 6ace un a(e2enea repro*' deoarece de di2inea3 *i p<n3 (eara nu.2i 2ai )3d capul de tre8uri. Dac3 2i (.ar =nt<2pla (3 nu pot pre93ti la ti2p 2a(a de pr<nB' ni2eni n.ar a)ea ce (3.2i Bic3. &i acu2 (3 6iu (ilit3 (3 a8andoneB acea(t3 2etod3WI Iat3 ce (e petrece =n 2intea ace(tei 6e2ei. =ntr.o 2anier3 de relati)3 ne)ino)3ie' (e =ncearc3 o8inerea unui anu2it a(cendent' (ituarea dea(upra oric3rui repro*' o pledoarie pentru un trata2ent *i o eAi(ten3 pline de a6eciune. Dat 6iind c3 acea(ta =i reu*e*te' 9<ndul de a renuna apare de ne=nele( pentru ea. Apelul la 9in93*ie' care' =n de6initi)' e(te *i o c3utare a (uperiorit3ii 6a3 de ceilali' niciodat3 nu e(te (u6icient de in(i(tent. A(t6el' =n ace(t co2pleA inter)in ele. 2ente contradictorii din cele 2ai di6erite. Ce)a e(te pierdut' ce)a nu e(te 93(it' reBult3 o deBordine' o H>ara8a8ur3I care =i d3 dureri de cap tinerei 6e2ei' =2piedic<nd.o (3 doar23 lini*tit3' pentru c3 ne. contenit ea =*i 6ace 9ri4i *i le eAa9ereaB3' nu2ai (pre a.*i (coate =n e)iden3 eAtenuarea. "<n3 *i acceptarea unei in)itaii e(te pentru d<n(a o pro8le23 di6icil3. Ca (3.i dea cur(' (e o8li93 la preparati)e ane)oioa(e. #arcina cea 2ai 23runt3 ia =n oc>ii ei proporii colo(ale' iar 6aptul de a 6ace o a9rea8il3 )iBit3 e(te o trea83 6oarte co2plicat3' care =i cere ore *i Bile de pre93tire. =n a(e2enea caB e(te aproape (i9ur c3 in)itaia )a ti re6uBat3 (au c3' cel puin' (e )a 6ace a*teptat3' (o(ind cu =nt<rBiere. =n )iaa unor a(t6el de oa2eni (ocia8ilitatea nu )a dep3*i anu2ite li2ite. =ntr.un cuplu' cu2 e(te acela al c3(3toriei' inter)in o 2uli2e de relaii care' dat 6iind apelul la a6eciune' apar =ntr.o lu2in3 deo. (e8it3. #e ponte ea (oul (3 6ie ne)oit (3 a8(enteBe din raiuni pro6e. (ionale . dup3 cu2 (e poate ca el (3 6ac3 parte dintr.un cerc de a2ici' (3 ai83 de t3cut )iBite de unul (in9ur (au (3 a(i(te la reuniuni ale unor a(ociaii. Nu )a 6i )3t32at3 ne)oia de 9in93*ie *i de 2ena4are' dac3 6e2eia e(te l3(at3 (in9ur3 aca(3W =n pri2ul 2o2ent a2 6i poate

1F0

1F,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

=nclinai 7 ceea ce de 6apt (e =nt<2pl3 de cele 2ai 2ulte ori 7 (3 ad2ite2 c3 2aria4ul are 2enirea (3.1 le9e c<t 2ai tare po(i8il de ca(3 pe partener. Oric<t de atr393toare ar putea (3 apar3 acea(t3 ce. rin3' pentru un o2 an9a4at =ntr.o =ndeletnicire pro6e(ional3 ea co2. port3 di6icult3i in(ur2onta8ile. Dere9l3rile (unt ine)ita8ile *i (e poate =nt<2pla' ca =n caBul de care ne ocup32' ca 83r8atul =ntor( aca(3 noaptea t<rBiu *i =ncerc<nd (3 intre cu 839are de (ea23 =n dor2itor' (3.*i 93(ea(c3 (oia =nc3 treaB3 *i =nt<2pin<ndu.1 cu o 2in3 plin3 de repro*uri. Nu e(te nece(ar (3 de(crie2 2ai =n detaliu (ituaiile de(tul de cuno(cute de ace(t 9en. "e de alt3 parte' nu e(te de ne9li4at 6aptul c3 aici nu a)e2 de.a 6ace doar cu 2ici cu(ururi 6e2inine' pentru c3 eAi(t3 tot at<t de 2uli 83r8ai care (e preBint3 la 6el. E(te =n(3 locul (3 ar3t32 aici c3 ne)oia de a6eciune poate lua *i un alt dru2. =n caBul =n care ne preocup3 pe noi' a)e2 de.a 6ace de o8icei cu ur23torul (cenariu: c<nd 83r8atul e(te o8li9at (3.*i petreac3 o (ear3 =n a6ara ca(ei' (oia =i declar3 c3 el 2er9e at<t de rar =n (ocietate' =nc<t de data acea(ta i (e poate =n93dui (3 nu )in3 de)re2e aca(3. De*i ro(tite pe un ton 9lu2e' )or8ele ei au un 6ond eAtre2 de (erio(' contraBic<nd =n aparen3 ta8loul Bu9r3)it p<n3 aici. Dar dac3 pri)i2 lucrurile 2ai =ndeaproape' de(coperi2 concor. dana. %e2eia e(te de(tul de inteli9ent3 pentru ca' 63r3 a 2edita la acea(ta' (3 nu =ntind3 coarda prea tare. EAterior' ea o6er3' din toate punctele de )edere' o i2a9ine a de(3)<r*itei a2a8ilit3i. CaBul e(te =n (ine irepro*a8il *i ne preocup3 prin pri(2a intere(ului pur p(i>o. lo9ic. #e2ni6icaia real3 a cu)intelor adre(ate 83r8atului con(t3 =n 6aptul c3 de.acu2 =ncolo 6e2eia e(te aceea care *i.a i2pu( dictatul. Acu2' c3 ea a =n93duit.o' a8(ena lui e(te autoriBat3' pe c<nd dac3 83r8atul ar 6i acionat din proprie iniiati)3' o6en(a ei ar 6i 6o(t ne. 23(urat3. Declaraia ei arunc3 un 6el de )3l a(upra =ntre9ii (ituaii. Ea e(te acu2 partea care conduce' iar 83r8atul' cu toate c3 nu 6ace dec<t (3 =ndeplinea(c3 o =ndatorire (pecial3' a de)enit dependent de dorina *i )oina 6e2eii. Dac3 6ace2 le93tura =ntre tre8uina i2perioa(3 de a6eciune *i de(coperirea' nou3 pentru noi' c3 acea(t3 6e2eie nu (uport3 dec<t ceea ce a co2andat ea =n(3*i' ne 6rapeaB3 i2ediat 6aptul c3 =ntrea9a ei )ia3 tre8uie (3 6ie p3trun(3 de 6or2ida8ilul i2pul( de a nu

=ndeplini rolul (ecund' de a.*i p3(tra totdeauna (uperioritatea' de a nu.*i p3r3(i poBiia =n 6aa nici unui repro*' de a 6i 2ereu =n centrul 2icului ei antura4. Orientarea acea(ta o )o2 93(i la d<n(a' indi6erent de (ituaia =n care (.ar a6la. A*a procedeaB3 c<nd' de eAe2plu' (e pune pro8le2a (c>i283rii 2ena4erei. O )ede2 =n 2are a9itaie' )iBi8il preocupat3 de a.*i 2enine o8i*nuita (upre2aie *i 6a3 de noua 2ena4er3. La 6el' c<nd (e pre93te*te (3 ia(3 unde)a. E(te altce)a pentru ea (3 tr3ia(c3 =ntr.o (6er3 =n care do2inaia (a apare cu totul a(i9urat3' dec<t (3 ia(3 din ca(3 *i (3 (e duc3 H=ntre (tr3iniI' pe (trad3' unde deodat3 ni2ic nu (e 2ai (upune )oinei (ale' unde tre8uie (3 te 6ere*ti de )e>icule' unde' a*adar' rolul t3u e(te in(i9ni. 6iant. Ori9inea *i i2portana ace(tei ten(iuni nu (e clari6ic3 dec<t dac3 re6lect32 la deplina putere pe care acea(t3 6e2eie o re)endic3 aca(3. A(e2enea 6eno2ene (e preBint3 ade(ea =n tipare at<t de atr393. toare' =nc<t la o pri23 pri)ire nu (e(iB32 c3 e(te )or8a de un o2 (u6erind *i c3 acea(t3 (u6erin3 poate atin9e un 9rad =nalt. re8uie (3 eAa2in32 2ai =ndeaproape ten(iuni de 6elul acelora din caBul care ne intere(eaB3. EAi(t3 indi)iBi c3rora le e(te (il3 (3 (e urce =n tra2)aie' neput<ndu.*i pune acolo =n )aloare propria )oin3. Acea(t3 (il3 poate 2er9e at<t de departe =nc<t' =n cele din ur23' ei (3 nu 2ai )rea' =n 9eneral' (3.*i p3r3(ea(c3 locuina. AnaliB<ndu.1 =n continuare' caBul de 2ai (u( (e preBint3 ca un eAe2plu in(tructi) cu pri)ire la retroaciunea per2anent3 eAercitat3 de i2pre(iile din copil3rie a(upra )ieii unui o2. Nu (e poate ne9a c3' din punctul (au de )edere' 6e2eia acea(ta are dreptate. C3ci dac3 cine)a *i.a orientat cu toat3 ener9ia =ntrea9a (a )ia3 (pre o8inerea c3ldurii (u6lete*ti' a adoraiei *i 9in93*iei' atunci 2i4locul de a (i2u. la necontenit (upra=nc3rcarea *i ner)oBitatea nu e(te c>iar at<t de r3u' din 2o2ent ce nu nu2ai c3 iB8ute*te cu a4utorul ace(tuia (3 =ndep3rteBe orice critic3' ci *i (3 deter2ine antura4ul (3 o decon(i. lieBe totdeauna cu 8l<ndee' (3 o a4ute *i (.o (cutea(c3 de tot ce i.ar putea dere9la ec>ili8rul p(i>ic. Dac3 cercet32 perioada copil3riei pacientei noa(tre' )o2 a6la c3 =nc3 la *coal3' c<nd nu reu*ea (3.*i 6ac3 te2ele' intra =ntr.o a9ita. ie eAtraordinar3' con(tr<n9<ndu.1 prin acea(ta pe =n)33tor (3 o

1FG

1F+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

trateBe cu 2ult3 delicatee. Mai a6l32 de la d<n(a c3 era cea 2ai 2are dintre cei trei copii c<i erau la p3rini' 6iind ur2at3' =n ordine' de un 6rate *i o (or3. Cu 6ratele a)ea 2ereu ce)a de =2p3rit. I (e p3. rea c3 el e(te cel pre6erat' (up3r<nd.o pe(te 23(ur3 6aptul c3 p3rinii ar3tau totdeauna un intere( 2ai 2are 6a3 de per6or2anele lui *co. larele c<nd ea' care de la =nceput 6u(e(e o *col3ri3 8un3' =*i )edea pri2ite cu indi6eren3 reBultatele 8une la =n)33tur3 *i nu =nceta (3.*i (par93 capul pentru a 93(i cauBa ace(tei inec>it3i. =nele9e2 acu2 c3 6ata acea(ta a(pira la e9alitate' c3 =nc3 din copil3rie ea tre8uie (3 ti a)ut un puternic (enti2ent de in6erioritate' de care =ncerca (3 (cape. La *coal3 a 63cut =n a*a 6el =nc<t (3 de)in3 o ele)3 (la83. C3uta (3.*i =ntreac3 6ratele prin nereu*ite *colare' nu =ntr.un (en( 2oral (uperior' ci' =n 4udecata ei in6antil3' nu2ai (pre a atra9e cu 2ai 2ult3 putere atenia p3rinilor a(upra (a. =ntruc<t)a ace(te proce(e au 6o(t con*tiente' din 2o2ent ce a(t3Bi ea a6ir23 r3(picat c3 )oia (3 de)in3 o ele)3 (la83. Dar iat3 c3 nici de ace(te proa(te reBultate la =n)33tur3 p3rinii nu (.au ar3tat c<tu*i de puin intere(ai. &i atunci (.a petrecut din nou ce)a (e2ni6icati): deodat3 ca a =nceput (3 o8in3 iar3*i note 8une la *coal3. %aptul (e =nt<2pla toc2ai =n 2o2entul =n care (ora (a cea 2ic3 intra(e =n (cen3 =n 2od 8iBar. A)ea *i ca note proa(te' dar de d<n(a 2a2a (e =n9ri4ea aproape tot at<t de 2ult ca *i de 6ratele ci' dintr.un 2oti) aparte pe c<nd pacienta noa(tr3 a)u(e(e note proa(te la di(ciplinele de =n)332<nt' (ora a)ea cali6icati)e proa(te la purtare. =n 6elul ace(ta ea reu*ea 2ult 2ai 8ine (3 atra93 atenia. =ntruc<t notele proa(te la purtare au un cu totul alt e6ect (ocial. Ace(tea pre(upun 23(uri (peciale' care =i con(tr<n9 pe p3rini (3 (e =n9ri4ea(c3 =ndeaproape de copii. A*adar' lupta pentru e9alitate e*ua(e deoca2dat3. #e i2pune (3 (u8linie2 c3 e*ecul unei lupte pentru e9alitate nu 6ace niciodat3 (3 inter)in3 un 2o2ent de repau( =n ace(t proce(. Ni2eni nu (uport3 o a(e2enea (ituaie. De aici )or reBulta totdeauna noi e2oii *i noi e6orturi nu )or =nceta (3 contri8uie la 6or2area caracterului o2ului re(pecti). =nele9e2 acu2 ce)a 2ai 8ine 2o6turile' a9itaia' (tr3da. nia de a (e preBenta 2ereu =n 6aa celorlali ca o 6iin3 a(uprit3 *i =2po)3rat3. oate ace(tea (e adre(au iniial 2a2ei' =n intenia de a.i con(tr<n9e pe p3rini (3.i acorde *i ei atenia pe care o acordau celeilalte (urori *i' =n acela*i ti2p' =n intenia de a le repro*a ace(.

tora 6aptul c3 o tratau 2ai r3u dec<t pe (ora (a. #tarea de (pirit 6unda2ental3 a ace(tei 6e2ei' 6or2at3 =nc3 de pe atunci' (.a p3(trat p<n3 =n Biua de aBi. "ute2 6ace o retro(pecti)3 *i 2ai pro6und3 =n 8io9ra6ia tinerei 6e2ei. Ea preBint3 ca pe o a2intire din copil3rie deo(e8it de i2pre. (ionant3 6aptul c3' pe c<nd a)ea trei ani' a )rut (3.1 lo)ea(c3 cu o 8ucat3 de le2n pe 6ratele ei a8ia )enit pe lu2e *i c3 nu2ai precauia 2a2ei a =2piedicat o 2are nenorocire. Cu un (i2 eAtraordinar de 6in' 6ata acea(ta de(coperi(e =nc3 de atunci c3 pricina de(con(ider3rii ei era pur *i (i2plu 6aptul c3 era 6at3. Ca =*i a2inte*te cu eAactitate c3 =n acel ti2p tr3i(e de nenu23rate ori dorina de a de)eni 83iat. "rin na*terea 6ratelui' ca nu nu2ai c3 (.a )3But (coa(3 din c3ldura de p<n3 atunci a cui8ului ci' ci (piritul i.a 6o(t tul8urat =ndeo(e8i de con(tatarea c3 83iatului i (e reBer)a un trata2ent a8(olut pri)ile9iat. =n r<)na (a de a co2pen(a acea(t3 lip(3' a a4un( cu ti2pul la 2etoda de a (i2ula totdeauna (ur2enarea. Un ) i( ne )a ar3ta' de a(e2enea' c<t de ad<nc (e i2pri23 =n )iaa p(i>ic3 a o2ului lin ia de 2i*care. Acea(t3 t<n3r3 6e2eie )i(ea. B3 c3 are cu 83r8atul ei' aca(3' o con)or8ire. Dar ace(ta nu are deloc =n63i*area unui 83r8at' ci =n63i*area de 6e2eie. Ace(t detaliu arat3 pe plan (i28olic tiparul =n care (e in(ereaB3 pentru d<n(a e)eni2en. tele *i rela iile. Vi(ul (e2ni6ic3 6aptul c3 ea a o8inut e9alitatea cu 83r8atul. %I nu 2ai e(te =n(3 83r8atul (uperior care 6u(e(e la ti2pul (3u 6ratele' ci aproape o 6e2eie. Nici o di6eren3 de ni)el nu 2ai per(i(t3 =ntre ei. $a a o8inut =n )i( ceea ce' de 6apt' =nc3 din copil3rie dori(e totdeauna (3 o8in3. A(t6el' unind dou3 puncte din )iaa p(i>ic3 a unui o2' a2 de(. coperit li n ia (a de )ia3 :Lc8cnalinie;' l in ia (a directoare *i pute2 o8ine de(pre ci o i2a9ine unitar3' pe care o pute2 reBu2a dup3 cu2 ur2eaB3: a)e2 =n 6aa noa(tr3 un o2 care' cu 2i4loace ino6en(i)e@' a(pir3 (3 4oace un rol (uperior.

NO E
1 HdieDiel(lre8i9Ceit der"(Jc>eI'2 teAlul ori9inal. :Nota trad.; / Hdic(e2 >er)or(tec>end(ten U8cl in der KulturderMen(c>CeiVM.=n teAtul ori9inal. :Nola trad.;

ZZZZZZZ

AL%RED ADLER ZZZZZZZZZ

iiI
Capitolul VI

Hd[e Ei9enart derErBie>erIM'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5eAtul adlerian e(te 2ai laconic' dar *i 2ai con6uB' cel puin dac3 ar 6i (3.1 tran(pune2 =n ro2<ne*te =n c>ip 6idel: H Oenn BLei da((el8e tun' i( e( nic>t da((el8e? Lenn a8er BLei nic>t da((el8e tun' (o Cann e( doc> da((el8e (einI. :Nota trad.; @H2itlie8en(Lurdi9enMittelnI'2 teAtul ori9inal. :Nota trad.;

"REG! IREA "EN RU VIA`!

Un principiu al p(i>olo9iei indi)iduale (pune: toate 6eno2e. nele )ieii p(i>ice (unt de conceput ca pre93tiri pentru un (cop =ntreB3rit. #tructura )ieii p(i>ice de(cri(3 p<n3 aici are pentru noi (en(ul pre93tirii pentru un )iitor =n care dorinele indi)idului apar ca =ndeplinite. E(te un 6eno2en 9eneral u2an' toi oa2enii con6or. 2<ndu.(e ace(tui proce(. E(te ceea ce ne (pun )ec>ile 2ituri' 8a(2e *i le9ende care )or8e(c de(pre o (tare ideal3 care )a )eni c<nd)a (au care a 6o(t odinioar3. `ine de acea(ta con)in9erea tuturor popoarelor cu pri)ire la paradi(ul pierdut' iar un ecou al ace(tei no(tal9ii a u2anit3ii r3(un3 =n toate reli9iile' care propo)3duie(c un )iitor =n care toate 9reut3ile )or 6i =n)in(e. Nu a2 putea interpreta alt6el concepia de(pre 2<ntuire (au de(pre eterna re=ntoarcere' credina care atri8uie (u6letului puterea de a lua 2ereu o con6i9uraie nou3. oate po)e*tile depun 23rturie c3 niciodat3 nu (.a (tin( (perana o2enirii =ntr.un )iitor 6ericit.

1. EOCUL. EAi(t3 =n )iaa copilului un 6eno2en care arat3 cu 2aAi23 claritate c3 a)e2 de.a 6ace cu pre93tirea pentru )iitor: 4ocurile. Ele nu (unt nicidecu2 de con(iderat ca ni*te toane a2u. Bante ale p3rinilor (au ale celorlali educatori' ci drept ni*te auAiliare ale educaiei' (ti2ulente pentru (pirit' pentru i2a9inaie *i deAterit3i 2otorii. =n 4oc tran(pare =n 2od 6ire(c pre93tirea pentru )iitor. #e =n(criu =n acea(t3 (6er3 6elul =n care copilul a8ordeaB3

11-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

4ocul' ale9erea 4ocului' (e2ni6icaia pe care el i.o atri8uie. Eocul dc)3luie' de a(e2enea' 2odul =n care (e (tructureaB3 raporturile copilului cu 2ediul (3u' atitudinea a2ical3 (au o(til3 6a3 de (e2eni *i' =ndeo(e8i' ne arat3 c<t de accentuat3 e(te la el tendina de a do2ina. O8(er)aiile 63cute a(upra copilului care (e 4oac3 ne per2it' de a(e2enea' (3 tra9e2 concluBii cu pri)ire la 2odul =n care e(te el pre. 93tit (u6lete*te pentru )ia3. "e de alt3 parte' 4ocul arc o eAtraordi. nar3 i2portan3 pentru copil. De(coperirea ace(tor 6apte' potri)it c3rora 4ocul copiilor e(te de conceput ca o pre93tire pentru )iitor' o dator32 lui Groo(' pro6e(or de peda9o9ie' care a ar3tat c3 acca(M3 tendin3 (t3 *i la 8aBa 4ocului ani2alelor 1. #unt =n(3 de luat =n con(iderare *i alte puncte de )edere. =nainte de toate' 4ocurile repreBint3 *i o eAer(are a (enti2entului de co2uni. une (ocial3' care la copii e(te at<t de accentuat =nc<t el =ncearc3 (<.1 (ati(6ac3 =n orice =2pre4urare' 6iind puternic 2o8iliBat de ace(t (enti2ent. Copiii care e)it3 4ocul (unt totdeauna (u(pecta8ili de tr3irea unui e*ec. #unt cei care (e retra9 cu pl3cere *i care atunci c<nd' totu*i' intr3 =n aocul altora (unt de o8icei doar (p3r93tori de 4oc. r3(3turi Ic lor 6unda2entale (unt or9oliul' autoe)aluarea de6ici. ent3 *i. =n con(ecin3' tea2a de a nu.*i putea =ndeplini 8ine rolul. =n 9eneral' o8(er)3ndu.(e 6elul in care (e 4oac3' (e )a putea deter2ina cu 2ult3 certitudine inten(itatea (enti2entului de co2uniune (ocial3 la copii. Un alt 6actor care apare clar =n 4oc e(te dorina de (uperio . ritate/' care (e 2ani6e(t3 in =nclinaia de a co2anda' de a do2ina. Acea(ta poate li recuno(cuta la copiii care caut3 (3 (e i2pun3' care de re9ul3 pre6er3 4ocurile ce Ic per2it (<.*i (ati(6ac3 a(e2enea ten. dine' (a 4oace un rol do2inant. EAi(t3 puine 4ocuri care (3 nu 6a)o. riBeBe cel puin unul d2 ace*ti trei 6actori: pre93tirea pentru )iat3' (enti2entul de co2uniune (i (etea de' do2in..irr iBeBe cel puin unul d2 ace*ti trei 6actori: pre enti2entul de co2uniune *i (etea de do2inare EAi(t3 =n(3 *i un alt 6t= i d 3

eAer(are a =nclinaiei (ale creatoare conin un ele2ent (e2ni6icati) pentru )iitoarea pro6e(iune. &i' de(i9ur' =n )iaa 2ultor oa2eni (.a =nt<2plat' 8un3oar3' ca ei (3 6i =nceput prin a coa(e >3inue pentru p3pu*i'pentru ca 2ai t<rBiu (3 de)in3 croitori. Eocul e(te indi(olu8il le9at de deB)oltarea p(i>ic3 a copilului. E(te' ca (3 (pune2 a*a' acti)itatea (a pro6e(ional3 *i' de alt6el' copilul a*a o *i concepe. Nu e(te un lucru c>iar at<t de ino6en(i) (3 tul8uri un copil care (e 4oac3. Eocul nu tre8uie (3 6ie nicidecu2 pri)it ca pierdere de ti2p. `in<nd (ea2a de elul pre93tirii pentru )iitor' =n 6iecare copil (e (3de*te ce)a dintr.un adult' ce)a ce c<nd)a )a prinde contur. Cunoa*terea copil3riei unui o2 =n(ea2n3 o 2arc =nle(nire =n ceea ce pri)e*te caracteriBareaU ace(tuia.

/. A EN`IA &I DI# RAGEREA EI. O 6acultate a or9anului p(i>ic' (ituat3 =n pri2.planul capacit3ii de aciune a o2ului' e(te atenia. C<nd 2ani6e(t32 atenie =n punerea =n relaie a or9anelor noa(tre de (i2 eu un 6eno2en care (e petrece =n a6ara (au =n interi. orul no(tru' a)e2 (enBaia unei ten(iuni aparte care nu cuprinde =ntre9ul corp' ci (e li2iteaB3 doar la do2eniul unui anu2it (i2. de eAe2plu' )3Bul. A)e2 (enti2entul c3 =n ace(t do2eniu (e pre93te*te ce)a. =ntr.ade)3r' (e poate a6ir2a c3 a)e2 aici de.a 6ace cu 6eno2ene de 2i*care :=n caBul no(tru' direcia de orientare a aAei oc>ilor; care ne prile4uie(c (enBaia ace(tei ten(iuni deo(e8ite. Dac3 (tarea de atenie (u(cit3 ten(iunea unei Bone deter2inate a or9anului p(i>ic *i a aparatului no(tru 2otor' acea(ta i2plic3 o in>i8are (i2ultan3 a celorlalte ten(iuni. A*a (e eAplic3 de ce. de =ndat3 ce ne =ndrept32 atenia a(upra unui lucru' tinde2 (3 =nl3tu. r32 orice ele2ent care ne.ar putea tul8ura. Atenia =n(ea2n3 pentru or9anul p(i>ic in(talarea unei (t3ri de pre93tire'o conectare a8(olut (pecial3 la realitate' o pre93tire pentru atac (au pentru ap3rare' care reBult3 dintr.o tre8uin3' dintr.o (ituaie neo8i*nuit3 (i care tre8uie (3 2o8iliBeBe =ntrea9a noa(tr3 ener9ie =n (er)iciul unui anu2it (cop. Capacitatea de a 6i atent o po(ed3 orice o2' cu condiia de a nu 6i 8olna) (au de6icient 2intal. Cu toate ace(tea' (e poate =nt<2pla ca la unii oa2eni atenia (3 lip(ea(c3' dintr.o 2uli2e de cauBe. O8o(eala *i 8oala (unt 6actorii care'=n pri2ul r<nd' pre4udiciaB3 proce(ul de realiBare a ateniei. "e de alt3 parte' eAi(t3 oa2eni la care lip(a de

11@

AL%RED ADLER

atenie (e eAplic3 prin 6aptul c3 unele o8iecte nu con)in atitudinii lor 6a3 de )ia3' nu (e =ncadreaB3 =n linia lor de aciune. =n (c>i28' atenia lor (e treBe*te de =ndat3 ce e(te )or8a de ce)a care' =ntr.un 6el oarecare' concord3 cu linia lor de )ia3. Un alt 2oti) pentru atenia lacunar3 poate 6i tendina (pre opoBiie. Mai ale( copiii =nclin3 cu u*urin3 (pre opoBiie *i (e =nt<2pl3 ca a(e2enea copii (3 (pun3 un HNuI oric3rei iniiati)e (au cerine. Nu tre8uie (3 li (e o6ere po(i8i. litatea de a 6ace parad3 de opoBiia lor. =n a(e2enea caBuri' re)ine 2etodei de =n)332<nt *i tactului peda9o9ic (arcina de a re(ta8ili le93tura dintre di(ciplinele de =n)332<nt *i planul de )ia3 incon. *tient :un8eLu((te Le8en(plan; *i linia directoare ale copilului' de a reconcilia' ca (3 (pune2 a*a' pe copil cu coninutul in(truirii. EAi(t3' de a(e2enea' oa2eni care )3d *i aud totul' care percep orice 6eno2en' orice (c>i28are. Alii (tau =n 6aa lu2ii doar cu apa. ratul lor de )3B' pe c<nd alii doar cu cel de auB? cei dint<i' de pild3' nu =nre9i(treaB3 ni2ic' nu iau not3 de ni2ic' at<ta ti2p c<t au de.a 6ace cu lucruri percepti8ile )iBual. Iat3' a*adar' *i alte 2oti)e pentru care atenia e(te at<t de de( a8(ent3 de acolo unde ar 6i de a*teptat ca ea (3 (e 2ani6e(te. Cel 2ai i2portant 6actor al de*tept3rii ateniei e(te un intere( real2ente pro6und. Ace(ta (e i2planteaB3 =ntr.un (trat p(i>ic 2ult 2ai pro6und dec<t atenia. Dac3 intere(ul e(te preBent' atenia )a )eni de la (ine' 63r3 a nece(ita nici un 6el de in6luen3 educaional3. E(te (in9urul 2i4loc de a intra =n (t3p<nirea unui do2eniu' =n )ede. rea unui (cop deter2inat. Dat 6iind =n(3 6aptul c3 deB)oltarea unui o2 nu are loc =n 2od i2peca8il' (e =nt<2pl3 2ereu ca atenia (3 r3t3cea(c3 dru2ul. Bine=nele( c3 r3(punB3tor de acea(t3 atitudine eronat3 a unui o2 )a 6i tot intere(ul (3u' care (e poate orienta (pre lucruri care nu au i2portan3 =n ceea ce pri)e*te pre93tirea (a pentru )ia3. A*a e(te' de eAe2plu' o2ul al c3rui intere( e(te 2onopoliBat de propria per(oan3' intere(<ndu.1 =n (pecial puterea pe care o po. (ed3' do)edindu.(e c3 el e(te atent 2ai ale( la ceea ce pri)e*te inte. re(ul (3u pentru putere' la ceea ce ar a)ea el de c<*ti9at pe ace(t plan' (au dac3 nu cu2)a puterea (a e(te a2eninat3. De alt6el' atenia (a nu )a putea 6i co2utat3 at<t ti2p c<t locul intere(ului pentru putere nu )a 6i luat de un alt intere(. =ndeo(e8i la copii (e poate o8(er)a clar

CUNOA& EREA OMULUI

cu2 ei de)in ateni de =ndat3 ce cred c3 )or a)ea ce)a de c<*ti9at' pentru ca atenia lor (3 (e (tin93 rapid atunci c<nd au (enti2entul c3 nu )or o8ine ni2ic. #e pot =nt<lni aici cele 2ai di)er(e *i 8iBare a(ocieri. Lip(a de atenie nu =n(ea2n3 de 6apt ni2ic altce)a dec<t c3 o2ul pre6er3 (3 (e (u(tra93 8ucuro( unei =2pre4ur3ri care era de a*teptat (3.i (u(cite atenia. De)ierea ateniei are loc pur *i (i2plu prin 6aptul c3 acea(ta e(te diri4at3 a(upra altui lucru. E(t e' deci' incorect (3 (e (pun3 de(pre cine)a c3 nu (e poate HconcentraI. #e )a con(tata =ntotdeauna c3 el o poate 6ace 6oarte 8ine' nu2ai c3 =n le93tur3 cu altce)a. =n caBurile de a*a.nu2it3 lip(3 de )oin3 (au lip(3 de ener9ie' lucrurile (e petrec la 6el ca *i =n caBul lip(ei de concentrare. &i =n ace(te caBuri 93(i2 de o8icei o )oin3 de.a dreptul in6leAi8il3 *i o ener9ie inepuiBa8il3' dar orientate =n alt3 direcie. ratarea unor a(e2enea caBuri nu e(te u*oar3. Reu*ita pre(u. pune de(coperirea =ntre9ului plan de )ia3 al o2ului. =n 6iecare caB (e poate ad2ite c3 de6iciena (e eAplic3 doar prin 6aptul c3 e(te ur23rit un alt o8iecti). La 2uli oa2eni neatenia e(te o tr3(3tur3 de caracter. %oarte 6rec)ent =nt<lni2 oa2eni c3rora le re)ine o anu2it3 2unc3' dar pe care o re6uB3 =ntr.un 2od oarecare (au o =ndepline(c de6ectuo(' con(tituind o po)ar3 pentru alii. r3(3tura lor de caracter de6initorie e(te neatenia' care (ur)ine de =ndat3 ce ei tre8uie (3 (e con(acre acti)it3ii ce li (e i2pune.

-. DEL!#AREA &I UI AREA. #e (pune de o8icei c3 e(te )or8a de del3(are atunci c<nd (ecuritatea (au (3n3tatea unui o2 (unt pri2e4duite din ne9li4en3 (au neatenie =n ad2ini(trarea =n9ri4irilor nece(are. Del3(area e(te un 6eno2en care ne =n63i*eaB3 totala lip(3 de atenie a unui o2. Atenia de6icient3 are la 8aB3 intere(ul de6ici. ent 6a3 de (e2eni. Din (e2nele de del3(are care pot inter)eni =n 4ocurile copiilor' de eAe2plu' (e poate )edea dac3 ei (e 9<nde(c 2ai 2ult la (ine dec<t la ceilali. %eno2enele de ace(t 6el (unt un cert in(tru2ent de e)aluare a (i2ului colecti)' a (enti2entului de co2u. niune (ocial3 al o2ului. Dac3 (enti2entul de co2uniune (ocial3 e(te (la8 deB)oltat' c>iar (u8 a2eninarea cu pedeap(a un o2 nu (e )a

11,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

putea intere(a de alii dec<t cu 2are 9reutate' pe c<nd la un o2 cu un deB)oltat (i2 colecti) ace(t lucru (e )a 6ace 63r3 e6ort. Del3(area e(te' prin ur2are' o de6icien3 a (enti2entului de co2uniune (ocial3. Cu toate ace(tea' o intoleran3 eAa9erat3 ar 6i aici nelalocul ei. A*adar' totdeauna (e i2pune (3 cercet32 de ce un o2 nu are intere(ul pe care noi =l a*tept32 de la d<n(ul. Uitarea' ca *i pierderea o8iectelor 2ai i2portantele realiBeaB3 printr.o reducere a ateniei. EAi(t3' de(i9ur' po(i8ilitatea unei atenii 2ai concentrate' intere(ul' dar nu 63r3 lacune' ci (u6erind pertur83ri din partea unei anu2ite a)er(iuni care aduce' 6a)oriBeaB3 (au produce pierderea (au uitarea. Ace(ta e(te' de eAe2plu' caBul copiilor care =*i pierd 2anualele. De cele 2ai 2ulte ori e(te u*or (3 (e (ta8ilea(c3 6aptul c3 ei =nc3 nu (.au adaptat cu2 (e cu)ine cerinelor )ieii *colare. EAi(t3' de a(e2enea' 2ena4ere care 2ereu =*i r3t3ce(c (au =*i pierd c>eile. &i =n ace(t caB (e )a con(tata c3 e(te )or8a de 6e2ei care nu (e pot =2p3ca cu pro6e(ia de 2ena4er3. Uitucii (unt oa2eni care nu (e re)olt3 63i*' dar care prin uitare )3de(c o anu2it3 lip(3 de intere( pentru =ndatoririle lor.

5. INCON& IEN UL. Cititorul a *i 6o(t 6rapat de acele de(. crieri ale noa(tre =n care ade(ea a2 relatat de(pre proce(e *i 6eno. 2ene a(upra c3rora purt3torul lor de 2ulte ori nu ne poate (pune dec<t puine lucruri. O per(oan3 cu (pirit de o8(er)aie rareori ne )a putea' de eAe2plu'eAplica de ce )ede i2ediat totul. EAi(t3' prin ur. 2are' capacit3i ale or9anului p(i>ic care nu (unt de 93(it =n do2e. niul con*tiinei. Cu toate c3 atenia con*tient3 (e o8ine' =ntr.o anu. 2it3 23(ur3' prin con(tr<n9ere' 6ora propul(i)3 a ateniei nu reBid3 =n con*tiin3' ci =n intere(' iar ace(ta ine =n cea 2ai 2are parte de (6era incon*tientului. Ace(ta e(te =n =ntre9ul (3u un produ( al or9a. nului p(i>ic *i' totodat3' cel 2ai puternic 6actor al )ieii p(i>ice. Aici (unt de c3utat *i de 93(it 6orele care con6i9ureaB3 linia de 2i*care a o2ului' planul (3u :incon*tient; de )ia3. =n con*tiin3 93(i2 doar o i2a9ine palid3 a ace(tora' uneori c>iar contrariul lor. Un in6atuat' de eAe2plu' de cele 2ai 2ulte ori nu are nici o 83nuial3 de(pre in6a. tuarea (a' co2porta2entul (3u eApri2<nd' di2potri)3' o 2ode(tie care (are tuturor =n oc>i. Ca (3 6ii =n6u2urat' nu e(te nicidecu2

HCLQ? (3 6ii con*tient de acea(ta *i (3.i eAplici o a(e2enea tr3. (3tur3. Ba c>iar nici nu e(te =n 6a)oarea o2ului re(pecti)' pentru c3 alt6el el nu ar putea aciona =n direcia (copului (3u. Ade(ea el =*i do8<nde*te 9raioa(a (a certitudine teatral3 atunci c<nd nu )ede ni2ic din in6atuarea (a *i =*i =ndreapt3 atenia aiurea. Mare parte din ace(t proce( p(i>ic (e de(63*oar3 =n o8(curitate. Dac3 =ncerc32 (3 di(cut32 de(pre acea(ta' o8(er)32 c3 di(cuia l<nceBe*te' pentru c3 re(pecti)ul =nclin3 (3 (e 6o6ileBe' (3 eludeBe te2a a8ordat3' ca *i cu2 ar dori (3 nu 6ie deran4at. Ace(t co2porta2ent nu 6ace dec<t (3 con. 6ir2e concepia noa(tr3. Un a(e2enea o2 )rea (3.*i continue 4ocul *i pe oricine =ncearc3 (3 ridice )3lul =l (ocoate un tul8ur3tor de li. ni*te' =2potri)a c3ruia tre8uie (3 te pui =n 9ard3. A)<nd =n )edere 2odul lor de co2portare' pute2 cla(i6ica oa2enii dup3 cu2 *tiu 2ai 2ult (au 2ai puin' =n raport cu 2edia' de(pre proce(ele ce (e petrec =n interiorul lor' (6era lor de con*tiin3 6iind' deci' 2ai 2are (au 2ai 2ic3. EAi(t3' a(t6el' oa2eni care (e concentreaB3 a(upra unui (ector 2ai re(tr<n( al )ieii' pe c<nd alii au relaii 2ultiple' intere(<ndu.(c de (ectoare 2ai lar9i ale )ieii u2ane *i ale lu2ii. De a(e2enea' pute2 =nele9e c3 de o8icei cei care (e (i2t a(uprii aparin celei dint<i dintre ace(te dou3 cate9orii' li2it<ndu.(e la un oriBont =n9u(t al )ieii? ci (unt at<t de deBorientai =nc<t nu pot )edea cu aceea*i claritate pro8le2ele )ieii ca ceilali' care (e de(curc3 8ine5. Ei nu )or putea pricepe (u8tilit3ile *i' a)<nd un intere( li2itat' nu )or )edea dintr.o c>e(tiune )ital3 dec<t o 2ic3 parte? nu pot eAa2ina cu2 (e cu)ine an(a28lul lucrurilor' pentru c3 e)it3 (3.*i iro(ea(c3 6orele =n acea(t3 direcie. Re6eritor la a(pectele particulare ale )ieii' ade(ea (e poate o8(er)a c3 un indi)id nu *tie ni2ic de(pre capacit3ile (ale' c3 le (u8e(ti2eaB3' dup3 cu2 nu e(te (u6icient edi6icat a(upra de6ectelor (ale' con(ider<ndu.(e un o2 de i(pra)3' pe c<nd =n realitate pe toate le 6ace din e9oi(2 (au' di2po. tri)3' (e (ocoate un e9oi(t' pe c<nd' dac3 a4un9i (3 ai de.a 6ace cu d<n(ul 2ai =ndeaproape' i (e i2pune concluBia c3 e(te u n o2 cu totul de =nele(. =n 9eneral' nu conteaB3 ceea ce cine)a 9<nde*te de(pre (ine :(au ce 9<nde(c de(pre d<n(ul ceilali;' ci poBiia de an(a28lu pe care *i.a cucerit.o =n (<nul (ociet3ii u2ane' =ndeo(e8i

11G

11+

AL%RED ADLER

ceea ce )rea el =n acea(t3 lu2e' ceea ce =l intere(eaB3' =l orienteaB3 *i =l de6ine*te. A)e2 de.a 6ace' de 6apt' cu dou3 tipuri de oa2eni. O cate9orie =i include pe cei care tr3ie(c =n c>ip con*tient' con6runt <ndu.(e =n 2od o8iecti) cu pro8le2ele )ieii' 63r3 a purta oc>elari de cal' pe c<nd o alt3 cate9orie e(te a acelora care pri)e(c trunc>iat )iaa *i lu2ea' prin pri(2a unei opinii preconcepute' orientarea *i ar9u2en. tele lor a)<nd un caracter incon*tient. E(te a(t6el po(i8il ca doi oa2eni care tr3ie(c =2preun3 (3 =nt<2pine di6icult3i' dat 6iind 6aptul c3 unul din ei e(te 2ereu =n opoBiie? caBul nu e(te rar *i pro8a8il c3 6rec)ena (a nu e(te dep3*it3 dec<t de caBul =n care a28ele p3ri (e 93(e(c =ntr.o per2anent3 opoBiie. Re(pecti)ul nu pricepe ni2ic' el crede c>iar' *i are *i ar9u2ente =n ace(t (en(' c3 acioneaB3 =ntot. deauna =n 6a)oarea p3cii *i c3 preuie*te 2ai pre(u( de toate 8una. =nele9ere. %aptele =n(3 =l deB2int *i (e con(tat3 c3 =n realitate a8ia dac3 cine)a poate (pune o )or83 63r3 a 6i atacat din 6lanc *i 63r3 a i (e da replica' oric<t de in(i9ni6iant3 *i de di(cret3 ar 6i acea(ta =n aparen3. "ri)ind lucrurile 2ai =ndeaproape' reBult3 c3 atitudinea acea(ta decur9e dintr.o (tare de (pirit o(til3' 8elicoa(3. A*adar' 2uli oa2eni deB)olt3 =n ei 6ore care intr3 =n aciune 63r3 *tirea lor. Ace(te 6ore ale incon*tientului in6lueneaB3 )iaa oa2enilor *i' dac3 nu )or 6i identi6icate' )or duce la ur23ri 9ra)e. Un a(e2enea caB a 6o(t de(cri( de Do(toe)(Ci =n ro2anul (3u Idiotul' =ntr.o 2anier3 care nu contene*te (3 (u(cite ad2iraia p(i>o. lo9ilor. E(te epi(odul =n care o doa2n3' cu ocaBia unei reuniuni de (ocietate' =i (pune unui prin' per(ona4ul principal al ro2anului' pe un ton ca2 r3ut3cio(' (3 8a9e de (ea23 (3 nu cu2)a (3 r3(toarne )a(ul c>ineBe(c de )aloare din apropierea (a? la care el d3 a(i9ur3ri c3 )a 6i atent. C<te)a 2inute 2ai t<rBiu =n(3 )a(ul B3cea 63r<2e pe podea. Ni2eni din cei care au a(i(tat la (cen3 nu a )3But =n ea un e6ect al >aBardului' ci un act a8(olut lo9ic' 9enerat de =ntre9ul carac. ter al ace(tui o2' care (e (i2i(e 4i9nit de cu)intele doa2nei. =n aprecierea unui o2 nu ne pute2 li2ita (3 tra9e2 concluBii doar din actele *i 2ani6e(t3rile (ale con*tiente. De cele 2ai 2ulte ori' detaliile ne=n(e2nate ale 9<ndurilor *i aciunilor (ale' care lui =i (cap3' ne c3l3uBe(c 2ult 2ai 8ine *i 2ai (i9ur. A*a' de eAe2plu'

CUNOA& EREA OMULUI

oa2enii care etaleaB3 (urprinB3toare proa(te 2aniere' cu2 (unt roaderea un9>iilor' (co8itul =n na( *i altele' >a8ar n.au c3 prin acea(ta =*i deB)3luie caracterul (6id3tor *i aro9ant' ei necuno(c<nd ce coneAiuni duc la ace(te necu)iine. C3ci e(te clar c3 un copil care e(te ad2one(tat =n repetate r<nduri pentru a(e2enea i2politei *i care' totu*i' nu (e deB83ra de ele' tre8uie (3 6ie un indi)id (6id3tor. Dac3 (piritul no(tru de o8(er)aie ar 6i 2ai eAer(at' atunci =n le93tur3 cu toate 9e(turile unui o2 a2 putea tra9e cele 2ai (urprinB3toare concluBii' pe care re(pecti)ul nici nu le 83nuie*te. C3ci' de 6apt' =n toate ace(te 23runi*uri (e a6l3 =2pl<ntat3 =ntrea9a (a 6iin3. EAa2inarea a dou3 caBuri ne )a ar3ta c<t de i2portant e(te ca proce(ele de(cri(e 2ai 4o( (3 r32<n3 incon*tiente' dup3 cu2' de a(e2enea' ne )a ar3ta c3 (u6letul o2ene(c are capacitatea de a diri4a con*tiina' adic3 de a 6ace ca un lucru (3 de)in3 con*tient' c<nd 6ap. tul e(te nece(ar din punctul de )edere al 2i*c3rii p(i>ice *i' in)er(' ce)a (3 6ie l3(at =n (u8con*tient (au (3 de)in3 incon*tient c<nd 6aptul pare nece(ar' =n acela*i (cop. "ri2ul caB (e re6er3 la un t<n3r care a cre(cut =2preun3 cu (ora (a 2ai 2ic3 *i care' la 2oartea 2a2ei lui' a)ea Bece ani. Educarea 83iatului i.a re)enit tat3lui' un 83r8at 6oarte inteli9ent' plin de 8un3. )oin3 *i a)<nd o =nalt3 inut3 etic3' care (.a (tr3duit =n per2anen3 (3 culti)e *i (3 (ti2uleBe a28iia 6iului (3u. Ace(ta' a(pir<nd el =n. (u*i (3 (e (itueBe =n 6runte' (.a deB)oltat ad2ira8il *i' datorit3 cali. t3ilor (ale 2orale *i intelectuale' real2ente a ocupat 2ereu pri2ul loc =n do2eniul (3u' (pre 2area 8ucurie a tat3lui' care de 2ult =i >3r3Bi(e un rol i2portant =n )ia3. =n atitudinea 6a3 de )ia3 a t<n3rului au ap3rut =n(3 unele ele2ente =n9ri4or3toare pentru tat3l (3u' care a =ncercat (3 le 2odi. 6ice. <n3rul *i.a 93(it =n (ora (a o ri)al3 =nd<r4it3. #e deB)olta(e *i ea 6oarte 8ine *i (e (tr3duia totdeauna (3 =n)in93 cu a4utorul ar2elor proprii celor (la8i' (porindu.*i i2portana pe (ocoteala 6ratelui ei. Cuceri(e o poBiie cu totul pri)ile9iat3 =n 2ica 6a2ilie *i lupta cu ea era pentru t<n3r 6oarte di6icil3. Din partea ei nu reu*ea (3 o8in3 ceea ce din partea altora (i2ea c3 o8ine at<t de u*or' adic3 re(pect' pre. uire *i o anu2it3 (upunere' ceea ce' ca ur2are a pro9re(elor (ale' i (e acorda totdeauna din partea cole9ilor lui. at3l a o8(er)at cur<nd

1/F

1/1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

c3 83iatul' 2ai ale( de la )<r(ta pu8ert3ii' adopta(e o purtare ciudat3 =n (ocietate' de)enind pur *i (i2plu ne(ocia8il' 2ani6e(t<nd a)er. (iune 6a3 de =nt<lnirea cu per(oane cuno(cute *i c>iar necuno(cute *i lu<nd.o de.a dreptul la 6u93 c<nd era )or8a (3 6ac3 cuno*tin3 cu 6ete. La =nceput tat3lui i (.a p3rut c3 totul e.n re9ul3. Dar 2ai t<rBiu ace(te 6eno2ene au luat a(e2enea di2en(iuni'=nc<t t<n3rul aproape c3 nu 2ai ie*ea din ca(3' p<n3 *i pli283rile 63cute (eara t<rBiu 6i. indu.i nepl3cute. El (e =nc>i(e(e =n (ine at<t de tare =nc<t a4un(e(e (3 nu.*i 2ai (alute cuno(cuii. #ituaia (a *colar3 *i atitudinea 6a3 de tat3l (3u au r32a( =n(3 irepro*a8ile *i (e putea conta oric<nd pe calit3ile (ale. C<nd lucrurile au a4un( p<n3 =ntr.acolo c3 era cu neputin3 (3.1 2ai (coi din ca(3' tat3l (.a adre(at 2edicului *i' dup3 c<te)a con. )or8iri' (.au (ta8ilit ur23toarele: t<n3rul era per(ecutat de ideea c3 are urec>ile prea 2ici *i c3 din acea(t3 cauB3 lu2ea =l (ocoate ur<t. Cu2 nu ace(ta era ade)3rul *i cu2' la ripo(ta c3 ar9u2entele (ale nu erau )ala8ile :c3ci pe ace(tea =*i 8aBa el re6uBul de a co2unica cu (ocietatea;' el (u(inu c3 *i dinii (3i' c3 *i p3rul ar 6i ni*te ur<enii :ceea ce' de a(e2enea' nu era eAact;' (.a )3dit' =n (c>i28' c3 era (t3p<nit de o eAtraordinar3 a28iie. A(ta o *tia *i el *i *i.o eAplica(e prin 6aptul c3 tat3l (3u 1.a pi(3lo9it 2ereu (3 (e (tr3duia(c3 (3 ocupe =n )ia3 o poBiie =nalt3. "lanurile (ale de )iitor cul2inar3 =n deciBia de a (e con(acra *tiinei. Nu.i de 2irare c3 a =nclinat =n continuare (3 e)ite contactul cu (ocietatea' cu (e2enii. Cu2 a a4un( el =n(3 la a(e2enea ar9u2entaie' de.a dreptul pueril3W Dac3 ar9u2entele ar 6i 6o(t =nte2eiate' el ar 6i 6o(t cu totul =ndrept3it (3 p3*ea(c3 =n )ia3 cu o anu2it3 pruden3 *i ti2orare? 63r3 =ndoial3 c3 ur<enia =i poate uneori pricinui necaBuri. In)e(ti9aiile ulterioare au de2on(trat c3 t<n3rul =*i 6iAa(e un el deo(e8it *i c3 =l ur23rea cu o ardent3 a28iie. "<n3 atunci el 6u. (e(e 2ereu pri2ul *i )oia (3.*i p3(treBe pe 2ai departe poBiia. "en. tru atin9erea ace(tui (cop' =i (t3teau la di(poBiie di6erite 2i4loace' cu2 (unt 2o8iliBarea de (ine' >3rnicia etc. E)ident' ace(tea nu.i erau (u6iciente. "e l<n93 ace(tea' =n c>ip anor2al el c3uta (3 =nde. p3rteBe din )iaa (a tot ceea ce i (e p3rea a 6i de pri(o(. El *i.ar 6i putut (pune 6or2al con*tient: HDeoarece )reau (3 de)in cele8ru *i

(3 23 dedic =n =ntre9i2e 2uncii *tiini6ice' tre8uie (3 renun la orice relaie (ocial3I. Dar nici nu *i.a (pu(' nici n.a 9<ndit a*a' ci' ca (3.*i atin93 (copul' *i.a =ndreptat atenia a(upra pretin(ei (ale ur<enii. Ace(t 2o6t a)ea pentru d<n(ul )aloarea c3 =i per2itea (3 o8in3 ceea ce )oia =n realitate. re8uia (3 ai83 doar )er)a nece(ar3 pentru 6al(a ar9u2entare' (3 *tie (3 eAa9ereBe' ca (3.*i poat3 ur23ri elul. Lucru. rile ar 6i 6o(t clare pentru oricine dac3 el ar 6i declarat c3' (pre a de)eni pri2ul' intenioneaB3 (3 duc3 o )ia3 de a(cet. Cu toate c3 9<ndul de a (e (itua =n pri2.plan =i era 6a2iliar' nu era de 93(it *i =n con*tiina (a' =ntruc<t nu (e 9<ndi(e (3 (acri6ice totul pentru ace(t el. Dac3 *i.ar 6i propu( =n 2od con*tient (3 (acri6ice totul pentru elul (3u' nu ar 6i a4un( nici pe departe (3 6ie at<t de (i9ur de (ine c<nd (u(inea c3 e(te un in( ur<t *i c3 nu.i era =n93duit (3. 2ear93 =n (ocie. tate. "e de alt3 parte' (3 a6ir2i de(c>i( c3 )rei (3 6ii pri2ul *i c3 de aceea renuni la contactele cu (e2enii e(te a de)eni ridicol =n 6aa (ociet3ii' ceea ce nu.i (ur<de ni23nui. #unt 9<nduri de ne23rturi(it. EAi(t3 idei care' at<t pentru alii' c<t *i pentru tine =n(ui' r32<n =n o8(curitate' ceea ce' pe drept cu)<nt' (.a =nt<2plat *i cu 9<ndurile t<n3rului no(tru. Dac3 (.ar pune =n lu2in3 2oti)aia e(enial3 a unui a(e2enea o2' pe care nici el =n(u*i nu *i.ar per2ite (.o clari6ice' pentru c3 alt6el nu *i.ar 2ai putea 2enine co2porta2entul' atunci 6ire*te c3 =ntre9ul (3u 2ecani(2 p(i>ic (.ar dere9la. Inter)ine' prin ur2are' toc2ai ceea ce tre8uia neap3rat =2piedicat' adic3 li2peBirea unor 9<nduri de ne9<ndit *i a c3ror con*tientiBare i.ar pertur8a proiectul. Dac3 a)e2 =n )edere 6aptul c3 o2ul =nl3tur3 acele 9<nduri care =l (tin9>ere(c' adopt<ndu.le pe acelea care (unt =n 6a)oarea lu3rii (ale de poBiie' )o2 93(i c3 e(te aici un 6eno2en 9eneral o2ene(c. A*a. dar' nu eAi(t3 o2 care (3 nu ia =n con(iderare de o8icei acele lucruri care con)in concepiei *i di(poBiiei (ale p(i>ice. Deci )a p3trunde =n con*tiin3 ceea ce ne e(te a)anta4o( *i )a r32<ne =n incon*tient ceea ce poate (3 ne tul8ure ar9u2entarea. Al doilea caB (e re6er3 tot la un t<n3r 6oarte capa8il' al c3rui educator era c>iar tat3l (3u' care =*i =28oldea cu (e)eritate 6iul (3 6ie totdeauna cel dint<i. &i =n ace(t al doilea caB =nt<ietatea t<n3rului era de neconte(tat. Oriunde (e ducea' el era cel care (e do)edea cel 2ai

1//

1/-

AL%RED ADLER

8ine pre93tit. =n (ocietate era unul dintre cei 2ai a2a8ili *i a)ea *i c<i)a prieteni. Ca2 pe la )<r(ta de 1G ani a (ur)enit =n(3 o 2are (c>i28are. D3dea =nd3r3t la toate' ni2ic nu.1 2ai 8ucura' era ur(uB *i de(cura4at. A8ia le9a o prietenie' c3 o *i rupea. oi au 6o(t (candaliBai de co2. porta2entul (3u' inclu(i) tat3l t<n3rului' care 4udeca )iaa retra(3 a 6iului (3u ca 6iind potri)it3 =n 23(ura =n care' dup3 cu2 (pera el' l.ar 6i putut deter2ina (3 (e con(acre 2ai 8ine (tudiului. #upu( trata2entului' t<n3rul (e pl<n9ea =ntr.una c3 tat3l (3u i.a 63cut eAi(tena de ne(u6erit' c3 nu 2ai a)ea =ncredere =n (ine *i nici un 6el de cura4 de a da piept cu )iaa *i c3 nu.i 2ai r323(e(e dec<t (3 tr3ia(c3 =n (in9ur3tate. "ro9re(ele lui la =n)33tur3 (l38i(er3 *i a c3But la eAa2enul de ad2itere =n 6acultate. Dup3 cu2 relateaB3 el' (c>i28area =ncepu(e =ntr.o Bi c<nd' =n (ocietate' (.a r<( de (la8ele (ale cuno*tine de literatura 2odern3. A(e2enea (ituaii repet<n. du.(e' el (.a iBolat tot 2ai 2ult' pentru ca apoi (3 (e in3 la di(tan3 de orice relaie u2an3. Era (t3p<nit de ideea c3 tat3l (3u poart3 )ina e*ecurilor. Raporturile dintre ei (e =nr3ut3eau Bi de Bi. A28ele caBuri (e a(ea23n3 =n 2ulte pri)ine. =n pri2ul caB' pacientul (e lo)i(e de opoBiia (urorii (ale' =n cel de.al doilea e(te )or8a de o co2portare o(til3 6a3 de tat3. A2<ndoi pacienii a)eau ca linie directoare un ideal pe care o8i*nui2 (3.1 denu2i2 idealul eroului :$eldenideal;. A2<ndoi (.au treBit =n a*a 6el la realitate din entuBia(2ul lor eroic' =nc<t au pre6erat (3 arunce 6linta c<t colo *i (3 (e retra93 =n (ine cu totul. A2 9re*i =n(3 dac3 a2 crede c3 ulti2ul *i.a (pu( =ntr.o Bi: HDat 6iind c3 nu 2ai pot duce acea(t3 eAi(ten3 de erou' pentru c3 alii 23 dep3*e(c' 23 retra9 *i =2i )oi tr3i =ntrea9a )ia3 =n a23r3ciuneI. %3r3 =ndoial3 c3 tat3l (3u a 9re*it *i c3 educaia dat3 a 6o(t eronat3. Dar e(te de 2irare c3 el n.a )3But dec<t acea(t3 educaie proa(t3' a(upra c3reia in(i(ta at<t. =n(3 prin 6aptul c3 =28r3. i*a ace(t punct de )edere' denun<nd necontenit educaia (a 9re*it3' el )oia ca retra9erea (a (3 6ie con(iderat3 ca =nte2eiat3. Voia (3 do)edea(c3 prin acea(ta c3 el n.a (u6erit nici o =n6r<n9ere' put<nd (3 arunce 2ereu a(upra tat3lui (3u )ina pentru deBa(trul =n care (e a6la. A(t6el a reu*it (3 (al)eBe o parte din con*tiina (a de (ine *i din pre(. ti9iul (3u. =n orice caB' el a)ea un trecut (tr3lucit *i dac3 2ar*ul (3u

CUNOA& EREA OMULUI

)ictorio( 6u(e(e (topat' acea(ta (e =nt<2pla(e =n 2od 6atal din cauBa educaiei contraindicate pe care i.o d3du(e tat3l' 8ar<ndu.i deB)ol. tarea. A(t6el' =n incon*tientul (3u a r32a( aproAi2ati) ur23torul raiona2ent: H=ntruc<t 23 a6lu acu2 2ai aproape ca oric<nd de linia =nt<i a 6rontului )ieii *i )3d c3 nu.2i 2ai e(te at<t de u*or (3 6iu cel dint<i' )oi 6ace totul (pre a 23 retra9e din 6aa )ieiiI. Acea(t3 idee e(te =n(3 de ne23rturi(it' dat 6iind 6aptul c3 nici un o2 nu.*i )a (pune a*a ce)a. Un o2 poate totu*i proceda ca *i c<nd ar a)ea =n 6aa oc>ilor un a(e2enea 9<nd' 63urit con6or2 planului. &i el =l =n63ptu. ie*te =n a*a 6el de parc3 ar di(pune *i de alte ar9u2ente. "reocupat =n pe2anen3 de 9re*elile peda9o9ice ale tat3lui (3u' el iB8ute*te (3 e)ite (ocietatea *i )erdictele )ieii. Con*tientiBarea 9<ndului 2enionat 2ai (u( n.ar 6i 63cut dec<t (3 tul8ure proiectul (3u (ecret :(eine2 9e>ci2en Vor>a8en; *i de aceea tre8uia (3 r32<n3 incon*tient. El nu.*i putea (pune c3 e(te un incapa8il' deoarece a)ea un trecut (tr3. lucit. Dac3 =n preBent nu 2ai o8ine nici un triu26' nu el putea 6i (ocotit )ino)atul. &i a(t6el =*i o6erea ocaBia ca prin co2porta2entul (3u (3 6ac3 oarecu2 do)ada proa(tei educaii pri2ite de la tat3l (3u. Era 4udec3tor' acuBator *i acuBat' =n una *i aceea*i per(oan3? cu2 a)ea (3 renune la acea(t3 poBiieW El trecea cu )ederea pe(te 6aptul c3 tat3l lui nu era )ino)at dec<t =n 23(ura =n care o )oia 6iul' 6olo(ind p<r9>ia pe care o a)ea =n 2<n3.

@. VI#ELE. =nc3 de 2ult (.a 63cut a6ir2aia c3 e(te po(i8il ca din )i(e (3 (e tra93 concluBii cu pri)ire la )iaa p(i>ic3 a oa2enilor. Lic>ten8er9 @ ' un conte2poran al lui Goet>c' (punea (3 e(ena *i caracterul unui o2 pot 6i 2ult 2ai 8ine dedu(e din )i(ele' dec<t din )or8ele (au actele ace(tuia. De(i9ur c3 e(te o eAa9erare' iar noi' care ne (itu32 pe poBiia potri)it c3reia 6eno2enele iBolate (unt de luat =n con(iderare cu toat3 precauia' interpretarea lor put<nd 6i 63cut3 doar =n coneAiune cu alte 6eno2ene' (unte2 de p3rere c3 din )i(ele unui o2 pute2 tra9e concluBii cu pri)ire la caracterul (3u nu2ai dac3 interpretarea )i(ului =*i 93(e*te o con6ir2are 2ai lar93.

1/@

AL%RED ADLER

Cercetarea )i(elor dateaB3 din )re2uri (tr3)ec>i. Di)er(ele 2o2ente din deB)oltarea ci)iliBaiei *i ur2ele ace(tora' =ndeo(e8i =n 2ituri *i le9ende' ne 6ac (3 ad2ite2 c3 =n antic>itate oa2enii erau 2ult 2ai preocupai de )i(e dec<t a(t3Bi. De a(e2enea' pe atunci )i(ele erau *i 2ult 2ai 8ine =nele(e. #3 ne a2inti2 de rolul enor2 pe care 1.a a)ut )i(ul =n Grecia' de eAe2plu' ca *i de 6aptul c3 Cicero a (cri( de(pre )i(e o carte' iar Bi8lia po)e(te*te )i(e *i le interpre. teaB3 cu o eAtraordinar3 a9eri2e' (au pur *i (i2plu e)oc3 un )i( *i toat3 lu2ea *tie de =ndat3 de(pre ce e(te )or8a :de eAe2plu' )i(ul lui Io(i6' cu (nopii' pe care el 1.a po)e(tit 6railor (3i;. Din le9enda Ni8elun9ilor' 9enerat3 de o cu totul alt3 ci)iliBaie' pute2 conc>ide c3 )i(ele a)eau odinioar3 putere pro8atoare. Dac3 ne preocup3 de(coperirea =n )i(e a unor puncte de (pri4in pentru cunoa*terea p(i>icului o2ene(c' tre8uie preciBat c3 (unte2 departe de acele orient3ri 6anta(tice care pre(upun inter)enia =n )i( a unor 6ore (upranaturale. Noi 2er9e2 nu2ai pe calea )eri6icat3 a eAperienei *i ne )o2 (pri4ini pe datele eAtra(e din )i(e nu2ai atunci c<nd ele )or 6i =nt3rite' =n ipoteBele noa(tre' de o8(er)aii pro)enind din alte do2enii. E(te (urprinB3tor 6aptul c3 p<n3 =n Bilele noa(tre (.a 2eninut tendina de a atri8ui )i(elor o (e2ni6icaie deo(e8it3 cu pri)ire la )iitor. Ne )o2 re6eri aici doar la acei 6anta*ti care 2er9 at<t de departe =nc<t (e la(3 c3l3uBii de )i(ele lor. A*a a a4un( unul din pacienii no*tri (3 renune la orice pro6e(iune onora8il3' (pre a 4uca la 8ur(3. El a 63cut lucrul ace(ta con6or2<ndu.(e )i(elor pe care le.a a)ut. Era c>iar capa8il (3 aduc3 do)eBi Hi(toriceI c3' =n caBul =n care =2pre4ur3rile nu.i erau =ntotdeauna 6a)ora8ile' era pentru c3 nu d3du(e cur( indicaiilor )i(ului. E(te e)ident c3 nu )i(a de(pre ni2ic altce)a dec<t de(pre ceea ce (e a6la 2ereu =n centrul ateniei (ale =n (tarea de )e9>e *i c3' pe c<t (e pricepea' =n )i( el =*i d3dea indicaii. A*a c3 poate a6ir2a c3' 2ult3 )re2e' (u8 in6luena )i(elor a c<*ti9at o 2uli2e de 8ani. De 2ai 2ult ti2p =n(3' (pune el' )i(ele (ale nu 2ai )aloreaB3 ni2ic. Cu alte cu)inte' a ie*it nu2ai =n pierdere. %ire*te' a(ta (e poate =nt<2pla *i 63r3 )i(e? nu.i la 2i4loc nici un 2iracol. Un o2 preocupat inten( de.ale lui nu are nici noaptea lini*te. Unii au =n

CUNOA& EREA OMULUI

9eneral in(o2nii *i 2editeaB3 63r3 =ncetare' pe c<nd alii dor2 (3n3. to(' 6iind *i =n )i(ele lor cu6undai =n planurile care =i 6r32<nt3. Ceea ce (e petrece' pe c<nd dor2i2' =n lu2ea 9<ndurilor noa(. tre' lu<nd 6or2e at<t de 8iBare' nu e(te altce)a dec<t o punte aruncat3 =ntre o Bi *i alta. &i dac3 *ti2 ce atitudine 6a3 de )ia3 are un o2' cu2 o8i*nuie*te el (3 arunce puni (pre )iitor' pute2 de a(e2enea =nele9e ciudata (a con(trucie de pontoane e6ectuat3 =n )i(. tr39<nd concluBiile care (e i2pun. La 8aBa )i(ului' a*adar' (t3 atitudinea 6a3 de )iaa :#tcllun9(na>2e Bu2 Lc8en;. O t<n3r3 po)e(te*te ur23torul )i(: 83r8atul ei a uitat de ani)er(area Bilei nunii *i i.a 63cut repro*uri =n le93tur3 cu acea(ta. C>iar *i pri)it =n (ine' ace(t )i( poate (e2ni6ica un anu2it lucru. Apariia unei a(e2enea pro8le2e ne (pune c3 =n acea c3(nicie eAi(t3 anu2ite di6icult3i' =n (en(ul c3 6e2eia cu pricina (e (i2te (u8apre. ciat3. Adau93 c3 *i ea uita(e de ani)er(area Bilei nunii. Ea a 6o(t =n(3 aceea care *i.a a2intit =n cele din ur23 de e)eni2ent' pe c<nd (oul ei nici )or83 de a*a ce)a. Deci a)anta4ul e(te de partea ci. =n cur(ul dialo9ului =n(3 ca a ar3tat c3 =n realitate nu (e =nt<2pla(e ni2ic de 6elul ace(ta' 83r8atul ei neuit<nd niciodat3 de ani)er(area nunii. Vi(ul tr3deaB3' a(t6el' tea2a pentru )iitor: (.ar putea ca o dat3 6aptul (3 (e petreac3. Mai departe' pute2 conc>ide c3 6e2eia acea(ta era cu(ur9ie' c3 =nclina (3 a)an(eBe ar9u2ente incon(i(tente' repro*<n. du.i 83r8atului ceea ce poate a)ea (3 (e =nt<2ple. A2 r32<ne =n(3 =n incertitudine perpetu3' dac3 nu a2 a)ea la =nde2<n3 *i alte do)eBi care (3 ne con6ir2e deduciile. Intero9<nd.o cu pri)ire la pri2ele (ale i2pre(ii din copil3rie' ea ne.a po)e(tit o =nt<2plare care i.a r32a( pentru totdeauna =n 2e2orie. "e c<nd a)ea trei ani' pri2i(e de la o 23tu*3 a ei o lin9ur3 de le2n (culptat3' care i.a produ( o 2are 8ucurie. Euc<ndu.(e =ntr.o Bi cu ea' a (c3pat.o =n 9<rla *i du(3 a 6o(t. A 4elit.o Bile =n *ir' a*a de tare c3 a atra( atenia celor din 4urul ei. =n le93tur3 cu )i(ul' (3 o8(er)32 doar c3 acu2 ea )ede din nou po(i8ilitatea ca un anu2it lucru' c3(3toria' (3 (e Hduc3 pe apa (<28eteiI0 . E po(i8il ca 83r8atul ei (3 uite de ani)er(area Bilei nuntiiR

1/0

1/,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Alt3dat3 pacienta noa(tr3 a )i(at c3 83r8atul ei a pu(.o (3 urce =ntr.o cl3dire =nalt3. Urca 2ereu *i' la 9<ndul c3 ar 6i putut (3 urce prea (u(' a apucat.o o a2eeal3 teri8il3' i (.a 63cut 6ric3 *i (.a pr3. 8u*it. O (enBaie de ace(t 6el (e poate tr3i *i =n (tare de )e9>e' c<nd cine)a (u6er3 de r3u de =n3li2e' caB =n care (e 2ani6e(t3 nu at<t 6rica de =n3li2e' c<t 6rica de a c3dea =n ad<ncuri. Dac3 6ace2 le93tura =ntre ace(t )i( *i pri2ul *i contopi2 ceea ce ele conin din punct de )edere ideatic *i a6ecti)' (e de(prinde net i2pre(ia c3 a)e2 de.a 6ace cu o 6e2eie care (e te2e (3 nu cad3 =ntr.o pr3pa(tie' care (e te2e' a*adar' de o nenorocire. "ute2 83nui ce 6el de nenorocire: c3 (oul nu o )a 2ai iu8i' (au altele a(e23n3toare. Ce (.ar =nt<2pla dac3 83r8atul' nu toc2ai apt pentru )iaa 2atri2onial3' ar c3lca pe de. l3turiW Ar putea a)ea loc acte de di(perare' care (3 (6<r*ea(c3 cu o pr38u*ire a 6e2eii =ntr.o (tare )ecin3 cu 2oarteaW De 6apt a(ta (.a *i =nt<2plat o dat3' =n cur(ul unei (cene con4u9ale. Cu acea(ta ne.a2 apropiat de =nele9erea )i(ului. E(te indi6e. rent =n ce 6el de ele2ente (e 2aterialiBeaB3 lu2ea de 9<nduri *i de (enti2ente a o2ului =n ti2p ce el )i(eaB3' =n ce 6el d3 el eApre(ie pro8le2ei (ale' i2portant e(te ca ace(te ele2ente (3.i 6ie =ntr.un 6el oarecare de a4utor' adic3 (3.1 eApri2e. =n )i( pro8le2a )ieii :da( Le8en(pro8le2; unui o2 (e deB)3luie ca =ntr.o para8ol3 :nu urca prea (u(' ca (3 nu caBi cu at<t 2ai 4o(R;. Ne a2inti2 de reproducerea poetic3 a unui )i( =ntr.un epitala2 al lui Goet>e. Un ca)aler (e =ntoarce aca(3 *i =*i 93(e*te ca(telul =n p3r3(ire. O(tenit'el (e =ntinde =n pat *i =n )i( =i apar' c>iar (u8 patul =n care dor2ea' 2ici 63pturi? )ede a(t6el de(63*ur<ndu.(e (u8 oc>ii (3i o nunt3 de pitici. Vi(ul =l i2pre(ioneaB3 pl3cut. Era ca *i cu2 i.ar 6i =nt3rit propriul (3u 9<nd' c3 arc ne)oie al3turi de el de o 6e2eie. Ceea ce a )3But =n 2iniatur3 n.a =nt<rBiat (3 (e realiBeBe la (cara realit3ii' el cele8r<ndu.*i =n (curt ti2p propria nunt3. EAi(t3 =n ace(t )i( ele2ente pe care le cunoa*te2. "e 6undal (e a(cunde ne9re*it propria a2intire a poetului pri)ind 2o2entul =n care el =n(u*i era preocupat de pro8le2a c3(3toriei. Vede2 cu2 autorul )i(ului' dat3 6iind tre8uina pe care o (i2ea' ia atitudine 6a3 de (ituaia (a preBent3' o luare de atitudine care =n(ea2n3 opiunea pentru c3(3torie, . =n )i( el e(te preocupat de pro8le2a c3(3toriei'

pentru ca a doua Bi (3 decid3 c3 lucrul cel 2ai 8un ar 6i ca el =n(u*i (3 (e c3(3torea(c3. Iat3' =n cele ce ur2eaB3' )i(ul unui o2 =n )<r(t3 de /G de ani. Linia' ale c3rei (ui*uri alterneaB3 cu co8or<*urile' arat3 ca o cur83 de te2peratur3' re6lect<nd )iaa interioar3 a ace(tui o2. #enti2entul de in6erioritate' din care e2an3 (tr3dania de a atin9e =n3li2ile' de a o8ine (uperioritatea' (e recunoa*te clar aici. El po)e(te*te: %ac o eAcur(ie' cu un 9rup nu2ero(. Dat 6iind c3 )aporul cu care c3l3tori2 e(te prea 2ic' (unte2 o8li9ai (3 co8or<2 =ntr.o (taie inter2ediar3 *i (3 =nnopt32 =n ora*. =n ti2pul nopii )ine )e(tea c3 )aporul (e (cu6und3 *i c3 toi eAcur(ioni*tii (unt c>e2ai (3 po2peBe apa ca (3 =2piedice (cu6undarea. =2i a2inte(c c3 =n 8a9a4ele 2ele a2 lucruri de )aloare *i Bore(c (pre )apor' unde )3d c3 toat3 lu2ea (e a6l3 la po2pe. %ac tot ce pot ca (3 23 e(c>i)eB de la acea(t3 2unc3 *i caut 2a9aBia de 8a9a4e. Reu*e(c (3.2i (cot pe 6erea(tr3 ruc(acul. Deodat3 B3re(c =n apropiere un 8ricea9' care =2i place 6oarte 2ult? =l )<r =n 8uBunar. =2preun3 cu un cuno(cut' pe(te care a2 dat =nt<2pl3tor' pe c<nd )aporul (e (cu6unda 2ereu' (ar =ntr.un loc 6erit din 2are *i i2ediat dau de 6und. Aici di9ul portuar e(te prea =nalt' plute(c 2ai departe *i dau de o pr3pa(tie ad<nc3' a8rupt3' =n care tre8uie (3 co8or. Alunec acolo 7 pe =n(oitorul 2eu nu l.a2 2ai )3But de la p3r3(irea )aporului 7' panta e tot 2ai periculoa(3 *i 2i.e 6ric3 (3 nu 6iu o2or<t. =n (6<r*it' a4un9 4o( *i cad c>iar =n 6aa unui alt cuno(cut. Era un t<n3r' pe care de alt6el a8ia =l cuno(cu(e2 =n ti2pul unei 9re)e' =n conducerea c3reia el 6u(e(e 6oarte acti) *i c<nd a2 6o(t pl3cut i2pre(ionat de purtarea (a prietenoa(3. El 2.a =nt<2pinat cu cu)inte de repro*' ca *i cu2 ar 6i *tiut c3 i.a2 l3(at la anan9>ie pe ceilali de pe )apor: HCe caui 6u aiciWI Caut (3 ie( din pr3pa(tie' care pe(te tot a)ea perei a8rupi' de care at<rnau 6r<n9>ii. Nu 23 =ncu2et (3 23 6olo(e(c de ele' pentru c3 (unt 6oarte (u8iri. La =ncerc3rile 2ele de a 23 c33ra' alunec din nou tot 2ai 4o(. =n cele din ur23 7 >a8ar n.a2 cu2 7 iat3.23 (u(? 2i (e pare c3 acea(t3 parte a )i(ului intenionat n.a2 2ai )i(at.o' de parc3 a2 )rut (.o o2it' din ner38dare. #u(' pe 2ar9inea pr3pa(tiei' un dru2 pro. te4at de un parapet. Oa2enii trec pe l<n93 2ine *i 23 (alut3 cu a2a8ilitate.

1/G

1/+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Dac3 ne in6or232 cu pri)ire la antecedentele autorului )i(u. lui' a6l32 =n pri2ul r<nd c3 p<n3 la )<r(ta de 1@ ani a (u6erit 2ereu de 8oli 9ra)e *i c3 2ai t<rBiu ade(ea a B3cut la pat. Dat 6iind c3 p3rinii )e9>eau cu =n9ri4orare a(upra *u8redei (ale (3n3t3i' el nu a a)ut aproape nici un contact cu ali copii. C<nd )oia (3 (e apropie de aduli' p3rinii =i puneau =n )edere c3 copiii nu au )oie (3 6ie indi(crei' c3 locul lor nu e(te printre aduli' *i era pu( pe 6u93. =n 6elul ace(ta' de ti2puriu' a 6o(t lip(it de ceea ce nu (e poate do8<ndi dec<t prin per2anentul contact cu (e2enii. O alt3 ur2are a 6o(t aceea c3 a r32a( 2ult =n ur2a ca2araBilor (3i de aceea*i )<r(t3' neput<nd ine pa(ul cu ei. Nu e(te de 2irare c3 ei l.au (ocotit pro(t' ne=nt<rBiind (3 6ac3 din el inta ironiilor *i a Be6le2elilor. Acea(ta 1.a =2piedicat (3.*i caute (au (3.*i 93(ea(c3 prieteni. =n ace(te =2pre4ur3ri' (enti2entul (3u de in6erioritate' eAtraor. dinar de pronunat' a a4un( la paroAi(2. Educaia (a a 6o(t diri4at3 de un tat3 8la4in =n(3 ira(ci8il :2ilitar; *i de o 2a23 6ira)3' nepriceput3' dar pe(te 23(ur3 de autoritar3. Cu toate c3 p3rinii nu conteneau (3.*i (u8linieBe 8un3)oina' tre8uie (3 (pune2 de(pre acea(t3 educaie c3 era una de(tul de (e)er3' =n care un rol deo(e8it =l a)ea 4i9nirea. #e2ni6icati)3 e(te o =nt<2plare care con(tituie pri2a (a a2intire din copil3rie: nu a)ea dec<t trei ani c<nd 2a2a (a 1.a pu( (3 (tea o 4u23tate de or3 =n 9enunc>i pe ni*te 8oa8e de 2aB3re. CauBa a 6o(t o ne(upunere' 2oti)at3 7 2a2a o *tia prea 8ine' pentru c3 83iatul i.o 23rturi(ea 7 de tea2a de un ca)aleri(t i2a9inar' 2oti) pentru care re6uBa(e (3 =ndeplinea(c3 un ordin al 2a2ei (ale. "ropriu.Bi( (nopit =n 83taie nu 6u(e(e dec<t rareori. Dar c<nd a 6o(t' 6u(e(e 83tut cu un 9<r8aci din piele de c<ine *i a(ta nu 63r3 ca apoi (3 6ie pu( (3.*i cear3 iertare *i (3 (pun3 de ce i (.a aplicat pedeap(a. HCopilul tre8uie (3 *tie ce tr3(naie a 63cut RI' =i (punea totdeauna tat3l. &i cu2 =ntr.o Bi a 6o(t 8iciuit pe nedrept' 63r3 ca el (3 poat3 ar3ta 2oti)ul pentru care era 83tut' pedeap(a a 6o(t repetat3 p<n3 c<nd *i.a 93(it o )in3 oarecare. A*adar' de ti2puriu (.a in(talat o (tare de (pirit de o(tilitate =ntre p3rini *i copil. #enti2entul de in6erioritate al ace(tuia a c3p3tat a(e2enea proporii =nc<t' =ntr.ade)3r' =i era cu neputin3 (3.1 dep3. *ea(c3G. La *coal3' ca *i aca(3' )iaa (a era un lan aproape ne=ntre.

rupt de u2iliri. "<n3 *i cea 2ai 2ic3 iB8<nd3 7 =n (en(ul =n care o =nele9ea el 7 =i era re6uBat3. =n *coal3' c>iar *i la )<r(ta de 1G ani' a r32a( cel care 2ereu era luat pe(te picior. Acea(ta (.a =nt<2plat o dat3 p<n3 *i din partea unui pro6e(or' care' =n 6aa =ntre9ii cla(e' a dat citire uneia din lucr3rile lui t<2pite' 8at4ocorindu.1 63r3 cruare. A(e2enea p3anii l.au =2pin( tot 2ai 2ult =n iBolare *i' treptat' a =nceput (3 (e in3 dinadin( departe de ceilali. =n lupta cu p3rinii' el a recur( la un 2i4loc =ntr.ade)3r e6icace' =n(3 plin de 9rele con(e. cine pentru d<n(ul' renun<nd la orice co2unicare )er8al3. #.a lip(it a(t6el de cel 2ai i2portant 2i4loc de contact (ocial. =n (curt ti2p n.a 2ai putut con)er(a cu ni2eni. A de)enit un =n(in9urat total. Mut' ne=nele(' (e a4un(e(e la (ituaia ca ni2eni (3 nu i (e 2ai adre(eBe. Orice tentati)3 de a.1 readuce la nor2al e*ua. Mai t<rBiu au e*uat 7 pricinuindu.i 9rele lo)ituri 7 toate =ncerc3rile de relaii erotice. =n 6elul ace(ta (.a (cur( )iaa (a' p<n3 la )<r(ta de /G de ani. "ro6undul (enti2ent de in6erioritate' care =i i2pre9na =ntrea9a 6iin3' a a)ut drept ur2are o a28iie ne23(urat3' o in6leAi8il3 a(piraie la (uperioritate *i preuire' care nu.i l3(a nici o clip3 de lini*te' =n38u. *indu.i (enti2entul de co2uniune (ocial3. Cu c<t 2ai puin )or8ea' cu at<t 2ai 2ult (e a9ita =n )iaa (a interioar3' Bi *i noapte )i(<nd la iB8<nBi *i triu26uri de tot 6elul. =n ace(te condiii' a )i(at )i(ul redat 2ai (u(' =n care (e re6lect3 li2pede linia de e)oluie a )ieii (ale p(i>ice. Ca (3 =nc>eie2' (3 po)e(ti2 =nc3 un )i(' unul din 6ai2oa(ele )i(e pro6etice: "oetul #i2onide+ ' care o dat3 a 93(it la o 2ar9ine de dru2 le*ul unui necuno(cut *i (.a =n9ri4it de =n2or2<ntarea lui onora8il3' era 2ai t<rBiu pe cale (3 =ntreprind3 o c3l3torie pe 2are? atunci =n )i( i.a ap3rut 2ortul' recuno(c3tor' a)ertiB<ndu.1 c3 dac3 )a pleca =n acea c3l3torie )a pieri =ntr.un nau6ra9iu. D<nd a(cultare )i(ului' poetul (.a (al)at' pe c<nd toi cei care pleca(er3 au pierit =n ur2a nau6ra9iului :a (e )edea Enne Niel(en' Da( UnerCannte au6(eine2 Oe9 durc> die Ea>rtau(ende' E8en>au(en 8. Miinc>en' Verla9 Lan9eLie(c>e.Brandt;. A*a cu2 a 6o(t relatat' e)eni2entul ace(ta *i corelarea (a cu )i(ul tre8uie (3 6i a)ut un enor2 r3(unet de.a lun9ul (ecolelor *i (3 6i eAercitat o pro6und3 i2pre(ie a(upra oa2enilor.

1-F

1-1

AL%RED ADLER

Lu<nd atitudine 6a3 de ace(t caB' tre8uie =n pri2ul r<nd (3 ar3. t32 c3 =n acele ti2puri nau6ra9iile erau eAtre2 de 6rec)ente *i c3' =n a(e2enea =2pre4ur3ri' era po(i8il ca 2uli oa2eni (3 )i(eBe c3 (e i2punea (3 renune la o c3l3torie *i ca printre ace*tia (3 (e 93(ea(c3 unul al c3rui )i( (3 6ie con6ir2at de realitate *i care (3 6i tran(2i( po(terit3ii acea(t3 ciud3enie. #e =nele9e c3 oa2enii care (unt =ncli. nai (3 di(cearn3 coneAiuni 2i(terioa(e au o (l38iciune aparte pentru a(e2enea po)e(tiri' pe c<nd noi interpret32 )i(ul cu luciditate: poe. tul no(tru' 9ri4uliu 6a3 de 8un3(tarea (a trupea(c3' nu a 2ani6e(tat niciodat3 o pl3cere deo(e8it3 pentru c3l3torii' *i cu2 ora deciBiei (e apropia' el (.a a93at de ce)a ce putea (3.i =nt3rea(c3 pornirea (pre co2oditate. A recur( la con)ocarea =n )i( a 2ortului care tre8uia (3 (e arate recuno(c3tor. Bine=nele( c3 nu (.a o(tenit (3 plece =n c3l3. torie. Iar dac3 )a(ul nu (.ar 6i (cu6undat' pro8a8il c3 niciodat3 lu2ea nu ar 6i a6lat ni2ic de toat3 acea(t3 i(torie. C3ci noi nu =nre9i(tr32 dec<t lucrurile care ne B9uduie' care ne dau de =nele( c3 =ntre cer *i p32<nt (e a(cunde 2ai 2ult3 =nelepciune dec<t a2 putea )i(a. "ro6eticul =n )i( e(te de =nele( =n 23(ura =n care at<t )i(ul c<t *i realitatea includ aceea*i atitudine a o2ului. Ceea ce ne d3 de 9<ndit e(te *i 6aptul c3 nu toate )i(ele (unt at<t de u*or de =nele(' cele u*or de eAplicat 6iind eAtre2 de puine. %ie c3 uit32 i2ediat )i(ul' 6ie c3 atunci c<nd a l3(at =n 2intea noa(tr3 o anu2it3 ur23 de o8icei nu =nele9e2 ce (e a(cunde (u8 acea(ta' =n a6ar3 de caBul =n care' =nt<2pl3tor' a2 (tudiat interpretarea )i(elor. C>iar *i ace(tor )i(e li (e aplic3 cele (pu(e 2ai (u( cu pri)ire la caracterul de para8ol3 al )i(ului' care reproduce =n c>ip (i28olic linia de 2i*care a unui o2. #en(ul 6unda2ental al unei para8ole e(te acela c3 ne introduce =ntr.o (ituaie =n care noi )i8r32 la uni(on. Dac3 ne preocup3 reBol)area unei pro8le2e *i dac3 per(onalitatea noa(tr3 =nclin3 =ntr.o direcie deter2inat3' atunci' potri)it eAperien. ei' a)e2 ne)oie de un i2pul(. Vi(ul e(te c<t (e poate de apt (3 =nt3. rea(c3 a6ecti)itatea' )er)a de care cine)a are ne)oie pentru a reBol)a o pro8le23 =ntr.un (en( deter2inat. Lucrul nu (e (c>i283 cu ni2ic dac3 autorul )i(ului nu =nele9e coneAiunea. E(te (u6icient ca el (3 ai83 2aterialul *i i2pul(ul. Vi(ul )a =nre9i(tra =ntr.un 6el oarecare ur2a pe care o i2pri23 ideaia autorului )i(ului' l3(<nd a(t6el (3 (e

CUNOA& EREA OMULUI

=ntre)ad3 linia (a de 2i*care. E(te ca 6u2ul care arat3 c3 unde)a arde un 6oc. Un o2 eAperi2entat )a putea c>iar (3 (pun3' dup3 6u. 2ul pe care =l )ede' ce 6el de e(en3 le2noa(3 arde. ReBu2<nd' pute2 (pune c3 )i(ul arat3 c3 autorul (3u e(te preocupat de o pro8le23 de )ia3' c<t *i ce atitudine ia el 6a3 de acea(ta. =n )i( intr3 =n 4oc =ndeo(e8i cei doi 6actori care (e la(3 recuno(cui 6ie *i nu2ai prin ur2ele lor' 6actori care in6lueneaB3 atitudinea real3 6a3 de 2ediul a28iant a autorului )i(ului: (enti2entul de co2uniune (ocial3 *i a(piraia (a c3tre putere.

0. A" I UDINI' ALEN . Dintre 6eno2enele p(i>ice care ne dau po(i8ilitatea (3 tra9e2 concluBii a(upra 6irii unui o2' (3 e2ite2 4udec3i cu pri)ire la per(onalitatea lui' le.a2 ne9li4at pe cele care in de (6era 9<ndirii u2ane' care (e re6er3 la capacitatea o2ului de a cunoa*te. A2 atri8uit o )aloare 2ini23 celor 9<ndite (au a6ir2ate de cine)a cu pri)ire la propria (a per(oan3' pentru c3 a)e2 con)in9erea c3 6iecare (e poate =n*ela *i c3 6iecare (e (i2te =2pin( de di6erite intere(e *i con(iderente e9oi(te de natur3 2oral3 etc. (3 retu*eBe i2a9inea (a =n 6aa celorlali. Cu toate ace(tea' ne e(te per2i( *i e(te po(i8il' =n anu2ite li2ite' (3 tra9e2 concluBii cu pri)ire la unele proce(e de 9<ndire *i la eApre(ia lor )er8al3. Dac3 )re2 (3 ne 6or232 o opinie 4udicioa(3 de(pre un o2' nu pute2 eAclude din cercetarea noa(tr3 do2eniul 9<ndirii *i li28a4ul. EAi(t3 =n le93tur3 cu capacitatea de 4udecat3 a o2ului 7 ceea ce =n 9eneral o8i*nui2 (3 nu2i2 HaptitudineI 7 o 2uli2e de o8(er)aii' contro)er(e' analiBe' care (unt cuno(cute =n (pecial din =ncerc3rile de a (ta8ili ce e(te inteli9ena la copii *i la aduli. M3 re6er la te(tele de aptitudini. "<n3 =n preBent ace(te te(te nu au core(pun( a*tept3rilor. C3ci dac3 le aplic32 unui lot de *colari con(tat32 c3 reBultatele o8inute (unt de re9ul3 identice cu cele pe care educatorul le.a (ta8ilit 63r3 a4utorul te(telor' (ituaie care la =nceput a 6o(t ad2i(3 cu 2ult3 tru6ie de p(i>olo9ii eAperi2entali*ti' de*i de 6apt acea(ta do)ede*te c3 te(tele (unt' =ntr.o anu2it3 23(ur3' de pri(o(. O alt3 o8iecie =2potri)a adopt3rii ace(tor te(te (e re6er3 la 6aptul c3 9<ndirea lo9ic3 nu (e deB)olt3 uni6or2' a*a =nc<t la 2uli copii la care te(tele de aptitudini au dat reBultate proa(te dup3 c<i)a

1-/

1--

AL%RED ADLER ani (e do)ede*te c3 aptitudinile lor (.au deB)oltat deodat3 eAtre2 de 8ine. U n alt 6actor de2n de luat =n con(iderare e(te acela c3 copiii din 2arile ora* e ( au cei din anu 2ite 2e dii' care duc o )ia3 2ai cuprinB3toare' prin reac ile lor pro2pte' deter2inate pur *i (i2plui de o a n u 2 it3 e Ae r( a re' da u il u Bia u n o r a ptit u di ni ( u pe ri o ar e' pun<ndu.i =n u28r3 pe copiii care nu di( pun de un a( e2enea 6ond de pre93tire. E(te cuno(cut c3' de re9ul3' copiii din 2ediile 8ur9>eBe di(pun de o pro2ptitudine =n r3(pun(uri 2ult 2ai 2are dec<t copiii din 2ediile proletare. A cea( ta n u pledeaB3 =n( 3 pentru aptitudini (uperioare la cei dint<i' cauBa 6iind doar antecedentele di6erite. =n 6elul ace(ta' nu (.a a4un( prea departeMcu te(tele de aptitudini' 2ai ale( dac3 ine2 ( ea2a de tri(tele reBultate o8 inute la Berlin * i $a28ur9' unde copiii care au trecut cu (ucce( ace(te te(te' ulterior' =n 2o d ( ur prinB3t or' cei 2ai 2uli dintre ei nu au 2ai core( pu n( e)alu3rilor 63cute. Acea(ta ne arat3 c3 te(tele de apt itudini nu ne pot da nici o 9aranie (i9ur3 cu pri)ire la 8una deB)oltare a copilului. =n (c>i28' cercet3rile de p(i>olo9ie indi)idual3 =*i con6ir23 pe deplin )ala8ilitatea' pentr u c3 ele nu ur 23re( c doar ( 3 ( ta8ilea( c3 o concepie de(pre deB)oltare' ci ( pun3 =n e)iden3 te2eiul' cauBele3 ace(teia *i' atunci c<nd e(te nece(ar' (3 pun3 la di(poBiie 2i4loace d e = n d r e p t a r e ? t o t o d a t 3' p ( i > o l o 9 i a i n d i ) i d u a l 3 n u i B o l e a B 3 capacitatea de 9< ndire lo9ic3 a copilului de an( a2 8lul )ieii ( ale p( i>ice' ci o eAa2ineaB3 =n conteAtul ace(teia.
5

CUNOA& EREA OMULUI HderBeurteilun9I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; HLie andere' die 9ute Mit(pieler (indI' =n teAtul ori9inal. :Nota

trad.; @Geor9 Cri(top> Lic>ten8er :1,5/.1,++;' 6iBician *i (criitor 9er2an' pro6e(or la Uni)er(itatea din Gottin9en. A criticat 6iBio9no2onia lui E. C. La)ater' care (u(inea c3' analiB<nd tr3(3turile 6eei unui o2' pot 6i e2i(e 4udec3i )ala8ile a(upra caracterului ace(tuia. :Nota trad.; 0Hda)on(c>Li22enI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; ,He[ne #tellun9(na>2e' die nac> einer $oc>Beit (c>reitI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; GHda(( e( ein Ge=ii>l de( O8en(cin( ii8er>aupl nic>t ConnteI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; +"oet liric 9rec :@@0.50, =.C>r.;' care a (cri(' =ntre altele' o 6ai2oa(3 ele9ie dedicat3 eroilor 83t3liei de la Maraton :5+F =.C>r.;' pentru care i (.a acordat pre2iul la un concur( la care participa *i 2arele E(c>il. La 83tr<nee a tr3it =n #icilia' la curtea tiranului de la #iracuBa. Din opera (a' 6oarte preuit3' (.au p3(trat p<n3 a(t3Bi doar unele epi9ra2e *i 6ra92ente din poe2ele lirice. :Nota trad.;

NO E
1%ilo(o6' p(i>opeda9o9 *i e(tetician 9er2an de orientare neoCantian3' Karl Groo( :1G01.1+50;' al c3rui nu2e e(te uneori 9ra6iat Gro((' autor al unor i2portante (tudii a(upra 4ocului la ani2ale:Die #piele der iere' 1G+0; *i la o2 :Die #piele derMen(c>en' 1G++;' con(idera ace(t 6eno2en drept un eAerciiu 6unda2ental de deB)oltare a in(tinctelor *i predi(poBiiilor ereditare' =n (en(ul pre93tirii pentru eAi(tena de 2ai t<rBiu' ca adult. In6luenat de p(i>analiBa 6reudian3' ulterior *i a re)iBuit teoria'. )3B<nd =n 4oc un Cat>ar(i(' un 2i4loc de Hpuri6icareI:Da( #piel' Eena' 1+//;. :Nota trad.; /Hda( Diel der U8erle9en>eitI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

1-5

1-@

II
Capitolul VII

CUNOA& EREA OMULUI

RELA`IILE DIN RE #EYE

1. DIVIDIUNEA MUNCII &I CELE DOU! #EYE. Din cele eApu(e p<n3 aici reBult3 c3 =n )iaa p(i>ic3 pre)aleaB3 dou3 linii directoare' care in6lueneaB3 toate proce(ele p(i>ice' 63c<nd ca o2ul' prin realiBarea *i a(i9urarea condiiilor (ale de )ia3' prin =ndepli. nirea celor trei =ndatoriri capitale ale )ieii :dra9o(te' )ocaie' (ocie. tate;' (3.*i (ati(6ac3 at<t (enti2entul de co2uniune (ocial3' c<t *i (tr3duina de a (e pune =n )aloare' a(piraia la putere *i la (uperio. ritate. Va tre8ui (3 ne o8i*nui2 (3 aprecie2 6iecare 6eno2en p(i>ic prin pri(2a raporturilor cantitati)e *i calitati)e ale ace(tor doi 6actori *i' dac3 )re2 (3 ne apropie2 de =nele9erea p(i>icului' (3.1 cercet32 totdeauna potri)it ace(tei re9uli. C3ci eAi(tena ace(tor doi 6actori deter2in3 23(ura =n care un o2 e(te capa8il (3 (e(iBeBe lo9ica )ieii u2ane colecti)e *i (3 (e inte9reBe =n di)iBiunea 2uncii i2pu(3 de acea(ta. Di)iBiunea 2uncii e(te un 6actor a8(olut nece(ar pentru 2eni. nerea (ociet3ii o2ene*ti. Acea(ta pre(upune ca 6iecare (3.*i ai83 locul (3u =ntr.o 6uncie oarecare. Cine nu d3 cur( ace(tei cerine nea. 93 continuitatea )ieii (ociale' a 9enului u2an =n 9eneral' a8dic3 de la rolul (3u de o2 =ntre oa2eni *i de)ine un Bur8a9iu. =n caBurile 2ai 8eni9ne )or8i2 de proa(te 2aniere' indi(ciplin3' capriciu' iar =n cele 2ai 9ra)e de eAcentricitate' dec3dere *i' =n cele din ur23' delinc)ent3. Conda2narea unor atari 6eno2ene (e eAplic3 prin 6aptul c3 ele (unt inco2pati8ile cu eAi9enele )ieii =n co2un.

Valoarea unui o2 e(te dat3 de 6elul =n care =*i onoreaB3 locul atri8uit de (ocietate =n di)iBiunea 2uncii. "rin inte9rarea =n )iaa co2un3 el de)ine i2portant pentru ceilali' e(te una din )eri9ile unui lan cu nenu23rate articulaii' pe care (e 8aBeaB3 alc3tuirea )ieii u2ane *i pe care nu ni le pute2 i2a9ina =n nu23r 2ai 2are =nl3turate 63r3 ca )iaa (ocial3 (3 (e pr38u*ea(c3. Capacit3ile indi)idului (unt acelea pe care i le de(e2neaB3 locul (3u =n proce(ul de producie co2un al (ociet3ii o2ene*ti. %ire*te' inter)in pe ace(t plan 2ulte =ncurc3turi' a(piraia c3tre putere' po6ta de do2inare *i tot 6elul de alte r3t3ciri (t<n4enind (au B3d3rnicind acce(ul la di)iBiunea 2uncii (au (ta8ilind 6al(e criterii de 4udecare a )alorii o2ului' dup3 cu2 =ncurc3turi inter)in *i atunci c<nd un indi)id ocup3 un loc pentru care e(te inapt. Di6icult3i pot 6i 9enerate' de a(e2enea' de apetitul de putere' de a28iia calp3 a unor indi)iBi care' =n pro6itul intere(elor lor e9oi(te' pun piedici )ieii *i 2uncii colecti)e. Alte co2plicaii =*i au cauBa =n (trati6icarea (ociet3ii =n cla(e' (ituaie =n care puterea per(onal3 *i intere(ele econo2ice in6lueneaB3 di(tri8uirea do2eniilor de 2unc3' =n a*a 6el =nc<t po(turile cele 2ai 9ra(e' care con6er3 2ai 2ult3 putere' (unt acordate anu2itor 9rupuri (ociale' pe c<nd altele (unt eAclu(e de la ace(tea. Cunoa*terea rolului i2en( pe care =l 4oac3 =n acea(t3 pri)in3 a(piraia c3tre putere ne per2ite (3 =nele9e2 de ce proce(ul di)iBiunii 2uncii nu a a)ut niciodat3 o e)oluie nelip(it3 de accidente. %ora a inter)enit 2ereu (pre a 6ace din 2unc3 pentru unii un (oi de pri)ile9iu' pentru alii un 2od de opri2are. O a(e2enea di)iBiune a 2uncii e(te tran(2i(3 *i prin (ituaia celor dou3 (eAe. %e2eia' ca ur2are a con6or2aiei ei corporale' e(te din capul locului eAclu(3 de la anu2ite acti)it3i' pe c<nd' pe de alt3 parte' eAi(t3 2unci care nu (unt repartiBate 83r8ailor' pentru c3 ei nu dau aici un randa2ent 8un' ne6iind de 6apt acolo la locul potri)it pentru d<n*ii. Acea(t3 di)iBiune a 2uncii ar 6i 6o(t realiBat3 63r3 nici un 6el de idei preconcepute *i' =n 23(ura =n care 2i*carea 6e2ini(t3 nu a =ntin( prea tare coarda =n 6ocul luptei' a ad2i( *i ea lo9ica ace(tui punct de )edere. Ea e(te departe de a de6e2iniBa 6e2eia (au de a di(tru9e raporturile naturale dintre 83r8at *i 6e2eie =n ceea ce pri)e*te con)ena8ilitatea locurilor de 2unc3. "e parcur(ul e)oluiei

1-0

1-,

AL%RED ADLER

u2ane' di)iBiunea 2uncii (.a con6i9urat =n a*a 6el' =nc<t 6e2eia a preluat o parte din acele acti)it3i pe care de o8icei le e6ectuau *i 83r8aii' pentru ca ace*tia din ur23 (3 ai83 po(i8ilitatea (3.*i )alori6ice 6orele 2ai cu 6olo(. Acea(t3 di)iBiune a 2uncii nu poate 6i nu2it3 neraional3 at<t ti2p c<t nu la(3 neutiliBate 6orele de 2unc3 *i nu )a conduce la 6olo(irea a8uBi)3 a 6orelor (pirituale *i 6iBice ale o2ului.

CUNOA& EREA OMULUI

/. #U"REMA`IA B!RBA ULUI _N CIVILIDA`IA AC UAL!. Dat 6iind 6aptul c3 ci)iliBaia (.a deB)oltat =n direcia a(piraiei c3tre putere' =ndeo(e8i datorit3 e6orturilor unor indi)iBi (au puteri (ociale care au )rut (3.*i a(i9ure pri)ile9ii' di)iBiunea 2uncii a 6o(t orientat3 pe c3i (peci6ice' care predo2in3 *i a(t3Bi' 63c<nd ca (ocietatea o2enea(c3 (3 (e caracteriBeBe prin i2portana preponderent3 acordat3 83r8atului. Di)iBiunea 2uncii e(te de a*a natur3' =nc<t a(i9ur3 prero9ati)e 9rupului pri)ile9iat al 83r8ailor' care' ca ur2are a >e9e2oniei' (ta8ile(c =n propriul lor intere( poBiia 6e2eii =n proce(ul de producie' pre(cnindu.i ace(teia oriBontul )ieii *i 6iind =n 23(ur3 (3 i2pun3 6or2e de eAi(ten3 care core(pund =n pri2ul r<nd )iBiunii 2a(culine. A*a cu2 (tau lucrurile =n preBent' d3inuie o per2anent3 a(pi. raie la (uperioritate a 83r8ailor 6a3 de 6e2ei *i' =n 2od core(pun. B3tor' o per2anent3 ne2ulu2ire a 6e2eii 6a3 de pn)ile9iile 83r. 8ailor. Dincolo de (tr<n(a (olidaritate dintre cele dou3 (eAe' e(te e)ident c3 o a(e2enea ten(iune conduce la o continu3 (u82inare a ar2oniei lor p(i>ice' la a2ple pertur8aii din care reBult3 un cli2at p(i>ic 9eneral1 re(i2it ca eAtre2 de c>inuitor pentru a28ele p3ri ale nea2ului o2ene(c. oate in(tituiile' ca *i toate re9ulile tradiionale' le9ile' 2ora. )urile *i o8iceiurile noa(tre depun 23rturie cu pri)ire la poBiia pri)ile9iat3 a 83r8atului' pe care o a4u(teaB3 *i o 6ac (3 dureBe. Ele p3trund p<n3 =n ca2era copiilor *i eAercit3 o eAtraordinar3 in6luen3 a(upra p(i>icului ace(tora. De(i9ur c3 nu pute2 ar3ta cu eAactitate ce =nele9e copilul din ace(te raporturi' dar (e i2pune (3 (i2i2 c3 6ondul (3u a6ecti) e(te =nr<urit =n ad<nci2e. E(te edi6icator' =n ace(t (en(' caBul 83r8atului care' c<nd i (.a cerut (3 =28race >aine de 6at3'

a ripo(tat prin acce(e de 6urie' ceea ce arat3 clar ca lu2ina Bilei c3 a)e2 tot te2eiul (3 cercet32 ace(te raporturi. %aptul ne readuce' pe o alt3 cale' la pro8le2a a(piraiei c3tre putere. Dac3 tendina 83iatului de a (e pune =n )aloare a atin( un anu. 2it 9rad' el )a apuca de predilecie pe acel dru2 care i (e pare c3 =i 9aranteaB3 pri)ile9iile 2a(culinit3ii' pe care el le (e(iBeaB3 pe(te tot. Dup3 cu2 a2 2enionat' educaia care (e practic3 aBi =n 6a2ilie e(te aAat3 pe a(piraia c3tre putere *i pe =nclinaia de a preui pri)ile. 9iile 2a(culine *i de a le pro2o)a. C3ci de o8icei copilul =l are =n 6aa oc>ilor pe 83r8at'pe tat3' ca (i28ol al puterii. Al (3u eni92atic du.te.)ino (t<rne*te 2ult 2ai 2ult intere(ul copilului dec<t 2a2a. El re2arc3 repede rolul do2inant pe care =l deine tat3l' care d3 tonul' 6ace r<nduial3' conduce totul? )ede c3 toi (e (upun poruncilor (ale *i c3 2a2a 6ace totdeauna re6erire la ele. B3r8atul =i apare copi. lului' =n toate pri)inele' drept cel 2are *i puternic. #unt copii c3rora tat3l le pare at<t de co2petent =n toate' =nc<t tot ce (pune el tre8uie (3 6ie (6<nt' ei =nt3rindu.*i ade(ea propriile a6ir2aii doar cu preciBarea c3 tata a (pu(.o. C>iar *i acolo unde in6luena patern3 nu ie(e clar =n e)iden3' copiii a4un9 la ideea (uperiorit3ii tat3lui' pentru c3 =ntrea9a po)ar3 a ca(ei pare a (e (pri4ini pe u2erii (3i' pe c<nd =n realitate nu2ai di)iBiunea 2uncii =i d3 83r8atului po(i8ilitatea de a.*i pune 2ai 8ine =n )aloare 6orele. C<t pri)e*te ori9inile i(torice ale poBiiei >e9e2onice a 83r8a. tului' tre8uie (3 ar3t32 c3 acea(ta nu a ap3rut ca un 6apt natural. A 6o(t nece(ar ca 2ai =nt<i (3 (e in(tituie o (erie de le9i' pentru ca do. 2inaia 83r8atului (a 6ie a(i9urat3. Acea(ta =n(ea2n3' totodat3' c3' =nainte de le9i6erarea >e9e2oniei 2a(culine' tre8uie (3 6i 6o(t o )re2e =n care pri)ile9iul 2a(culin nu era un lucru at<t de (i9ur. E(te )or8a' de 6apt. de o perioad3 i(torice*te ate(tat3. A 6o(t )re2ea 2atriar>atului' c<nd 2a2a' 6e2eia' =ndeplinea =n )ia3 rolul princi. pal' 6a3 de copil =nainte de toate' 6a3 de care *i toi 83r8aii tri8ului a)eau o anu2it3 datorie. Ace(t lucru =l (u9ereaB3 *i unele 2ora)uri *i datini de aBi' ca' de eAe2plu' o8iceiul no(ti2 potri)it c3ruia copi. lul (e adre(eaB3 cu HneneI 6iec3rui 83r8at. recerea de la 2atriar>at la patriar>at a 6o(t precedat3 de o (tra*nic3 lupt3' ceea ce do)ede*te c3 (upre2aia 83r8atului' pe care el crede c3 o deine de la natur3'

1-G

1-+

AL%RED ADLER
/ nu a a)ut.o de la =nceput ' ci a tre8uit (.o cucerea(c3. Victoria 83r8atului a ec>i)alat cu (u84u9area 6e2eii *i =n (pecial =n(cri(urile 63cute de le9i(laie de.a lun9ul ti2pului aduc de(pre ace(t proce( de (u84u9are o 23rturie eloc)ent3. A*adar' (upre2aia 2a(culin3 nu e(te un 6apt natural. EAi(t3 iB)oare i(torice care arat3 c3 ea a ap3rut =n 2od nece(ar a8ia =n cur(ul luptelor ne=ntrerupte =ntre popoare )ecine' lupte =n care 83r8atului i.a re)enit un rol i2portant' de care la ur2a ur2ei el a pro6itat (pre a acapara de6initi) conducerea. M<n3 =n 2<n3 cu acea(t3 e)oluie i(toric3 a 2er( deB)oltarea propriet3ii pri)ate - *i a dreptului ereditar la 2o*tenire' care p<n3 =ntr.at<t a 6o(t ela8orat pe 8aBa (upre2aiei 2a(culine' =nc<t partea care a9oni(e*te *i po(ed3 e(te de re9ul3 83r8atul. Copilul care cre*te nu are ne)oie (3 lectureBe c3ri pe acea(t3 te23. C>iar dac3 nu *tie ni2ic de(pre ace(te lucruri' el (e(iBeaB3 din practica )ieii c3 83r8atul e(te partea care a9oni(e*te *i care e(te 6a)oriBat3' 6ie *i atunci c<nd ni*te p3rini cu 4udecat3 (unt 9ata (3 renune cu pl3cere la pri)ile9iile 2o*tenite din )re2uri )ec>i' =n 6a)oarea e9alit3ii =n drepturi. E(te 6oarte 9reu (3.1 l32ure*ti pe copil c3 2a2a' care =ndepline*te tre8urile 9o(pod3re*ti' e(te partenera e9al3 =n drepturi a 83r8atului. #3 ne i2a9in32 ce =n(ea2n3 acea(ta pentru un 83iat c3ruia' =ncep<nd din lea93n' (upre2aia 83r8atului =i (are =n oc>i. =nc3 de la na*tere el e(te pri2it cu 2ai 2ult3 8ucurie dec<t o 6at3 *i e(te (3r83torit ca un prin. E(te un 6apt ar>icuno(cut c3 p3rinii dore(c (3 dea na*tere 2ai de9ra83 la 83iei. B3iatul a4un9e (3.*i dea (ea2a la 6iecare pa( c<t de a)anta4at e(te ca de(cendent 2a(culin *i =*i (upraliciteaB3 )aloarea. Di)er(ele cu)inte care i (e adre(eaB3 (au pe care ocaBional le prinde din B8or' cu pri)ire la (ine' =l 6ac (3 =nelea93 Bi de Bi i2portana 2ai 2are a rolului 83r8atului. #uperioritatea principiului 2a(culin =i apare de a(e2enea =n (ituaia 6e2eilor din ca(3' care (unt 6olo(ite la 2unci con(iderate ordinare' ca *i =n 6aptul c3'=n de6initi)'nici 6e2eile din antura4ul copilului nu nutre(c totdeauna con)in9erea c3 (unt e9ale cu 83r8aii. Ele =ndepli. ne(c de cele 2ai 2ulte ori un rol (u8altern *i in6erior. =n 2a4oritatea caBurilor' )a r32<ne 63r3 nici un r3(pun( at<t de i2portanta =ntre8are pe care 6e2eia o are de pu( 83r8atului =naintea c3(3toriei: ce

CUNOA& EREA OMULUI

9<nde*ti tu de(pre cople*itorul principiu al (upre2aiei 2a(culine =n (ocietate'=ndeo(e8i =n cadrul 6a2iliei. =n unele caBuri ur2area )a 6i o 2ani6e(tare 2ai puternic3 a a(piraiei c3tre o poBiie de e9alitate cu 83r8atul' =n alte caBuri un (oi de re(e2nare' 2ai 2ult (au 2ai puin pronunat3. De cealalt3 parte a 8aricadei (t3 83r8atul' tat3l' care =nc3 de copil a cre(cut cu con)in9erea c3' =n calitatea (a de 83r. 8at' are de 4ucat un rol 2ai =n(e2nat *i' =n )irtutea ace(tei con)in. 9eri' el (i2te ca un 6el de datorie' con6or2 c3reia' la =ntre83rile pu(e de )ia3 *i de (ocietate' )a r3(punde totdeauna =n 6a)oarea pri)ile. 9iilor 2a(culine. Copilul tr3ie*te toate (ituaiile care reBult3 din ace(te relaii 6a2iliale. #e de9a43 pentru el o 2uli2e de i2a9ini *i de puncte de )edere a(upra eAi(tenei 6e2eii' din care' =n 9eneral' 6e2eia ie(e pro(t. DeB)oltarea p(i>ic3 a 83r8atului cap3t3 =n ace(t 6el un caracter 2a(culin. Ceea ce' =n a(piraia (a c3tre putere' el poate percepe drept el de2n de a 6i ur23rit' con(tituie' aproape 63r3 eAcepie' =n(u*iri *i atitudini 2a(culine. Din relaiile de putere e)ocate (e deB)olt3 un 6el de )irtute )iril3' care ea =n(3*i =*i deB)3luie =n =ntre9i2e ori9inea. Anu2ite tr3(3turi de caracter trec drept H2a(culineI' altele drept H6e2inineI' 63r3 ca )reun 6apt 6unda2ental (3 4u(ti6ice ace(te taA3ri. C3ci' dac3 co2par32 (tarea p(i>ic3 a 83ieilor cu aceea a 6etelor *i 93(i2 ar9u2ente =n 6a)oarea ace(tei cla(i6ic3ri' nu )o2 putea totu*i )or8i de 6apte naturale' de )re2e ce ace(te 6eno2ene le con(tat32 la oa2eni care (unt de.acu2 cuprin*i =n cadre 8ine deter2inate *i ale c3ror plan de )ia3 *i linie directoare (unt de.acu2 =n9u(tate de 4udec3ile lor unilaterale cu pri)ire la putere. Ace(te relaii de putere au 6iAat =n 2od i2perio( (paiul =n care ei tre8uie (3 =ncerce (3 (e deB)olte. Di(tincia =ntre tr3(3turi de caracter 2a(culine *i 6e2inine nu e(te deci =ndrept3it3. Vo2 )edea cu2 a28ele cate9orii de tr3(3. turi pot (ati(6ace cerinele a(piraiei c3tre putere' cu2 *i cu 2i4loace H6e2inineI' ca' de eAe2plu' a(cultarea *i (upunerea' cine)a poate 6i capa8il (3 uBeBe de putere. Datorit3 a)anta4elor de care (e 8ucur3 un copil a(cult3tor' el poate e)entual (3 o ia 2ult =naintea unuia nea(. cult3tor' cu toate c3 =n a28ele caBuri la lucru e(te aceea*i a(piraie c3tre putere. Eudecata noa(tr3 cu pri)ire la )iaa p(i>ic3 a unui indi)id e(te ade(ea co2plicat3 de 6aptul c3' pentru a (e i2pune'

15F

151

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

a(piraia c3tre putere recur9e la cele 2ai di6erite tr3(3turi de caracter. "e 23(ur3 ce copilul cre*te' (u8linierea 2a(culinit3ii (ale de)ine pentru el aproape o datorie. A28iia' (etea (a de putere *i de (uperioritate (e a(ociaB3 total' de)in de.a dreptul identice cu datoria 6a3 de 2a(culinitate :der Verp6lic>tun9 Bur M3nnlic>Cei6;. Muli dintre copiii care a(pir3 la putere nu (e 2ulu2e(c doar cu con*tien. tiBarea 2a(culinit3ii' ci )or (3 arate *i (3 do)edea(c3 =n per2anen3 c3 (unt 83r8ai *i c3' =n acea(t3 calitate' ei tre8uie (3 ai83 pri)ile9ii' c3ut<nd' pe de o parte' (3 (e e)idenieBe *i (3.*i eAa9ereBe tr3(3turile de caracter 2a(culine' iar pe de alt3 parte =ncerc<nd' =n 2aniera tutu. ror tiranilor' (3 (e opun3 antura4ului 6e2inin *i' dup3 9radul de reBi(. ten3 de care (e lo)e(c' (3.*i de2on(treBe (uperioritatea 6ie prin =n. c3p3<nare (au re)olt3 ne(t3p<nit3' 6ie prin ra6inat3 )iclenie. %iindc3 6iece indi)id e(te e)aluat =n raport cu etalonul 2a(culi. nit3ii pri)ile9iate' nu e(te de 2irare c3 83iatului i (e pune 2ereu =n 6a3 ace(t etalon *i c3' =n cele din ur23' el =n(u*i =l ia ca in(tru2ent de .23(ur3' o8(er)<ndu.(e *i =ntre8<ndu.(e =n per2anen3 dac3 cur(ul )ieii lui e(te acela al unui 83r8at' dac3 el =n(u*i e(te (u6icient de 83r83te(c =n 2ani6e(t3ri *i altele de ace(t 6el. Ceea ce =nele9e toat3 lu2ea =n Bilele noa(tre prin H83r83te(cI' (e *tie. E(te' =nainte de toate' purul e9oi(2' ceea ce (ati(6ace a2orul propriu' ca *i (uperi. oritatea 6a3 de ceilali' =nt<ietatea' toate ace(tea =n conteAtul unor i2pre(ionante tr3(3turi de caracter acti)e' cu2 (unt cura4ul' d<rBe. nia' 2<ndria' (i2ul in)inci8ilit3ii :=ndeo(e8i =n 6aa 6e2eilor;' acce(ul la 6uncii' ran9uri (ociale *i titluri' predilecia de a (e c3li =2potri)a e2oiilor H6e2inineI *i a*a 2ai departe. E(te o 83t3lie ne=ntrerupt3 pentru (uperioritatea per(onal3' deoarece a 6i (uperior e(te apana4ul 83r8atului. =n acea(t3 per(pecti)3' 83iatul =*i )a =n(u*i tr3(3turi al c3ror 2odel el =l poate lua' 6ire*te' eAclu(i) de la 83r8aii aduli' =n pri2ul r<nd de la tat3. "e(te tot pute2 de(coperi ur2ele ace(tei 9rando. 2anii culti)ate arti6icial. B3iatul )a 6i de ti2puriu ade2enit (3 ur23. rea(c3 a.*i a(i9ura un (urplu( de putere *i pri)ile9ii. Ace(tea ec>i)a. leaB3 pentru d<n(ul cu H83r83iaI. =n caBurile patolo9ice (e a4un9e ade(ea la o de9enerare a H83r83ieiI p<n3 la cruBi2e *i 8rutalitate.

A)anta4ele pe care le o6er3 de 2ulte ori 2a(culinitatea5 (unt eAtre2 de (educ3toare. Nu tre8uie (3 ne (urprind3 6aptul c3 *i la 6ete 93(i2 ade(ea caBuri c<nd linia lor directoare are =n )edere un ideal 2a(culin' 6ie ca o dorin3 irealiBa8il3 (au ca etalon de e)aluare a propriei conduite' 6ie ca 2od de a (e preBenta *i aciona :H=n (ocie. tatea ci)iliBat3' 6iece 6e2eie )a )oi (3 6ie 83r8atI;. Ace(tei cate9orii aparin acele 6ete care' cu un apri9 elan' pre6er3 toc2ai 4ocurile *i acti)it3ile care' =n ceea ce pri)e*te capacitatea 6iBic3' con)in 2ai de9ra83 83ieilor. A*a' de eAe2plu' ele (e ca3r3 =n copaci' le place (3 (e a6le =n (ocietatea 83ieilor *i re6uB3 ca pe o ocar3 orice ocupaie 6e2inin3. Nu.*i 93(e(c 2ulu2irea dec<t =n roluri 2a(culine. oate ace(te 6eno2ene tre8uie =nele(e ca un e6ect al pri)ile9iilor pe care le co2port3 calitatea de 83r8at. Vede2 aici clar cu2 lupta pentru o poBiie proe2inent3' cu2 a(piraia la (uperioritate )iBeaB3 2ai 2ult (perana dec<t realitatea *i (ituaia real3 =n )ia3.

-. "REEUDECA A IN%ERIORI !`II %EMEII. =ntru 4u(ti6icarea >e9e2oniei (ale' =n a6ar3 de ar9u2entul potri)it c3ruia (ituaia (a pro)ine de la natur3' =n 6a)oarea 83r8atului (e 2ai in)oc3 ideea c3 6e2eia ar 6i o 6iin3 in6erioar3. Acea(t3 idee e(te at<t de lar9 r3(p<ndit3' =nc<t apare ca un 8un co2un al u2anit3ii. La acea(ta (e a(ociaB3 o anu2it3 nelini*te a 83r8atului' care (.ar putea tra9e =nc3 de pe ti2pul luptei =2potri)a 2atriar>atului' c<nd =ntr.ade)3r 6e2eia repreBenta pentru 83r8at un 2oti) de =n9ri4orare. =n i(torie *i literatur3 de(coperi2 2ereu re6eriri de ace(t 6el. Un (criitor latin' 8un3oar3' (pune: H2ulier e(t >o2ini( con6u(ioI @ . La (inodurile 8i(ericii (.a di(cutat aprin( dac3 6e2eia arc (u6let' iar =n tratatele =n)3ailor (.a pu( pro8le2a dac3 ea e(te (au nu o 6iin3 o2enea(c3 0. Credina iluBorie =n )r34itorie' (ecole de.a r<ndul' cu a (a ardere pe ru9 a )r34itoarelor' o6er3 o tri(t3 23rturie de(pre a8eraiile' enor2a ne(i9uran3 *i con6uBia care do2neau pe atunci =n acea(t3 pri)in3. Ade(ea 6e2eia era (ocotit3 pricina tuturor nenorocirilor' ca =n po)e(tea 8i8lic3 a p3catului ori9inar (au ca =n Iliada lui $o2er' unde (e po)e(te*te cu2 a 6o(t de a4un( (3 inter)in3 o 6e2eie' pentru ca popoare =ntre9i (3 cad3 =n deBa(tru. Le9ende *i 8a(2e din toate ti2purile )or8e(c de(pre in6erioritatea 2oral3 a 6e2eii' de(pre per)er(itatea' r3utatea' pre63c3toria' incon(tana *i ne(erioBitatea ei.

15/

15-

AL%RED ADLER

HU*ur3tatea 6e2inin3I a 6o(t c>iar luat3 ca ar9u2ent =n 6unda2entarea unor le9i. ot a*a' 6e2eia a 6o(t (u8apreciat3 =n ceea ce pri)e*te reBi(tena' de(toinicia *i randa2entul ei. La toate popoarele' Bicalele' anecdotele' pro)er8ele *i 9lu2ele (unt (aturate de critici =n4o(itoare la adre(a 6e2eii' i2put<ndu.i.(e ara9ul' nepunctualitatea' oriBontul li2itat' pro(tia :H2inte (curt3' >aine lun9iI;. #.a 63cut uB de o ne2aipo2enit3 in9enioBitate ca (3 (e do)edea(c3 in6erioritatea 6e2eii' iar r<ndurile 2i(o9inilor 7 ne 9<ndi2 la #trind8er9' Moe8iu(' #c>open>auer' Oeinin9er 7 au 6o(t =n9ro*ate de un nu23r deloc ne9li4a8il de 6e2ei care' =n re(e2narea lor' au =2p3rt3*it concepia de(pre in6erioritatea 6e2eii *i rolul (ecundar ce.i re)ine. Aceea*i (u8e(ti2are (e re6lect3 =n retri8uirea 2uncii 6e2eii care' indi6erent dac3 e(te (au nu ec>i)alent3 cu aceea a 83r8atului' e(te 2ult 2ai (la8 pl3tit3. Co2par<ndu.(e reBultatele la te(tele de aptitudini' (.a con(tatat c3 pentru anu2ite 2aterii' de eAe2plu' 2ate2atica' 2ai dotai (e do)ede(c 83ieii' pe c<nd pentru altele' ca de eAe2plu (tudiul li28ilor' 2ai apte (e arat3 6etele. #.a de2on(trat c3 de 6apt 83ieii au un plu( de =nBe(trare' 6a3 de 6ete' la acele o8iecte de (tudiu care pre93te(c pentru pro6e(iunile 2a(culine :M3nner8eru6c;. Dar 6aptul ace(ta nu2ai =n aparen3 pledeaB3 pentru dotarea lor (uperioar3. Dac3 eAa2in32 2ai =ndeaproape (ituaia 6etelor' reBult3 c3 a6ir2aiile pri)ind (la8a capacitate a 6e2eii (unt n3(cociri' o 2inciun3 cu 2a(c3 de ade)3r. O 6at3 aude Bi de Bi' la 6iece pa(' pe toate tonurile' repet<ndu.(e c3 6iinele de (eAul ei (unt incapa8ile' apte doar pentru 2unci 2ai u*oare' auAiliare. E(te a8(olut clar c3 6etia' =n i2po(i8ilitatea ei in6antil3 de a )eri6ica ade)3rul unor a(e2enea 4udec3i' )a (ocoti ca pe un de(tin i2placa8il incapacitatea 6e2inin3 *i' =n cele din ur23' (e )a (upune ea =n(3*i ace(tui pretin( de(tin. De2oraliBat3' dac3 cu2)a a8ordeaB3 (tudii de (pecialitate 7 ceea ce' =n 9eneral' nu (e =nt<2pl3 7' =nc3 de la =nceput nu )a 2ani6e(ta intere(ul nece(ar' (au dac3 2ani6e(t3 un a(e2enea intere(' =l pierde pe parcur(. At<t 2oti)aia eAterioar3' c<t *i cea interioar3 =i lip(e(c. =n a(e2enea circu2(tane' 6ire*te' do)ada incapacit3ii 6e2i. nine pare e)ident3. Eroarea are dou3 cauBe. Ceea ce o 6a)oriBeaB3

CUNOA& EREA OMULUI

e(te 6aptul c3 7 ade(ea pe 8aBa unor 2o8iluri unilaterale' pur e9oi(te 7 aprecie2 )aloarea o2ului dup3 propriile noa(tre per6or. 2ane' dintr.un punct de )edere co2ercial' punct de )edere din care' de(i9ur' pute2 o2ite (3 ne pune2 =ntre8area =n ce 23(ur3 per6or. 2anele *i randa2entul coreleaB3 cu deB)oltarea p(i>ic3. Dac3 a2 acorda 2ai 2ult3 atenie ace(tui a(pect' a2 di(tin9e *i cealalt3 cauB3 principal3 a concepiei eronate potri)it c3reia randa2entul 2ai redu( al 6e2eii (.ar datora =n cea 2ai 2are parte naturii (ale eAi(teniale , . "ierde2 ade(ea din )edere 6aptul c3 6e2eii' =nc3 din copil3rie' =ntrea9a lu2e =i =2puiaB3 urec>ile cu o pre4udecat3 care nu 6ace dec<t (3.i Bdruncine =ncrederea =n (ine *i (3.i (u82ineBe (perana c3 ar 6i capa8il3 (3 realiBeBe ce)a. C<nd toi *i toate =i =nt3re(c acea(t3 pre4udecat3' c<nd ea )ede cu2 6e2eilor le (unt di(tri8uite doar roluri (u8ordonate' atunci e(te de =nele( c3 =*i pierde cura4ul' c3 nu 2ai )rea (3 2uncea(c3 cu2(ecade *i c3' =n 6inal' (e retra9e =n(p3i2<ntat3 din 6aa =ndatoririlor )ieii. Atunci' ce.i drept' ea e(te inapt3 *i ne6olo(itoare. Dar c<nd =nele9e2 c3 noi (unte2 cei care a2 de6or2at o 6iin3 o2enea(c3' in(u6l<ndu.i re(pectul datorat )ocii colecti)it3iiG ' *i c<nd =i r3pi2 orice (peran3 de a putea =n63ptui ce)a' c<nd a(t6el =i ni2ici2 cuteBana' ca apoi (3 con(tat32 c3 acea(t3 6iin3 o2enea(c3 nu e(te 8un3 de ni2ic' atunci (3 nu ne per2ite2 (3 (pune2 c3 dreptatea e(te de partea noa(tr3' ci (3 recunoa*te2 c3 noi a2 pro)ocat =ntre9ul deBa(tru. A*adar' =n (ocietatea noa(tr3 nu e(te u*or pentru o 6at3 (3.*i 2enin3 =ncrederea =n (ine *i =ndr3Bneala. De alt6el' c>iar cu prile4ul aplic3rii unor te(te de aptitudini a ie*it =n e)iden3 un 6apt re2ar. ca8il: o 9rup3 de 6ete' =n )<r(t3 de 15 p<n3 la 1G ani' a o8inut reBul. tate (uperioare celor ale tuturor celorlalte 9rupe' inclu(i) cele de 83iei. Cercet3ri ulterioare au ar3tat c3 toate acele 6ete erau din 6a2ilii unde *i 6e2eia' 2a2a' (au nu2ai ea eAercita o pro6e(ie =n 2od independent. =n(ea2n3 c3 =n acele 6a2ilii pre4udecata cu pri. )ire la incapacitatea 6e2eii nu a)ea trecere (au a8ia dac3 (e 63cea (i2it3' deoarece 6etele )edeau cu oc>ii lor cu2 2a2a =*i c<*ti9a eAi(tena prin propriile ei (tr3danii. "rin ur2are' ele (e puteau deB. )olta 2ult 2ai li8er *i 2ai independent' aproape nein6luenate de toate acele in>i8iii le9ate de pre4udecata la care ne re6eri2.

155

15@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Un alt ar9u2ent =2potri)a ace(tei pre4udec3i e(te nu23rul de(tul de 2are de 6e2ei care' =n di6erite do2enii' =ndeo(e8i =n litera. tur3' art3' te>nic3 *i 2edicin3' au o8inut realiB3ri proe2inente' care pot (ta 63r3 nici o reBer)3 al3turi de acelea ale 83r8ailor. "e de alt3 parte' nu23rul 83r8ailor care nu nu2ai ca nu 6ac do)ada )reunor realiB3ri' ci (e arat3 incapa8ili =n cel 2ai =nalt 9rad' e(te at<t de 2are =nc<t (.ar putea )or8i de o in6erioritate a 83r8ailor' =n 2od la 6el de nedrept' 6ire*te' *i in)oc<nd acela*i nu23r de do)eBi. Una din con(ecinele i2portante ale 6eno2enului e(te 6aptul' pe care l.a2 *i 2enionat' c3 acea(t3 pre4udecat3 cu pri)ire la in6e. rioritatea a tot ce e(te 6e2inin conduce la o 8ipolaritate noional3 (peci6ic3' 2ani6e(tat3 =n o8i*nuina de a identi6ica pur *i (i2plu =n noiunea de 2a(culin ceea ce e(te )aloro(.)i9uro(.8iruitor' iar =n noiunea de 6e2inin ceea ce e(te (upunere.(er)ilitate.(u8ordonare. Acea(t3 concepie (.a i2plantat at<t de ad<nc =n 9<ndirea u2an3 =nc<t' =n (ocietatea noa(tr3' tot ceea ce e(te eAcelent are o coloratur3 2a(culin3' pe c<nd ceea ce e(te 2ai puin )aloro( *i de2n de re(pin( e(te con(iderat 6e2inin. Dup3 cu2 e(te *tiut' eAi(t3 83r8ai pentru care nu poate 6i o6en(3 2ai (up3r3toare dec<t a (pune c3 au =n ei ce)a de 6e2eie' =n ti2p ce a (pune de(pre o 6at3 c3 e(te 8aieoa(3 nu =n(ea2n3 ni2ic deBa)anta4o(. Accentul cade =n a*a 6el =nc<t ceea ce a2inte*te de 6e2eie e(te totdeauna pri)it ca 6iind 2ediocru. La o eAa2inare 2ai atent3' 6aptele care pledeaB3 at<t de clar =n 6a)oarea ace(tei pre4udec3i (e do)ede(c a nu 6i dec<t e6ectele unei deB)olt3ri p(i>ice in>i8ate. Nu )re2 (3 (pune2 c3 din 6iecare copil pute2 6ace un o2 HdotatI =n ade)3ratul =nele( al cu)<ntului' care (3 treac3 drept capa8il =ntr.un 9rad ridicat' dar a)e2 =ncredere =n capacitatea noa(tr3 de a.i =nno8ila aptitudinile. Ce.i drept' nu ne pute2 l3uda cu reu*ite per(onale =n acea(t3 pri)in3' dar *ti2 c3 alii au reu*it. Mai ale( 6etele (unt' a(t3Bi' 8ene6iciarele unui a(e2enea de(tin. A2 a)ut ocaBia (3 )ede2 copii a*a.Bi( Hne=nBe(traiIM care' =ntr.o 8un3 Bi' au de)enit =nBe(trai =ntr.o a(e2enea 23(ur3' de parc3 ar 6i (u6erit o =ntrea93 2eta2or6oB3.

6e2eii' a)<nd drept con(ecin3 o in(ati(6acie aproape 9eneral3 6a3 de rolul de 6e2eie. Viaa p(i>ic3 (e 2i*c3 pe acelea*i coordonate *i =n acelea*i condiii =n care e)olueaB3 *i aceea a tuturor 83r8ailor' poBiia (a in(pir<ndu.i un puternic (enti2ent de in6erioritate. #e adau93' ca un ele2ent a9ra)ant' pre4udecata pretin(ei (ale in6erio. rit3i naturale. Dac3' cu toate ace(tea' 2ulte 6ete 93(e(c oarecu2 o co2pen(are' 6aptul (e datoreaB3 educ3rii caracterului' inteli9enei lor *i' e)entual' anu2itor pri)ile9ii' ceea ce de2on(treaB3 clar c3 o 9re*eal3 atra9e i2ediat dup3 ea o alt3 9re*eal3. "ri)ile9iile cu pricina (unt li8ertina4ul' luAul' a)enturile 9alante' care cel puin au aparena unor a)anta4e' prin 6aptul c3 dau iluBia =naltei con(ideraii de care (.ar 8ucura 6e2eia *i' =n de6initi)' a unei anu2ite idealiB3ri care' la ur2a ur2ei' tot acolo duce' adic3 la 6or2area unui ideal de 6e2eie care' propriu.Bi(' e(te =n pro6itul 83r8atului. O 6e2eie a 63cut o dat3 acea(t3 o8(er)aie eAact3: )irtutea 6e2eii e(te o 6ru2oa(3 n3(cocire a 83r8atului. =n opoBiia 6a3 de rolul de 6e2eie (e pot di(tin9e' =n 9eneral' dou3 tipuri de 6e2ei. "ri2ul tip a *i 6o(t (c>iat. #unt acele 6ete care =n deB)oltarea lor adopt3 o orientare acti)3' H2a(culin3I. Ele (unt 6oarte ener9ice' a28iioa(e *i tind (3 culea93 lauri. =ncearc3 (3.*i dep3*ea(c3 6raii *i cole9ii de (eA 2a(culin' pre6er3 ocupaiile reBer)ate 83r8ailor' practic3 tot 6elul de (porturi etc. Ade(ea 2ani. 6e(t3 opoBiie 6a3 de relaiile erotice *i 6a3 de c3(3torie. Dac3 intr3 totu*i =n a(e2enea relaii' le pertur83 prin (tr3duina de a.*i i2pune do2inaia' de a 6i (uperioare partenerului. %a3 de orice =ndeletnicire 9o(pod3rea(c3 =*i 2ani6e(t3 totala a)er(iune' 6ie c3 o declar3 63i*' 6ie conte(t<ndu.*i orice talent =n 2aterie *i =ncerc<nd uneori (3 aduc3 *i do)eBi pri)ind incapacitatea lor =ntr.ale 2ena4ului. Ace(ta e(te tipul de 6e2eie care' cu un 6el de 83r83ie' caut3 (3 =ndrepte r3ul. Una din tr3(3turile ei principale e(te atitudinea de re(. pin9ere a rolului de 6e2eie. C<teodat3 i (e aplic3 eApre(ia H6e2eie 83r83toa(3I :MannLei8er;. Acea(ta (e 8aBeaB3 pe o teorie 9re*it3' potri)it c3reia (e ad2ite c3 la a(e2enea 6e2ei eAi(t3 un 6actor ere. ditar' o (u8(tan3 2a(culin3 care le con(tr<n9e la o atitudine de ace(t 6el. =ntrea9a i(torie a ci)iliBaiei ne arat3 =n(3 c3 a(uprirea 6e2eii *i re(triciile la care =nc3 *i a(t3Bi e(te (upu(3 (unt de ne(uportat pentru

5. %UGA DE ROLUL DE %EMEIE. I2portana capital3 a 83r8atului a pro)ocat o 9ra)3 pertur8aie =n deB)oltarea p(i>ic3 a 150

15,

AL%RED ADLER

o2 *i =l =2pin9 la re)olt3. Dac3 6e2eia adopt3 o orientare perceput3 ca 6iind H83r83tea(c3I' opiunea (e 8aBeaB3 pe 6aptul c3 eAi(t3 doar dou3 po(i8ilit3i de a (e orienta =n lu2ea acea(ta? 6ie =n 2aniera 6e2eii' 6ie =n aceea a 83r8atului' luate ca ideal. %iecare de)iere de la rolul de 6e2eie tre8uie' prin ur2are' (3 apar3 ca 2a(culin3' *i in)er(. Nu pentru c3 ar inter)eni aici nu *tiu ce (u8(tan3 2i(terioa(3' ci pentru c3 =n (paiu *i pe plan p(i>ic nu eAi(t3 alt3 po(i8ilitate. De aceea tre8uie a)ute =n )edere di6icult3ile inerente deB)olt3rii p(i>ice a 6etelor' a*a =nc<t (3 nu ne a*tept32 la o deplin3 reconciliere a 6e2eii cu )iaa' cu realit3ile (ociet3ii noa(tre *i cu 6or2ele )ieii noa(tre o8*te*ti' at<ta ti2p c<t nu i (e acord3 e9alitatea cu 83r8atul. Celuilalt tip =i aparin 6e2eile care =*i tr3ie(c )iaa cu un 6el de re(e2nare *i pun =n e)iden3 un incredi8il 9rad de aco2odare' de (upunere *i (2erenie. Dup3 c<t (e pare' ele (e adapteaB3 pretutindeni *i' de a(e2enea' prind r3d3cini pretutindeni' dar )3dind o atare inap. titudine *i 23r9inire =nc<t ni2ic nu le 2ai 6ace (3 pro9re(eBe' a*a =nc<t tre8uie (3 intr32 la 83nuial3. "e de alt3 parte' pot (3 preBinte (i2pto2e de patolo9ie ner)oa(3' deter2inate c>iar de (l38iciunile lor *i de ne)oia de a 6i luate =n (ea23' (i2pto2e prin care'=n acela*i ti2p' )or do)edi cu2 un a(e2enea dre(a4 *i (iluire (e pedep(e(c' de re9ul3' cu (u6erine ner)oa(e *i cu incapacitatea de a tr3i =n (ocietate. Ele ar 6i' c>ipurile' cele 2ai 8une 6iine o2ene*ti din lu2e' dar' din p3cate' (unt 8olna)e *i =n neputin3 de a r3(punde preteniilor care (e 2ani6e(t3 6a3 de per(oana lor. Ele nu (unt =n (tare (3 aduc3 celor apropiai )reo 2ulu2ire de durat3. La 8aBa (upunerii' u2ilinei *i a autore(triciilor (t3 aceea*i re)olt3 ca *i la (e2enele lor din pri2a cate9orie' re)olt3 care pare (3 (pun3 r3(picat: a(ta nu.i o )ia3 plin3 de 8ucurie. Un al treilea tip pare (3 includ3 acele 6e2ei care de 6apt nu re6uB3 rolul lor 6e2inin' dar care' =n con(ecin3' (unt c>inuite de con*tiina 6aptului c3 (unt ni*te 6iine in6erioare' o(<ndite (3 4oace un rol (ecundar. Ele (unt pe deplin con)in(e de in6erioritatea 6e2eii' (ocotind c3 nu2ai 83r8atul ar 6i c>e2at (3 realiBeBe lucruri de i(pra)3. De aceea ele a)iBeaB3 6a)ora8il poBiia pri)ile9iat3 a 83r8atului. Deci ele =nt3re(c corul acelor )oci care atri8uie doar 83r8atului capacitatea de a o8ine per6or2ane' recla2<nd pentru el

CUNOA& EREA OMULUI

o poBiie eAcepional3. Ele =*i arat3 at<t de de(c>i( (enti2entul de8ilit3ii' ca *i cu2 ar c3uta =n ace(t 6el o certi6icare *i o protecie. Acea(t3 atitudine nu e(te =n(3 dec<t eApre(ia unei re)olte 2ocnite *i care' la 6e2eia 23ritat3' (e 2ani6e(t3 =n =nc3rcarea 83r8atului cu acele tre8uri pe care ea =n(3*i ar tre8ui (3 le duc3 la =ndeplinire' 2anier3 =n(oit3 de declaraia 239ulitoare c3 nu2ai un 83r8at poate 6ace trea8a cu2 (e cu)ine. `in<nd (ea2a de 6aptul c3 una din cele 2ai i2portante *i 2ai di6icile =ndatoriri ale )ieii' educaia'=n po6ida pre4udec3ii predo2i. nante cu pri)ire la in6erioritatea 6e2eii' =i re)ine =n cea 2ai 2are parte toc2ai 6e2eii' (3 )ede2 acu2 cu2 (e co2port3 ca educatori tipurile pe care le.a2 de(cri(. =n ace(te =2pre4ur3ri deo(e8irile (e relie6eaB3 *i 2ai 2ult. %e2eile aparin<nd pri2ului tip' cu atitudinea lor 2a(culin3 =n 6aa )ieii' )or proceda tiranic' 63c<nd totul dup3 8u. nul lor plac' aplic<nd 2ereu pedep(e cu 2are t3r38oi *i eAercit<nd' a(t6el' o puternic3 pre(iune a(upra copiilor care' 6ire*te' )or c3uta (3 (cape de ace(t trata2ent. Ceea ce (e )a o8ine' =n cel 2ai 8un caB' )a 6i doar o dre(ur3 63r3 nici o )aloare. I2pre(ia produ(3 de o8icei a(upra copiilor e(te aceea c3 a(e2enea 2a2e nu (e (i2t de 6apt capa8ile (3 6ac3 educaie. Dar)a' (candalul *i a9itaia produc un e6ect cu totul ne9ati) *i eAi(t3 pericolul ca 6etele (3 6ie incitate (3 copieBe ace(t (til' pe c<nd 83ieii )or 6i 2arcai pentru totdeauna de 9roaBa de a a)ea de.a 6ace cu 6e2eile. Dintre 83r8aii care au (tat (u8 do2inaia unor a(e2enea 2a2e' 6oarte 2uli )or ocoli c<t de colo 6e2eile' ca *i cu2' cuno(c<nd de.acu2 a23r3ciunea traiului cu ele' ei nu ar 2ai putea acorda nici o =ncredere unei 6iine 6e2inine. A*a (e a4un9e la o deB8inare continu3 =ntre cele dou3 (eAe' c3reia =i (e(iB32 clar tenta patolo9ic3' de*i *i =n acea(t3 pri)in3 (e 93(e(c dintre cei care )or8e(c de(pre o Hproa(t3 di(tri8uire a (u8(tanei 2a(culine *i 6e2inineI+. Celelalte dou3 tipuri (unt *i ele la 6el de in6ructuoa(e =n 2aterie de educaie. "e de o parte' ele 2ani6e(t3 at<ta (ceptici(2 =nc<t copiii' care (e(iBeaB3 nu2aidec<t lip(a de =ncredere =n (ine a 2a2ei' =i (ca. p3 de (u8 control. Acea(ta =*i re=nnoie*te tentati)ele de a trece la c<r23' d3 a)erti(2ente *i' din c<nd =n c<nd' a2enin3 c3 )a (pune totul tat3lui. =ndrept<ndu.*i =n(3 pri)irea (pre autoritatea peda9o9ic3

15G

15+

AL%RED ADLER

a 83r8atului' ea =*i tr3deaB3 din nou lip(a de =ncredere =n (ucce(ul acti)it3ii (ale educaionale. A(t6el' are =n )edere o linie de6en(i)3 =n educaie' ca *i cu2 de datoria ei ar 6i (3 4u(ti6ice punctul de )edere potri)it c3ruia 83r8atul e(te (in9urul capa8il =n toate *i' de a(e2enea' indi(pen(a8il =n educaie. "e de alt3 parte' (enti2entul de neputin3 le )a 6ace pe ace(te 6e2ei (3 re(pin93 acti)itatea peda9o9ic3 *i (.o treac3 =n re(pon(a8ilitatea 83r8atului' a 9u)ernantelor etc. &i 2ai iB8itor (e 2ani6e(t3 in(ati(6acia 6a3 de rolul de 6e2eie la 6etele care' din 2oti)e deo(e8ite' H(uperioareI' (e retra9 din )iaa de 6a2ilie' intr<nd de pild3 =ntr.o 23n3(tire (au adopt<nd o pro6e. (iune le9at3 de celi8at. Ele aparin acelui tip de 6e2eie care' =n ne=2. p3carea lor cu rolul de 6e2eie' a4un9 de 6apt (3 a8andoneBe orice pre93tire =n (en(ul propriei lor )ocaii pro6e(ionale. ot a*a' (e poate =nt<2pla ca 2ulte 6ete (3 (e 9r38ea(c3 (3 ocupe o (lu483' (pre a.*i ap3ra a(t6el independena *i (pre a nu a4un9e prea u*or la c3(3torie. &i =n caBul ace(tei atitudini inter)ine' ca 6actor propul(or' aceea*i a)er(iune 6a3 de rolul tradiional al 6e2eii. C>iar *i =n caBul =n care (.a a4un( la c3(3torie' caB =n care ne.a2 putea 9<ndi c3 ace(t rol a 6o(t acceptat 8ene)ol' ade(ea (e do)ede*te c3 =nc>eierea c3(3toriei nu e(te =n realitate o pro83 de reconciliere cu ro(tul tradiional al 6e2eii. Iat3 eAe2plul tipic al unei 6e2ei =n )<r(t3 de )reo -0 de ani. Ea a )enit (3 (e pl<n93 de di6erite tul8ur3ri ner)oa(e. Era 6iica cea 2ai 2are' reBultat3 din c3(3toria unui 83r8at 2ai =n )<r(t3 cu o 6e2eie eAtre2 de dornic3 de a do2ina. C>iar *i 6aptul c3 2a2a' care 6u(e(e o 6at3 6oarte 6ru2oa(3' accepta(e (3 (e c3(3torea(c3 cu un 83r8at 2ai =n )<r(t3' duce la pre(upunerea c3 a)ea oroare de rolul de 6e2eie *i c3 acea(ta a in6luenat ale9erea (oului. C3(nicia p3rinilor nu 2er9ea 8ine. %e2eia conducea ca(a =ntr.un 2od (tri93tor la cer' i2pun<ndu.*i cu 8rutalitate )oina. #oul 83tr<n a 6o(t repede pu( la locul (3u. %iica po)e(tea c3 ade(ea 2a2a (a nu.i per2itea tat3lui (3 (e =ntind3 din c<nd =n c<nd pe o 8anc3' (pre a (e odi>ni. Ea (e (ilea (3.*i conduc3 9o(pod3ria dup3 un principiu pe care ea =n(3*i =l in(titui(e *i care tre8uia (ocotit in)io. la8il de c3tre toi ceilali. Copil 6oarte dotat' pacienta noa(tr3 a cre(cut =n condiiile unui r3(63 eAa9erat din partea tat3lui. Di2potri)3' 2a2a nu era 2ulu.

CUNOA& EREA OMULUI

2it3 de ea *i =i era =n per2anen3 opoBant3. Cu2 2ai t<rBiu ea a adu( pe lu2e *i un 83iat' pe care =l trata cu 2ult 2ai 2ult3 9ri43' relaiile dintre 2a23 *i 6iic3 au de)enit co2plet in(uporta8ile. %ata era con*tient3 de 6aptul c3 are un (pri4in =n tat3l ei' care' oric<t de 2oale *i =2p3ciuitor' putea (3 opun3 o reBi(ten3 =nd<r4it3 c<nd la 2i4loc era 6iica lui. Acea(ta' =n con6lictele ei =n)er*unate cu 2a2a' a4un(e(e (.o ura(c3. Una din intele pre6erate ale a9re(i)it3ii 6etei era ripo6o. 8ia 1F 2a2ei' a c3rei pedanterie 2er9ea p<n3 =ntr.acolo =nc<t' de eAe2plu' nu.i =n93duia (er)itoarei (3 atin93 clana u*ii' 63r3 ca apoi (3 o *tear93 cu o c<rp3 curat3. De)eni(e un a2uBa2ent pentru 6at3 (3 u28le =ncolo *i.ncoace totdeauna 4e9oa(3 *i *lea2p3t3' 2urd3. rind totul. =n 9eneral' ea =*i deB)olta doar =n(u*irile care erau toc2ai contrariul a ceea ce a*tepta de la d<n(a 2a2a (a. Ace(t 6apt pledeaB3 6oarte clar =2potri)a ipoteBei tr3(3turilor de caracter =nn3(cute. Dac3 copilul nu.*i culti)3 dec<t =n(u*iri 2enite (.o (coat3 din (3rite pe 2a2a (a' la 8aBa ace(tui 2od de a proceda nu poate (ta dec<t un plan' con*tient (au incon*tient. O(tilit3ile =ntre cele dou3 continu3 *i a(t3Bi *i cu 9reu (e poate concepe o 2ai 2are du*23nie. "e c<nd 6ata era =n )<r(t3 de G ani' (ituaia (e preBenta' =n linii 2ari' =n 6elul ur23tor: tat3l (e (itua in)aria8il de partea 6iicei' 2a2a' cu o 6a3 (e)er3 *i =ncruntat3' 63cea o8(er)aii necru3toare' 6or2ula repro*uri' pe c<nd 6ata' o8raBnic3' pro2pt3 =n ripo(te *i cu un ne2ai. po2enit u2or' paraliBa toate o(tenelile 2a2ei. #ituaia a de)enit *i 2ai 9rea din 2o2entul =n care 6ratele 2ai 2ic' pre6eratul *i r3(63. atul 2a2ei' a 6o(t lo)it de o a6eciune a )al)ulelor cardiace' ceea ce a inten(i6icat *i 2ai 2ult 9ri4a 2atern3 pentru d<n(ul. #3 (e re2arce continua inter6eren3 a (tr3daniilor p3rinilor pentru copiii lor pre. 6erai' =n a(e2enea condiii a cre(cut 6ata. =n ace(t conteAt a ap3rut 9ra)a tul8urare ner)oa(3 a 6etei' pe care ni2eni nu *i.o putea eAplica. #u6erina con(ta =n aceea c3 ea (e (i2ea 2ereu torturat3 de 9<nduri rele =ndreptate =2potri)a 2a2ei' 9<nduri care' credea ea' o acaparau total. =n cele din ur23' pe nea*. teptate' (.a cu6undat =n reli9ie' 63r3 nici un reBultat. Dup3 c<t)a ti2p ace(te 9<nduri au re9re(at' e6ect care a 6o(t atri8uit unui 2edica. 2ent? pro8a8il =n(3 c3 2a2a 83tu(e puin =n retra9ere. Nu r323(e(e' ca (ec>el3 a tul8ur3rii ner)oa(e' dec<t o 8iBar3 tea23 de 6urtun3.

1@F

1@1

AL%RED ADLER

%ata =*i =nc>ipuia c3 6urtuna nu putea )eni dec<t din pricina cu9e. tului ei =nc3rcat *i c3 =ntr.o Bi a)ea (3 (e =nt<2ple o nenorocire din cauBa acea(ta. Vede2 cu2 copilul =n(u*i 63cea e6orturi (3 (e eli8e. reBe de ura =2potri)a 2a2ei (ale. %ata a continuat (3 (e deB)olte *i la un 2o2ent dat a p3rut (3.i (ur<d3 un )iitor 6ru2o(. O i2pre(ie deo(e8it3 a 63cut a(upra ei )or8a unei =n)33toare care (pu(e(e: 6ata a(ta )a putea (3 reu*ea(c3 =n toate' nu2ai (3 )rea. A(e2enea cu)inte (unt =n ele =n(ele lip(ite de i2portan3' dar pentru d<n(a =n(e2nau: dac3 )rei (3.6i a(u2i ce)a' e i2po(i8il (3 nu ai (ucce(. Acea(t3 interpretare a a)ut drept ur2are dorina de a continua lupta =2po . tri)a 2a2ei (ale. A )enit )<r(ta pu8ert3ii *i ea (.a 63cut o 6at3 6ru2oa(3' 8un3 de 23ritat *i a a)ut 2uli pretendeni. Dar li28a ei a(cuit3 t3ia 2e. reu orice po(i8ilitate de relaie. Nu2ai un 83r8at 2ai =n )<r(t3 a iB8utit (3 (e apropie de d<n(a *i ea (e (i2ea at<t de atra(3 de el' =nc<t a eAi(tat te2erea c3 (.ar 6i putut c3(3tori cu d<n(ul. Dar p<n3 *i ace(t 83r8at (.a retra( dup3 c<t)a ti2p *i 6ata a r32a( 63r3 pretendent p<n3 la /0 de ani. =n cercul de care aparinea ea 6aptul trecea drept (urprin. B3tor *i ni2eni nu *i.1 putea eAplica' deoarece nu (e cuno*tea tre. cutul 6etei. Lupta dur3 pe care o du(e(e =nc3 din copil3rie =2potri)a 2a2ei (ale 63cu(e din ea o 6iin3 9<lce)itoare' in(uporta8il3. Lupta era co2portarea ei de predilecie' poBiia care o a)anta4a: "urt3rile 2a2ei o a<a(er3 *i o orienta(er3 (pre )<narea de noi *i noi triu2. 6uri. Cearta la cuite era do2eniul ei pre6erat. #e re6lecta aici )ani. tatea 6etei. Atitudinea ei H2a(culin3I (e tr3da =n pre6erina pentru acele 4ocuri =n care a)ea po(i8ilitatea (3 =n6r<n93 un ad)er(ar. La /0 de ani a 63cut cuno*tin3 cu un 83r8at 6oarte onora8il' care nu (.a ar3tat deran4at de 6irea ei ar39oa(3 *i care i.a cerut =n 2od (erio( 2<na. El (.a dat drept 6oarte 2ode(t *i (upu(. La pre(iu. nile rudelor ei de a.1 lua de 83r8at' ea a eAplicat =n repetate r<nduri c3 (i2te o 2are a)er(iune =2potri)a lui *i c3 o c3(3torie cu d<n(ul nu ar putea ie*i 8ine. Dat3 6iind 6irea ei' o a(e2enea preBicere nu era' de(i9ur' 9reu de 63cut. Dup3 ce (.a opu( ti2p de doi ani' a (6<r*it prin a (pune da' 6er2 con)in(3 c3 =n ace(t o2 do8<ndi(e un (cla)' cu care )a putea 6ace ce dore*te. =n tain3 ea (pera(e (3 93(ea(c3 =n el o a

CUNOA& EREA OMULUI

doua ediie a tat3lui ei' care =i 63cea conce(ii totdeauna *i =n toate pri)inele. =n (curt ti2p a 6o(t li2pede c3 (e =n*ela(e. La nu2ai c<te)a Bile dup3 nunt3 (oul putea 6i )3But *eB<nd =n ca2era lui' cu pipa =n 9ur3 *i citindu.*i con6orta8il Biarul. Di2ineaa di(p3rea =n 8iroul (3u' )enind punctual la 2a(3 *i 8o283nind dac3 nu era totul 9ata. "re. tindea cur3enie' duio*ie' punctualitate 7 lucruri eAa9erate' dup3 cu2 9<ndea ea' lucruri care nu.i (t3teau =n o8icei. Relaiile nu erau nici pe departe co2para8ile cu acelea care eAi(ta(er3 =ntre ea *i tat3l ei. Vi(urile i (e (pul8era(er3. Cu c<t i.o cerea 2ai 2ult' cu at<t 2ai puin =i =ndeplinea el dorinele *i' in)er(' cu c<t 2ai 2ult =i atr39ea el atenia a(upra rolului ei de 9o(podin3' cu at<t 2ai puin o )edea =ndeplinindu.*i.1. De alt6el nu pierdea ocaBia (3.i a2intea(c3 =n per2anen3 c3 de 6apt el nu are nici un drept la a(e2enea re)endi. c3ri' din 2o2ent ce ea =i (pu(e(e cate9oric c3 nu.i e(te dra9. Acea(ta =n(3 nu.1 i2pre(iona. El =*i etala 2ai departe preteniile' cu o ne=ndu. plecare care ei =i de(c>idea o per(pecti)3 6oarte tul8ure pentru )iitor. Cin(tit' p3trun( de (enti2entul datoriei' 83r8atul =i ceru(e 2<na =ntr.un acce( de uitare de (ine' uitare de (ine care (.a ri(ipit repede' de =ndat3 ce (.a con(iderat (t3p<n pe o poBiie (i9ur3. Di(cordia eAi(tent3 =ntre ei nu (.a atenuat c<nd 6e2eia a de)e. nit 2a23. Ea a tre8uit (3 ia a(upra.*i noi =ndatoriri. "e de alt3 parte' raporturile ei cu propria.i 2a23' care trecu(e ener9ic de partea 9ine. relui' (e =nr3ut3eau continuu. Ne=ntreruptul r3B8oi do2e(tic (e ducea cu ar2e de a(e2enea cali8ru =nc<t nu e(te de 2irare c3 83r8a. tul (e purta uneori ur<t *i 63r3 2ena4a2ente' iar 6e2eia a)ea =n ace(t caB dreptatea de partea ei. Co2portarea 83r8atului era o con(ecin3 a propriei ei inacce(i8ilit3i *i ne=2p3c3ri cu rolul de 6e2eie. Iniial ea =*i i2a9ina(e c3 nu )a 6i 9reu (3 ocupe o poBiie de (u)eran3 *i c3 )a parcur9e )iaa al3turi de un (cla) care (3.i =ndeplinea(c3 toate do. rinele. "ro8a8il c3 =n ace(t caB acordul ar 6i 6o(t po(i8il. Dar ce era acu2 de 63cutW re8uia (3 di)oreBe' (3 (e =ntoarc3 la 2a2a (a *i (3 (e declare =n)in(3. #3 tr3ia(c3 (in9ur3 *i indepen. dent3' nu (e putea' pentru c3 nu era pre93tit3 =n ace(t (en(. Di)orul i.ar 6i r3nit 2<ndria' )anitatea. Viaa =i era un c>in. De.o parte (oul

1@/

1@-

AL%RED ADLER

care o 8o(corodea =ntr.una' de alta 2a2a cu artileria ei 9rea' predi. c<nd 63r3 =ncetare cur3enia *i (piritul de ordine. Iat.o *i pe ea' dintr.o dat3' adepta cur3eniei *i ordinii. #.a apu. cat (3 (pele *i (3 curee' c<t era Biua de lun93. #e pare c3 =nele(e(e' =n (6<r*it' leciile cu care 2a2a =i =2puia(e urec>ile. La =nceput 2a. 2a de(i9ur c3 a putut (ur<de 8ine)oitor' iar 83r8atul (.a 8ucurat =ntruc<t)a )3B<ndu.*i (oia de)enit3 deodat3 at<t de iu8itoare de ordine' aran4<nd dulapurile' 9olind *i r<nduind (ertarele. Dar (e poate *i eAa9era? ceea ce (.a *i =nt<2plat =n caBul no(tru. Ea (p3la' 6reca' cur3a *i lu(truia at<t de (t3ruitor' p<n3 ce =n =ntrea9a ca(3 n.a r32a( 6ir de pra6' *i depunea at<ta Bel =nc<t 6iecare era (t<n4enit de dereti. c3rile ei *i'de a(e2enea' ceilali o (t<n4eneau pe d<n(a. Dac3 (p3la(e ce)a *i cine)a (e *i atin(e(e de acel lucru tre8uia (3 (e apuce (3.1 (pele din nou *i nu2ai ea o putea 6ace. Acea(t3 a*a.nu2it3 2anie a (p3latului :Oa(c>CranC>eit; e(te un 6eno2en eAtre2 de 6rec)ent. oate ace(te 6e2ei' care =ncearc3 =n 6elul ace(ta (3 a6i*eBe un (oi de per6eciune *i (3 le pri)ea(c3 de (u( pe altele' care nu (pal3 at<t de de( ca d<n(ele' =n 6iecare Bi' (unt =n r3B8oi =2potri)a rolului lor de 6e2eie. La ur2a ur2elor =n(3 rar (e )ede.la un o2 at<ta 2urd3rie ca la o a(e2enea 6e2eie. Ceea ce o intere(eaB3 nu e(te cur3enia' ci pertur8area pe care o poate deter. 2ina pe acea(t3 cale. A2 putea de2on(tra' cu a4utorul a nu2eroa(e caBuri' c3 o reconciliere real3 cu rolul de 6e2eie e(te cel 2ai ade(ea o (i2pl3 aparen3. Dac3 auBi2 c3 o a(e2enea 6e2eie nu are =n 9eneral prie. tene' c3 nu (e =nele9e cu ni2eni *i nu are )reo con(ideraie pentru care)a' toate ace(tea decur9 din 6irea ei. Ceea ce tre8uie (3 ne dea )iitorul apropiat e(te o cale de educare a 6etelor care (3 le conduc3 la o 2ai 8un3 reconciliere cu )iaa. C3ci a(t3Bi nu con(tat32 dec<t c3' p<n3 *i =n condiiile cele 2ai 6a)ora8ile' acea(t3 reconciliere de 2ulte ori nu e(te o8inut3. =n (ocietatea noa(tr3 in6erioritatea 6e2eii' de*i nu are o eAi(ten3 real3 *i toi oa2enii cu 4udecat3 o t393duie(c' e(te (i(te2atic (ta8ilit3 prin le9e *i prin tradiie. Moti) pentru care tre8uie (3 6i2 2ereu cu oc>ii de(c>i*i *i (3 identi6ic32 =ntrea9a te>nic3 a ace(tor conduite 9re*ite ale or<nduirii noa(tre (ociale' (pre

CUNOA& EREA OMULUI

a o co28ate. otul nu pentru o eAa9erat3 )enerare 2aladi)3 a 6e. 2eii' ci pentru c3 o atare (ituaie di(tru9e )iaa noa(tr3 (ocial3. =n acea(t3 ordine de idei (e cu)ine 2enionat =nc3 un 6eno2en' =ntruc<t prile4uie*te ade(ea o critic3 =n4o(itoare a 6e2eii' anu2e )<r(ta periculoa(3' care (e 2ani6e(t3 ca2 pe la @F de ani' aduc<nd cu (ine 2odi6ic3ri ale p(i>icului' =n (en(ul eAacer83rii anu2itor tr3. (3turi de caracter. #u8 in6luena dec3derii 6iBice' 6e2eia e(te per(e. cutat3 de 9<ndul c3 a )enit ti2pul c<nd ea )a pierde *i ulti2ele re(. turi de )aloare' trudnic p3(trate' care *i a*a (unt ne=n(e2nate. Cu 2are c>eltuial3 de ener9ie' ea =ncearc3 tot ce i.ar putea 6i de 6olo( =n 2eninerea poBiiei (ale' =n condiii care de.acu2 (e =n3(pre(c. Dac3 =n (ocietatea noa(tr3 de aBi principiul do2inant al retri8uirii dup3 2unc3 lucreaB3 =n 9eneral =n de6a)oarea oa2enilor =n )<r(t3' 6aptul e(te =n(3 *i 2ai alar2ant =n pri)ina 6e2eilor =n )<r(t3. Deteriorarea care (ur)ine la 6e2eile =n )<r(t3 *i care le (u82ineaB3 cu totul )aloa. rea' =ntr.o alt3 6or23 atin9e uni)er(alitatea' =n a*a 6el =nc<t )aloarea )ieii noa(tre nu e(te de apreciat dup3 nu23rul Bilelor tr3ite. Ceea ce cine)a a realiBat =n deplin3tatea 6orelor (ale' )a tre8ui trecut =n contul (3u' pentru ti2pul =n care 6orele *i in6luena =i )or 6i 2ult (c3. Bute. Nu e(te ad2i(i8il ca un o2' pentru c3 a =283tr<nit' (3 6ie de acu2 =ncolo pur *i (i2plu eAclu( de la 8ene6iciile (pirituale *i 2ateriale' =ntr.o 2anier3 care =n caBul 6e2eii 83tr<ne de9enereaB3 de.a dreptul =n 8at4ocur3. #e cu)ine (3 ne repreBent32 cu ce anAie. tate (e poate 9<ndi o adole(cent3 la o a(e2enea perioad3 a )ieii' care *i pe ea o a*teapt3. %aptul de a 6i 6e2eie :da( Oei8.#ein; nu e(te 2ai puin )ala8il la )<r(ta de @F de ani' de2nitatea u2an3 per(i(t3 =n toat3 deplin3tatea ei *i dincolo de ace(t 2o2ent *i ea tre8uie p3Bit3.

@. EN#IUNEA DIN RE CELE DOU! #EYE. La 8aBa tuturor ace(tor 6eno2ene' pe care le.a2 eAa2inat' (e a6l3 di(tor(iuni ale ci)iliBaiei noa(tre. De =ndat3 ce o pre4udecat3 *i.a 63cut dru2 aici' ea (e eAtinde *i e(te de re93(it pretutindeni. A*a (tau lucrurile cu pre4udecata re6eritoare la in6erioritatea 6e2eii' ca *i cu co2ple. 2entul ace(tei pre4udec3i' anu2e aro9ana 83r8atului' care tul8ur3 =n per2anen3 ar2onia (eAelor. Ur2area e(te o eAtraordinar3

1@5

1@@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

ten(iune' care (e in6iltreaB3 =ndeo(e8i =n relaiile erotice *i care a2enin3 continuu' c<nd nu o di(tru9e pur *i (i2plu' orice po(i. 8ilitate de a 6i 6ericit. =n)eninat3 de acea(t3 ten(iune' =ntrea9a noa(tr3 )ia3 erotic3 (e u(uc3 *i (e pu(tie*te. A*a (e eAplic3 6aptul c3 rar (e =nt<lne*te o c3(nicie ar2onioa(3' iar copiii cre(c cu ideea c3 o c3(3torie e(te ce)a ne2aipo2enit de co2plicat *i de periculo(. "re4udec3i ca acelea pe care le.a2 =n63i*at *i (ucce(iuni de idei de acela*i ordin =i =2piedic3 ade(ea pe copii (3 a4un93 la o corect3 =nele9ere a )ieii. #3 ne 9<ndi2 nu2ai la acele 6ete' nu puin la nu23r' care con(ider3 c3(3toria doar ca pe un 6el de Hie*ire =n caB de incendiuI' la acei 83r8ai *i la acele 6e2ei care o pri)e(c pur *i (i2plu ca pe un r3u nece(ar. Di6icult3ile 9enerate de acea(t3 ten(iune dintre (eAe au c3p3tat a(t3Bi proporii uria*e' cre(c<nd cu at<t 2ai 2ult cu c<t la 6ete =nc3 din copil3rie (e 2ani6e(t3 =nclinaia de a (e re)olta =2potri)a rolului la care (unt con(tr<n(e' *i cu c<t la 83r8at de)ine 2ai puternic3 po6ta de a (e 8ucura de pri)ile9ii' =n po6ida oric3rei lo9ici. #e2nul caracteri(tic al unei reconcilieri' al unui ec>ili8ru p(i. >ic al (eAelor e(te cole9ialitatea. =n relaiile dintre (eAe (u8or. donarea e(te la 6el de puin (uporta8il3 ca *i =n )iaa popoarelor. Di6icult3ile *i po)erile 9enerate de a28ele p3ri (unt at<t de 2ari' =nc<t toat3 lu2ea tre8uie (3 acorde atenie ace(tei pro8le2e. Do2eniul e(te at<t de )a(t' =nc<t cuprinde )iaa 6iec3rui indi)id. Iar acea(ta (.a co2plicat at<t de 2ult' din cauB3 c3 (ocietatea noa(tr3 i.a tra(at copilului 2i(iunea de a.*i ale9e poBiia =n )ia3 ca reBultat al anta9oni(2ului 6a3 de cel3lalt (eA. O educaie pa*nic3 poate lic>ida ace(te di6icult3i. Rit2ul trepidant al Bilelor noa(tre' lip(a unor principii peda9o9ice real2ente core(punB3toare *i =ndeo(e8i concurena care i2pre9neaB3 =ntrea9a noa(tr3 )ia3 p3trund p<n3 =n ca2erele copiilor *i le tra(eaB3 linia de orientare pentru 2ai t<rBiu. "ericolele' care =i 6ac pe at<ia (3 dea =napoi =n 6aa dra9o(tei' con(tau =n aceea c3 83r8atul caut3' =n toate =2pre4ur3rile' (3.*i do)edea(c3 83r83ia prin )iclenie' prin HcuceririI care di(tru9 candoarea *i =ncrederea care (unt proprii iu8irii. Cu (i9uran3 c3 Don Euan e(te un in( care nu (e crede (u6icient de 83r8at *i care' =n con(ecin3' prin cuceririle (ale' =ncearc3 (3.*i aduc3 2ereu noi do)eBi =n acea(t3 pri)in3. Ne=ncrederea care do2ne*te =ntre (eAe (u82ineaB3 orice apropiere' iar de pe ur2a ace(tui 6apt (u6er3

=ntrea9a u2anitate. Idealul eAce(i) al 2a(culinit3ii =n(ea2n3 pro)ocare' per2anent3 (educie' )e*nic nea(t<2p3r' din care nu reBult3 dec<t pretenii ale )anit3ii' (ati(6acii unilaterale 1 M' o poBiie pri)ile9iat3' ceea ce contraBice condiiile naturale ale )ieii u2ane =n co2un. Nea)<nd nici un 2oti) de a conte(ta elurile de p<n3 acu2 ale 2i*c3rii 6e2ini(te ne6eritoare la li8ertate *i e9alitate =n drepturi' (e i2pune (3 o (pri4ini2 2ult 2ai ener9ic' pentru c3' =n de6initi)' 6ericirea *i 8ucuria de a tr3i a =ntre9ii o2eniri depind de crearea unor condiii care (3 per2it3 6e2eii (3 (e reconcilieBe cu rolul ei' iar 83r8atului (3.i dea po(i8ilitatea de a reBol)a pro8le2a raporturilor (ale cu 6e2eia.

0. _NCERCARE DE RE%ORM!. Dintre =ncerc3rile =ntre. prin(e p<n3 acu2 =n direcia unei =28un3t3iri a relaiilor dintre (eAe' coeducaia e(te cea 2ai i2portant3. Nu e(te o in(tituie neconte(tat3' a)<nd ad)er(arii *i partiBanii (3i. Ace*tia din ur23 accentueaB3 ca principal a)anta4 al coeducaiei 6aptul c3 (eAele au =n ace(t 6el prile4ul de a (e cunoa*te din ti2p' put<ndu.(e pre)eni cel 2ai 8ine apariia acelor pre4udec3i nedrepte' cu con(ecinele lor ne6a(te. Ad)er(arii (u(in' =n principal' c3 opoBiia dintre 83iei *i 6ete' ade(ea eAtre2 de puternic3 c>iar =n 2o2entul =n care ei intr3 la *coal3' nu 6ace dec<t (3 (e accentueBe *i 2ai 2ult =n condiiile educaiei =n co2un' deoarece 83ieii (e (i2t aici opri2ai. Acea(ta coreleaB3 cu 6aptul c3 =n acea(t3 perioad3 deB)oltarea p(i>ic3 a 6etelor pro9re(eaB3 2ai rapid' a*a =nc<t 83ieii' care poart3 =ntrea9a po)ar3 a pri)ile9iilor lor *i tre8uie (3 de2on(treBe c<t de 9roBa)i (unt ei' (unt deodat3 pu*i =n (ituaia de a recunoa*te c3 pri)ile9iile lor (unt doar ni*te 8aloane de (3pun' care (e (par9 =n 6aa realit3ii. Unii cercet3tori pretind a 6i (ta8ilit c3' =n condiiile coeducaiei' 83ieii de)in ti2orai =n 6aa 6etelor *i =*i pierd con*tiina de (ine. Nu =ncape =ndoial3 c3 =n ace(te con(tat3ri *i =n acea(t3 ar9u. 2entaie e(te *i ce)a ade)3r. Ar9u2entaia e(te )ala8il3 =n caBul =n care coeducaia e(te conceput3 =n (en(ul unei concurene a (eAelor' pentru laurii unei 2ai 2ari de(toinicii. =nelea(3 =n ace(t 2od de c3. tre da(c3li *i ele)i' 6ire*te c3 educaia 2iAt3 )a 6i d3un3toare. Dac3 nu (e )or 93(i oa2eni co2peteni care (3 deter2ine o 2ai 8un3 =n. ele9ere a coeducaiei' 63c<nd din ea o eAer(are' o pre93tire pentru

1@0

1@,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI co2uni(2ulI :Au9u(t Be8el' %e2eia *i (ociali(2ul. Editura "olitic3' Bucure*ti' 1+G-' p. 0,;. :Nota trad.; 5Hdie23nnlicCe( Oe(enI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; @H6e2eia e(te 2oti) de tul8urare pentru 83r8atI. :Nota trad.; 0HConciliul din M<con' care =n (ecolul al Vl .lea a pu( =n di(cuie dac3 6e2eia are (au nu (u6let *i (.a pronunat a6ir2ati) cu o 2a4oritate de nu2ai un )ot' ceea ce do)ede*te... c3 8i(erica nu prea a a)ut o atitudine 6a)ora8il3 6e2eii. Introducerea celi8atului pentru cler de c3tre Gri9ore al V$.lea' prin care (e ur23rea crearea unei ta92e preoe*ti pe care nici un 6el de intere(e 6a2iliale (3 nu o (u(tra93 de la (lu4irea 8i(ericii' a 6o(t po(i8il3 nu2ai 6iindc3 la te2elia 8i(ericii (t3tea concepia de(pre p3c3to*enia po6telor trupe*tiI :Au9u(t Be8el' op. cit.'p. +5;. :Nota trad.; ,H(einen Da(einI'2 teAtul ori9inal. :Nota trad.; GHder #ti22e der Ge(a2t>eitI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; +AluBie tran(parent3 la concepia 8iolo9iBant3 a lui C. G. Eun9 re6eritoare la Hani2aI *i Hani2u(I ca principii ar>etipale' =nn3(cute' incon*tiente' care (.ar 2ani6e(ta cu o 6or3 de de(tin i2placa8il =n )iaa oa2enilor' dincolo de orice eAperien3 eAi(tenial3' de orice a2prent3 (ociocultural3. :Nota trad.;

cola8orarea )iitoare a (eAelor' =n )ederea unor 2i(iuni co2une' oa2eni care (3 pun3 acea(t3 concepie la 8aBa acti)it3ii lor peda. 9o9ice' atunci =ncerc3rile de educaie 2iAt3 )or (u6eri =ntotdeauna e*ecuri. Ad)er(arii nu )or )edea =n e*ecuri dec<t con6ir2area 6aptului c3 lu3rile lor de poBiie (unt =nte2eiate. Ar tre8ui (3 ai 6ora creatoare a unui poet ca (3 Bu9r3)e*ti lucrurile =n toat3 co2pleAitatea lor. re8uie (3 ne 2ulu2i2 cu indicarea punctelor principale. #e poate 6ace le93tura cu tipurile de(cri(e 2ai (u( *i unii =*i )or a2inti cu2 *i =n ace(t caB ie( la (upra6a3 acelea*i (ucce(iuni de idei ca =n de(crierea acelor copii )enii pe lu2e cu or9ane de6iciente. %ata a6lat3 =n plin proce( de cre*tere (e co2port3 ade(ea ca *i cu2 ar 6i >andicapat3 *i =n caBul ei e(te )ala8il ceea ce (.a (pu( de(pre co2pen(area (enti2entului de in6erioritate. Deo(e8irea (t3 doar =n aceea c3 credina 6etei =n in6erioritatea ei pro)ine din a6ar3. Viaa ei e(te at<t de canaliBat3 =n ace(t (en(' =nc<t p<n3 *i oa2eni de *tiin3 a)iBai au (u8(cri( uneori la acea(t3 pre4udecat3. E6ectul 9eneral al ace(tei pre4udec3i e(te' =n cele din ur23' atra9erea celor dou3 (eAe =n )<ltoarea politicii pre(ti9iului' a28ele p3ri 4uc<nd un rol care nu con)ine nici uneia din ele *i care conduce la (o6i(ticarea nai)it3ii lor' la ri(ipirea (pontaneit3ii relaiilor reciproce' la (ati(6acerea cu idei precon. cepute' care 6ac (3 piar3 orice per(pecti)3 de 6ericire.

Ripo6o8ie 7 tea23 de 9unoaie' de 2urd3rie. HDie Reinlic>Ceit der MutterI. =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;
11

1F

H#el8(t8creic>erun9I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

NO E
Heine all9e2eine "(Jc>eI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; / O 8un3 de(criere a ace(tui proce( de deB)oltare' cu detaliile de ri9oare' 93(i2 =n cartea lui Au9u(t Be8el Die %r<u und der #oBiali(2u(.
1

H"rin in(taurarea do2niei propriet3ii pri)ate 7 (crie acela*i

Au9u(t Be8el' citat *i de Adler 2ai (u( 7 a 6o(t pecetluit3 (u84u9area 6e2eii de c3tre 83r8at. A =nceput perioada =n care 6e2eia era de (con(iderat3 *i c>iar di(preuit3. Matriar>atul a =n(e2nat co2uni(2' e9alitatea tuturor? apariia patriar>atului a =n(e2nat do2nia propriet3ii pri)ate *i' o dat3 cu acea(ta' opri2area *i =nro8irea 6e2eii. De ace(t lucru *i.a dat (ea2a p<n3 *i con(er)atorul Ari(to6an. =n co2edia (a Adunarea popular3 a 6e2eilor' el arat3 c3' atunci c<nd 6e2eile a4un9 (3 dein3 puterea =n (tat' ele introduc

1@G

1@+

CUNOA& EREA OMULUI

Capitolul VIII

%RA`I &I #URORI

A2 a2intit ade(ea c3' pentru aprecierea unui o2' e(te i2. portant (3 (e cunoa(c3 =2pre4ur3rile )ieii (ale. O =2pre4urare de ace(t 6el e(te poBiia pe care copilul a ocupat.o =n r<ndul 6railor *i (urorilor (ale. Oa2enii pot 6i cla(i6icai *i din ace(t punct de )edere *i' dac3 a)e2 (u6icient3 eAperien3' )o2 6i =n (tare (3 recunoa*te2 c3 cutare e(te pri2.n3(cut' cutare unicul copil la p3rini' (au 2eBinul *.a.2.d. #e pare c3 oa2enii *tiu de 2ult c3 pr<(lea e(te de cele 2ai 2ulte ori un tip deo(e8it. A*a (e )ede dintr.o 2uli2e de 8a(2e' le9ende' din i(tori(irile 8i8lice' =n care ulti2ul n3(cut e(te totdeauna preBentat *i de(cri( =n acela*i 2od. De 6apt el cre*te =n cu totul alte =2pre4ur3ri dec<t toi ceilali copii. "entru p3rini el e(te un copil aparte *i' ca 2eBin' are parte de un trata2ent deo(e8it. Ca 2eBin' el e(te totodat3 *i cel 2ai 2ic *i' ca atare' cel care are cel 2ai 2ult ne. )oie de 9ri43' pe c<nd ceilali 6rai *i (urori (e de(curc3 de.acu2' (unt copii 2ari. De aceea' el cre*te =ntr.o at2o(6er3 6a2ilial3 2ai cald3 dec<t ceilali. Din acea(t3 (ituaie reBult3 pentru el anu2ite tr3(3turi de ca. racter care =i in6lueneaB3 =n 2od deo(e8it atitudinea 6a3 de )ia3' 6or2<ndu.(e ca o per(onalitate di(tinct3. #e adau93 la ace(tea o cir. cu2(tan3 contradictorie =n aparen3. "entru un copil nu e(te deloc o (ituaie pl3cut3 (3 (e )ad3 totdeauna tratat ca un pu*ti' =n care ni. 2eni nu are =ncredere *i c3ruia nu i (e =ncredineaB3 ni2ic. A(ta =l

=nt3r<t3 6oarte 2ult pe copil care' de o8icei' (e (tr3duie*te (3 arate c3 el poate 6ace totul. A(piraia (a c3tre putere (e inten(i6ic3. A(t6el' 2eBinul )a 6i de cele 2ai 2ulte ori un indi)id ne(ati(63cut dec<t de o (ituaie opti23' deB)olt<nd =n (ine tendina de a.i dep3*i pe toi ceilali. Ace(t tip (e =nt<lne*te 6oarte 6rec)ent =n )ia3. EAi(t3 o cate. 9orie de 2eBini care =i dep3*e(c pe toi' care au realiBat 2ult 2ai 2ult dec<t 6raii *i (urorile lor. Mai puin 6ericit e(te caBul acelei ca. te9orii de 2eBini care' de*i au a)ut aceea*i tendin3' nu au de(63*urat o acti)itate 8o9at3 *i nu au 2ani6e(tat =ncredere =n (ine' ceea ce li (e poate tra9e' de a(e2enea' din relaiile cu 6raii 2ai 2ari. Dac3 ace*tia nu (e la(3 dep3*ii' (e poate =nt<2pla ca 2eBinul' la* *i pl<n93re' (3 dea 8ir cu 6u9iii din 6aa =ndatoririlor ce.i re)in' (3 6ie 2ereu =n c3utarea unui preteAt de a (e e(c>i)a de la ace(te =ndatoriri. El nu e(te 2ai puin a28iio(' dar e(te o a28iie din cele care =i 6ac pe oa2eni doar (3 (e de(curce' =ncerc<nd (3 *i.o (ati(6ac3 pe un teren al3turi de =ndatoririle )ieii *i e)it<nd ri(cul de a tre8ui (3 6ac3 pro8a capacit3ilor lor. Muli au 6o(t (urprin*i de con(tatarea c3 un 2eBin (e co2port3 de o8icei ca *i cu2 ar 6i >andicapat *i ar purta =n el un (enti2ent de in6erioritate. =n cur(ul cercet3rilor noa(tre a2 con(tatat =ntotdeauna ace(t (enti2ent c>inuitor *i alar2ant' =n care (e poate identi6ica un puternic i2pul( pentru deB)oltarea p(i>ic3. =n ace(t (en(' 2eBinul e(te per6ect co2para8il cu un copil care a )enit pe lu2e cu or9ane de6iciente. CaBul poate (3 nu (tea a*a =n realitate' nu e(te aici )or8a de eAi(tena o8iecti)3 a in6eriorit3ii' ci de ceea ce (i2te o2ul. &ti2 cu ce ne(pu(3 u*urin3 (e co2it erori =n )iaa copilului. Ne a6l32 =n 6aa a o 2uli2e de pro8le2e' po(i8ilit3i *i con(ecine. Cu2 (e i2. pune (3 (e co2porte educatorulW #3 in)oce el noi (ti2ulente' care (3 (u(cite 2ai departe )anitatea unui a(e2enea copilW A in(i(ta doar a(upra nece(it3ii ca un a(e2enea copil (3 6ie 2ereu pri2ul ar 6i 2ult prea puin pentru o )ia3 de o2' iar eAperiena ne =n)a3 c3 =n )ia3 nu totul depinde de a 6i pri2ul. Mai 8ine e(te ca' eAa9er<ndu.(e =ntruc<t)a' (3 (e (pun3: nu a)e2 ne)oie de pri2i.cla(ai 1. De 6apt ni (e *i 6ace r3u de ei. Dac3 trece2 =n re)i(t3 i(toria' precu2 *i eAperi. ena noa(tr3' tre8uie (3 con(tat32 c3 6eno2enul nu e(te 8ene6ic. Un

10F

101

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

a(t6el de principiu 6ace din copil un unilateral *i' =nainte de toate' =l =2piedic3 (3 de)in3 un 8un (e2en. "ri2a con(ecin3 e(te' de cele 2ai 2ulte ori' 6aptul c3 el (e 9<nde*te nu2ai la (ine *i cu2 (3 proce. deBe ca alii (3 nu i.o ia =nainte. El de)ine in)idio(' =l 2acin3 ura *i tea2a de a nu 6i =ntotdeauna cel dint<i. "rin =n(3*i poBiia (a' ulti2ul n3(cut e(te =nclinat (3 de)in3 record2an' (3.i =ntreac3 =n per6or. 2ane pe toi ceilali. Aler93torul de cur(3 (e tr3deaB3 =n =ntrea9a (a conduit3' ade(ea =n a(pecte in(i9ni6iante' care de o8icei nu 8at la oc>i dac3 nu cuno*ti =ntre9ul an9rena4 al ace(tei )iei p(i>ice. Un a(e2enea copil (e )a (ili' de eAe2plu' (3 2ear93 totdeauna =n 6run. tea unui 9rup (au nu )a putea (u6eri ca )reun altul (3 (e a*eBe =n 6aa (a. #piritul de co2petiie e(te pe departe caracteri(tic pentru 2area 2a4oritate a 2eBinilor. Ace(t tip de 2eBin' care uneori de9enereaB3' poate 6i de a(e. 2enea 93(it =n toat3 puritatea (a. Include ade(ea oa2eni ener9ici' (ocotii (al)atorii =ntre9ii lor 6a2ilii. #3 pri)i2 =n trecut *i (3 ne re6e. ri2' 8un3oar3' la i(toria 8i8lic3' la le9enda lui Io(i6? )o2 93(i toate ace(tea de(cri(e =ntr.un 2od a8(olut ui2itor' cu o intenionalitate *i o claritate de a*a natur3 =nc<t (.ar (pune c3 autorul acelei le9ende di(punea de toate acele cuno*tine pe care noi' a(t3Bi' le o8ine2 cu at<ta o(teneal3. Cu (i9uran3 c3 =n decur(ul (ecolelor (.a pierdut 2ult 2aterial )aloro( *i c3 acu2 tre8uie 93(ite lucruri noi. Al3turi de ace(ta eAi(t3 =nc3 un tip' ca o deri)aie a celui dint<i. I2a9inai.)3 c3 aler93torul no(tru d3 deodat3 pe(te un o8(tacol *i' necreB<ndu.(e capa8il (3.1 e(caladeBe'=l ocole*te. C<nd un a(e2e. nea 2eBin =*i pierde cura4ul' el de)ine cel 2ai 2are la*. =l 93(i2 totdeauna d<nd 8ir cu 6u9iii' orice trea83 e(te pentru d<n(ul prea 9rea' are pentru toate (cuBe' nu =ndr3Bne*te (3 a8ordeBe ni2ic *i a*a =*i iro(e*te ti2pul. De cele 2ai 2ulte ori )a da 9re* *i a8ia cu c>iu cu )ai )a 93(i el un do2eniu =n care orice concuren3 (3 6ie dinainte eAclu(3. "entru in(ucce(ele (ale )or 6i in)ocate tot 6elul de preteAte' de pild3' c3 e(te prea 6ira)' c3 a 6o(t ne9li4at (au r3(63at' c3 6raii *i (urorile nu i.au per2i( (3 (e a6ir2e *i altele de 6elul ace(ta. A(e2e. nea de(tine (e pot co2plica atunci c<nd re(pecti)ul are real2ente o in6ir2itate. "e te2a acea(ta el )a 8ate 2ult3 2oned3 pentru e)aBi. unile (ale.

Nici unul din ace(te dou3 tipuri nu include de o8icei oa2eni de n3de4de. Ce.i drept' cei care con(tituie pri2ul tip (e de(curc3 2ai 8ine =ntr.o perioad3 =n care concurena (e 2ai 8ucur3 de o oarecare apreciere. Ace(t tip =*i )a 93(i ec>ili8rul doar =n dauna celorlali' pe c<nd cel de.al doilea )a tr3i toat3 )iaa (u8 ap3(area (enti2entului de in6erioritate *i )a (u6eri de pe ur2a i2po(i8ilit3ii de a (e =2p3ca cu )iaa. &i pri2ul.n3(cut are caracteri(ticile (ale. =nainte de toate el are a)anta4ul unei poBiii eAcelente pentru deB)oltarea (a p(i>ic3. Cu. noa*te2 din i(torie c3 e(te o poBiie aparte' 6a)oriBat3. Acea(t3 (i. tuaie pri)ile9iat3 (.a p3(trat ca o tradiie la 2ulte popoare *i p3turi (ociale. La 3rani' de eAe2plu' =n 2od indi(cuta8il pri2ul.n3(cut =*i cunoa*te =nc3 din copil3rie c>e2area' anu2e c3 =ntr.o Bi el )a prelua 9o(pod3ria *i c3' prin acea(ta' )a a)ea o (ituaie 2ult 2ai 8un3 dec<t ceilali' care cre(c cu (enti2entul c3 )a (o(i *i Biua =n care )or tre8ui (3 p3r3(ea(c3 ca(a p3rintea(c3. &i =n alte p3ri' =n 2ulte 6a2ilii (e conteaB3 pe 6aptul c3 6iul cel 2ai 2are )a 6i la un 2o2ent dat (t3. p<nul ca(ei. C>iar *i acolo unde tradiia acea(ta nu are 9reutate' ca de eAe2plu =n 6a2iliile 8ur9>eBe 2ode(te (au =n cele proletare' pri2ul.n3(cut e(te =n orice caB cel c3ruia i (e atri8uie de(tul3 putere *i =nelepciune' =nc<t (3 (e 6ac3 din el un a4utor *i o per(oan3 capa8il3 (3.i (upra)e9>eBe pe cei 2ai 2ici. Ne pute2 repreBenta ce =n(ea2n3 pentru un copil (3 6ie =n per2anen3 =n)e(tit cu =ntrea9a =ncredere a celor din 4urul (3u. Acea(ta )a 9enera =n el o (tare de (pirit care (e )a eApri2a aproAi2ati) =n 9<nduri de 6elul: tu e*ti cel 2ai 2are' cel 2ai tare' cel 2ai =n )<r(t3' de aceea tre8uie (3 6ii 2ai de*tept dec<t ceilali etc. Dac3 deB)oltarea =n acea(t3 direcie nu e(te (tin9>erit3' )o2 93(i la pri2ul.n3(cut tr3(3turile caracteri(tice ap3r3torului ordinii eAi(tente. A(e2enea oa2eni apreciaB3 =n 2od cu totul deo(e8it puterea' at<t puterea lor per(onal3' c<t *i ideea de putere ca atare. "entru pri2ii.n3(cui puterea e(te ce)a de la (ine =nele(' ce)a de 2aAi23 i2portan3 *i de care tre8uie (3 (e p3trund3. Nu e(te de trecut cu )ederea 6aptul c3' de re9ul3' a(e2enea oa2eni (unt con. (er)atori.

10/

10-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

La (ecunBi :DLei9e8orenen; 93(i2 aceea*i a(piraie c3tre putere *i (uperioritate' cu nuanele de ri9oare. Ei (tau tot ti2pul (u8 pre(iune' (e (tr3duie(c (3 a4un93 =n pri2.plan' co2porta2entul lor 6iind de a(e2enea al unui concurent intrat =n cur(a pentru )ia3. #ecundul (e (i2te puternic =28oldit de 6aptul c3 cine)a e(te =naintea lui *i (e pune =n )aloare. Dac3 e(te =n (tare (3.*i 2o8iliBeBe 6orele *i (3 accepte co2petiia cu pri2ul.n3(cut' de o8icei )a porni cu tot elanul =nainte' =n ti2p ce pri2ul.n3(cut' =n po(e(ia puterii (ale' (e (i2te relati) (i9ur' p<n3 c<nd cel3lalt a2enin3 (3 i (e urce =n cap. Ace(t portret ni.1 e)oc3 =n 2od eApre(i) le9enda de(pre E(au / *i Iaco8. Vede2 aici nea(t<2p3rul' (tr3dania' 2ai puin e)idente =n 6apte' c<t 2ai ale( =n atitudini incoerci8ile' p<n3 c<nd 6ie c3 elul e(te atin(' adic3 =nainta*ul e(te dep3*it' 6ie c3 (e 8ate =n retra9ere dup3 e*ec' ceea ce ade(ea (e ter2in3 cu o 8oal3 ner)oa(3. #tarea de (pirit a (ecundului e(te co2para8il3 cu piB2a cla(elor nepo(edante' do. 2inat3 de (enti2entul u2ilirii. #e poate ca el (3.*i 6i 6iAat un (cop at<t de =nalt' =nc<t (3 (u6ere =ntrea9a )ia3 din cauBa acea(ta *i ca ar2onia (a interioar3 (3 6ie di(tru(3 ca ur2are a ace(tui lucru' a 6aptului c3 *i.a (acri6icat )iaa pentru o idee' pentru o 6iciune' pentru o >i2er3 lip(it3 de )aloare. Copilul unic are *i el o (ituaie (peci6ic3. El e(te eApu( cu totul de2er(urilor peda9o9ice ale celor din 4urul (3u. "3rinii nu au' ca (3 (pune2 a*a' nici o po(i8ilitate de ale9ere' ei arunc<ndu.(e cu tot elanul lor peda9o9ic a(upra ace(tui (in9ur copil. Ace(ta )a 6i cu totul lip(it de independen3' )a a*tepta 2ereu ca cine)a (3.i arate dru2ul de ur2at' )a 6i =n per2anen3 =n c3utarea unui (pri4in. Ade(ea r3B9<iat' el nu e(te o8i*nuit (3 (e a*tepte la nici o di6icultate' deoarece =ntotdeauna i.a 6o(t neteBit dru2ul. Cu2 (e a6l3 2ereu =n centrul ateniei' el cap3t3 cu u*urin3 (enti2entul c3 are o )aloare deo(e8it3. "oBiia (a e(te at<t de delicat3' =nc<t lu3rile de atitudine 9re*ite (unt aproape ine)ita8ile. %ire*te' dac3 p3rinii *tiu ce i2portan3 au a(e. 2enea (ituaii' *i ce pericole a(cund' atunci eAi(t3 po(i8ilitatea con. tracar3rii lor. R32<ne' totu*i' o pro8le23 di6icil3. Ade(ea p3rini eAtre2 de circu2(peci' care (ocot c3 )iaa e(te deo(e8it de 9rea *i' drept ur2are' 6ac toate lucrurile cu o pruden3 eAa9erat3' in6luen. eaB3 =n ace(t (en( *i (en(i8ilitatea copilului. =n9ri4orarea per2a .

nent3 pentru (3n3tatea copilului =l )a 6ace pe ace(ta (3 pri)ea(c3 lu2ea ca pe o realitate o(til3. =n ace(t 6el copilul e)olueaB3 cu )e*. nica tea23 de 9reut3i' =n 6aa c3rora el (t3 lip(it de eAperien3' nepre93tit' pentru c3 nu a 6o(t l3(at (3 9u(te dec<t ceea ce e(te a9re. a8il. A(e2enea copii )or =nt<2pina di6icult3i =n caBul oric3rei acti)it3i independente *i )or de)eni inapi pentru )ia3. Ei (unt (ortii (3 (u6ere e*ecuri. Uneori eAi(tena lor (ea23n3 cu aceea a unor paraBii care nu 6ac dec<t (3 (a)ureBe pl3ceri' pe c<nd ceilali le poart3 de 9ri43. =n 6a2ilii (unt po(i8ile di6erite co28inaii' dup3 cu2 eAi(t3 2ai 2uli copii de acela*i (eA' (au 6rai *i (urori' concur<ndu.(e =ntr.un 6el (au altul =ntre d<n*ii. De aici co2pleAitatea 4udec3rii *i e)alu3rii 6iec3rui caB particular. Deo(e8it de di6icil3 e(te (ituaia 83iatului unic care cre*te =n 2i4locul 2ai 2ultor (urori. =ntr.o a(e. 2enea ca(3' do2inant3 e(te in6luena 6e2inin3' 83iatul 6iind =2pin( pe ulti2ul plan' 2ai ale( dac3 e(te cel 2ai 2ic dintre copii *i (e treBe*te =n 6aa unei 6alan9e 6e2inine (olidare. endina (a de a (e pune =n )aloare (e iB8e*te de 2ari o8(tacole. Atacat din toate p3rile' el nu )a a4un9e niciodat3 propriu.Bi( con*tient de pri)ile9iile pe care (ocietatea noa(tr3 anacronic3 le reBer)3 83r8ailor *i )a ar3ta incer. titudine =n aciunile (ale. Inti2idarea poate 2er9e at<t de departe =nc<t' uneori' el (3 re(i2t3 ca 2ai (la83 poBiia 83r8atului 6a3 de aceea a 6e2eii. Cura4ul *i =ncrederea (a =n (ine a4un9 (3 (e clatine (au' di2potri)3' un puternic i2pul( =l =2pin9e la 2ari =n63ptuiri. A2<ndou3 caBurile (unt 9enerate de aceea*i (ituaie. Ce )a de)eni =n 6inal un a(e2enea 83iat depinde de condiiile *i =2pre4ur3rile )ieii. Nu (e poate =n(3 (3 nu (e o8(er)e la el per(i(tena unei tr3. (3turi tipice. Dup3 cu2 )ede2' tot ceea ce aduce =n )ia3 copilul (e 6or. 2eaB3 *i (e coloreaB3 =n con6or2itate cu poBiia (a =n con(telaia 6a2iliei. Acea(t3 con(tatare 6ace (3 p3lea(c3 doctrina eredit3ii' at<t de d3un3toare pentru acti)itatea peda9o9ic3. EAi(t3' ce.i drept' ca. Buri =n care in6luena eredit3ii e(te =n a6ar3 de orice =ndoial3' ca de eAe2plu atunci c<nd un copil cre(cut =n a6ara oric3rei relaii cu p3rinii (3i 2ani6e(t3 totu*i tr3(3turi (i2ilare (au identice. Ui2irea =n 6aa ace(tui 6apt 6ace loc i2ediat unei 2ai 8une =nele9eri' dac3

105

10@

AL%RED ADLER ne a2inti2 c<t de u*or de interpretat (unt anu2ite di(tor(iuni =n deB. )oltarea copilului care' de eAe2plu' )ine pe lu2e cu de6iciene cor. porale' (tare care deter2in3 o ten(iune =ntre el *i cerinele 2ediului' eAact ca la tat3l (3u' care *i el poate c3 a )enit pe lu2e cu or9ane de6iciente. Din ace(t punct de )edere' teoria tran(2iterii ereditare a tr3(3turilor de caracter (e do)ede*te lip(it3 de =nte2eiere. Din eApunerea de 2ai (u( reBult3 c3 dintre di(tor(iunile care inter)in =n deB)oltarea copilului cea 2ai 9ra)3 pri)e*te a(pir ia (aa de a (e ridica dea(upra celorlali *i de a tinde la o poBiie de 6or3' care (3.i aduc3 a)anta4e per(onale. Dac3 acea(t3 tendin3 proprie (ociet3ii noa(tre pune (t3p<nire pe (u6letul o2ului' deB)oltarea (a ia un cur( o8li9atoriu. O pro6ilaAie peda9o9ic3 =n ace(t do2eniu =nt<2pin3 di6icult3i care recla23 o =nele9ere 2ai pro6und3 a (itua. iilor. &i dac3 eAi(t3 un punct de )edere coerent' care (3 ne a4ute la =nl3turarea tuturor di6icult3ilor' ace(ta (e re6er3 la culti)area (enti. 2entului de co2uniune u2an3. Dac3 lucrul ace(ta reu*e*te' toate di6icult3ile de)in in(i9ni6iante. Cu2 =n(3 =n )re2ea noa(tr3 reu*i. tele =n ace(t (en( (unt relati) rare' di6icult3ile at<rn3 9reu =n 8alan3. Recuno(c<nd 6aptul ace(ta' nu ne )o2 2ai 2ira c3 =nt<lni2 at<ia oa2eni care (e lupt3 de.a lun9ul )ieii (3 (e 2enin3 pe linia de plu. tire' eAi(tena 6iind dur3 pentru ei. &ti2 c3 ei (unt )icti2ele unei deB)olt3ri 9re*ite *i c3' =n con(ecin3' *i atitudinea lor 6a3 de )ia3 e(te 9re*it3. De aceea 4udecata noa(tr3 re6erit oare la ei tre8uie (3 6ie 6oarte reinut3 *i' 2ai pre(u( de orice' (3 nu 6ie o 4udecat3 2oral3' o 4udecat3 a(upra )alorii :2orale; a o2ului. Mai de9ra83 (e i2pune (3 =ncerc32 (3 )alori6ic32 cuno*tinele pe care le.a2 do8<ndit' (3 a8ord32 alt6el o2ul' dat 6iind c3 acu2 (unte2 =n (tare (3 ne 6ace2 o i2a9ine 2ult 2ai eAact3 de(pre )iaa (a interioar3. "entru edu. caie' de a(e2enea' reBult3 i2portante puncte de )edere' deoarece cunoa*terea (ur(elor de eroare ne o6er3 2ultiple po(i8ilit3i de inter)enie. A)<nd o )iBiune cuprinB3toare *i pro6und3 a deB)olt3rii p(i>ice a o2ului' =n tr3(3turile pe care le eAa2in32 pute2 di(cerne nu nu2ai trecutul' ci' =ntruc<t)a' *i )iitorul (3u. Nu2ai a*a o2ul de)ine pentru noi cu ade)3rat )iu. El )a 6i pentru noi 2ai 2ult dec<t o (i2pl3 (iluet3 *i )o2 o8ine o alt3 idee de(pre )aloarea (a dec<t ideea care are ade(ea cur( =n (ocietatea noa(tr3.

CUNOA& EREA OMULUI NO E

1 HLir 8rauc>en Ceine Er(tenI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; / lui I(ac *i al Re8ec3i' 6ratele 2ai 2are al lui Iaco8' care' dup3 %iul cu2 (pune Bi8lia' *i.a )<ndut pe un 8lid de linte dreptul de pri2.n3(cut. :Nota trad.;

100

CARAC EROLOGIE
Capitolul I

CUNOA& EREA OMULUI

GENERALI !`I

1. E#EN`A CARAC ERULUI &I %ORMAREA #A. "rin tr3(3tur3 de caracter =nele9e2 o anu2it3 6or23 de 2ani6e(tare p(i>ic3 a o2ului' =n =ncercarea (a de adaptare la (arcinile )ieii. HCaracterulI e(te' a*adar' o noiune (ocial3. "ute2 )or8i de o tr3(3. tur3 de caracter nu2ai dac3 ine2 (ea2a de coneAiunea o2ului cu 2ediul (3u (peci6ic. =n caBul unui Ro8in(on' 8un3oar3' ar 6i lip(it de i2portan3 (3 *ti2 ce caracter are. Caracterul e(te luarea de atitu. dine' 2odul =n care o2ul (e raporteaB3 la 2ediul (3u' o linie direc. toare i2pre9nat3 de i2pul(ul de a6ir2are a(ociat cu (enti2entul de co2uniune (ocial3. A2 *i (ta8ilit c3 =ntre9ul co2porta2ent al o2ului e(te aAat pe un (cop care nu )iBeaB3 altce)a dec<t o8inerea (uperiorit3ii' a pu. terii' =n)in9erea altora. #copul in6lueneaB3 concepia de(pre lu2e' 2odul de a 6i' tiparul de )ia3 al o2ului' diri4<nd 9e(turile care =l eApri23. r3(3turile de caracter (unt' de aceea' doar 6or2ele apa. rente' eAterioare ale liniei de 2i*care a o2ului. Ca atare' ele ne 2i4. loce(c cunoa*terea atitudinii (ale 6a3 de 2ediu' 6a3 de (e2eni' =n 9eneral 6a3 de co2unitate *i 6a3 de pro8le2ele (ale de )ia3. A)e2 de.a 6ace cu 6eno2ene care ni (e =n63i*eaB3 ca 2i4loace de a pune =n )aloare per(onalitatea' ele2ente care (e a(a28leaB3 =ntr.o 2etod3 de )ia3 :Met>ode de( Le8en(;.

r3(3turile de caracter nu (unt =nn3(cute' a*a cu2 2uli con. (ider3' nu (unt date de la natur3' 6iind co2para8ile cu linia direc. toare' care intr3 =n con(tituia o2ului ca un *a8lon *i =i per2ite' 63r3 a 2edita prea 2ult' (3.*i eApri2e =n orice (ituaie propria per(ona. litate. Ele nu core(pund unor 6ore (au (u8(traturi nati)e' ci (unt do8<ndite =nc3 =n pri2ii ani de )ia3' deter2in<nd un 2od con(tant *i 8ine de6init de a 6i. Lenea unui copil' de pild3' nu e(te =nn3(cut3' ci el e(te lene* pentru c3 acea(t3 =n(u*ire i (e pare 2i4locul con)e. na8il de a.*i u*ura )iaa *i de a.*i da i2portan3. C3ci 7 =ntr.un anu2it (en( 7 a(piraia c3tre putere (e 6ace (i2it3 la o2 c>iar *i atunci c<nd el e)olueaB3 pe o linie a tr<nd3)iei. El (e poate re6eri 2ereu la acea(ta ca la o de6icien3 nati)3 *i atunci )aloarea (a inte. rioar3 apare ca intact3. ReBultatul 6inal al unei a(e2enea intro(pecii arat3' in)aria8il' ca2 =n 6elul ur23tor: HDac3 nu a* a)ea acea(t3 de6icien3' 2i.a* putea de(63*ura =n 2od (tr3lucit capacit3ile' din p3cate =n(3 a2 ace(t nea4un(I. Un altul' an9a4at =ntr.o lupt3 continu3 cu antura4ul (3u' la care =l =2pin9e o (3l8atic3 a(piraie c3tre putere' =*i )a deB)olta tr3(3turi de caracter nece(are (u(inerii unei a(t6el de lupte' cu2 (unt a28iia' in)idia' (u(piciunea' *i altele de 6elul ace(ta. #.ar crede c3 a(e2enea 6eno2ene (unt topite laolalt3 =n 2a92a per(onalit3ii' a)<nd un caracter nati) *i ire)oca8il' pe c<nd la o eAa2inare 2ai apro6undat3 reie(e c3 ele (unt nece(are doar pentru linia de 2i*care a indi)idului *i au 6o(t adoptate ca atare. Nu (unt 6actori pri2ari' ci (ecundari' o8inui =n )irtutea (copului (ecret al indi)idului' a)<nd' prin ur2are' un caracter teleolo9ic. #3 ne a2inti2 de cele eApu(e 2ai (u(' potri)it c3rora 2odul u2an de a tr3i' de a aciona' de a.*i (ta8ili o poBiie e(te =n c>ip nece(ar le9at de 6iAarea unui (cop. Nu pute2 ni2ic concepe *i pune =n aplicare' 63r3 a pre6i9ura un anu2it el. Ace(ta (e =ntreB3re*te =nc3 =n contururile con6uBe ale p(i>icului in6antil *i direcioneaB3 deB)oltarea =ntre9ii (ale )iei p(i>ice. E(te 6ora diri9uitoare' 6or2ati)3' care 6ace ca 6iecare indi)id (3 6ie o unitate di(tinct3' o per(onalitate di6erit3' dat 6iind c3 toate actele *i 6or2ele de eApre(ie (e =ndreapt3 (pre unul *i acela*i punct' =n a*a 6el =nc<t pentru noi el e(te incon6unda8il' acolo unde =*i ur2eaB3 propria (a cale. #e i2pune (3 p3r3(i2 cu totul ideea i2portanei eredit3ii cu pri)ire la 6eno2enele p(i>ice *i =ndeo(e8i =n ceea ce pri)e*te 9eneBa tr3(3turilor de caracter. Nu eAi(t3 nici un ar9u2ent care (3 poat3

10G

10+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(u(ine acceptarea teoriei eredit3ii =n ace(t do2eniu. Dac3 ur23ri2 retro(pecti) un 6eno2en oarecare din )iaa unui o2' a4un9e2' 6i. re*te' la pri2a Bi de )ia3 *i a)e2 iluBia c3 toate (unt =nn3(cute. %aptul c3 eAi(t3 tr3(3turi de caracter co2une unei =ntre9i 6a2ilii' unui popor (au ra(e (e eAplic3 pur *i (i2plu prin aceea c3 oa2enii tr3ie(c unii l<n93 alii' c3 tr3(3turile pe care ei *i le culti)3 (unt =n)3. ate de la ceilali' i2itate. EAi(t3 anu2ite realit3i' particularit3i p(i>ice *i 9e(turi eApre(i)e care =n (ocietatea noa(tr3 =i incit3 pe tineri la i2itare. A*a' de eAe2plu' (etea de cunoa*tere' care ade(ea (e eAterioriBeaB3 (u8 6or2a curioBit3ii' la copiii care au de luptat cu anu2ite de6iciene ale aparatului )iBual conduc la 6or2area unei )erita8ile tr3(3turi de caracter. Dar =n realitate nu e(te )or8a de o nece(itate i2perioa(3 a deB)olt3rii ace(tei tr3(3turi de caracter? dac3 ar cere.o linia directoare a copilului' =n (6era (etei (ale de cunoa*tere (.ar putea deB)olta o tr3(3tur3 de caracter care l.ar deter2ina (3 cerceteBe toate lucrurile' (3 le de2onteBe (au (3 le (par93. #au ar de)ora c3rile' *i altele de ace(t 6el. "roce(e (i2ilare au loc =n pri. )ina ne=ncrederii =n oa2eni de care (u6er3 cei cu in6ir2it3i de auB. =n ci)iliBaia de aBi a(e2enea oa2eni (unt eApu*i unor ri(curi eAtra. ordinare. Ei de)in' de a(e2enea' inta a tot 6elul de =nep3turi :luare =n r<(' taA3ri peiorati)e' cu2 ar 6i netot etc;' ceea ce 6a)oriBeaB3 deB)oltarea unui caracter (u(picio(. Cu2 (unt ocolii' e(te de =nele( 6aptul c3 a4un9 (3 nutrea(c3 (enti2ente o(tile. IpoteBa tran(2iterii ereditare a caracterului lor (u(picio( e(te ne=nte2eiat3. Acela*i lucru (e poate (pune re6eritor la ipoteBa nati)it3ii tr3(3turilor de caracter care in de cri2inalitate. Ar9u2entului c3 =n una *i aceea*i 6a2ilie (.a con(tatat preBena a 2ai 2ultor cri2inali tre8uie (3 i (e opun3 ar9u2entul c3 tradiia' concepia de )ia3 *i eAe2plul ne9ati) 2er9 2<n3 =n 2<n3 *i c3' de pild3' copilului 6urti*a4ul i (e preBint3 de.a dreptul ca o 2odalitate de a.*i duce eAi(tena. La 6el (e petrec lucrurile =ndeo(e8i =n ceea ce pri)e*te tendina de a (e pune =n )aloare :Geltun9((tre8en;. Di6icult3ile cu care (e con6runt3 6iece copil 6ac ca acea(t3 tendin3 (3 6ie indi(pen(a8il3 pentru deB)oltare. %or2ele =n care apare tendina (unt' la ur2a ur2ei' inter*an4a8ile' ele altern<nd' 2odi6ic<ndu.(e' lu<nd a(pecte di6erite de la un indi)id la altul. La a6ir2aia c3' =n ceea ce pri)e*te tr3(3turile lor de caracter' copiii (ea23n3 cu p3rinii' tre8uie (3

r3(punde2 c3' =n tendina (a de a (e pune =n )aloare' copilul e(te i(pitit de 2odelul repreBentat de cine)a din antura4ul (3u' care re)endic3 *i po(ed3 aceea*i )aloare. %iecare 9eneraie =n)a3 =n 6elul ace(ta de la pre2er93torii ei *i' c>iar *i =n perioadele cele 2ai )itre9e' i2plicat3 =n co2plicaiile eAtre2e la care conduce a(piraia c3tre putere' r32<ne =ntotdeauna la cele =n)3ate. #copul de a o8ine (uperioritatea e(te un (cop (ecret. Ca ur2a. re a in6luenei (enti2entului de co2uniune (ocial3' nu (e poate de(63*ura dec<t =n tain3' a(cunB<ndu.(e =n per2anen3 (u8 o 2a(c3 prietenoa(3. re8uie totu*i (3 ar3t32 c3 el nu ar putea e)olua =ntr.o 6or23 at<t de tran(6i9urat3 =n caBul =n care ne.a2 cunoa*te 2ai 8ine unii pe alii. Dac3 a2 pro9re(a at<t de 2ult =n ace(t (en( =nc<t 6iecare (3 6ie =n 23(ur3 (3 di(cearn3 cu claritate caracterul (e2enului (3u' nu nu2ai c3 (.ar prote4a 2ai 8ine' ci =n acela*i ti2p ar 6ace at<t de ane)oioa(3 o(teneala celorlali' =nc<t i.ar anula orice a)anta4. V3lul a(piraiei c3tre putere ar tre8ui atunci (3 cad3. De aceea 2erit3 cu pri(o(in3 (3 pri)i2 2ai =n pro6unBi2e ace(te (tructuri *i (3 =ncer. c32 o utiliBare practic3 a cuno*tinelor do8<ndite. C3ci a noa(tr3 cunoa*tere a o2ului nu ne.a du( prea departe. r3i2 =ntr.o e(3tur3 co2plicat3 de relaii (ocioculturale' care ridic3 o8(tacole =n calea unei corecte pre93tiri pentru )iaa. La drept )or8ind' 2i4loacele e(eniale de culti)are a per(picacit3ii le (unt re6uBate celor 2uli' iar *coala nu a realiBat prea 2ulte p<n3 a(t3Bi' =n a6ar3 de r3(p<ndirea unui anu2it )olu2 de cuno*tine pe care copiii le H=n9>itI cu2 pot' 63r3 ca ace(tea (3 le (u(cite intere(ul. &i c>iar *i o a(e2enea *coal3 r32<ne pentru 2a4oritatea populaiei un pio( deBiderat. "<n3 =n preBent (.a pu( 2ult prea puin accentul pe pre2i(a 2a4or3 a o8i. nerii cunoa*terii o2ului. =n ace(te *coli' a*a cu2 (unt ele' a2 pri2it noi etaloanele de e)aluare a oa2enilor. Acolo a2 =n)3at noi' cu2)a' (3 di(tin9e2 lucrurile unul de altul' (3 le cate9ori(i2 =n 8une *i rele' dar 63r3 a recur9e la )eri6icarea nece(ar3. Intrai =n )ia3 cu acea(t3 lacun3' per(i(t32 =n ea. Aduli' ne conduce2 dup3 pre4ude. c3ile din anii copil3riei' ca *i cu2 ar 6i le9i (cri(e. Nu o8(er)32 c3' antrenai =n )<rte4ul ace(tei ci)iliBaii co2pleAe' accept32 puncte de )edere c<t (e poate de d3un3toare unei )erita8ile cunoa*teri a lucrurilor' pentru c3' =n ulti23 in(tan3' nu le pri)i2 dec<t din

1,F

1,1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

un9>iul de )edere al eAacer83rii (enti2entului propriei noa(tre per(onalit3i' =n (en(ul de a a4un9e (3 ocup32 o poBiie care (3 ne per2it3 un (urplu( de putere.

/. IM"OR AN`A #EN IMEN ULUI DE COMUNIUNE #OCIAL! "EN RU DEDVOL AREA CARAC ERULUI. =n deB)oltarea caracterului un rol proe2inent =ndepline*te' al3turi de a(piraia c3tre putere' un al doilea 6actor' anu2e (enti2entul de co2uniune (ocial3. Ca *i tendina de a (e pune =n )aloare' ace(t (enti2ent apare o dat3 cu pri2ele i2pul(uri p(i>ice ale copilului' eApri2<ndu.(e 2ai ale( =n actele de tandree' =n c3utarea de contacte u2ane. Cu condiiile de deB)oltare ale (enti2entului de co2uniune (ocial3 a2 63cut cuno*tin3 =n alt3 parte' a*a c3 nu )o2 6ace dec<t (3 le recapitul32 pe (curt. Mai =nainte de toate el (t3 (u8 in6luena con(tant3 a (enti2entului de in6erioritate *i a a(piraiei c3tre putere care deri)3 de aici. %iina u2an3 e(te eAtraordinar de (en(i8il3 la (enti2entele de in6erioritate de tot 6elul. Din 2o2entul =n care apare (enti2entul in6eriorit3ii =ncepe' propriu.Bi(' cel dint<i proce( al )ieii (ale p(i>ice' nelini*tea care =*i caut3 ec>ili8rul' care 4induie*te dup3 (ecuritate *i =2plinire' (pre a putea (3 ai83 parte de o )ia3 ti>nit3 *i plin3 de 8ucurie. "e cunoa*terea (enti2entului de in6erio. ritate (e 8aBeaB3 re9ulile de co2portare 6a3 de copil' care cul2ineaB3 =n cerina 9eneral3 de a nu.i 6ace ace(tuia )iaa a2ar3' de a.1 6eri de p3rile =ntunecate ale eAi(tenei *i de a.i preBenta' pe c<t po(i8il' p3rile lu2inoa(e ale )ieii. La ace(tea (e adau93 o alt3 9rup3 de con. diii' de natur3 econo2ic3' care =l 6ac pe copil (3 crea(c3 =n cadrul unor relaii necore(punB3toare' 9eneratoare de 6eno2ene care (e i2pun re2ediate: de6or23ri' nepricepere *i 2iBerie. Un rol i2por. tant 4oac3 de6icienele corporale' care 6ac ca un a(e2enea copil (3 nu 6ie apt pentru un 2od de )ia3 nor2al' recuno(c<ndu.i.(e pri)i. le9ii *i tre8uind a 6i luate 23(uri (peciale de a(i9urare a eAi(tenei (ale. C>iar *i atunci c<nd di(pune2 de toate po(i8ilit3ile' ceea ce nu pute2 =2piedica e(te ca un a(e2enea copil (3 re(i2t3 )iaa ca pe o po)ar3' cu ur2area ca (enti2entul (3u de co2uniune (3 6ie a2eninat de pericolul de9ener3rii.

Nu pute2 aprecia un o2 dec<t raport<nd ideea de (enti2ent de co2uniune (ocial3 la atitudinea (a de an(a28lu' la 9<ndurile *i actele (ale' prin pri(2a unei cuanti6ic3ri. Ace(t punct de )edere re6lect3 6aptul c3 (ituaia 6iec3rui indi)id =n (ocietate pretinde un (enti2ent pro6und al (tructurii )ieii' care ne 6ace (3 intui2 2ai 2ult (au 2ai puin li2pede' c<teodat3 ui2itor de clar' ceea ce dator32 celorlali. %aptul c3 ne a6l32 =n 2i4locul an9rena4ului )ieii' (upu*i lo9icii con)ieuirii u2ane' ne o8li93 la certitudine =n 4udec3ile noa(tre' iar pentru acea(ta nu a2 putea cunoa*te alt3 23(ur3 dec<t c>iar di2en(iunile (enti2entului de co2uniune (ocial3. Ne e(te i2po(i8il (3 ne932 dependena noa(tr3 (piritual3 de ace(t (enti2ent. Nici un o2 nu ar 6i capa8il (3 conte(te =n 2od (erio( aderena (a la (enti2entul de co2uniune (ocial3. Nu eAi(t3 nici o cale de a ne de9a4a de =ndatoririle noa(tre 6a3 de (e2eni. #enti2entul de co2uniune (ocial3 ne aduce =ntotdeauna =n con*tiin3 )ocea (a a)ertiBatoare. Nu )re2 (3 (pune2 c3 a2 2er9e 2ereu pe dru2ul indicat de (enti2entul de co2uniune' dar c3 e ne)oie de c>eltuirea unei anu2ite ener9ii ca (3 =n38u*i ace(t (enti2ent *i c3' pe de alt3 parte' dat3 6iind )ala8ilitatea (a uni)er(al3' ni2eni nu poate =ntreprinde )reo aciune 63r3 a (e 4u(ti6ica =ntr.un 6el oarecare =n 6aa ace(tui (enti2ent. De aceea oa2enii (unt =nclinai ca' pentru tot ceea ce 9<nde(c *i 6ac' (3 in)oce te2eiuri' (au cel puin circu2(tane atenuante' te>nica (peci6ic3 a )ieii' 9<ndirii *i aciunii reBult<nd din 6aptul c3 )re2 (3 6i2 totdeauna cupla i la (enti2entul de co2uniune (ocial3' 6ie c3 o crede2 cu ade)3rat' 6ie c3 )re2 doar (3 produce2 aparena ace(tei cupl3ri. "e (curt' ace(te analiBe tre8uie (3 ne arate c3 eAi(t3 un 6el de 6anto23 a (enti2entului de co2uniune (ocial3 1 ' care a(cunde ca un )3l cealalt3 tendin3' a c3rei deB)3luire a8ia ne.ar da po(i8ilitatea (3 aprecie2 =n c>ip corect o2ul. "o(i8ilitatea de a ne =n*ela 6ace di6icil3 e)aluarea di2en(iunilor (enti2entului de co2uniune (ocial3. Cunoa*terea o2ului e(te =n(3 o trea83 9rea *i toc2ai de aceea tre8uie (.o ridic32 la ran9ul de *tiin3. "entru a ar3ta ce a8uBuri pot (ur)eni =n ace(t do2eniu' (3 =n63i*32 =n cele ce ur. 2eaB3 c<te)a caBuri =nt<lnite =n eAperiena noa(tr3.

1,/

1,-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Un t<n3r po)e(te*te c3 =ntr.o Bi a =notat =n 2are cu 2ai 2uli ca2araBi (pre o in(ul3' unde au r32a( c<t)a ti2p. #.a =nt<2plat ca unul din ei' aplec<ndu.(e la 2ar9inea (t<ncii' (3.*i piard3 ec>ili8rul *i (3 cad3 =n 2are. <n3rul no(tru' aplec<ndu.(e *i el' 1.a )3But pe ca2aradul (3u duc<ndu.(e la 6und. Re6lect<nd 2ai t<rBiu a(upra ace(tui 6apt' a =nele( c3 nu a (i2it atunci ni2ic altce)a dec<t curioBitate. =n treac3t 6ie (pu(' accidentul nu a 6o(t 2ortal. Dar' =n ceea ce =l pri)e*te pe po)e(titor' tre8uie (3 conc>ide2 c3 el e(te =n 8un3 parte lip(it de (enti2entul de co2uniune (ocial3. C>iar dac3 auBi2 2ai apoi c3' de 6apt' =n )iaa lui n.a 63cut ni23nui nici un r3u' 8a c>iar c3 (e =nt<2pl3 (3 6ie =n 8une raporturi cu c<te cine)a' acea(ta nu ne =2piedic3 (3 (ocoti2 c3 (enti2entul (3u de co2uniune (ocial3 e(te (la8. %ire*te c3 pentru o a(e2enea concluBie ri(cant3 e(te nece(ar (3 ne 2ai in6or232. #3 2ai eAa2in32' =n ace(t (cop' o (ec)en3 pre6erat3 a re)eriilor (ale Bilnice. El (e i2a9ina =ntr .o c3(u3 din ini2a codrului' departe de toi oa2enii. Ace(ta era *i 2oti)ul pre6erat al de(enelor (ale. Cine (e pricepe (3 interpreteBe re)eriile' cuno(c<nd antecedentele' )a recunoa*te aici le(ne carena (enti2entului de co2uniune (ocial3. &i dac3' 63r3 a 6ace parad3 de 2oral3' con(tat32 c3 a(upra lui a in6luenat o 6or2are =ntruc<t)a eronat3' =2piedic<nd deB)oltarea (enti2entului co2uniunii (ociale' nu )o2 6i departe de ade)3r. O alt3 i(torie' de(pre care a2 )rea (3 pute2 (pera c3 e(te doar o anecdot3' ne )a ar3ta =nc3 *i 2ai clar deo(e8irea dintre (enti2entul de co2uniune (ocial3 autentic *i cel 6al(. =ncerc<nd (3 urce =n tra2. )ai' o 83tr<n3 a alunecat *i a c3But =n B3pad3. Ea nu (e putea ridica *i o 9r32ad3 de oa2eni (.a adunat =n 4urul ei' 63r3 a.i )eni =n a4utor' p<n3 c<nd' =n (6<r*it' (.a 93(it cine)a (.o ridice. =n aceea*i clip3 a (3rit *i un altul' care p<n3 atunci (e inu(e a(cun( =n 2uli2e' 9ratu. l<ndu.1 pe (al)ator cu cu)intele: HIat3' =n 6ine' un o2 cu2(ecade? de cinci 2inute (tau aici *i a*tept (3 )3d dac3 cine)a o )a ridica pe acea(t3 doa2n3. #untei pri2ul care i.a (3rit =n a4utorI. #e )ede clar aici cu2' printr.un (oi de tru6ie' (i2ul<nd (enti2entul de co2uniune (ocial3' ace(t o2 (e eri4eaB3 =n 4udec3tor al altora' di(tri8uind laude *i 2u(tr3ri' 63r3 ca el =n(u*i (3 6i 2i*cat )reun de9et.

EAi(t3 caBuri at<t de co2plicate =nc<t nu e(te deloc u*or (3 ne pronun32 a(upra di2en(iunilor (enti2entului de co2uniune (oci. al3. Nu ne r32<ne dec<t (3.i c3ut32 r3d3cinile. Nu )o2 pluti =n cea3 dac3' de eAe2plu' (e pune pro8le2a (3 4udec32 caBul unui co2andant (upre2 de ar2at3 care' cu toate c3 (ocoate c3 r3B8oiul e(te aproape pierdut' 2<n3 =nc3 2ii de (oldai la 2oarte. %ire*te c3 el )a (u(ine c3 a acionat =n intere(ul o8*tei' *i 2uli )or 6i de acord cu d<n(ul. Noi (unte2 =n(3' aBi' prea puin =nclinai (3 )ede2 =n el o2ul real2ente preocupat de (e2enii (3i' orice 2oti) ar in)oca el. =n a(e2enea caBuri' (pre a putea e2ite 4udec3i corecte' a)e2 ne)oie de un punct de )edere care (3 preBinte o )ala8ilitate 9eneral3. "entru noi ace(t punct de )edere e(te acela al utilit3ii pentru o8*te' al 8inelui 9eneral. Dac3 adopt32 ace(t punct de )edere' 6oarte rare. ori )o2 =nt<2pina di6icult3i =n 6or2ularea unui )erdict. Di2en(iunile (enti2entului de co2uniune (ocial3 )or ap3rea =n toate 2ani6e(t3rile o2ului. Ele (e )or eApri2a 6oarte clar' de eAe2plu' =n 6elul =n care cine)a (e uit3 la un (e2en al (3u' =n 6elul =n care =i =ntinde 2<na (au =i )or8e*te. =ntrea9a (a 6iin3 ne )a produce o i2pre(ie pur intuiti)3. Din co2porta2entul unui o2 tra9e2 une. ori =n 2od cu totul incon*tient concluBii de care dup3 aceea depinde propria noa(tr3 atitudine 6a3 de d<n(ul. =n eApunerea noa(tr3 nu 6ace2 dec<t (a tran(pune2 ace(t proce( =n (6era con*tiinei' (pre a putea' pe acea(t3 cale' (3 6ace2 analiBele *i e)alu3rile de ri9oare' 63r3 a a)ea a ne te2e de erori. A(t6el nu ne )o2 2ai l3(a condu*i pe dru2uri 9re*ite de idei preconcepute' idei care apar 2ult 2ai u*or atunci c<nd proce(ul are loc =n incon*tient' unde nu pute2 eAercita nici un control *i nu a)e2 nici o po(i8ilitate de re)iBuire. #e cu)ine (3 in(i(t32 a(upra 6aptului c3' (pre a aprecia carac. terul unui o2' =ntotdeauna tre8uie (3 a)e2 =n )edere poBiia (a total3' ca 6actor e(enial' ne6iind (u6icient3 eAa2inarea unor 6eno. 2ene iBolate' cu2 ar 6i doar (u8(tratul corporal' doar 2ediul (au doar educaia. #ta8ilind acea(t3 2etod3' (cuti2 lu2ea de un co*2ar. =ntr.ade)3r' dac3 reu*i2 (3 (ta8ili2 *i (3 per6ect32 2etoda' de)enind con*tieni de 6aptul c3 printr.o 2ai pro6und3 autocunoa*. tere a4un9e2 (3 ne *i co2port32 =ntr.un 2od 2ai core(punB3tor' atunci' de a(e2enea' e(te po(i8il (3 acion32 cu (ucce( a(upra

1,5

1,@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

altora' =n (pecial a(upra copiilor' e)it<nd ca de(tinul lor (3 de)in3 un 6atu2 or8' e)it<nd ca ei (3 r32<n3 pe )eci ne6ericii' pentru c3 au a)ut nenorocul (3 (e tra93 dintr.o 6a2ilie =n care at2o(6era era tene8roa(3. Dac3 )o2 6i =n (tare (3 6ace2 ace(t lucru' ci)iliBaia u2an3 )a 6ace un pa( deci(i) =nainte' )a eAi(ta po(i8ilitatea de a cre*te 9eneraii con*tiente de a 6i (t3p<ne pe propriul lor de(tin.

-. DIREC`II ALE DEDVOL !RII CARAC ERULUI. Core(punB3tor cu orientarea pe care copilul o )a ur2a =n deB)oltarea (a p(i>ic3' )a a)ea loc *i 6or2area tr3(3turilor (ale de caracter. Acea(t3 orientare (e )a =n63i*a 6ie (u8 6or2a unei linii drepte' 6ie (u8 6or2a uneia cu cotituri. =n pri2ul caB copilul )a tinde la reali. Barea rectilinie a (copului (3u *i =*i )a deB)olta' =n acea(t3 per(pec. ti)3' un caracter a9re(i)' cura4o(. #e poate (pune c3 deB)oltarea iniial3 a caracterului are totdeauna ce)a din acea(t3 a9re(i)itate *i 6er2itate' dar c3 di6icult3ile )ieii a4un9 u*or (3 6ac3 acea(t3 linie 2ai 6leAi8il3. Ace(te di6icult3i' dup3 cu2 e(te cuno(cut' (unt deter. 2inate de puternica =2potri)ire a ad)er(arilor' a*a =nc<t copilul nu poate a4un9e la (uperioritate =n linie dreapt3. El )a =ncerca (3 6ac3 ocoluri' (3 e)ite' =ntr.un 6el oarecare' ace(te di6icult3i. De.a lun9ul ace(tei c3i cu ocoli*uri el )a do8<ndi' iar3*i' anu2ite tr3(3turi de caracter. =n acela*i 2od acioneaB3 a(upra 6or23rii caracterului *i toate celelalte di6icult3i cu care a2 *i 63cut cuno*tin3' cu2 (unt de6icienele or9anelor' 4i9nirile (u6erite din partea antura4ului copi. lului *i altele de ace(t 6el. I2portante (unt' apoi' in6luenele 2ediului 2ai lar9' de dincolo de li2itele 6a2iliei' in6luene care repreBint3 o ireBi(ti8il3 6or3 peda9o9ic3. C3ci )iaa pu8lic3 (e re6lect3 =n cerinele' 9<ndurile *i (enti2entele educatorului =n(u*i' care orien. teaB3 =n a*a 6el acti)itatea peda9o9ic3 =nc<t acea(ta (3 concorde cu )iaa (ocial3 *i cu cultura do2inant3. Di6icult3ile de tot 6elul con(tituie totdeauna un pericol pentru deB)oltarea rectilinie a caracterului. De aceea dru2ul pe care apuc3 copilul =ntru atin9erea (copului (3u pri)ind puterea / (e )a a8ate 2ai 2ult (au 2ai puin de la linia dreapt3. =n ti2p ce' =n pri2ul caB' atitudinea copilului e(te neclintit3' pe una *i aceea*i linie' 9reut3ile 6iind =n6runtate direct' =n al doilea caB apare un cu totul alt copil' care

de.acu2 a =n)3at c3 6ocul te arde' c3 eAi(t3 ad)er(ari' c3 tre8uie (3 6ii pre)3B3tor. El )a =ncerca (3.*i atin93 pe c3i ocolite' prin )iclenie' elul pri)ind punerea (a =n )aloare *i (ituarea pe o poBiie de 6or3. DeB)oltarea (a ulterioar3 )a depine de 9radul de di)iere de la linia dreapt3' de 6aptul c3 e(te prea prudent (au' di2potri)3' i2prudent' de concordana cu ne)oile )ieii (au de a8andonarea lor. Nu.*i )a 2ai a8orda direct =ndatoririle' )a de)eni poltron (au ti2id' nu te )a 2ai pri)i =n oc>i' nu )a 2ai (pune ade)3rul. Alt tip de copil' dar' cu toate ace(tea' acela*i (cop. Co2porta2entul di6er3' nu =n(3 *i intenionalitatea-. A28ele direcii de deB)oltare (unt' p<n3 la un anu2it punct' )ala8ile' 2ai ale( dac3 copilul nu a adoptat =nc3 6or2e ri9ide' dac3 principiile (ale (unt =nc3 6leAi8ile' =nc<t (3 nu 83t3torea(c3 aceea*i cale' ci are (u6icient3 iniiati)3 *i (uplee pentru a 93(i o alt3 6or23 atunci c<nd cealalt3 (.a do)edit in6ructuoa(3. Adaptarea la cerinele colecti)it3ii pre(upune' a*adar' o )ia3 =n co2un ar2onioa(3. Copilul poate 6i u*or 63cut (3 (e adapteBe' at<ta ti2p c<t nu a adoptat o atitudine o(til3 6a3 de antura4ul (3u. Iar con6lictul =n interiorul 6a2iliei e(te e)ita8il doar dac3 educatorii =*i pot =n6r<na propria lor a(piraie c3tre putere' a*a =nc<t acea(ta (3 nu de)in3 o po)ar3 ap3(3toare pentru copil. Dac3 ei' de a(e2enea' au o 8un3 =nele9ere a deB)olt3rii copilului' )or putea e)ita apariia unor tr3(3turi de caracter unidirecionate' de9enerarea cura4ului =n i2pertinen3' a independenei =n e9oi(2 8rutal. ot a*a' )or putea (3 pre=nt<2pine trecerea de la adaptare la o a(cultare de (cla)' deter2inat3 de o autoritate care uBeaB3 de 2i4loace )iolente' caB =n care copilul (e =nc>ide =n (ine *i ocole*te ade)3rul' pentru c3 (e te2e de ur23rile (incerit3ii. C3ci con(tr<n9erea practicat3 ade(ea =n educaie e(te un procedeu te2erar *i deter2in3 cel 2ai ade(ea nu2ai o 6al(3 adaptare' a(cultarea o8inut3 cu de.a (ila 6iind doar una aparent3. C>iar dac3 ar aciona a(upra copilului' 2i4locit (au ne2i4locit' toate di6icult3ile i2a9ina8ile' totdeauna =n (u6letul ace(tuia )a r3B8ate un re6leA al (ituaiei 9enerale' lu<nd 6or2a core(punB3toare' 63r3 (piritul critic de ri9oare' 6ie pentru c3 copilul nu iB8ute*te acea(ta' 6ie pentru c3 adulii din prea42a copilului

1,0

1,,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

i9nor3 cu totul ace(te proce(e p(i>ice care au loc la copil' (au nu le =nele9. "ute2 cla(i6ica oa2enii *i alt6el' adic3 potri)it 2odului =n care =n6runt3 di6icult3ile. Opti2i*tii (unt acei oa2eni la care deB)oltarea caracterului ur2eaB3' =n an(a28lu' o direcie lip(it3 de ocoluri. Ei =n6runt3 cu cura4 toate 9reut3ile' 63r3 a le lua =n tra9ic. Au o (tator. nic3 =ncredere =n (ine *i =*i 6or2eaB3 cu u*urin3 o atitudine 6a)ora. 8il3 )ieii. Ei nu (unt pe(te 23(ur3 de pretenio*i' pentru c3 (e auto. e(ti2eaB3 =n c>ip 4udicio( *i nu (e (i2t 6ru(trai. #uport3 2ai u*or necaBurile dec<t ceilali' care totdeauna 93(e(c 2oti)e (3 (e con(i. dere (la8i *i neputincio*i. =n (ituaiile critice ei r32<n 6er2i =n con)in9erea c3 r3ul poate 6i =ndreptat. Opti2i*tii pot 6i recuno(cui *i dup3 a(pectul lor eAterior. Ei nu (e arat3 te23tori' )or8e(c de(c>i( *i li8er' 63r3 a (e 4ena. Ar putea 6i Bu9r3)ii pla(tic ca ni*te oa2eni care =*i =nt<2pin3 (e2enii cu 8raele de(c>i(e. ContacteaB3 cu u*urin3 pe ceilali *i (e =2priete. ne(c repede' pentru c3 nu (unt (u(picio*i. Vor8e(c cur(i)' inuta *i u28letul le (unt naturale. Ace(t tip nu (e =nt<lne*te dec<t rareori =n (tare pur3' aproape eAclu(i) =n pri2ii ani ai copil3riei. EAi(t3 =n(3 di6erite 9rade de opti2i(2 *i de (enin3tate' cu care ne pute2 declara 2ulu2ii. La polul opu( 93(i2 tipul pe(i2i*tilor' care pun cele 2ai di6i. cile pro8le2e peda9o9ice. #unt cei care' ca ur2are a e)eni2entelor *i i2pre(iilor din copil3rie' au r32a( cu un (enti2ent de in6eriori. tate' di6icult3ile de tot 6elul d<ndu.le (enBaia c3 )iaa nu e(te u*oa. r3. O dat3 intrat3 =n or8ita concepiei pe(i2i(te de(pre lu2e' ali2en. tat3 de trata2entul nedrept care li (e aplic3' pri)irea pe(i2i*tilor )a c3dea 63r3 =ncetare a(upra p3rilor =ntunecate ale )ieii. Mult 2ai con*tieni dec<t opti2i*tii cu pri)ire la 9reut3ile )ieii' ei =*i pierd le(ne cura4ul. Ade(ea' (u8 i2periul unui (enti2ent de incertitudine' caut3 un (pri4in'Mceea ce de o8icei (e 2ani6e(t3 =n eAterior prin i2po(i8ilitatea de a r32<ne (in9uri' ca =n caBul copiilor care =ncearc3 (3 (e a9ate de 6u(ta 2a2ei (au o (tri93 =ntr.una. De 2ulte ori ace(t (tri93t dup3 2a2a poate per(i(ta p<n3 la )<r(te =naintate. Circu2(pecia deo(e8it3 a ace(tui tip (e )3de*te =n atitudinea (a' care de cele 2ai 2ulte ori e(te (6ioa(3' te23toare' cal23' prudent

calculat3' pentru c3 2ereu (unt adul2ecate pericole. #o2nul )a 6i a9itat. =n 9eneral' (o2nul e(te un eAcelent in(tru2ent de 23(urare a 9radului de deB)oltare p(i>ic3 la o2. ul8ur3rile de (o2n (unt =ntotdeauna un (e2n de pruden3 *i incertitudine eAa9erate. E(te ca *i cu2 ace*ti oa2eni ar (ta tot ti2pul de paB3' ca (3 (e apere c<t 2ai 8ine contra o(tilit3ilor )ieii. #e poate )edea de aici' de a(e2enea' c<t de puin (t3p<ne(c pe(i2i*tii arta de a tr3i' c<t de puin =nele9 ei )iaa *i relaiile ei' c<t ti2p nu pot a)ea parte 23car de un (o2n 8un. Dac3 ar a)ea real2ente dreptate' atunci nu le.ar 6i per2i( (3 doar23. Dac3 )iaa ar 6i =ntr.ade)3r at<t de 9rea' atunci (o2nul ar 6i de 6apt un 6eno2en d3un3tor5. =n =nclinaia de a lua atitudine =2potri)a unor a(e2enea 6eno2ene naturale (e tr3deaB3 incapacitatea )ital3 a ace(tui tip. Uneori nu (e (e2naleaB3 tul8ur3ri de (o2n' ci alte 2ani6e(t3ri in(i9ni6iante' cu2 ar 6i 9ri4a ca u*a (3 6ie 8ine =nc>i(3' apariia =n )i( a unor >oi care (par9 ca(a etc. C>iar *i =n poBiiile pe care le ia =n ti2p ce doar2e e(te de recuno(cut ace(t tip. Ade(ea a(e2enea oa2eni (e (tr<n9 co)ri9 pe o pal23 de loc (au =*i tra9 plapu2a pe(te cap. "ornind de la un alt punct de )edere' pute2 cla(i6ica oa2enii =n a9re(ori *i a9re(ai. Atitudinea a9re(i)3 (e )3de*te' =nainte de toate' =n a2plitudinea 2i*c3rilor. Dac3 indi)iBii re(pecti)i (unt cura4o*i' cura4ul lor )a c3p3ta proporii' ei )oind (3.*i de2on(treBe lor =n*ile *i (3 le de2on(treBe *i altora c3 (unt capa8ili de 6apte 2ari. Ei =*i tr3deaB3 a(t6el pro6undul (enti2ent de in(ecuritate care' =n 6ond' =i (t3p<ne*te. Alii )or =ncerca (3 repri2e =n ei 8l<ndeea *i a6eciunea' care le apar drept (e2ne de (l38iciune. Ei )or )oi tot . deauna (.o 6ac3 pe 9roBa)ii' ade(ea cu o 9ro(ol3nie 6rapant3. ipul a9re(orului )a preBenta de 2ulte ori *i tr3(3turi cu2 (unt 8rutalitatea *i cruBi2ea. Dac3 =nclin3 (pre pe(i2i(2' ade(ea toate relaiile lor cu 2ediul (e (c>i283' ei ne=2p3rt3*ind preocup3rile celor din 4ur' ne(i2patiB<nd cu ace*tia *i opun<ndu.(e tuturor =n 2od o(til. Autoe(ti2area con*tient3 poate atin9e la ei un 9rad con(idera8il' 63c<ndu.i (3 (e u26le =n pene de 2<ndrie' aro9an3 *i in6atuare. Ei pot a6i*a o atare =n6u2urare' de parc3 ar 6i o8inut real2ente 2ari iB8<nBi. Dar 9ro(ol3nia cu care 6ac totul' (uper6icialit3ile lor' nu nu2ai c3 pertur83 )iaa =n co2un' ci la(3 (3 (e =ntre)ad3 c3 totul =n

1,G

1,+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

ei nu e(te dec<t o con(trucie arti6icial3' ridicat3 pe o te2elie ne(i. 9ur3 *i cl3tin3toare. A*a (e =n6irip3 atitudinea lor a9re(i)3' care (e 2enine c<t)a ti2p. DeB)oltarea ulterioar3 a unor a(e2enea oa2eni nu e(te lip(it3 de a(perit3i. #ocietatea o2enea(c3 nu e(te 6a)ora8il3 unor a(t6el de 6iine. %ie *i nu2ai prin 6aptul c3 *oc>eaB3' ei (e 6ac antipatici. "rin per2anentele lor (tr3danii de a o8ine (upre2aia' intr3 repede =n con6lict cu ceilali' =n (pecial cu to)ar3*ii de idei' la care ei (u(cit3 (piritul de concuren3. Viaa lor )a 6i un lan ne=ntrerupt de lupte' iar c<nd' cu2 e(te aproape de ne=nl3turat' (u6er3 =n6r<n9eri' ade(ea linia lor o6en(i)3 (e pr38u*e*te cu totul. Bat atunci repede =n retra9ere' =n(p3i2<ntai' =*i pierd tenacitatea *i nu2ai cu 2are 9reutate pot dep3*i (ta9narea. De a(e2enea' le e(te 9reu (3 2ai re)in3 =n pri2. plan. E*ecurile =ncep (3.*i pun3 pecetea pe eAi(tena lor *i e)oluia lor (6<r*e*te aproAi2ati) acolo unde =ncepe aceea a celuilalt tip' acela al oa2enilor care (e (i2t totdeauna atacai. Ace(t al doilea tip' al Ha9re(ailorI' include pe cei care' pentru a.*i dep3*i (enti2entul de (l38iciune' au adoptat nu linia atacului' ci pe aceea a anAiet3ii' a precauiei *i a la*it3ii. #i9ur c3 acea(t3 atitudine nu (e in(tituie 63r3 ca 2ai =nt<i (3 6i 6o(t ur2at3' 6ie *i pentru (curt3 )re2e' de linia pri2ului tip' pe care a2 de(cri(.o. HA9re(aiiI (unt cur<nd at<t de Bdro8ii de eAperiene ne6ericite *i tra9 din ace(tea concluBii at<t de (u28re' =nc<t iau le(ne dru2ul 6u9ii. Muli reu*e(c (3.*i a(cund3 lor =n*ile ace(te deBert3ri' proce. d<nd ca *i cu2 =n 6aa lor (.ar 6i de(c>i( o nou3 per(pecti)3' deo(e8it de 6ecund3. C<nd ei (e cu6und3 =n trecut' e)oc<nd din 8el*u9 a2in. tiri *i d<nd 6r<u li8er i2a9inaiei' de 6apt nu 6ac dec<t (3 (cape de o realitate care le apare a2enin3toare. Dac3 nu *i.au pierdut orice (pirit de iniiati)3' unii din ace*ti oa2eni pot reu*i (3 realiBeBe =n acea(t3 (ituaie lucruri care nu (unt lip(ite de utilitate pentru (ocie. tate. Cei care (e intere(eaB3 de p(i>olo9ia arti(tului' )or 93(i ade(ea ace(t tip printre arti*ti' care (e de(prind de realitate pentru a.*i cl3di o a doua lu2e =n i2a9inaie' =n i2periul ideilor' unde nu eAi(t3 nici un o8(tacol. Dar ace(te caBuri in de (6era eAcepiilor. Cei 2ai 2uli e*ueaB3. #e te2 de totul *i de toi' de)in ne(pu( de (u(picio*i *i (e a*teapt3 din partea celorlali doar la du*23nie. Din ne6ericire'

(ocietatea noa(tr3 6a)oriBeaB3 nu de puine ori acea(t3 atitudine *i cei care o adopt3 a4un9 (3 nu 2ai )ad3 =n(u*irile poBiti)e ale oa2e. nilor *i nici p3rile lu2inoa(e ale )ieii. O tr3(3tur3 de caracter 6rec)ent3 la ace*ti oa2eni e(te eAtraordinara deB)oltare a (piritului critic' per(picacitatea cu care (e(iBeaB3 i2ediat orice nea4un(. Ei (e eri4eaB3 =n 4udec3tori' 63r3 a 6i contri8uit cu ce)a =n 6olo(ul colecti. )it3ii. #unt eAclu(i) critici' =n)enin<nd =n per2anen3 cli2atul (ocial. #u(piciunea =i con(tr<n9e la o atitudine de eApectati)3' *o)3. itoare' =nainte de a.*i a(u2a o (arcin3' (unt 8<ntuii de =ndoial3' ter9i)er(eaB3' ca *i cu2 ar )oi (3 re(pin93 luarea deciBiei. Ca (3 ne repreBent32 =n c>ip (i28olic ace(t tip' ni.1 pute2 i2a9ina ca pe un o2 care =ntinde =n 6a3 2<inile pentru a (e ap3ra *i care uneori =*i =ntoarce oc>ii' ca pentru a nu 6i o8li9at (3 pri)ea(c3 =n 6a3 pri2e4dia. A(e2enea oa2eni au *i alte tr3(3turi antipatice. De re9ul3 oa2enii care nu au =ncredere =n ei =n*i*i =nclin3 (3 nu ai83 =ncredere nici =n ceilali. Acea(t3 atitudine (e a(ociaB3 =n(3 =n 2od ine)ita8il cu tr3(3turi ca in)idia *i B9<rcenia. IBolarea =n care ade(ea tr3ie(c arat3 c3 ei nu (unt di(pu*i nici (3 6ac3' nici (3 =2p3rt3*ea(c3 altora 8ucurii. Ade(ea 8ucuriile celorlali =i =ndurereaB3' ei (i2indu.(e de.a dreptul r3nii =n a2orul propriu. Unora dintre ei le reu*e*te de o8icei trucul de a (e (i2i (uperiori altora' a*a =nc<t e(te 9reu (3 le Bdruncini ace(t (enti2ent. =n dorina lor de a (e ar3ta (uperiori pot inter)eni (i232inte at<t de co2plicate =nc<t' la o pri23 pri)ire' (3 nu (e di(tin93 nici ur23 de o(tilitate.

5. DELIMI !RI %A`! DE VEC$EA &COAL! "#I$O. LOGIC!. Nu (e poate realiBa *i eAercita cunoa*terea o2ului 63r3 o orientare con*tient3 clar3. De o8icei (e ia un 2o2ent particular al deB)olt3rii p(i>ice *i' pornindu.(e de aici' (e =ncearc3 (ta8ilirea de tipuri' =n (cop de orientare. =n ace(t 6el' de eAe2plu' oa2enii ar putea 6i cla(i6icai' pe de o parte' =n cate9oria celor la care predo2in3 9<ndirea (au i2a9inaia' oa2eni prea puin =nclinai (3 inter)in3 acti) =n )ia3 *i care' de aceea' (unt 9reu de pu( la trea83' iar' pe de alt3 parte' =n cate9oria celor acti)i prin eAcelen3' care 2editeaB3 2ai puin *i 6ac 2ai puin apel la i2a9inaie' dar care (unt 2ereu ocupai' la8orio*i' an9renai =n )ia3. Ace(te tipuri u2ane eAi(t3

1GF

1G1

AL%RED ADLER

e6ecti). #ta8ilind ace(tea =n(3 a2 a4un9e la (6<r*itul cercet3rilor noa(tre' tre8uind (3 ne 2ulu2i2' cu2 6ace p(i>olo9ia (uper6lu3@' cu (ta8ilirea 6aptului c3 la unii (e deB)olt3 2ai puternic acti)itatea i2a9inati)3' iar la alii 6ora de aciune. Cu 9reu ne.ar putea (ati(. 6ace' dintr.o per(pecti)3 2ai lar93' a(e2enea reBultate. =n realitate' noi a)e2 ne)oie (3 ne 6ace2 o i2a9ine clar3 a(upra 2odului =n care (.a a4un( la acea(t3 (tare de lucruri' dac3 ea era nece(ar3 *i cu2 ar 6i putut 6i e)itat3 (au a2endat3. De aceea a(t6el de cla(i6ic3ri ar8itrare' 63cute dup3 criterii (uper6iciale' nu (unt utile pentru o cunoa*tere raional3 a o2ului' cu toate c3 a(e2enea tipuri =nt<lni2 2ereu. "(i>olo9ia indi)idual3 a (e(iBat direciile deB)olt3rii (tudiind co2porta2entul eApre(i) acolo unde e(te el de 93(it =n (tare iniial3' =n anii celei 2ai 6ra9ede copil3rii0. Ea a (ta8ilit c3 ace(t co2porta. 2ent eApre(i)' =n =ntre9ul (3u' poart3 6ie pecetea (enti2entului de co2uniune (ocial3 predo2inant' 6ie pe aceea a a(piraiei c3tre putere. Cu acea(ta p(i>olo9ia indi)idual3 (e )ede pe nea*teptate =n po(e(ia unei c>ei' cu a4utorul c3reia poate (3 analiBeBe *i (3 cla(i6ice cu de(tul3 preciBie pe 6iecare o2' 6ire*te 63c<nd uB =ntotdeauna de acel (pirit de pre)edere propriu p(i>olo9ului con*tient de 6aptul c3 opereaB3 =ntr.un do2eniu eAtre2 de )a(t *i de co2pleA. "re(upu. n<nd =ndeplinit3 acea(t3 condiie ele2entar3' o8ine2 un in(tru2ent de 23(ur3 care ne per2ite (3 (ta8ili2 dac3 un 6eno2en p(i>ic (e caracteriBeaB3 printr.o i2portant3 proporie a (enti2entului de co2uniune (ocial3' =n care nu (e a2e(tec3 dec<t =n 2ic3 23(ur3 a(piraia c3tre putere *i pre(ti9iu politic' (au dac3 nu cu2)a indi)idul cercetat are o natur3 a28iioa(3' care )rea (3.*i de2on(treBe (ie*i *i celor din 4urul (3u c<t de 2ult =i =ntrece el pe ceilali. "e acea(t3 8aB3 nu ne e(te 9reu (3 di(tin9e2 cu 2ai 2ult3 claritate o anu2it3 tr3(3tur3 de caracter' (3 ine2 (ea2a de ea' (.o =nele9e2 prin pri(2a unit3ii per(onalit3ii re(pecti)e *i' =n acela*i ti2p' di(. pune2 de 2i4loacele de a cla(i6ica un o2 *i de a aciona a(upra lui.

ZZZZZZZZZCUNOA&

EREA OMULUIZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

cine)a 9<nde*te' 6ora (au rit2ul proce(elor (ale interioare etc. Dac3 trece2 =n re)i(t3 eAplicaiile p(i>olo9ilor a(upra e(enei te2pera. 2entului' tre8uie (3 (pune2 c3' din cele 2ai )ec>i ti2puri' *tiina care eAa2ineaB3 )iaa p(i>ic3 nu a trecut dincolo de (ta8ilirea celor patru te2pera2ente. Cla(i6icarea oa2enilor =n oa2eni cu te2pera. 2ent (an9uin' coleric' 2elancolic (au 6le92atic =*i are ori9inea =n Grecia antic3 *i $ippocrate a 6o(t cel care le.a denu2it' pentru ca apoi (3 le preia ro2anii' p3(tr<ndu.(e p<n3 =n Biua de aBi =n p(i>olo9ie ca un principiu (acru *i )enerat ca atare. e2pera2entul (an9uin e(te atri8uit o2ului care 2ani6e(t3 o anu2it3 pl3cere de a tr3i' nu ia lucrurile =n tra9ic *i' cu2 (.a (pu(' nu la(3 u*or (3.i crea(c3 peri al8i' ale9<nd =n toate =2pre4ur3rile partea cea 2ai 6ru2oa(3 *i 2ai a9rea8il3 a lucrurilor' d<nd tri(teii ce e(te al tri(teii' dar 63r3 a (e l3(a do8or<t' 8ucur<ndu.(e de e)eni. 2entele 6ericite' dar 63r3 a a4un9e la eAce(e. AnaliBa detaliat3 arat3 c3 oa2enii aparin<nd ace(tui tip de te2pera2ent au o (3n3tate aproape per6ect3' ne*tir8it3 de (u6erine 9ra)e. De(pre celelalte trei tipuri nu (e poate 6ace aceea*i a6ir2aie. Colericul e(te =n63i*at' =ntr.o )ec>e para8ol3' ca un o2 care' 6urio(' arunc3 c<t colo o piatr3 care =i 8areaB3 dru2ul' pe c<nd (an9uinul trece lini*tit pe l<n93 ea. 3l23cind cele de 2ai (u( =n li28a4ul p(i>olo9iei indi)iduale' )o2 (pune c3 tipul coleric e(te acela la care a(piraia c3tre putere e(te at<t de inten(3 =nc<t el tre8uie totdeauna (3 6ac3 9e(turi a2ple' ade)3rate de2on(traii de 6or3' *i prin procedee a9re(i).rectilinii' (3.i ia pe toi cu a(alt. Odinioar3 ace(t te2pera2ent a 6o(t pu( =n le93tur3 cu (ecreia >epatic3 :8ila; *i (.a )or8it de te2pera2entul 8ilio(. &i a(t3Bi (e )or8e*te de(pre oa2eni care H)ar(3 6iereI ,. =n realitate' ei (unt oa2eni cu o 9e(ticulaie eAce(i)3' cu2 (e )ede la ei =nc3 din pri2a copil3rie' oa2eni care nu nu2ai c3 au un (enti2ent de 6or3' ci )or (3 *i.1 dea pe 6a3. Melancolicul la(3 o cu totul alt3 i2pre(ie. =n para8ola 2enio. nat3' el e(te de(cri( ca un o2 care' la )ederea pietrei' H=*i aduce a2inte de toate p3catele (aleI' e cuprin( de 9<nduri ne9re *i 6ace cale =ntoar(3. "(i>olo9ia indi)idual3 )ede =n ace(t tip o2ul 2ani6e(t *o)3itor' care nu e(te (i9ur c3 )a 8irui 9reut3ile *i c3 )a 2er9e =na. inte' 23(ur<ndu.*i cu 2are precauie pa*ii' 8ucuro( 2ai de9ra83 (3

@. EM"ERAMEN ELE &I #ECRE`IA ENDOCRIN!. Una din cele 2ai )ec>i di(tincii 63cute =n p(i>olo9ie cu pri)ire la 6or2ele de eApre(ie ale p(i>icului (e re6er3 la te2pera2ent. Nu e(te u*or de (pu( ce anu2e tre8uie (3 =nele9e2 prin te2pera2ent: )iteBa cu care 1G-

1G/

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(tea locului (au (3 (e retra93' dec<t (3 ri*te. E(te' a*adar' un o2 la care predo2in3 =ndoiala' care de o8icei =nclin3 (3 (e 9<ndea(c3 2ai 2ult la (ine dec<t la alii' a*a =nc<t nici ace(t tip nu are c3i de acce( la 2arile po(i8ilit3i ale )ieii. =l =2po)3reaB3 propriile (ale 9ri4i' 6iindu.i caracteri(tice retro(peciile (au intro(pecia. %le92aticul pare (tr3in de )ia3' 63r3 a tra9e concluBii deo(e. 8ite din i2pre(iile tr3ite' 63r3 a (e l3(a prea i2pre(ionat (au intere(at' 63r3 a depune nu *tiu ce e6orturi' pe (curt' e(te poate cel 2ai departe de )ia3. "rin ur2are' nu2ai (an9uinul poate 6i con(iderat un o2 ideal. re8uie ar3tat =n(3 c3 te2pera2entele nu (e =nt<lne(c dec<t eAtre2 de rar =n 6or2ele pure de(cri(e 2ai (u(: de cele 2ai 2ulte ori =nt<l. ni2 ni*te 2iAturi' ceea ce 6ace ca tipurile de6inite ca atare (3.*i piar. d3 )aloarea. #e =nt<2pl3' de a(e2enea' ca di6eritele te2pera2ente (3 treac3 unul =n altul' a*a =nc<t' de eAe2plu' un copil (3 6ie la =nceput coleric' 2ai t<rBiu 2elancolic *i (3 (6<r*ea(c3 prin a de)eni 6le92atic. C<t pri)e*te (an9uinul' tre8uie ar3tat c3 =n copil3rie el a 6o(t cel 2ai puin 8<ntuit de (enti2entul de in6erioritate' prea puin a6ectat de de6iciene or9anice *i n.a 6o(t =n9enunc>eat de eAcitaii puternice' a*a =nc<t (.a deB)oltat ar2onio(' iu8ind )iaa *i p3*ind =n ea cu =ncredere. Aici inter)ine *tiina' l32urindu.ne c3 te2pera2entul o2ului depinde de (ecreiile 9landelor endocrine G. Noile cercet3ri =n do2e. niul 2edicinei (e ocup3 de a*a.Bi(ele 9lande cu (ecreie intern3. Cele 2ai i2portante din ace(tea (unt tiroida' >ipo6iBa' cap(ulele (upra. renale' paratiroidele *i 9landele (eAuale :9onadele;. #unt 9lande lip(ite de canal eAcretor' (tructuri ti(ulare care =*i )ar(3 (ucul direct =n (<n9e. E(te a(t3Bi unani2 ad2i(3 concepia potri)it c3reia toate or9a. nele *i e(uturile corpului (unt in6luenate de ace(te (ecreii care' prin (<n9e' a4un9 la 6iecare celul3' produc<nd e6ecte de (ti2ulare *i deBintoAicare *i 6iind' deci' a8(olut nece(are =ntreinerii )ieii. Rolul H9landelor endocrineI nu e(te co2plet elucidat. =ntrea93 acea(t3 *tiin3 e(te =nc3 la =nceputurile (ale+ *i nu di(pune2 de date a8(olut poBiti)e =n ace(t do2eniu. Cu2 =n(3 (e pretinde c3 pe 8aBa ace(tora (e poate deter2ina o orientare p(i>olo9ic3' put<ndu.(e clari6ica

pro8le2ele caracterului *i te2pera2entului la oa2eni' (e i2pune (3 2ai (pune2 c<te)a cu)inte. E(te 2ai =nt<i nece(ar (3 eApri232 o te2ere (erioa(3. Dac3 ne a6l32 =n 6aa unui caB de =28oln3)ire real3' ca' de eAe2plu' 6uncio. narea de6icient3 a tiroidei' e(te de(i9ur eAact c3 =nt<lni2 *i 2ani. 6e(t3ri p(i>ice care par (3 in3 de te2pera2entul 6le92atic. Bolna)ii nu nu2ai c3 au un a(pect de 8u>3ial3' pielea deo(e8it de a(pr3 *i preBint3 tul8ur3ri =n cre*terea p3rului' ci (unt eAtraordinar de leni =n 2i*c3ri. #en(i8ilitatea lor p(i>ic3 e(te puternic di2inuat3 *i iniiati)a e(te (la83. Dac3 co2par32 >ipotiroidi(2ul cu tr3(3turile te2pera2en. tului 6le92atic' pe care =l de6ini2 ca atare 63r3 a putea (pune c3 a)e2 de.a 6ace cu o pierdere patolo9ic3 de (u8(tan3 din partea 9landei tiroide' )ede2 c3 ace(te caBuri nu (unt deloc a(e23n3toare' c3 a)e2 =n 6a3 ta8louri total di6erite. Deci (.ar putea (pune: pro8a8il c3 eAi(t3 =n (ecreiile pe care tiroida le )ar(3 =n (<n9e ce)a care contri8uie la o 6uncionare p(i>ic3 irepro*a8il3. Nu pute2 =n(3 2er9e at<t de departe =nc<t (3 identi6ic32 te2pera2entul 6le92atic cu de6icitul de (ecreie tiroidian3 =n (<n9e 1F. ipul patolo9ic al 6le92aticului e(te deci cu totul di6erit de acela pe care =l con(ider32 6le92atic =n )iaa de toate Bilele' ale c3rui te2pera2ent *i caracter (e deta*eaB3 de 6apt prin antecedentele p(i>olo9ice. Ace*ti 6le92atici' care intr3 =n di(cuie pentru noi' ca p(i>olo9i' nu (unt tipuri i2ua8ile *i ade(ea (unte2 (urprin*i de reaciile lor pro6unde *i )e>e2ente. =n 9eneral nu eAi(t3 6le92atici care (3 nu.*i dea =n petic *i )o2 con(tata nu o dat3 c3 ace(t te2pe. ra2ent nu e(te altce)a dec<t o 2a(c3 arti6icial3' un di(poBiti) de (i9uran3 pe care *i 1.a 63urit un o2 eAtre2 de i2pre(iona8il' inter. cal<ndu.1 =ntre d<n(ul *i lu2ea din a6ar3' 2od de a proceda pentru care are' pro8a8il' o =nclinaie ori9inar3' con(tituti)3. e2pera2entul 6le92atic e(te un 2ecani(2 de (i9uran3' o (oluie in9enioa(3 la pro8le2ele )ieii *i'=n ace(t (en(' 6ire*te' cu totul di(crepant3 6a3 de lentoarea 63r3 ro(t' ineria *i in(u6iciena unui o2 lip(it parial (au =n =ntre9i2e de 9landa tiroid3. Nu pute2 trece u*or pe(te acea(t3 o8(er)aie (e2ni6icati)3' c>iar dac3 (.ar a4un9e (3 (e de2on(treBe c3 au te2pera2ent 6le9.

1G5

1G@

AL%RED ADLER

2atic doar cei la care (.a do)edit o tul8urare patolo9ic3 a (ecreiei 9landei tiroide. Nu acea(ta e(te e(ena 6eno2enului' ci a)e2 aici de.a 6ace cu un =ntre9 6a(cicul de cauBe *i de (copuri' cu un =ntre9 co2pleA de 6unciuni or9anice *i de in6luene eAterioare' care 9ene. reaB3 2ai =nt<i un (enti2ent de in6erioritate or9anic3' de unde por. ne(c apoi tentati)ele indi)idului' dintre care una poate 6i prote4area' cu a4utorul unui te2pera2ent 6le92atic' a (enti2entului per(onali. t3ii' =2potri)a leB3rii ace(tuia. Cu alte cu)inte' ne re93(i2 aici =n 6aa unui tip de(pre care a2 2ai di(cutat' nu2ai c3 acu2 tre8uie (3 (peci6ic32 c3 pe pri2ul plan trec in6erioritatea or9anic3 a 9landei tiroide *i con(ecinele (ale' in6erioritate care deter2in3 (ituarea pe o poBiie 2ai 2ode(t3 =n )ia3 *i pe care acu2 =ncearc3 (3 o co2. pen(eBe printr.un arti6iciu p(i>ic' cu2 e(te nep3(area :da( ">le92a;. Concepia noa(tr3 (e con(olideaB3 dac3 lu32 =n con(iderare *i alte ano2alii ale (ecreiei endocrine *i eAa2in32 te2pera2entele Hcore(punB3toareI. EAi(t3 *i oa2eni la care (ecreia 9landei tiroide (e do)ede*te =n eAce(' ca =n caBul 8olii lui Ba(edoL. Din punct de )edere corporal' la a(e2enea 8olna)i (e o8(er)3 o inten(i6icare a acti)it3ii cardiace' =n (pecial o cre*tere a 6rec)enei pul(ului' ie*irea oc>ilor din or8ite' >ipertro6ierea 9landei tiroide' precu2 *i tre2ur3. turi 2ai 2ult (au 2ai puin per2anente ale =ntre9ului corp' =n (pecial ale 2<inilor. #e tran(pir3 cu u*urin3 *i ade(ea (ur)in tul8ur3ri di9e(ti)e' pro8a8il (u8 in6luena pancrea(ului. Bolna)ii (unt a9itai' ner)o*i *i (u6er3 ade(ea de (t3ri anAioa(e. %aa unei per(oane (u6erinde de 8oala lui Ba(edoL o6er3 a(pectul ne=ndoielnic al unui o2 anAio( =n cel 2ai =nalt 9rad. Cine )a 93(i =n(3 aici o identitate cu a(pectul p(i>olo9ic al anAiet3ii )a co2ite o 9ra)3 eroare. %aptele p(i>olo9ice o8(er)ate =n a(e2enea caBuri (unt' cu2 a2 *i 2enionat' (tarea de a9itaie *i o anu2it3 incapacitate pri)ind acti)it3ile (pirituale (au corporale' o (tare de (l38iciune' condiionat3 at<t pe plan or9anic' c<t *i pe plan p(i>ic. Dar co2paraia cu oa2enii care' =n a6ar3 de a9itaie' (u6er3 de o (tare de eAcitaie *i de anAietate' pune =n e)iden3 o 2are deo(e. 8ire. "e c<nd de(pre >ipertiroidieni' oa2eni cu o (ecreie tiroidian3 eAce(i)3' pute2 (pune c3 preBint3 6eno2enul unei intoAicaii cro.

"

CUNOA& EREA OMULUI

nice' (i2ilar cu (tarea de 8eie' (unt *i oa2eni care' pe l<n93 irita8i. litate' 2ani6e(t3 o ner38dare (peci6ic3 *i cad u*or prad3 an9oa(ei' a*a =nc<t' (ituaia 6iind cu totul alta' pute2 de)elopa antecedente p(i>ice. A*adar' a)e2 de.a 6ace doar cu analo9ii' pe c<nd ele2entele de plani6icare11 ' core(punB3toare caracterului *i te2pera2entului' lip(e(c. #e cu)ine (3 2enion32 *i alte 9lande cu (ecreie intern3. Caracteri(tice (unt raporturile dintre toate ace(te e)oluii 9landulare *i 9landele (eAuale. :A (e )edea *i Adler' #tudie ii8er die Minder. Lerti9Ceit )on Or9anen.; Acea(t3 con(tatare repreBint3 a(t3Bi un )erita8il principiu al cercet3rii 8iolo9ice' =n a*a 6el =nc<t nu eAi(t3 ano2alie a unei 9lande oarecare care (3 nu 6ie =n acela*i ti2p a(o. ciat3 cu ano2alii ale 9landelor (eAuale. =nc3 nu (.a identi6icat e(ena ace(tei interdependene' 8aBa care core(punde ace(tei in6eriorit3i. Dar nici re6eritor la ace(te 9lande nu pute2 )or8i de(pre in6luene p(i>ice' ta8loul la care a4un9e2 6iind acela pe care =l *i cunoa*te2' adic3 acela al unui o2 cu or9ane de6iciente' care =nt<2pin3 9reut3i =n ceea ce pri)e*te orientarea (a =n )ia3 *i' =n con(ecin3' )a recur9e la o 2uli2e de arti6icii p(i>ice *i (upape de (i9uran3. #.a creBut c3 (ecreia endocrin3 a 9landelor (eAuale in6luen. eaB3 =n (pecial caracterul *i te2pera2entul. Con(tat<ndu.(e =n(3 c3 ano2aliile (u8(tanei 9landelor (eAuale cu ur23ri 2ai i2portante nu (unt' =n 9eneral' 6rec)ente la o2' (.a tra( =n 2od nece(ar conclu. Bia c3' acolo unde eAi(t3 a(t6el de 6eno2ene patolo9ice' a)e2 de.a 6ace cu caBuri eAcepionale. Dat 6iind apoi 6aptul c3 (unte2 o8li9ai (3 ad2ite2 c3' =n realitate' nu eAi(t3 nici un a(pect al )ieii p(i>ice care (3 (e poat3 raporta direct la 6unciile 9landelor (eAuale' c3 nu eAi(t3 a(pecte care (3 reBulte dintr.o (ituaie deter2inat3 de raportul 9lande (eAuale.8oal3' =n(ea2n3 c3 *i aici ne lip(e*te 8aBa (olid3 pentru o 6unda2entare p(i>olo9ic3. Ceea ce pute2 (ta8ili e(te doar 6aptul c3 *i de la 9landele (eAuale e2an3 anu2ite i2pul(uri nece(are )ieii' i2pul(uri care pun 8aBele poBiiei copilului =n 2ediul (3u (pe. ci6ic' dar care pot pro)eni *i de la alte or9ane *i care nu conduc =n 2od nece(ar la o (tructur3 p(i>ic3 clar3 :CarlJle;. Cuno(c<nd c<t de delicat3 *i de di6icil3 (arcin3 e(te e)aluarea unui o2' 9re*elile =n acea(t3 pri)in3 put<nd a)ea con(ecine de.a

1G0

1G,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

dreptul deBa(truoa(e' (e i2pune (3 6or2ul32 o a)ertiBare: i(pita copiilor care )in pe lu2e cu de8ilit3i corporale con9enitale de a uBa de arti6icii (peciale' )iB<nd o deB)oltare p(i>ic3 particular3' e(te 2are' dar ea poate 6i =n )in(3. Nu eAi(t3 nici un or9an' 6ie el *i =ntr.o perpetu3 (tare de in6erioritate' care (3.1 con(tr<n93 pe un o2 la un co2porta2ent deter2inat. =l in(ti93 nu2ai' ceea ce e(te altce)a. "uncte de )edere ca acelea 2enionate 2ai (u( pot (3 per(i(te nu2ai pentru c3 ni2eni nu (.a 9<ndit (3 pun3 cap3t de la 8un =nceput di6icult3ilor =nt<2pinate =n deB)oltarea copiilor cu de6iciene or9a. nice' pentru c3 ace*tia (unt l3(ai (3 cad3 =n 9re*eli u*or de depi(tat *i' la drept )or8ind' (e a(i(t3 pa(i) la ace(t proce(' =n loc (3 (e inter)in3 pentru a 6a)oriBa o deB)oltare core(punB3toare. De aceea )a tre8ui (3 a)e2 9ri43 ca p(i>olo9ia de atitudine :"o(ition(. p(Jc>olo9ie;' =nte2eiat3 pe p(i>olo9ia indi)idual3' (3.*i p3(treBe drepturile (ale' =2potri)a preteniilor unei noi p(i>olo9ii de di(. poBiie :Di(po(ition(p(Jc>olo9ie;.

0. RECA"I ULARE. =nainte de a trece la eAa2inarea =n detaliu a tr3(3turilor de caracter' (3 recapitul32 (uccint punctele de )edere =n(u*ite p<n3 aici. Un principiu i2portant (e re6er3 la 6aptul c3 nu pute2 realiBa cunoa*terea o2ului pe 8aBa unui 6eno2en iBolat' de(prin( din co2pleAul de coneAiuni p(i>ice. E(te i2perio( nece(ar (3 co2pa. r32 *i (3 aduce2 la un nu2itor co2un cel puin dou3 6eno2ene' =ntre care (3 (e =ntind3 un inter)al de ti2p c<t 2ai lun9 po(i8il. Acea(t3 indicaie practic3 (.a do)edit 6oarte util3. Ea ne per2ite (3 cu2ul32 un 2ai 2are nu23r de i2pre(ii care' (upu(e unei e)alu3ri (i(te2atice' (e conden(eaB3 =ntr.o 4udecat3 2ai (i9ur3. Dac3 ne.a2 =nte2eia 4udecata pe un 6eno2en (in9ular' ne.a2 93(i =n aceea*i =ncurc3tur3 ca p(i>olo9ii *i peda9o9ii de alte orient3ri' re)enind la utiliBarea unor 2i4loace lar9 r3(p<ndite' a c3ror (terilitate a2 con(tatat.o nu o dat3. Dac3' di2potri)3' reu*i2 (3 o8ine2 c<t 2ai 2ulte puncte de (pri4in po(i8ile' le9<ndu.le apoi =ntre ele' a)e2 =n 6a3 un (i(te2 ale c3rui linii de 6or3 ne per2it (3 ne 6ace2 de(pre un o2 o i2pre(ie clar3 *i unitar3. Ne (i2i2 pe un teren (olid. %ire*te' pe 23(ur3 ce cunoa*te2 tot 2ai =ndeaproape un o2' apare nece(itatea de a ne 2odi6ica 2ai 2ult (au 2ai puin 4udecata 63cut3

de(pre d<n(ul. Oricu2' =nainte de orice inter)enie peda9o9ic3' e(te indi(pen(a8il (3 ne 6ace2 =n preala8il o i2a9ine a8(olut clar3 a o8iectului educaiei. A2 di(cutat' de a(e2enea' de(pre di6erite 2i4loace *i procedee de a a4un9e la un a(t6el de (i(te2 *i' =n ace(t (cop' a2 apelat la 6eno2ene a*a cu2 le 93(i2 =n noi =n*ine (au cu2 a2 dori ca ele (3 eAi(te la o2ul ideal. Mer9<nd 2ai departe' a2 cerut ca din ace(t (i(te2 ela8orat de noi (3 nu poat3 lip(i anu2ii 6actori' adic3 6actorii (ociali. Nu e(te (u6icient (3 con(ider32 6eno2enele )ieii p(i>ice pur *i (i2plu prin pri(2a indi)idului' ci tre8uie (3 le =nele9e2 =n coneAiunea lor cu )iaa (ocial3. =n cele ce ur2eaB3' 6or2ul32 un principiu de o 2are i2portan3 pentru con)ieuirea u2an3: caracte. rul unui o2 nu con(tituie niciodat3 pentru noi 8aBa unei 4udec3i 2orale' ci o cunoa*tere (ocial3 a 2odului =n care o2ul acioneaB3 a(upra 2ediului (3u *i (e raporteaB3 la ace(ta. Ur23rind acea(t3 (ucce(iune de idei' de(coperi2 dou3 6eno. 2ene 9eneral u2ane: unul e(te (enti2entul de co2uniune (ocial3' preBent pretutindeni' unindu.i pe oa2eni' con(tituind 6er2entul 2arilor realiB3ri ale culturii *i ci)iliBaiei. E(te unul din etaloanele pe care le.a2 aplicat 6eno2enelor )ieii p(i>ice *i care ne per2ite (3 deter2in32 inten(itatea (enti2entului de co2uniune (ocial3. Reu*i2 (3 ne 6ace2 o i2pre(ie pla(tic3 de(pre p(i>icul u2an dac3 *tii2 cu2 intr3 cine)a =n relaie cu (e2enii' cu2 =*i 2ani6e(t3 o2e. nia1/' 63c<nd.o )ie *i roditoare. =n (6<r*it' a4un9e2 7 iar ace(ta e(te cel de al doilea etalon de 4udecare a unui caracter 7 la con(tatarea c3 acele 6ore capa8ile (3 eAercite cea 2ai puternic3 in6luen3 ne9ati)3 a(upra (enti2entului de co2uniune (ocial3 (unt a(piraia c3tre putere *i c3tre (uperioritate. A)<nd ace(te dou3 puncte de (pri4in' =nele9e2 c3 deo(e8irile dintre oa2eni (unt condiionate de inten(itatea (enti2entului de co2uniune (ocial3 *i de a(piraia c3tre putere' 6actori care (e in6lu. eneaB3 reciproc. E(te un 4oc de 6ore a c3rui 2ani6e(tare )iBi8il3 e(te ceea ce nu2i2 caracter.

1G+

AL%RED ADLER

NO E
1 HetLa( Lie einen #c>ein de( Ge2ein(c>a6t(9e6u>lI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; /H(eine2 Mac>tBielI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; -H Oenn BLei nic>t da((el8e tun' (o Cann e( doc> da((el8e (einI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5Heine (c>3dlic>e Einric>tun9I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; @Hdie ti8ri9e "(Jc>olo9ieI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 0Hin den 6ru>e(ten Kind>eit(ta9enI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; ,HMen(c>en' denen die PGalle ii8ei9e>tQI' =n teAtul ori9inal' adic3 Hoa2eni pe care =i podide*te 6iereaI. :Nota trad.; GVeBi Kret(c>2er' C>araCter und e2pera2ent' Berlin' 1+/1. +Dup3 cu2 e(te cuno(cut' pri2a carte de endocrinolo9ie pe plan 2ondial a 6o(t cea intitulat3 #ecreiile interne :1+F+;' (cri(3 de C. I. "ar>on =n cola8orare cu M. Gold(tein. :Nota trad.; 1F%oarte departe =n acea(t3 direcie 2er9e L. Bruc3r care' =n a (a "(i>olo9ie :Editura de #tat' 1+5,;' (u(ine pur *i (i2plu c3 Hdatorit3 6unciilor 9landelor (ale endocrine' o2ul are o p(i>olo9ie indi)idual3' te2pera2ental3. Datorit3 6unciei 9landelor endocrine de(tinul 6iec3ruia nu (e a2e(tec3 *i nu e(te identic cu de(tinul altuia. %unciile (unt acelea*i' dar o doBare =n plu( (au =n 2inu( a (ecreiilor creeaB3 o indi)idualitate aparte' cu un de(tin propriu... Acea(ta =n(ea2n3 c3 o2ul (e na*te cu norocul (au nenorocul de a a)ea o 6uncionare nor2al3 (au anor2al3 a 9landelor endocrineI :p. 5F;. Acela*i autor' dup3 ce citeaB3 cartea lui Ger>ard OentB2er Deine $or2one' dein #c>icC(al' conc>ide (peculati): HNu 2ai (pune2 c3 (telele *i Beii pot (3 63urea(c3 de(tinul no(tru' ci (pune2 c3 2iracolul 6unciei 9landelor endocrine 63ure*te ace(t de(tin. Miracolul ace(tor 6uncii (e a(ea23n3 )oinei Beilor (au 2er(ului (telelor...' 63c<ndu.ne 6ericii (au ne6ericiiI :p. 51;. :Nota trad.; 11E(te )or8a de acea plani6icare =n care (e include a*a.nu2itul Hplan al )ieiiI :Le8en(plan; in)ocat de teoria adlerian3 a p(i>icului. :Nota trad.; 1/H(eine Mit2en(c>ilc>CeitI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

Capitolul II

R!#! URI DE CARAC ER DE NA UR! AGRE#IV!

1. VANI A EA :AMBI`IA;. De =ndat3 ce tendina de a (e pune =n )aloare de)ine predo2inant3' acea(ta deter2in3 o ten(iune cre(cut3 =n )iaa p(i>ic3' ceea ce 6ace ca o2ul (3.*i contureBe 2ai li2pede (copul de a o8ine putere *i (uperioritate' inten(i6ic<ndu.*i totodat3 aciunile =n ace(t (en(. Viaa (a de)ine un 6el de (peran3 a 2arelui triu26. Un a(e2enea o2 de)ine =n 2od nece(ar neo8iecti)' deoarece =*i pierde le93tura cu )iaa' 6iind =n per2anen3 preocupat de i2pre(ia produ(3 altora' de ceea ce 9<nde(c ceilali de(pre d<n(ul. Li8ertatea (a de aciune e(te a(t6el in>i8at3 la 2aAi2u2 *i =n caracterul (3u =*i 6ace loc cea 2ai r3(p<ndit3 tr3(3tur3' )anitatea. #e poate a6ir2a c3 nu eAi(t3 o2 la care )anitatea (3 nu 6ie pre. Bent3' 6ie *i doar (u8 o 6or23 puin pronunat3. &i dat 6iind 6aptul c3 nu te poi i2pune dac3 =i a6i*eBi o(tentati) )anitatea' de cele 2ai 2ulte ori acea(ta (e ca2u6leaB3' lu<nd di6erite =n63i*3ri. "oi 6i )anito( *i (u8 2a(ca unei anu2ite 2ode(tii. Un o2 poate 6i at<t de )anito( =nc<t (3 nu.i pe(e de 6elul =n care =l 4udec3 ceilali' (au' toc. 2ai =n )irtutea atitudinii (ale' (3.i capti)eBe *i (3 caute (3.i 6olo(ea(. c3 a)id =n pro6itul (3u. C<nd )anitatea dep3*e*te un anu2it 9rad' ea de)ine eAtre2 de periculoa(3. %3c<nd a8(tracie de 6aptul c3 =l con(tr<n9e pe o2 la tot 6elul de de2er(uri *i e6orturi inutile' care )iBeaB3 2ai 2ult aparena dec<t 6iinarea autentic3 *i care =l 6ace (3 (e 9<ndea(c3 2ai 2ult la (ine *i (3 nu in3 (ea2a dec<t' cel 2ult' de 6elul =n care e(te 4udecat

1+F

1+1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

de alii' )anitatea =l duce cu u*urin3 la pierderea contactului cu rea. litatea. Co2porta2entul (3u tr3deaB3 o lip(3 de =nele9ere a relaiilor interu2ane' =ndep3rtarea de )ia3' uitarea cerinelor ace(teia' a =ndatoririlor (ale de o2. Ca nici un alt )iciu' )anitatea e(te capa8il3 (3.1 (topeBe pe o2 de la orice deB)oltare (pontan3' dat 6iind c3 nu.1 6ace dec<t (3 (e 9<ndea(c3 =n per2anen3 care e(te' =n de6initi)' a)anta4ul (3u. De 2ulte ori oa2enii (unt =ncura4ai =n acea(t3 direcie' ter2e. nul )anitate (au tru6ie 6iind =nlocuit prin cel de a28iie' care (un3 2ai 6ru2o(. A*a (e 6ace c3 eAi(t3 o 2uli2e de oa2eni care declar3 cu 2<ndrie c3 ei (unt a28iio*i. Ade(ea (e 6olo(e*te *i ter2enul de HtenacitateI. Ace(t 2od de a proceda e(te accepta8il =n 23(ura =n care reBult3 )reun a)anta4 pentru colecti)itate. De re9ul3 =n(3 ace(te eApre(ii nu 6ac dec<t (3 a(cund3 o ne2aipo2enit3 )anitate. Vanitatea 6ace de ti2puriu din a(e2enea oa2eni nu ni*te par. teneri coreci' ci 2ai de9ra83 ni*te oa2eni care pun 8ee.n roate. C<nd ei =*i )3d ne(ati(63cut3 )anitatea' caut3 cel puin (3 6ac3 =n a*a 6el =nc<t ceilali (3 (u6ere. La copiii la care )anitatea e(te =n plin3 deB)oltare' ade(ea (e o8(er)3' atunci c<nd ei =*i )3d (erio( a2enin. at3 (ituaia' o puternic3 etalare a propriei )alori *i o de2on(traie de 6or3 pe (pinarea celor (la8i. `in de acea(ta *i caBurile de cruBi2e 6a3 de ani2ale. Unii' ce)a 2ai de2oraliBailor =ncerca (3.*i (ati(. 6ac3 )anitatea cu 6lecu*tee lip(ite de noi23 *i )or c3uta (3.*i 2ulu. 2ea(c3 tendina de a (e i2pune al3turi de 2arile arene ale 2uncii' pe c<te un teatru de operaii (ecundar' creat dup3 capriciul lor. #unt de 93(it aici cei care (e pl<n9 2ereu de po)ara )ieii' (u(in<nd c3 ceilali le (unt =ndatorai. Dac3 nu ar 6i 6o(t at<t de pro(t educai (au dac3 nu ar 6i inter)enit nu *tiu ce i2pa(uri' atunci ei (.ar a6la 7 pe c<t o a6ir23 ei 7 la loc de )aB3. Ca2 ace(tea (unt' =ntre altele' t<n9uirile lor. Ei 93(e(c =ntotdeauna preteAte pentru a nu (e (itua =n linia =nt<i a )ieii. =n )i(urile lor =n(3 =*i 63ure(c pururea i2a9ini care (3 le 2ulu2ea(c3 )anitatea. Oricine (e a6l3 =n prea42a lor (e (i2te' =n 9eneral' c<t (e poate de r3u. Ei (unt eApu*i =n cel 2ai =nalt 9rad criticii celor din 4ur. De o8icei )anito(ul (e (tr3duie*te (3.*i a8(ol)e propria per(oan3 de re(. pon(a8ilitatea oric3rui e*ec. El are totdeauna dreptate' iar ceilali nu'

pe c<nd =n )ia3 nu acea(ta e(te pro8le2a' ci aceea de a.i 6ace dato. ria cu2 (e cu)ine *i de a contri8ui la pro9re(ul 9eneral. =n loc de acea(ta' din 9ura )anito(ului auBi nu2ai c3in3ri *i 4u(ti6ic3ri. A)e2 aici de.a 6ace cu arti6iciile (piritului o2ene(c' cu =ncer. c3rile (ale de a.*i prote4a )anitatea =2potri)a a ceea ce o leBeaB3 *i de a.*i 2enine a(t6el intact (enti2entul (uperiorit3ii' ca ni2ic (3 nu.1 clatine. Ni (e ripo(teaB3 ade(ea c3 2arile realiB3ri ale u2anit3ii nu ar 6i a)ut loc 63r3 eAi(tena a28iiei. E(te =n(3 o aparen3 la 2i4loc' o 6al(3 per(pecti)3. Cu2 nici un o2 nu e(te lip(it de )anitate' de(i9ur c3 6iecare e(te =ntruc<t)a *i a28iio(. Dar cu (i9uran3 c3 nu acea(ta d3 orientarea *i nu acea(ta =i con6er3 6ora de a realiBa lucruri utile' lucruri care pot 6i 9enerate doar de (enti2entul co2uniunii (ociale. O oper3 de 9eniu nu e(te cu putin3 63r3 a 6i a)ut3 =n )edere' =ntr.un 6el (au altul' co2unitatea. O a(e2enea oper3 pre(upune =ntotdeauna o le93tur3 cu o8*tea' )oina de a.i pro2o)a intere(ele. Alt6el nu a2 reu*i (3.i atri8ui2 )reo )aloare. %3r3 =ndoial3 c3 )anitatea e(te o preBen3 (tin9>eritoare' in>i8itoare pe ace(t plan' iar in6luena ei poBiti)3 nu poate 6i 2are. =n cli2atul no(tru (ocial actual o lic>idare a )anit3ii e(te =n(3 irealiBa8il3. Cunoa*terea 6eno2enului con(tituie' totu*i' un a)anta4 prin ea =n(3*i. Cu acea(ta atin9e2 deodat3 punctul ne)ral9ic al (o. ciet3ii noa(tre' 6aptul c3 ea aduce dec3derea at<tor oa2eni' ne6eri. cirea lor pe toat3 )iaa' ace*ti oa2eni 93(indu.(e totdeauna toc2ai acolo unde apare nenorocirea. Oa2eni care nu (e 2ai aco2odeaB3 cu ceilali' care nu.*i 93(e(c locul =n )ia3' pentru c3 au alte o8i. ecti)e' ur23rind (3 par3 2ai 2ult dec<t (unt. =n 6elul ace(ta ei intr3 u*or =n con6lict cu realitatea' c3reia nu.i pa(3 de =nalta idee pe care cine)a *i.o 6ace de(pre (ine =n(u*i. A(e2enea oa2eni )or 6i cel 2ai 8ine a8ordai doar pe latura )anit3ii lor. =n toate 2arile co2plicaii pe care le.a cuno(cut o2enirea' e(te de 93(it ca 6actor 6unda2ental =ncercarea nereu*it3 a unora de a.*i (ati(6ace )anitatea. Un procedeu i2portant' la care pute2 recur9e atunci c<nd )re2 (3 a4un9e2 la de(ci6rarea unei per(onalit3i co2pleAe' e(te acela de a (ta8ili p<n3 unde 2er9e )anitatea (a' =ncotro (e orienteaB3 *i care (unt 2i4loacele de care uBeaB3. Acea(ta ne )a 6ace (3 de(coperi2 cu re9ularitate c<t

1+/

1+-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

de 2ult pre4udiciaB3 )anitatea (enti2entul de co2uniune (ocial3. Vanitatea *i (enti2entul de co2uniune (ocial3 (unt inco2pati8ile' =ntruc<t )anitatea nu (e poate (u8ordona principiului co2unit3ii. Vanitatea =n(3 =*i 93(e*te =n ea =n(3*i propriu.i de(tin. C3ci eAi(tena (a e(te =n per2anen3 *i lo9ic a2eninat3 de 6actori con. trari' care (e deB)olt3 de la (ine =n )iaa (ocial3' ca un ade)3r a8(olut c3ruia ni2ic nu i (e poate opune. Iat3 de ce (e con(tat3 c3 de ti2pu. riu e(te nece(ar ca )anitatea (3 (e a(cund3' (3 (e de9>iBeBe' (.o ia pe c3i ocolite' purt3torul ei ne=ncet<nd (3 re(i2t3 =ndoieli nelini*titoare pri)ind 6aptul dac3 el )a a4un9e (3 r3B8at3 )ictorio( prin )ia3' dac3 )a cuceri at<ta triu26 *i (tr3lucire c<t pare (3 cear3 (ati(6acerea )anit3ii (ale. &i pe c<nd el )i(eaB3 *i (peculeaB3 =n 6elul ace(ta' ti2pul trece. C<nd totul (.a du(' =n cel 2ai 8un caB el in)oc3 (cuBa c3 nu 2ai are nici un prile4 ni2erit de a trece la aciune. De o8icei un a(e2enea caB (e 2ani6e(t3 dup3 cu2 ur2eaB3: oa2enii cu pricina caut3 2ereu o poBiie pri)ile9iat3' in<ndu.(e de.o parte' pe po(t de o8(er)atori' (u(picio*i *i =nclin<nd (3.*i con(idere (e2enii drept ina2ici. Atitudinea lor )a 6i aceea de oa2eni care (e ap3r3 *i care (unt 9ata (3 (ar3 la 83taie. Ade(ea =i 93(i2 =2pot2olii =n du8ii' e2i<nd re6lecii pro6unde' care =nc<nt3 prin lo9ica lor i2peca8il3 *i =n care ei par (3 ai83 dreptate. =ntre ti2p =n(3 ei rateaB3 din nou actele e(eniale ale eAi(tenei lor' ata*a2entul 6a3 de )ia3' 6a3 de (ocietate' 6a3 de =ndatoririle ce le re)in. Dac3 pri)i2 2ai =ndea. proape' con(tat32 un a8i( de )anitate' dorina 6ier8inte de a.i dep3*i pe toi' re6lectat3 =n toate 6or2ele po(i8ile. Acea(ta (e 6ace (i2it3 =n atitudinea lor' =n 6elul de a (e =28r3ca' de a )or8i' de a (e purta cu (e2enii. "e (curt' din orice un9>i de )edere l.a2 pri)i' a)e2 =n 6aa oc>ilor un )anito(' care (e (ile*te (3 6ie 2ai (u( ca toi *i care' de cele 2ai 2ulte ori' nu (t3 (3.*i alea93 2i4loacele. Cu2 a(e2enea 2ani. 6e(t3ri nu (t<rne(c (i2patie *i cu2 )anito*ii' c<nd nu (unt pro*ti' prind repede de )e(te c3 au 9re*it intr<nd =n con6lict cu (ocietatea' ei 6ac tot ce pot (pre a (e aco2oda. E po(i8il atunci ca unii dintre ei (3 (e arate eAtraordinar de 2ode*ti' ne9li4<ndu.*i =n 8un3 23(ur3 a(pectul eAterior' pur *i (i2plu pentru a de2on(tra c3 nu (unt )ani. to*i. #e (pune c3 #ocrate' )3B<nd o dat3 pe un orator p3*ind la

tri8un3 =n >aine roa(e' i.a (tri9at: H inere atenian' )anitatea d3 a6ar3 prin toate 93urile oalelor taleRI Muli dintre ace*ti oa2eni (unt con)in*i c3 nu au nici u28r3 de )anitate. Ei au =n )edere doar aparenele' ne=nele9<nd c3 )ani. tatea Bace =n ad<ncuri. Ea (e poate 2ani6e(ta' de eAe2plu' =n =ncer. carea de a 2onopoliBa con)er(aia =n (ocietate' =n 4udecarea (ucce. (ului unei reuniuni' de c3tre )anito(' prin pri(2a 6aptului dac3 el a luat (au nu cu)<ntul acolo. Ali )anito*i nu apar =n 9eneral =n pri2. plan' 8a c>iar (e poate ca ei (3 nu ia(3 =n (ocietate *i (.o e)ite. Acea(t3 e)aBiune poate lua *i ea di6erite 6or2e. Dac3 e(te in)itat unde)a' )anito(ul nu (e duce' (e la(3 ru9at =n 2od (pecial' (au (o(e*. te cu =nt<rBiere. Alii nu apar =n (ocietate dec<t =n anu2ite condiii' (e arat3 eAtre2 de HeAclu(i)i*tiI =n aro9ana lor' (e u26l3 uneori =n pene. Alii' =n (c>i28' =*i )or 6ace un punct de onoare din a 6rec)enta orice (ocietate. #3 nu ne =n93dui2 (3 con(ider32 c3 a(e2enea 6eno2ene (unt 6leacuri lip(ite de i2portan3. Ele au r3d3cini pro6unde. =n realitate un a(e2enea o2 nu e(te prea util pentru )iaa (ocial3' 6iind 2ai de9ra83 =nclinat (.o tul8ure dec<t (.o (ti2uleBe. De(crierea co2plet3 a tuturor ace(tor tipuri u2ane ar cere 6ora poetic3 a 2arilor no*tri (criitori. =n caBul )anit3ii apare cu claritate acea linie directoare a(cen. (ional3 care arat3 c3 o2ul' 23cinat de (enti2entul in(u6icienei' *i.a 6iAat un (cop eAa9erat *i c3 el )rea (3 (e (itueBe dea(upra celorlali. #3 ne 6ie per2i( (3 pre(upune2 c3 o2ul la care )anitatea (e )ede c<t de colo nu are o prea 8un3 p3rere de(pre (ine' 6apt de care de cele 2ai 2ulte ori el nu e(te con*tient. De(i9ur' eAi(t3 *i oa2eni con*ti. eni de 6aptul c3 acea(t3 autoapreciere con(tituie punctul de pornire al )anit3ii lor. Dar acea(t3 cunoa*tere e(te prea puin lucru pentru ca ei (3.i poat3 da o =ntre8uinare 6ructuoa(3. Vanitatea =*i 6ace apariia 6oarte de)re2e =n )iaa p(i>ic3 a o2ului. La drept )or8ind' ea co2port3 totdeauna ce)a in6antil? aproape =ntotdeauna )anito*ii ni (e par copil3ro*i. #ituaiile care pot conduce la 6or2area ace(tei tr3(3turi de caracter (unt dintre cele 2ai di)er(e. Cutare copil (e crede de(con(iderat pentru c3' drept ur2are a unei educaii de6iciente' =l apa(3 ideea c3 e(te 2ic de (tatur3. La

1+5

1+@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

alii' un 6el de tradiie 6a2ilial3 )a 6a)oriBa deB)oltarea tru6iei. Din 9ura unor a(e2enea oa2eni ade(ea pute2 auBi c3 *i p3rinii lor a)eau o a(e2enea inut3 Hari(tocratic3I care tre8uia (3.i di(tin93 de ceilali. Ace(te a(piraii 9eneroa(e nu a(cund =n(3 dec<t tentaia de a (e (i2i un o2 cu totul eAcepional' alt6el dec<t ceilali' care (e tra9e dintr.o 6a2ilie Hc<t (e poate de 8un3I' nutrind tre8uine *i (i232inte (uperioare' ideea c3 e(te =n cel 2ai =nalt 9rad prede(tinat (3 (e 8ucure de pri)ile9ii. Re)endicarea de pri)ile9ii e(te aceea care =i deter2in3 orientarea' 2odul de a aciona *i 6or2ele de eApri2are. Dat 6iind =n(3 6aptul c3 )iaa 6a)oriBeaB3 prea puin deB)oltarea unor a(e2enea tipuri de oa2eni' 2uli dintre ei' )3B<ndu.(e 6ie du*23. nii' 6ie luai =n r<(' (e retra9 =n (ine' duc<nd o )ia3 de eAcentrici. At<t ti2p c<t (tau aca(3' unde ni2eni nu le cere (ocoteal3' ei pot per(i(ta =n iluBia lor' 8a c>iar (3 *i.o inten(i6ice' 9<ndindu.(e la tot ce ar 6i putut do8<ndi dac3 lucrurile (.ar 6i petrecut alt6el. "rintre ei (e 93(e(c ade(ea oa2eni 6oarte capa8ili' cu o cultur3 dintre cele 2ai =nalte. Dac3 *i.ar )alori6ica potenialul' ar o8ine realiB3ri i2por. tante. Ei a8uBeaB3 =n(3 de acea(t3 (ituaie nu2ai pentru a (e iluBiona. Condiiile pe care ei le pun (ociet3ii' pentru o acti)3 cola8orare' nu (unt ne=n(e2nate. Ei (u(in c3 odinioar3 li (.au pretin( lucruri irea. liBa8ile la acea )re2e (au pe care nu le.ar 6i putut realiBa dec<t pe o anu2it3 8aB3. EAi9ene 93l39ioa(e' c3rora nici cea 2ai puternic3 )oin3 nu le.ar 6i dat de cap3t' a*a =nc<t tre8uie (3 recunoa*te2 c3 nu a)e2 aici de.a 6ace dec<t cu (cuBe ne=nte2eiate' a)<nd e6ectul unui narcotic' ca (3 nu 2ai tre8uia(c3 (3 9<nde*ti la ocaBiile pe care le.ai pierdut. =n ace*ti oa2eni (e a(cunde 2ult3 du*23nie' ei 6iind =nclinai (3 ia u*or durerile altora' i9nor<ndu.le' a*a =nc<t odinioar3 2arele cuno(c3tor de oa2eni care era La Roc>e6oucauld a putut (3 6ac3 ur23toarea re2arc3: lor le e(te u*or (3 (uporte durerile altora. Ade. (ea o(tilitatea lor (e eApri23 =ntr.un (pirit critic a(cuit. Ei nu 93(e(c ni2ic 8un' au =ntr.una pe 8uBe Be6le2eaua *i do4ana' dau do)ad3 de =nc3p3<nare *i =2part o(<nde =n (t<n9a *i.n dreapta. =n le93tur3 cu acea(ta' e(te nece(ar (3 (pune2 c3 e(te prea puin doar (3 )eBi r3ul *i (3.1 conda2ni? (e i2pune (3 te =ntre8i =ntotdeauna ce ai de 63cut 6u =n(ui (pre a =28un3t3i (ituaia. Naturile )anitoa(e (e 2ulu2e(c.

=ntr.ade)3r' (3.i =nde2ne pe alii la trea83' arB<ndu.i cu acidul unei critici coroBi)e. Ei (unt eAperi =n acea(t3 2aterie. G3(i2 printre ei per(oane dotate cu o ironie dintre cele 2ai a(cuite *i cu o ui2itoare pro2ptitudine =n ripo(t3. Ca =n toate cele' e(te po(i8il ca ironia *i co28ati)itatea (3 duc3 la a8uBuri' la proa(te 2aniere (au' pe un plan poBiti)' la art3' cu2 e(te caBul 2arilor (atirici. Di(preul *i deni9ra. rea' pe care a(e2enea oa2eni le (upraliciteaB3' (unt =n caBul ace(tei tr3(3turi de caracter eApre(ia unui 6eno2en eAtre2 de r3(p<ndit' pe care noi =l nu2i2 tendina de de)aloriBare. Acea(ta arat3 care e(te de 6apt inta atacurilor )anito(ului: )aloarea' i2portana celorlali. El =ncearc3 (3 o8in3 (enti2entul (uperiorit3ii prin do8or<rea altora. Recunoa*terea unei )alori are a(upra (a e6ectul unei o6en(e per(o. nale. "ute2 di(tin9e aici' de a(e2enea' un (enti2ent de (l38iciune pro6und ancorat =n 6iina o2ului )anito(. Dat 6iind c3 ni2eni nu e(te (cutit de a(t6el de 2ani6e(t3ri' a2 putea prea 8ine (3 6olo(i2 ace(te cuno*tine pentru a ne aplica nou3 =n*ine o nor23 de co2porta2ent. Deoarece nu pute2 (t<rpi de la o Bi la alta tot ceea ce a (3dit =n noi o cultur3 de 2ii de ani' ar 6i de(i9ur un pro9re( dac3 )o2 =ncerca (3 ne 2ai le932 la oc>i *i nu ne )o2 2ai l3(a prad3 4udec3ilor care c>iar =n 2o2entul ur23tor (e do)e. de(c d3un3toare. Nu c3 a2 dori (3 de)eni2 oa2eni de o cu totul alt3 6actur3 (au (3 a)e2 de.a 6ace cu a(t6el de oa2eni' dar le9ea care ne 9u)erneaB3 ne cere (3 ne =ntinde2 2<inile unii altora' (3 ne a(ocie2 *i (3 cooper32. =ntr.o )re2e ca a noa(tr3' al c3rei i2perati) e(te cola8orarea' nu 2ai e(te loc pentru a(piraiile per(onale dictate de )anitate. oc2ai =ntr.o a(e2enea )re2e (e arat3 2ai necru3toare opoBiiile =n care (e i2plic3 oa2enii cu a(t6el de atitudini *i care e*ueaB3 eAtre2 de u*or' (6<r*ind prin a 6i co283tui (au co2p3ti2ii. #e pare c3 toc2ai =n )re2ea noa(tr3 )anitatea e(te deo(e8it de deBa)anta4oa(3' c3 ar tre8ui 23car (3.*i 93(ea(c3 6or2e 2ai atr3. 93toare pentru coninutul pe care =l are (au (3.*i a6le (ati(6acia =n concordan3 cu ceea ce e(te util pentru colecti)itate. Cu2 opereaB3 )anitatea' )o2 )edea din caBul pe care =l =n63i*32 2ai 4o(. O t<n3r3 6e2eie' care era cea 2ai 2ic3 dintre 6raii *i (urorile ei' 6u(e(e r3(63at3 =nc3 din lea93n. Ma2a' =ndeo(e8i' era 2ereu la c>ere2ul ei' =ndeplinindu.i orice dorin3.

1+0

1+,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

A*a (e 6ace c3 dorinele 6etiei' care era *i 6oarte pl3p<nd3' luar3 proporii ne23(urate. =ntr.o Bi ea a de(coperit c3 puterea pe care o eAercita a(upra celor din 4ur cre*tea atunci c<nd (e =nt<2pla (3 cad3 8olna)3. Cur<nd 8oala a =nceput (3 i (e par3 un lucru c<t (e poate de 8un. Ea n.a 2ai (i2it 6a3 de 8oal3 a)er(iunea pe care o au oa2enii (3n3to*i *i nu.i era deloc deBa9rea8il ca' din c<nd =n c<nd' (3 (e =28oln3)ea(c3. =n (curt ti2p a c3p3tat at<ta eAperien3 =n acea(t3 pri)in3 =nc<t (e putea =28oln3)i ori de c<te ori o dorea' =ndeo(e8i atunci c<nd )oia (3 o8in3 ce)a. Dar cu2 totdeauna a)ea ce)a de o8inut' pentru ceilali ea era de 6apt 2ereu 8olna)3. Ace(te 6or2e ale (enti2entului 8olii :KranC>eit(9e6u>l; (unt 6oarte 6rec)ente la copii *i la aduli' care' =n 6elul ace(ta' (i2t cu2 le cre*te in6luena' (itu<ndu.(e =n pri2.planul 6a2iliei' de unde eAercit3 o do2inaieM neli2itat3 a(upra celorlali. C<nd are de.a 6ace cu oa2eni (la8i' i2pre(iona8ili' ace(t procedeu cucere*te un c<2p lar9 *i' 6ire*te' )anito(ul =n)a3 nu2aidec<t (3 6ac3 din 9ri4a celorlali pentru propria.i per(oan3 un 2oti) de (a)uroa(3 (ati(6acie. "rocedeul poate 6i potenat =n 6el *i c>ip' ca de eAe2plu atunci c<nd =ncepi (3 6aci naBuri la 2<ncare' ceea ce =i poate aduce de(tule pro6ituri: lip(a de po6t3 de 2<ncare te 6ace (3 (l38e*ti' iar ceilali tre8uie (3.i o6ere tot (oiul de delicate(e. `i (e de(c>ide a(t6el po6ta de a a)ea 2ereu pe cine)a care (3.i (tea la di(poBiie. A(e2enea oa2eni nu (u6er3 (3 6ie l3(ai (in9uri. O atare poBiie (e cucere*te u*or dac3 te declari 8olna) (au inta unei a2enin3ri oarecare' ceea ce pe ceilali =i i2pre(ioneaB3' ca *i cu2 c>iar ei (.ar a6la =ntr.o (ituaie periculoa(3' p<ndii de o 8oal3 (au de nu *tiu ce alt3 nenorocire. C<t de capa8il e(te o2ul de o a(e2enea tran(punere e2patic3' ne.o arat3 )i(ele' unde ai i2pre(ia c3 tr3ie*ti aie)ea o anu2it3 (ituaie. A(e2enea oa2eni reu*e(c (3 in)oce at<t de 8ine (enti2entul 8olii' =nc<t nici )or83 nu poate 6i (3.i acuBi de 2inciun3' de pre63c3. torie (au de iluBie. Dup3 cu2 a2 *i ar3tat' din tran(punerea =ntr.o (ituaie poate reBulta un e6ect ec>i)alent cu acela o8inut =n caBul tr3irii =n realitate a (ituaiei cu pricina. Ace*ti oa2eni (unt =n (tare (3 )o2ite cu ade)3rat (au (3 2ani6e(te =n a*a 23(ur3 6rica' de parc3 ar (u6eri real2ente de 9rea3 (au' re(pecti)' (.ar 93(i real2ente =n pericol. De o8icei =n(3 ei (e dau de 9ol' tr3d<ndu.*i procedeele.

A(t6el' t<n3ra noa(tr3 6e2eie declara c3 de 2ulte ori o apuca =n a*a >al 6rica' Hde parc3 =n clipa ur23toare ar 6i tre8uit (3 6ie )icti2a unui atac apoplecticI. EAi(t3 oa2eni care =*i pot repreBenta at<t de )iu ace(te (t3ri =nc<t (3.*i piard3 cu ade)3rat ec>ili8rul' 63r3 a li (e putea i2puta c3 (i2uleaB3. Dac3 cine)a reu*e*te pe acea(t3 cale (3 repro. duc3 (i2pto2e de 8oal3 (au cel puin de dere9lare p(i>ic3' ceilali (e )or )edea o8li9ai (3 nu.1 piard3 din )edere' (3 6ie ateni cu el' (3.i intre =n )oie. Va (3 Bic3 (e 6ace apel la (enti2entul lor de co2uniune (ocial3. Iar cu acea(ta (e =nte2eiaB3 poBiia de 6or3 a unui a(e2enea 8olna). =n ace(te =2pre4ur3ri (e relie6eaB3 clar opoBiia 6a3 de le9ea eAi(tenei =n co2un' care pretinde o deplin3 con(ideraie 6a3 de (e2eni. Vo2 con(tata c3' de re9ul3' ace*ti oa2eni nu2ai cu 9reu pot lua parte la 8ucuriile *i necaBurile (e2enilor' c3 nu le e(te 9reu (3 le aduc3 pre4udicii' *i cu at<t 2ai puin le pot 6i de 6olo(. "oate c3' cu preul unor e6orturi 2aAi2e' 2o8iliB<ndu.*i toate re(ur(ele cul. turii *i educaiei =n co2un pri2ite' )or reu*i turul de 6or3 de a 6i =ntruc<t)a utili' (au' cu2 (e =nt<2pl3 cel 2ai ade(ea' (3 la(e cel puin i2pre(ia c3 (e intere(eaB3 =n 2od cu totul (pecial de )reunul dintre (e2eni. Alt2interi co2porta2entul lor nu are la 8aB3 altce)a dec<t e9oi(2 *i )anitate. A*a (t3teau lucrurile *i =n caBul pacientei noa(tre. Gri4a ei pentru ai (3i dep3*ea' =n aparen3' orice li2it3. A 6o(t de a4un( ca 2a2a (3.i aduc3 =ntr.o Bi 2icul de4un la pat cu o 4u23tate de or3 =nt<rBiere' pentru ca ea (3 6ie cuprin(3 de cea 2ai 2are =n9ri. 4orare. Nu (.a putut lini*ti 63r3 ca (oul ei (3 co8oare (3 )ad3 dac3 nu cu2)a 2a2ei i (.a =nt<2plat ce)a r3u. Acea(ta (.a o8i*nuit' cu ti2pul' (3 6ie de o punctualitate irepro*a8il3. Ca2 la 6el (.au petrecut lucrurile *i cu (oul ei' care' ca o2 de a6aceri' tre8uia (3 in3 (ea2a de clieni' de prieteni *i care' ori de c<te ori )enea aca(3 2ai t<rBiu de ora (ta8ilit3' =*i 93(ea 6e2eia a83tut3' de 2ulte ori 2oart3 de 6ric3' =ntr.o (tare de.a dreptul la2enta8il3' pl<n9<ndu.(e c3 a =ndurat cele 2ai =n9roBitoare c>inuri. =n a(e2enea (ituaie' el =n(u*i n.a putut 6ace altce)a dec<t (3 de)in3 punctual. "oate c3 2uli )or o8iecta c3' proced<nd a*a' 6e2eia acea(ta nu o8ine triu26uri prea 2ari. Dar (3 a)e2 =n )edere c3 procedeul ei con(tituie doar o 2ic3 parte dintr.un =ntre9' un HIa (ea2a RI

1+G

1++

AL%RED ADLER

aplicat tuturor relaiilor )ieii' c3 =n 6elul ace(ta ea are un rol de diri4or *i realiBeaB3 o dre(are a celorlali' c3' =n de6initi)' acea(t3 6e2eie e(te ani2at3 de o ne=n6r<nat3 (ete de do2inaie' a c3rei (ati(6acere =i 2ulu2e*te *i )anitatea. Dac3 re6lect32' acu2' c<te e6orturi =l co(t3 pe un a(e2enea o2 (3.*i i2pun3 )oina' =nele9e2 c3 pentru acea(t3 6e2eie un a(t6el de co2porta2ent a de)enit aproape o nece(itate. Ea nu ar putea tr3i lini*tit3 dac3 cu)intele ei nu ar 6i re(pectate punct cu punct *i necondiionat. De(i9ur c3 o con)ie. uire nu (e 8aBeaB3 doar pe punctualitatea celuilalt' dar o 2uli2e de alte raporturi (unt re9late prin acea(t3 conduit3 i2perati)3 a 6e2eii' care =*i (u(ine ordinele prin (t3rile (ale de anAietate. Ea (e arat3 at<t de =n9ri4orat3' =nc<t i (e 6ace =n 2od necondiionat pe )oie. A*adar' e(te e)ident' a purta a(t6el de 9ri43 altuia e(te un 2i4loc de a.i (ati(6ace propria )anitate. Acea(t3 atitudine 2er9e at<t de departe =nc<t pentru un o2 a4un9e (3 de)in3 2ai i2portant3 i2punerea propriei (ale )oine dec<t lucrul )oit. E(te ceea ce de2on(treaB3 caBul unei 6etie =n )<r(t3 de 0 ani' eAtraordinar de =nc3p3<nat3' care nu concepea (3 nu i (e =ndeplinea(c3 orice dorin3 i.ar li trecut prin cap *i care era cu totul p3trun(3 de a(piraia de a.*i do)edi puterea *i de a.i u2ili pe ceilali? ceea ce (e *i =nt<2pla totdeauna. Ma2a' care ar 6i 6o(t 8ucuroa(3 (3 (e a6le =n 8une raporturi cu d<n(a' nu2ai (3 6i *tiut Hcu2I' a 63cut o dat3 =ncercarea de a.i 6ace o (urpriB3 pl3cut3' aduc<ndu.i de(ertul 6a)orit *i adre(<ndu.i cu)intele: H"entru c3 *tiu c<t de 2ult =i place' iat3 c3 i l.a2 adu(I. %ata =n(3 a aruncat dulciu. rile pe podele' a 83tut din picior *i a (tri9at: H oc2ai pentru c3 2i le.ai adu(' nu le 2ai )reau' c3ci eu le )reau pentru c3 le )reauI. Alt3dat3 2a2a a =ntre8at.o ce ar )rea (3 ai83 la 9u(tare' ca6ea (au lapte? la care copilul (.a oprit =n u*3' 2ur2ur<nd a8(olut percepti8il: HDac3 Bice lapte' atunci 8eau ca6ea' iar dac3 Bice ca6ea' o (3 8eau lapteI. Era un copil care =*i eApri2a clar capriciile. #3 nu uit32 =n(3 c3 2uli nu.*i deB)3luie 9<ndurile =n 6elul ace(ta *i c3 poate =n 6iece copil Bace ce)a din acea tr3(3tur3 care =l =2pin9e (3 de(63*oare o eAtraordinar3 ener9ie pentru a.*i i2pune )oina' c>iar dac3 acea(ta nu.i aduce nici un 6olo( (au nu.i aduce dec<t pa9u83. E(te cel 2ai

CUNOA& EREA OMULUI

ade(ea caBul acelor copii care' =ntr.un 6el' di(pun de pri)ile9iul unei )oine proprii. OcaBii pentru eAer(area ace(teia nu lip(e(c =n Bilele noa(tre. Ur2area e(te c3 printre aduli 93(i2 2ult 2ai 2uli oa2eni care )or (3.*i i2pun3 propria )oin3' dec<t din cei care (e (tr3duie(c (3.*i a4ute aproapele. Muli (unt at<t de )anito*i =nc<t nu (unt capa. 8ili (3 dea cur( reco2and3rilor )enite din partea altora' c>iar dac3 e(te )or8a de lucrul cel 2ai de la (ine =nele( din lu2e *i c>iar dac3 e(te (pre propriul lor 8ine? (unt oa2eni care' =n orice con)er(aie' p<nde(c =ntr.una 2o2entul prielnic unei inter)enii =n contradic. toriu. #u8 pintenul )anit3ii' 2uli dintre ei (pun HnuI' c<nd ar tre8ui (3 (pun3 HdaI. "er2anenta i2punere a propriei )oine nu reu*e*te de 6apt dec<t =n cadrul 6a2iliei' *i nici aici =n toate caBurile. De o8icei aparin ace(tui tip oa2enii care' =n raporturile cu (tr3inii' o6er3 i2a9inea unei eAtraordinare a2a8ilit3i *i co2pleBene. Ce.i drept' ace(te raporturi nu (unt de durat3' cur<nd (unt =ntrerupte *i' de alt6el' nici n.au 6o(t dorite. Viaa 6iind =n(3 a*a cu2 e(te *i pun<ndu.i 2ereu pe oa2eni =n le93tur3 unii cu alii' nu rareori (e poate )edea c<te unul care c<*ti93 toate ini2ile' pentru ca apoi (3 le pun3 de =ndat3 pe toate pe 43ratic. Aproape =ntotdeauna ace*ti oa2eni tind (3 (e li2iteBe la cercul 6a2iliei. Era *i caBul pacientei noa(tre. Ca ur2are a a2a8ilit3ii pe care o 2ani6e(ta =n (ocietate' a 6o(t pre. tutindeni =ndr39it3. Dar ori de c<te ori ie*ea de aca(3' repede (i2ea ne)oia de a (e re=ntoarce. endina de a re)eni =n 6a2ilie *i.o tr3da =n di6erite c>ipuri. De cu2 ie*ea =n (ocietate' o apucau durerile de cap *i era ne)oit3 (3 plece aca(3. A(ta pentru c3' =n a6ara 6a2iliei' nu a)ea acela*i (enti2ent al (uperiorit3ii ei a8(olute. Dat 6iind 6aptul c3 6e2eia acea(ta nu.*i putea reBol)a pro8le2a ei )ital3' pro8le2a )anit3ii' dec<t =n 6a2ilie' tre8uia (3 (e =nt<2ple 2ereu c<te ce)a care (.o readuc3 aici' ce)a care' =n a6ara 6a2iliei' o tul8ura. Lucrurile au e)oluat p<n3 =ntr.acolo =nc<t' de 6iecare dat3 c<nd (e a6la printre (tr3ini' a)ea (t3ri de anAietate *i de a9itaie. Nu 2ai putea 2er9e la teatru *i' =n cur<nd' nici 23car pe (trad3 nu 2ai putea ie*i. Aici ea =*i pierdea (enti2entul c3 ceilali (e (upun )oinei (ale. #ituaia dup3 care 4induia ea nu (e 93(ea =n a6ara 6a2iliei *i =n (pecial nu pe (trad3. A*a (e eAplic3 a)er(iunea ei 6a3 de orice ie*ire de

/FF

/F1

AL%RED ADLER

aca(3' cu eAcepia caBurilor =n care era =n(oit3 de cine)a din H(uitaI (a. De 6apt acea(ta era pentru d<n(a (ituaia ideal3' care =i pl3cea: (3 ai83 oa2eni =n 4urul ei' care (3 (e ocupe =n per2anen3 de d<n(a. Dup3 cu2 a reie*it din cercet3ri' ace(ta era un *a8lon pe care.1 purta cu (ine din 6ra9eda copil3rie. Ea era cea 2ai 2ic3' 6ira)3 *i 8oln3)icioa(3 *i de aceea' 2ai 2ult dec<t ceilali copii' a tre8uit (3 6ie =ncon4urat3 de a6eciune. #.a co2pl3cut =n acea(t3 (ituaie de copil r3(63at *i ar 6i prelun9it.o pe toat3 )iaa' dac3 =n ace(t de2er( nu (.ar 6i lo)it de condiiile )ieii' cu care a intrat =n contradicie. Nelini*tea *i criBele (ale de anAietate' care erau at<t de )iolente =nc<t ceilali nu =ndr3Bneau (3 i (e =2potri)ea(c3' ade)ereau c3' =n reBol)area pro8le2ei )anit3ii (ale' ea (e an9a4a(e pe o cale 9re*it3. #oluia era 9re*it3' pentru c3 =i lip(ea )oina de a (e (upune condiiilor )ieii u2ane =n co2un. #i2pto2ele au 6o(t =n 6inal at<t de c>inuitoare' =nc<t (.a apelat la 2edic. A(t6el' =ncet.=ncet' ea a tre8uit (3.*i deB)3luie =ntre9ul plan de )ia3 pe care *i71 con(trui(e de.a lun9ul anilor. Au 6o(t de =n6r<nt 2ari reBi(tene' 9enerate de 6aptul c3' de*i (e adre(a(e 2edicului' =n 6orul ei interior nu era 9ata pentru o (c>i28are. Ar 6i acceptat cu dra93 ini23 per(pecti)a de a continua (3 do2ine =n 6a2ilie' 63r3 a 2ai 6i ur23rit3 pe (trad3 de (t3ri de anAietate. Era =n(3 i2po(i8il (3 ai una 63r3 cealalt3. #.a reu*it (3 i (e arate c3 e(te priBoniera propriului ei plan de )ia3 incon*tient' c3 )oia (3 (e 8ucure de a)anta4e' dar c3 =i era 6ric3 de deBa)anta4ele ace(tuia. EAe2plul de 2ai (u( arat3 c<t (e poate de li2pede c3 orice 9rad de )anitate eAa9erat con(tituie o po)ar3 pentru =ntrea9a )ia3' in>i83 deB)oltarea o2ului *i' =n 6inal' conduce la pr38u*ire. "ri)irea nu (e(iBeaB3 acea(t3 relaie' at<ta ti2p c<t e(te aintit3 doar a(upra a)anta4elor. De aceea at<ia oa2eni (unt con)in*i c3 a28iia' 2ai eAact )anitatea' e(te o =n(u*ire )aloroa(3' neo8(er)<nd c3 acea(t3 tr3(3tur3 =i 6ace pe oa2eni )e*nic ne2ulu2ii' r3pindu.le lini*tea *i (o2nul. #3 eApune2 *i un alt caB. Un 83r8at =n )<r(t3 de /@ de ani a)ea de (u(inut ulti2ele (ale eAa2ene uni)er(itare. Dar nu (.a preBentat' pentru c3 a4un(e(e la concluBia c3 pierdu(e orice intere( pentru ele. "rad3 unor (t3ri de (pirit din cele 2ai peni8ile' (.a (upu( unor auto.

CUNOA& EREA OMULUI

critici necru3toare' per(ecutat de 9<ndul c3 a a4un( un incapa8il. rec<ndu.*i =n re)i(t3 a2intirile din copil3rie' (.a oprit a(upra unor )e>e2ente repro*uri adu(e p3rinilor (3i' a c3ror lip(3 de =nele9ere a =n(e2nat o piedic3 =n calea deB)olt3rii (ale. Uneori' de a(e2enea' el nutrea 9<ndul c3 de 6apt oa2enii nu au nici o )aloare' *i c3 nu preBint3 intere( pentru d<n(ul. A(e2enea 9<nduri au (6<r*it prin a.1 =n(in9ura. &i aici tot )anitatea era 6ora i2pul(i)3 a(cun(3 care (t3tea la 8aBa co2porta2entului' 6urniB<ndu.i preteAte *i (u8ter6u9ii pentru a nu tre8ui (3 (e (upun3 pro8elor. A*adar' eAact =naintea eAa2enelor i.au )enit acele 9<nduri' d<ndu.i trac' o puternic3 a)er(iune' care =l reduceau la neputin3. oate ace(tea a)eau =n(3 pentru d<n(ul o i2portan3 deci(i)3. Din 2o2ent ce acu2 nu 2ai realiBa ni2ic' (enti2entul per(onalit3ii era (al)at. A)ea acu2 o pla(3 de (al)are' ca acro8aii de la circuri' put<nd (c3pa de critic3. #e putea con(ola cu ideea c3 e(te 8olna)' c3 un de(tin 2i(terio( =l 63cu(e incapa8il. Recunoa*te2 =n acea(t3 atitudine' care nu.i =n93duie o2ului (3 (e eApun3 ri(curilor' o alt3 6or23 a )anit3ii. Ea =l deter2in3 (3 6ac3 un )ira4' eAact =n 2o2entul =n care era pe cale (3 treac3 printr.o =ncer. care care (3.i ate(te aptitudinile. El (e 9<nde*te =n pri2ul r<nd la pre(ti9iul pe care un e*ec l.ar 6ace pierdut *i =ncepe a (e =ndoi de capacit3ile (ale. Iat3 (ecretul celor care nu.*i pot a(u2a ri(cul unei deciBii. Ace(tei cate9orii de oa2eni =i aparine pacientul no(tru. Din cele relatate de d<n(ul reie(e c3 a 6o(t de 6apt =ntotdeauna a*a. De 6iecare dat3 c<nd i (e i2punea (3 ia o >ot3r<re' d3dea =napoi' o(cila. "entru noi cei preocupai de (tudierea liniei directoare a de2er(u. rilor unui o2 acea(ta nu =n(ea2n3 altce)a dec<t a recur9e la 6r<ne' la (ta9nare. El era cel 2ai 2are *i (in9urul 83iat =ntr.o ca(3 cu patru 6ete *i' de a(e2enea' (in9urul (ortit (3 (tudieBe' capul lu2inat al 6a2iliei' ca (3 (pune2 a*a' =n care (e pu(e(er3 2ari (perane. at3l (3u nu =nceta(e deloc (3.i a<e a28iia' prorocindu.i ce )a de)eni' a*a c3 a4un(e(e repede (3 nu ai83 dec<t un (in9ur el =n 6aa oc>ilor: (3.i =ntreac3 pe toi. &i acu2 iat3.1 cuprin( de incertitudine' =ntre8<ndu.(e

/F/

/F-

AL%RED ADLER

dac3 )a putea realiBa toate cele ce =*i propu(e(e. Vanitatea 1.a (ilit (3 8at3 =n retra9ere. Vede2 cu2' =n deB)oltarea principiului a28iiei' al )anit3ii' Barurile cad de la (ine' 63c<nd i2practica8il dru2ul. Vanitatea intr3 =ntr.o contradicie in(olu8il3 cu (enti2entul de co2uniune' ni2e. rind =ntr.o 6und3tur3. Cu toate ace(tea' =nc3 din copil3rie' )anito*ii nu =nceteaB3 (3 lupte =2potri)a (enti2entului co2uniunii (ociale' =ncerc<nd (3.*i croia(c3 o cale proprie. Ei (ea23n3 cu o2ul care =n =ntoc2irea planului unui ora* (e la(3 9>idat de 6anteBie' ca apoi' colind<nd ora*ul' (3 )rea (3 93(ea(c3 6iecare edi6iciu acolo unde el 1.a localiBat pe planul (3u 8iBar. %ire*te c3 niciodat3 el nu 93(e*te ce dore*te *i =n)inuit3 e(te realitatea. Ca2 ace(ta e(te de(tinul o2ului )anito(' plin de ciud3enii. =n toate relaiile (ale cu (e2enii el =ncear. c3 (3.*i i2pun3 principiul' 6ie cu de.a (ila' 6ie prin )iclenie *i *iretlic. El p<nde*te 2ereu (3.i prind3 pe alii cu ocaua 2ic3 *i (3 le de2on. (treBe c3 au 9re*it. E(te 6ericit c<nd reu*e*te (3 arate 7 cel puin (3 *i.o arate (ie*i 7 c3 e(te 2ai de*tept (au 2ai 8un dec<t alii' =n ti2p ce ace*tia din ur23 nu prea iau (ea2a *i accept3 acea(t3 lupt3 inter2itent3' care duce 8a la )ictoria )anito(ului' 8a la =n6r<n9erea lui' dar care niciodat3 nu.i Bdruncin3 credina =n (uperioritatea *i dreptatea (a. Arti6icii ie6tine. =n 6elul ace(ta oricine =*i poate =nc>ipui ceea ce =i place. #e poate =nt<2pla' ca =n caBul =n care l.a2 eApu( 2ai (u(' ca un o2 (3.*i a8andoneBe deodat3 (tudiile o8li9atorii' (3 renune la a (e (upune =nelepciunii unei c3ri (au c>iar la un eAa2en prin care tre8uie (3 (e )eri6ice ade)3rata (tare a capacit3ilor (ale' de)enind pe deplin con*tient de 2ediocritatea (a. Din per(pecti)a 6al(3 din care pri)e*te el lucrurile' (ituaia cap3t3 proporii eAa9erate' totul =i apare ca *i cu2 =ntrea9a 6ericire a )ieii (ale *i =ntrea9a )aloare ar 6i pu(e =n 4oc. De aici acea ten(iune i2placa8il3' pe care ni2eni n.ar 6i =n (tare (.o (uporte. Orice alt3 con6runtare cap3t3 pentru d<n(ul proporiile unui e)eni2ent deo(e8it. %iecare alocuiune' 6iece cu)<nt (unt interpre. tate (au e)aluate de d<n(ul din punctul de )edere al propriului (3u triu26 (au al propriei (ale =n6r<n9eri. E(te o lupt3 ne(6<r*it3 care' 6ire*te' (e duce =n tiparul de )ia3 6iAat de )anitate' de a28iie *i

CUNOA& EREA OMULUI

or9oliu' )anito(ul =nt<2pin<nd =n per2anen3 noi di6icult3i' pe c<nd ade)3ratele 8ucurii ale )ieii =i (unt r3pite. "entru c3 ace(te 8ucurii nu le poi a)ea dec<t dac3 r3(punBi a6ir2ati) condiiilor pe care i le o6er3 )iaa. Dar c<nd cine)a procedeaB3 de.a.ndoa(elea' 8ar<ndu.*i calea (pre 8ucurie *i 6ericire' )a con(tata c3 tot ceea ce pentru alii =n(ea2n3 (ati(6acie *i (ucce( =n )ia3' lui =i e(te re6uBat. "e 6ondul (enti2entului (3u de 9randoare )a reu*i' =n cel 2ai 8un caB' (3 o8in3 (uperioritatea a(upra celorlali doar =n )i(' pe plan i2a9inar' dar niciodat3 *i =n nici un 6el =n realitate. C>iar dac3 ar reu*i )reodat3' (.ar 93(i de(tui oa2eni care (3 (e a2uBe pe acea(t3 te23' conte(t<ndu.i )aloarea. Ni2ic de 63cut =n acea(t3 pri)in3' pentru c3 ni2eni nu poate 6i con(tr<n( (3 recunoa(c3 (uperioritatea cui)a. =i r32<ne doar propria (a 4udecat3 de(pre (ine =n(u*i' o8(cur3 *i a8(olut incert3. A)<nd a(e2enea pretenii' e(te 9reu (3 o8ii (ucce(e reale (au (3 le 6ii de 6olo( (e2enilor. Nici un o2 nu ie(te 8iruitor =n 6elul ace(ta' ci con(tituie inta atacurilor *i e(te =n per2anen3 eApu( ri(cului de a 6i do8or<t. E(te ca *i c<nd o2ul ace(ta ar 6i o8li9at (3 par3 2ereu 23re *i (uperior. Alt6el (tau lucrurile atunci c<nd )aloarea unui o2 (e le9iti2eaB3 prin utilitatea pentru ceilali. =n ace(t caB )aloarea (a (e i2pune =n c>ip 6ire(c' *i c>iar dac3 e(te conte(tat3' conte(taia nu (t3 =n picioare. "er(oana re(pecti)3 poate 6i a8(olut lini*tit3' pentru c3 nu a 2iBat totul pe cartea )anit3ii (ale. E(enial3 pentru )anito( e(te orientarea e9ocentric3' per2anenta =ncercare de a.*i =n3la propria per(onalitate. =i (t3 =n caracter (3 r32<n3 =n eApectati)3 *i (3 =n>ae tot ce poate 6i =n>3at. Vanito(ului i (e opune tipul de o2 care de. 2on(treaB3 un (enti2ent de co2uniune (ocial3 deB)oltat *i care de.a lun9ul )ieii =*i pune =n 6orul (3u interior =ntre8area: ce pot eu daW Vo2 recunoa*te nu2aidec<t o enor23 di6eren3 de )aloare. A4un9e2 a(t6el la o concepie pe care popoarele au intuit.o cu toat3 certitudinea cu 2ii de ani =n ur23 *i pe care cu)<ntul 8i8lic o eApri23 dup3 cu2 ur2eaB3: 2ai 6ericit cel ce d3' dec<t cel ce ia. Dac3 2edit32 la (en(ul ace(tor cu)inte' care (unt eApre(ia unei eAtre2 de =ndelun9ate eAperiene a o2enirii' recunoa*te2 c3 aici e(te )or8a de o =nclinaie' anu2e =nclinaia de a da' de a (pri4ini' de a )eni =n a4utor' care aduce cu (ine ec>ili8rul' o ar2onie a )ieii p(i.

/F5

/F@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

>ice care (ea23n3 cu un dar al Beilor pentru cel care d3' pe c<nd cel =nclinat (3 ia r32<ne =n 2a4oritatea caBurilor ne(ati(63cut' )e*nic 6r32<ntat de 9<ndul ce ar 2ai putea el lua ca (3 6ie pe deplin 6ericit. Cu2 nu are niciodat3 oc>i pentru ne)oile altora *i cu2 6ericirea lui e(te (3 con(tate c3 alii (unt ne6ericii' =n con*tiina (a nu eAi(t3 loc pentru reconciliere *i pace. El dore*te ca toat3 lu2ea (3 (e (upun3 le9ilor ineAora8ile dictate de capriciul (3u' 4induie*te dup3 un alt cer dec<t cel care ne e(te dat' )rea (3 9<ndi2 *i (3 (i2i2 alt6el. =ntr.un cu)<nt' ne2ulu2irea *i lip(a (a de 2ode(tie (unt la 6el de 2on(tru. oa(e ca tot ce a2 93(it la el. =nt<lni2 la oa2eni *i alte 6or2e de 2ani6e(tare a )anit3ii' cu totul eAterioare *i pri2iti)e' ca la cei care (e =28rac3 =n a*a 6el =nc<t (3.*i dea i2portan3 (au ca la cei care eAa9ereaB3' =2popoon<n. du.(e ca ni*te 6il6iBoni' )oind (3 6ac3 (enBaie' (3 (tr3lucea(c3' =ntoc. 2ai ca oa2enii de 2ai de 2ult (au ca popoarele pri2iti)e care *i a(t3Bi =ncearc3 (3 (e di(tin93 =n ace(t 6el *i unde' de eAe2plu' un pri2iti) oarecare o )a 6ace pe 9roBa)ul purt<nd =n p3r o pan3 lun93 c<t toate Bilele. EAi(t3 o 2uli2e de oa2eni pentru care cea 2ai =nalt3 (ati(6acie e(te (3 (e =28race totdeauna 6ru2o(' dup3 ulti2a 2od3. E6i9iile *i di6eritele 8i4uterii pe care le poart3 ace*ti oa2eni deB)3luie' de a(e2enea' )anitatea lor? la 6el' de pild3' de)iBele pline de i6o(' e28le2ele 8elicoa(e (au ar2ele' care la pri2iti)i erau de(. tinate (3.1 8a9e =n (periei pe du*2an. #au 6i9urile cu (e2ni6icaie erotic3' =ndeo(e8i la 83r8ai' ori de(ene' cu2 (unt tatua4ele etc' care =i =nc<nt3 pe 6ri)oli. oate ace(tea =i 6ac (3 (i2t3 o a28iie ne23(urat3'o )oin3 de a (e i2pune' 6ie *i prin neru*inare. "entru c3 unii oa2eni cred c3 o a(t6el de co2portare i2pudic3 le con6er3 23reie *i (uperioritate. Alii au acea(t3 (enBaie atunci c<nd (e arat3 duri' in(en(i8ili' in. 6leAi8ili (au i2penetra8ili. Uneori acea(ta poate (3 nu 6ie dec<t o aparen3' pe c<nd =n realitate ace*ti oa2eni (unt 2ai 2ult e2oti)i dec<t 8rutali *i de un ca)aleri(2 9ro8ian. =ndeo(e8i la 83iei =nt<l. ni2 ade(ea un (oi de in(en(i8ilitatea atitudine o(til3 6a3 de 2ani. 6e(t3rile 9enerate de (enti2entul de co2uniune (ocial3. Cel 2ai r3u lucru pe care l.a2 putea 6ace ar 6i (3 apel32 la (enti2ente =n caBul oa2enilor (t3p<nii de o a(t6el de )anitate *i care cu dra93 ini23 =i

6ac pe ceilali (3 (u6ere. Ar 6i (3 nu 6ace2 dec<t (3.i =nt3r<t32 (3.*i inten(i6ice *i 2ai 2ult atitudinea re(pecti)3. =n a(e2enea caBuri )ede2 de o8icei pe c<te cine)a' de eAe2plu p3rinii' inter)enind cu ru932ini' in)oc<nd propria lor durere =n 6aa unei 6iine care =n 6aa durerii altuia nu 6ace dec<t (3 ai83 (enti2entul (uperiorit3ii (ale. A2 *i ar3tat c3 )anit3ii =i place (3 (e de9>iBeBe. #pre a.i putea do2ina pe alii' )anito*ii (unt ne)oii (3.i atra93 =n pla(a lor' (3.i 6a(cineBe. #3 nu ne l3(32 deci i2ediat captai *i indu*i =n eroare de a2a8ilitatea' de 9e(turile a2icale *i de a)an(urile unui o2' pentru c3 deodat3 (e poate )3di c3 (u8 acea(t3 2a(c3 a)e2 de.a 6ace cu un a9re(i) care (e (tr3duie*te (3 le i2pun3 celorlali )oina (a. C3ci pri2a 6aB3 a unei a(e2enea 83t3lii con(t3 toc2ai =n a.i da ad)er(a. rului iluBia (ecurit3ii *i =n a.1 =28ro8odi at<t de 8ine =nc<t ace(ta (3 renune la orice (pirit de pre)edere. =n acea(t3 pri23 6aB3' a a8ord3rii prietene*ti' poi 6i le(ne tentat (3 creBi c3 ai de.a 6ace cu un o2 ani2at de (enti2entul co2uniunii (ociale. Dar actul al doilea' care ur2eaB3' ne arat3 c3 ne.a2 =n*elat. #unt oa2eni de(pre care (e (pune' pe 8un3 dreptate' c3 decepioneaB3' c3 au dou3 (u6lete. De 6apt au unul (in9ur' care la =nceput (e arat3 a2a8il' iar =n continuare 8elico(. Acea(t3 atitudine iniial ade2enitoare' in(inuant3' poate 2er9e at<t de departe =nc<t (3 de)in3 un 6el de capcan3 de (u6lete. Ace*ti oa2eni la(3 i2pre(ia unui (pirit de (acri6iciu ne2aipo2enit' care aproape de la (ine =i poate duce la triu26. Ei pot (3 peroreBe pe te2a celui 2ai pur u2anitari(2 *i aparent (3.1 ilu(treBe prin 6apte. Dar de cele 2ai 2ulte ori o )or 6ace =ntr.o 2anier3 at<t de de2on. (trati)3 =nc<t un cuno(c3tor de oa2eni )a 6i pre)3B3tor. Un (peciali(t italian =n p(i>olo9ie cri2inali(t3 (pune: HC<nd atitudinea ideal3 a unui o2 dep3*e*te o anu2it3 23(ur3' c<nd 8un3tatea *i o2enia (a iau 6or2e (urprinB3toare' e(te caBul (3 6i2 cu totul 83nuitoriI. %i. re*te c3 (e cu)ine (3 trat32 cu pruden3 acea(t3 interpretare' dar nu (e poate (3 nu recunoa*te2 c3 ea e(te =nte2eiat3 din punct de )edere teoretic *i practic. &i Goet>e =28r3i*eaB3 acea(t3 concepie =n una din epi9ra2ele (ale )eneiene' unde (pune: HLa treiBeci de ani orice entuBia(t 23 r3(ti9ne*te. Dar de =ndat3 ce lu2ea o cuno*ti' e(crocul nu i (e 2ai pare un *u9u83I.

/F0

/F,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

=n 9eneral' ace(t tip de o2 )a 6i' de cele 2ai 2ulte ori' le(ne de recuno(cut. Nu ne plac lin9u*elile' ele (unt re(pin93toare *i ne pune2 repede =n 9ard3 6a3 de cei care le practic3. A28iio*ii ar tre8ui 2ai de9ra83 con(iliai (3 nu 2ai recur93 la a(e2enea 2i4loace. Cunoa*te2' din pri2a parte a c3rii' (ituaiile care pot conduce la e*ecuri =n deB)oltarea p(i>ic3. Di6icult3ile de ordin peda9o9ic con(tau =n aceea c3' =n a(e2enea caBuri' a)e2 de.a 6ace cu copii care au o atitudine a9re(i)3 6a3 de cei din 4urul lor. Dac3 educatorul =*i cunoa*te =ndatoririle (ale' =nte2eiate pe lo9ica )ieii' nu a)e2 po(i8ilitatea (3 6ace2 o8li9atorie *i pentru copil acea(t3 lo9ic3. #in9ura (oluie ar 6i (3 e)it32 pe c<t po(i8il (ituaia con6lictual3' cel 2ai 8un lucru 6iind acela de a.1 trata pe copil nu ca o8iect' ci ca (u8iect' ca pe un (e2en cu drepturi a8(olut e9ale' ca pe un ca2arad. Atunci nu (.ar 2ai =nt<2pla at<t de u*or ca' datorit3 unui (enti2ent de opri2are *i retractilitate' copiii (3 adopte o poBiie a9re(i)3' care =n (ocietatea noa(tr3 9enereaB3 =n c>ip auto2at o 6al(3 a28iie care' la r<ndu.i' (e a2e(tec3 =n proporii di6erite =n toate 9<ndurile' aciunile *i tr3(3turile noa(tre de caracter' deter2in<nd de re9ul3 o =n3(prire a )ieii *i duc<nd uneori la cele 2ai 9ra)e co2plicaii' la e*ecuri *i c>iar la pr38u*irea per(onalit3ii. %apt c<t (e poate de (e2ni6icati)' 8a(2ele' acele iB)oare din care noi toi eAtra9e2 =n pri2ul r<nd cuno*tine de(pre o2' ne o6er3 o 2uli2e de eAe2ple care ne arat3 ce e(te )anitatea *i ce pri2e4dii a(cunde ea. #e cu)ine (3 2enion32 aici =n 2od deo(e8it un 8a(2 care ne =n63i*eaB3 =ntr.o 2anier3 dra2atic3 2ani6e(tarea ne(t3p<. nit3 a )anit3ii *i pr38u*irea care =i ur2eaB3 =n 2od auto2at. E(te 8a(2ul lui Ander(en intitulat Urciorul cu oet. Un pe(car arunc3 =napoi =n ap3 un pe*te *i ace(ta' =n (e2n de recuno*tin3'=i =n93duie pe(carului (3.*i eApri2e o dorin3. Dorina i (e =2pline*te. Dar ne)a(ta pe(carului' o a28iioa(3 )e*nic ne2ulu2it3' )rea (3 6ie 8a conte(3' 8a re9in3' *i c>iar Du2neBeu' tri2i<ndu.*i 2ereu 83r8atul la pe*te care' la ur23' eAa(perat de ulti2a dorin3' nici nu 2ai )rea (3 aud3 de pe(car. E)oluia a28iiei nu cunoa*te li2ite. E(te intere(ant de o8(er. )at cu2' at<t =n 8a(2e' c<t *i =n realitate' =n )iaa p(i>ic3 =n6ier8<n.

tat3 a )anito(ului' a(cen(iunea a(piraiei c3tre putere poate a4un9e p<n3 la idealul identi6ic3rii cu di)initatea. Nu tre8uie (3 c3ut32 prea =ndelun9 ca (3 de(coperi2 c3 un a(e2enea o2 7 cu2 (e =nt<2pl3 =n caBurile cele 2ai 9ra)e 7 (e co2port3 ca *i cu2 ar 6i Du2neBeu (au i.ar ine ace(tuia locul' 6ie concepe deBiderate *i =*i 6iAeaB3 (copuri a c3ror realiBare ar ur2a (3.1 tran(6or2e =ntr.un Beu. Ace(t 6eno2en' al a(piraiei la (i2ilitudinea cu Du2neBeu' e(te punctul eAtre2 al tendinei de a dep3*i li2itele propriei per(onalit3i. =n Bilele noa(tre 6aptul e(te deo(e8it de 6rec)ent *i de 2ani6e(t. oate a(piraiile *i intere(ele care (e 9rupeaB3 =n 4urul (piriti(2ului *i telepatiei tr3deaB3 oa2eni ner38d3tori (3 ia(3 din li2itele condiiei u2ane' care =*i atri8uie puteri pe care oa2enii nu le au' care )or (3 (e ridice uneori dea(upra ti2pului' ca' de eAe2plu' atunci c<nd =ncearc3' dincolo de ti2p *i (paiu' (3 intre =n le93tur3 cu (piritele celor 2ori. Dac3 apro6unda2 in)e(ti9aiile noa(tre' con(tat32 c3 o 8un3 parte dintre oa2eni =nclin3 (3.*i a(i9ure cel puin un loc*or l<n93 Du2neBeu. EAi(t3 =nc3 un 2are nu23r de *coli =n care edu. caia are drept ideal (3.1 6ac3 pe o2 a(e2enea lui Du2neBeu. Ace(ta era' odinioar3' idealul (upre2 al educaiei reli9ioa(e. Nu ne poate dec<t =n9roBi ceea ce a reBultat de pe ur2a unei a(t6el de educaii *i (e i2pune (3 c3ut32 un ideal 2ai o2ene(c. E(te =n(3 u*or de =nele( c3 tendina cu pricina are r3d3cini ad<nci =n 6iina u2an3. %3c<nd a8(tracie de te2eiurile p(i>olo9ice' un rol i2portant =l are aici 6ap. tul c3 o 2are parte din o2enire =*i tra9e pri2ele (ale cuno*tine de(pre e(ena o2ului din acele cu)inte ale Bi8liei care (pun c3 o2ul a 6o(t creat Hdup3 c>ipul lui Du2neBeuI' ceea ce la(3 =n (u6letul copilului o i2pre(ie puternic3 *i ade(ea plin3 de 9rele ur23ri. %i. re*te c3 Bi8lia e(te o oper3 (uper83 care' de =ndat3 ce cine)a *i.a 2aturiBat =nele9erea' )a 6i citit3 cu ad2iraie. Dar dac3 )re2 (3 le.o 6ace2 cuno(cut3 copiilor' atunci tre8uie (3 le o6eri2 cel puin un co2entariu adec)at' prin care (3.i =n)332 (3 6ie 2ode*ti' (3 nu.*i atri8uie nici un 6el de 6or3 2a9ic3 *i (3 nu cread3 c3 totul *i toate li (e pot (upune pentru c3 ei ar 6i' c>ipurile' creai dup3 c>ipul lui Du2neBeu. =nrudit =ndeaproape cu acea(t3 (ete de di)iniBare *i 6oarte r3(p<ndit e(te idealul de(cri( =n 8a(2ul `ara tr<ntorilor' unde toate

/FG

/F+

AL%RED ADLER

dorinele a4un9 (3 (e =ndeplinea(c3. De(i9ur' copiii nu cred aproape niciodat3 c3 a(e2enea i2a9ini de po)e(te ar repreBenta realitatea. Dar dac3 ne 9<ndi2 la intere(ul ne23r9init al copiilor pentru 2a9ie' e(te =n a6ar3 de orice =ndoial3 c3 ei )or 6i cel puin i(pitii (3 eAplo. reBe 2ai pro6und =n acea(t3 direcie. Ideea 2a9iei *i a in6luenelor 2a9ice a(upra altora e(te 6oarte puternic3 *i ade(ea nu e a8andonat3 nici la ad<nci 83tr<nee. =ntr.un 6el' poate c3 nici un o2 nu e(te (cutit de a(e2enea idei. M3 9<nde(c' de pild3' la credina unora c3 6e2eia ar eAercita o in6luen3 2a9ic3 a(upra 83r8atului. #e 2ai 93(e(c =nc3 de(tui 83r8ai care (e co2port3 =n a*a 6el de parc3 (.ar a6la (u8 =nr<urirea puterilor 2a9ice ale partenerei lor de )ia31. Acea(ta ne a2inte*te de )re2ea c<nd acea(t3 credin3 era =nc3 2ult 2ai r3(p<n. dit3' c<nd' (u8 cele 2ai ne=n(e2nate preteAte' o 6e2eie ri(ca (3 6ie acuBat3 c3 e(te )r34itoare (au Bripuroaic3' ceea ce a 63cut ca Europa =ntrea93 (3 tr3ia(c3 un co*2ar ce a l3(at ur2e ad<nci =n i(toria (a. C3ci dac3 ne 9<ndi2 c3 un 2ilion de 6e2ei au c3But 4ert63 ace(tei iluBii' atunci nu pute2 )or8i pur *i (i2plu de r3t3ciri lip(ite de i2portan3' ci le pute2 co2para doar cu proce(ele Inc>iBiiei (au cu r3B8oiul 2ondial. "e ur2ele a(piraiei de a 6i a(e2enea lui Du2neBeu' =nt<lni2 6eno2enul (ati(6acerii tre8uineireli9ioa(e=ntr.un 2od a8uBi)' prin care (e caut3 2ulu2irea propriei )anit3i. #3 ne 9<ndi2 c<t de i2portant e(te' de eAe2plu' pentru un o2 care a (u6erit un deBa(tru (u6lete(c(3 (e poat3 iBola' (itu<ndu.(e dea(upra celorlali' lu<nd contact cu Du2neBeul (3u' dialo9<nd cu el' capa8il 6iind ca' prin acte pioa(e *i prin ru93ciuni' (3 orienteBe )oina di)in3 pe c3ile dictate de propria nece(itate' put<nd (ta cu Du2neBeu =ntre patru oc>i *i (i2indu.(e a(t6el =n inti2itatea lui. Uneori a(e2enea 2ani6e(t3ri (e a6l3 6oarte departe de ceea ce pute2 nu2i reli9ioBitate autentic3' produc<nd o i2pre(ie de patolo9ic. A*a (unt cei care' de eAe2plu' declar3 c3 nu pot ador2i dac3 nu au ro(tit o ru93ciune oarecare? c3ci dac3 n.ar 6ace.o' (.ar putea =nt<2pla ca pe unul de.ai (3i a6lat departe (3.1 pa(c3 o nenorocire. =nele9e2 (en(ul ace(tei p3l3)r39eli 9oale nu2ai dac3 a)e2 =n )edere ne9ati)ul unei atare co2unic3ri: dac3 =2i ro(te(c 6or2ula' ni2ic nu i (e poate =nt<2pla. E(te calea pe care un indi)id poate a4un9e le(ne (3 ai83 (enti2entul

CUNOA& EREA OMULUI

propriei (ale di2en(iuni 2a9ice. "entru c3 el crede c3 de 6apt a reu*it (3 =2piedice =n ti2p util o nenorocire care =l p<ndea pe cine)aR #e poate con(tata c3 *i =n re)eriile lor a(e2enea oa2eni dep3*e(c orice li2it3 u2an3. Ni (e deB)3luie 9e(turi inutile' aciuni care nu deter2in3 nici o (c>i28are =n natura lucrurilor' ci (e con(tituie doar =n planul i2a9inaiei' =2piedic<ndu.1 pe autorul lor (3 (e aco2odeBe cu realitatea. =n ci)iliBaia noa(tr3 un lucru =ndepline*te un rol pe care' de(i9ur' nu de puine ori =l pute2 percepe ca 2a9ic. E(te )or8a de 8ani. Muli cred c3 a)<nd 8ani poi 6ace totul *i nu e(te de 2irare c3 a28iio*ii *i )anito*ii (unt preocupai' =ntr.un 6el (au altul' de 8ani *i a)ere. Aproape c3 (.ar putea crede c3 (etea de proprietate (e =nte2eiaB3 pe 6actori patolo9ici (au ra(iali. =n realitate nu a)e2 de.a 6ace dec<t cu 6eno2enul )anit3ii' care =l 6ace pe un indi)id (3 adune tot 2ai 2ult' pentru a a)ea =n 2<n3 ce)a din acea 2ult dorit3 putere 2a9ic3 *i' prin acea(ta' (3 (e (i2t3 (uperior. Unul din acei 8o93ta*i care' de*i di(punea' propriu.Bi(' de de(tul3 a)ere' continua (3 aler9e dup3 8ani' dup3 un =nceput de con6uBie 2ental3 a (6<r*it prin a 23rturi(i: HDa' *tii' acea(ta e(te toc2ai puterea' care ne ade2ene*te 63r3 =ncetareI. O2ul ace(ta a reu*it (3.*i con*tientiBeBe co2porta. 2entul' dar 2uli nici nu =ndr3Bne(c (3 pri)ea(c3 =n3untrul lor. "o(e(iunea puterii e(te aBi at<t de (tr<n( le9at3 de 8ani *i a)ere' =nc<t 2ultora (etea de 8o93ie *i de proprietate li (e pare natural3' neo8. (er)<nd c3 o 2uli2e din cei care )<neaB3 8anii nu (unt pu*i =n 2i*care de ni2ic altce)a dec<t de )anitatea lor. #3 preBent32' =n =nc>eiere' =nc3 un caB' =n care )o2 re=nt<lni toate acele detalii care ne (unt cuno(cute *i care' =n acela*i ti2p' ne )a per2ite (3 eAa2in32 2ai =ndeaproape *i (3 =nele9e2 un alt 6eno2en care 4oac3 un rol i2portant =n ceea ce pri)e*te )anitatea' anu2e (tarea de dec3dere. E(te )or8a de o perec>e de 6rai? 6ratele 2ai 2ic trecea drept incapa8il' pe c<nd (ora (a a)ea 6ai2a unei dot3ri dintre cele 2ai (tr3lucite. Cu2 6ratele nu a 2ai putut (u(ine concurena cu ea' a a8andonat cur(a. =nc3 de la =nceput el a 6o(t de(con(iderat *i' de*i acu2 (e =ncerca (3 i (e neteBea(c3 dru2ul' a(upra (a ap3(a 9reaua po)ar3 de a *ti c3 pro8a8il e(te un incapa8il. Din copil3rie i (e tot repeta(e c3 (ora (a putea =n)in9e cu u*urin3 di6icult3ile )ieii' =n ti2p ce el era (ortit (3 6ac3 doar lucruri ne=n.

/1F

/11

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(e2nate. Dat3 6iind poBiia 2ai a)anta4oa(3 a (urorii (ale' lui i (.a dat iluBia unei in(u6iciene' care nu i (e potri)ea deloc. Cu acea(t3 (tare de (pirit =2po)3r3toare a =nceput *coala' unde a e)oluat ca un copil orientat (pre pe(i2i(2' care =ncerca (3 e)ite cu orice pre deB. )3luirea incapacit3ii (ale. "e 23(ur3 ce anii treceau' cre*tea =n el dorina de a nu 6i luat drept un pro(t3nac' ci de a 6i tratat ca o2 2atur. =nc3 de pe la 15 ani c3uta ade(ea (3 6ie =n co2pania adulilor. Un pro6und (enti2ent de in6erioritate =l =28oldea 2ereu (3 (e =ntre. 8e cu2 (3 procedeBe ca (3 poat3 4uca de.acu2 rolul unui do2n 2are. =ntr.o Bi pa*ii l.au du( =n lu2ea pro(tituiei' pe care de atunci n.a 2ai p3r3(it.o. Cu2 acea(ta era le9at3 de 2ari c>eltuieli *i cu2 9rando2ania nu.i =n93duia (3 cear3 8ani de la tat3l (3u' el a a4un( p<n3 acolo =nc<t (3 p<ndea(c3 ocaBia de a *terpeli 8anii de care a)ea ne)oie. Ace(te 6urturi nu.i pricinuiau nici o re2u*care pentru c3' dup3 cu2 declara' i (e p3rea c3 procedeaB3 ca un 83r8at =n toat3 6irea' care are la di(poBiie ca(a de 8ani a tat3lui (3u. Acea(t3 (ituaie a durat p<n3 =n Biua =n care' la *coal3' (.a )3But a2eninat de un 9ra) e*ec. A.l (u6eri' ar 6i 6o(t o do)ad3 a incapacit3ii (ale' ceea ce =n nici un caB nu putea ad2ite. Iat3 ce cur( au luat lucrurile. El a)u 8ru(c 2u(tr3ri de con*tiin3' care au (6<r*it prin a.l =ncoli at<t de tare =nc<t l.au =2piedicat cu totul (3 2ai (tudieBe. "rin acea(ta (ituaia i (.a atenuat. C3ci dac3 (.ar 6i =nt<2plat (3 cad3 la eAa2ene' a)ea o (cuB3 at<t pentru (ine c<t *i pentru alii' 2u(tr3rile de con*tiin3 tortu. r<ndu.1 =n a*a 23(ur3 =nc<t oricine (.ar 6i a6lat =ntr.o a(t6el de (ituaie nu (e putea (3 nu e*ueBe. Ceea ce =l =2piedica' de a(e2enea' (3 (tudieBe era o pronunat3 (tare de di(tracie' care =l con(tr<n9ea =n per2anen3 (3 (e 9<ndea(c3 la altce)a. A*a (.a (cur( Biua *i a )enit noaptea *i' o8o(it' (.a du( la culcare' =2p3cat =n con*tiina (a c3 a )rut (3 (tudieBe' pe c<nd' =n realitate' nu (e intere(a(e deloc de =ndatoririle (ale. Ceea ce a ur2at' 1.a a4utat (3.*i 4oace 2ai departe rolul. A tre8uit (3 (e (coale cu noaptea.n cap' a*a =nc<t toat3 Biua a 6o(t (o2noro( *i o8o(it' incapa8il (3.*i concentreBe atenia. Unui o2 =n a(e2enea (tare' 9<ndea el' nu i (e putea pretinde (3 concureBe cu (ora 2ai de(toinic3. Nu incapacitatea (a era de )in3' ci =2pre4ur3rile 6atale' c3ina (a' re2u*c3riie care =i r3pi(er3 lini*tea. El era a(t6el =nar2at pentru orice e)entualitate' ap3rat din toate p3rile' ni2ic nu i (e putea =nt<2pla. Dac3 e*ua' a)ea circu2(tane atenuante *i

ni23nui nu.i era =n93duit (3 a6ir2e c3 el ar 6i incapa8il. Iar dac3 reu*ea' ar 6i 6o(t o do)ad3 a aptitudinilor pe care nu )oiau (3 i le recunoa(c3. La a(e2enea acro8aii =l in(ti93 pe o2 )anitatea. Vede2 din ace(t caB p<n3 unde poate a4un9e o2ul' ri(c<nd (3 decad3' nu2ai pentru a e)ita de(coperirea unei a*a.Bi(e incapacit3i' poate ineAi(. tent3. A(e2enea co2plicaii *i )ira4e aduc a28iia *i )anitatea =n )iaa unui o2' r3pindu.i candoarea *i pl3cerile cu ade)3rat o2ene*ti' 8ucuria de a tr3i *i 6ericirea. "ri)ind lucrurile 2ai =ndeaproape' 93(i2 c3 =nd3r3tul ace(tor r3t3ciri nu (t3 ni2ic altce)a dec<t o 8anal3 9re*eal3.

/. GELODIA. O tr3(3tur3 de caracter care (e i2pune ateniei noa(tre prin eAtraordinara (a 6rec)en3 e(te 9eloBia. De 9eloBie nu e(te )or8a doar =n relaiile erotice' ci o =nt<lni2 =n toate celelalte relaii u2ane' =ndeo(e8i =n copil3rie' c<nd unul dintre copii' (pre a (e ridica dea(upra 6railor *i (urorilor (ale' conco2itent cu a28iia =*i )a 2ani6e(ta *i 9eloBia' ate(t<nd cu acea(ta o poBiie o(til3' 8eli. coa(3. Din (enti2entul de a 6i de(con(iderat' ne9li4at' el deB)olt3 o alt3 6or23 a a28iiei' 9eloBia' tr3(3tur3 care ade(ea per(i(t3 la o2ul re(pecti) de.a lun9ul =ntre9ii (ale )iei. La copii 9eloBia e(te de 93(it aproape =ntotdeauna' 2ai ale( c<nd (e na*te un altul 2ai 2ic' a(upra c3ruia (e =ndreapt3 2ai 2ult atenia p3rinilor' a*a =nc<t copilul 2ai 2are apare ca un re9e detro. nat. De)in le(ne 9elo*i =ndeo(e8i acei copii care de la =nceput (.au 8ucurat de o a6eciune con6orta8il3. "<n3 unde poate 2er9e un copil =n acea(t3 direcie' ne.o arat3 caBul.li2it3 al unei 6etie care' la cei opt ani ai ei' (3)<r*i(e trei o2oruri. Era un copil cu un anu2it 9rad de arieraie' cu o con(tituie de(tul de 6ira)3 ca (3 6ie (cutit3 de orice e6ort 6iBic' a*a =nc<t (e a6la =ntr.o (ituaie relati) 6a)ora8il3. Acea(t3 (ituaie (.a (c>i28at 8ru(c c<nd' ea =2plinind *a(e ani' =n 6a2ilie (.a n3(cut o alt3 6eti3. =n ea (.a petrecut atunci o tran(6or2are radical3 *i a =nceput (3.*i ur23. rea(c3 (urioara cu o ur3 tur8at3. "3rinii' deBorientai' au ale( calea (e)erit3ii' aplic<ndu.i corecii copilului pentru 6iecare 9re*eal3' =ntr.o Bi (.a =nt<2plat c3 =n p<r3ul care cur9ea pe l<n93 (at (3 6ie

/1/

/1-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

93(it3 o 6eti3 2oart3. =n puine Bile caBul (.a repetat' pentru ca' =n (6<r*it' 9eloa(a (3 6ie prin(3 a(upra 6aptului' pe c<nd arunca =n ap3 o alt3 6eti3. Ea *i.a 23rturi(it cri2ele' a 6o(t pu(3 (u8 o8(er)aie =ntr.un aBil de alienai *i' =n 6inal' predat3 unei ca(e de reeducare. A*adar' 9eloBia ace(tei 6ete (e tran(6era(e de la (ora ei 2ai 2ic3 la toate 6etiele de aceea*i )<r(t3. #.a (ta8ilit c3 ea nu 2ani6e(ta nici un 6el de o(tilitate 6a3 de 83iei. Era ca *i cu2 =n 6etiele o2or<te ea )edea i2a9inea (urorii (ale *i' o2or<ndu.le' =*i (ati(63cea (etea de r3B8unare pentru u2ilina de care a)u(e(e parte. =nc3 *i 2ai u*or (e pot treBi 2ani6e(t3ri de 9eloBie =n 6a2iliile cu copii de a28ele (eAe. Dup3 cu2 e(te cuno(cut' (ocietatea noa(tr3 nu e(te prea i(pititoare pentru o 6at3' care (e poate re)olta u*or )3B<nd c3' a*a cu2 (e o8i*nuie*te a(t3Bi' )enirea pe lu2e a unui 83iat e(te (alutat3 cu o 8ucurie deo(e8it3' el 6iind tratat cu 2ai 2ult3 9ri43 *i dra9o(te *i a)<nd tot 6elul de alte a)anta4e' de care 6etele (e )3d lip(ite. Dintr.o a(e2enea (tare de lucruri nu reBult3' 6ire*te' =n 2od nece(ar o puternic3 o(tilitate. #e poate =nt<2pla ca (ora 2ai 2are (3 ai83 o 2are a6eciune pentru 6r3iorul ei *i (3 (e =n9ri4ea(c3 de el ca o 2a23' ceea ce =n(3' din punct de )edere p(i>olo9ic' nu di6er3 de pri2ul caB. C<nd o (or3 2ai 2are adopt3 o atitudine 2atern3 6a3 de 6ratele 2ai 2ic' =n(ea2n3 c3 ea (e (itueaB3 pe o poBiie de (uperi. oritate' 63c<nd totul dup3 8unul ei plac. O (ituaie periculoa(3 a 6o(t tran(6or2at3 =n una a)anta4oa(3. O alt3 6or23 lar9 r3(p<ndit3 a ace(tui tip de relaii' care pot (3 9enereBe 2ani6e(t3ri de 9eloBie' e(te ri)alitatea eAce(i)3 dintre 6rai *i (urori. %ata' i2pul(ionat3 de (enti2entul c3 e(te de(con(iderat3' nu rareori reu*e*te ca' prin >3rnicie *i )oin3' (3.*i dep3*ea(c3 6ra. tele' ade(ea =n co2plicitate cu natura care.i )ine =n a4utor' pentru c3 e(te *tiut c3 la pu8ertate 6etele (e deB)olt3 2ult 2ai rapid dec<t 83ieii' at<t din punct de )edere corporal c<t *i (piritual' pentru ca ulterior acea(t3 di6eren3 (3 di(par3 treptat. GeloBia (e 2ani6e(t3 =n 6or2e din cele 2ai di6erite. O recu. noa*te2 =n tr3(3turi ca (u(piciunea' =nclinaia de a (piona' de a (e lua la =ntrecere' precu2 *i =n per2anent3 tea23 de a nu (e )edea de(con(iderat. Care 6or23 )a predo2ina' depinde de pre93tirea de

care (.a 8ene6iciat p<n3 atunci =n ceea ce pri)e*te )iaa (ocial3. "oate eAi(ta o 9eloBie care (e 2i(tuie pe (ine (au una care (e re)ar(3 =ntr.o co2portare te2erar3' ener9ic3. La 6e2eia =nclinat3 (3 4oace tare (e poate 2ani6e(ta =n =ncercarea de a.*i do8or= ri)alul (au =n (t3ruina de a.1 =nc3tu*a' de a.i =n9r3di li8ertatea' de a.i i2pune do2inaia ei. O 2etod3 pre6erat3 de cei 9elo*i e(te aceea de a le 6iAa re9uli de conduit3 partenerilor. Ur2<nd o linie p(i>ic3 proprie' ei le i2pun celorlali o le9e a iu8irii' de eAe2plu' iBol<ndu.i de lu2e' pre(cri. indu.le unde *i ce (3 pri)ea(c3' ce *i cu2 (3 6ac3' orient<ndu .le =ntrea9a 9<ndire. GeloBia poate de a(e2enea (3.*i (er)ea(c3 (copul deni9r<ndu.1 pe cel3lalt' 63c<ndu.i repro*uri etc. O ad2ira8il3 de(. criere a ace(tui co2porta2ent 93(i2 =n ro2anul NetociCa NeB)ano)a de Do(toe)(Ci' unde un 83r8at a4un9e =n ace(t 6el (3.*i opri2e (oia' in(taur<nd o do2inaie a8(olut3 a(upra ei. GeloBia e(te' prin ur2are' o 6or23 particular3 a a(piraiei (pre putere.

-. INVIDIA. Ca tr3(3tur3 de caracter' in)idia e(te indi(olu8il le9at3 de a(piraia c3tre putere *i (uperioritate. Di(tana care =l de(. parte pe o2 de elul (3u (uprao2ene(c de)ine pentru d<n(ul percep. ti8il3' dup3 cu2 e(te *tiut' (u8 6or2a unui (enti2ent de in6erioritate. Ace(ta =l apa(3 *i.1 preocup3 =n a*a 23(ur3 =nc<t' a)<nd =n )edere atitudinea *i 2odul (3u de )ia3' ai i2pre(ia c3 o2ul ace(ta e(te =nc3 departe de elul (3u. Autoe)alu<ndu.(e cu B9<rcenie *i 6iind 2ereu ne(ati(63cut' el a4un9e de cele 2ai 2ulte ori =n (ituaia de a (e co2. para cu alii' de a 23(ura (ucce(ele altora' (i2indu.(e 6ru(trat. "oate proceda =n 6elul ace(ta *i =n caBul =n care el e(te cel care are 2ai 2ult dec<t alii. oate ace(te 6or2e de 2ani6e(tare ale (enti2entului 6ru(tr3rii (unt (e2ne ale unei )anit3i 2a(cate' ne(ati(63cute' ale )oinei de a a)ea 2ereu 2ai 2ult' de a a)ea totul/. De(i9ur c3 a(e. 2enea oa2eni nu declar3 c3 ei ar )rea (3 ai83 totul' pentru c3 de o8icei in(tana (enti2entului de co2uniune (ocial3 interBice o a(t6el de 2entalitate' dar =n 6apt ei procedeaB3 ca *i cu2 ar )oi (3 ai83 totul. #e =nele9e c3 (enti2entul in)idiei' eApri2at prin acea(t3 per2anent3 e)aluare a (ituaiei proprii =n raport cu (ucce(ele altora'

/15

/1@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

nu poate 6a)oriBa po(i8ilit3ile de a 6i 6ericit. Dar oric<t de re(pin93toare (unt 2ani6e(t3rile de in)idie dac3 le pri)i2 prin pri(2a (enti2entului de co2uniune (ocial3' oric<t de antipatic3 e(te =n 9eneral in)idia' (unt puini oa2enii capa8ili (3 nu o 2ani6e(te =ntr.un 6el oarecare. re8uie (3 recunoa*te2 c3 ni2eni dintre noi nu e(te (cutit de atari 2ani6e(t3ri. #i9ur c3 =n *u)oiul )ieii lucrul ace(ta nu tran(pare =n c>ip de(lu*it. Dar c<nd o2ul (u6er3 *i (e (i2te a(uprit' c<nd )ede c3 =i lip(e(c 8anii' ali2entele' =28r3c32intea' c3ldura' c<nd per(pecti)a (a a(upra )iitorului (e =n9u(teaB3 *i nu )ede nici o ie*ire din (ituaia (a critic3' atunci e(te de =nele( c3 o2enirea de aBi' care (e a6l3 a8ia la =nceputul unei ci)iliBaii )erita8ile' d3 cur( unor 2ani6e(t3ri de in)idie' c>iar dac3 2orala *i reli9ia le interBic. A*a interpret32 in)idia celor nea)ui. "entru a o con(idera de ne=nele(' ar tre8ui (3 (e de2on(treBe c3 ali oa2eni' pu*i =n aceea*i (ituaie' nu ar 2ani6e(ta in)idie. Deci (e i2pune (3 conc>ide2 c3' dat3 6iind (tructura p(i>ic3 actual3 a o2ului' tre8uie (3 ine2 (ea2a de ace(t 6actor. E(te ine)ita8il ca in)idia (3 iB8ucnea(c3' 6ie la indi)iBi' 6ie la 2a(e' din 2o2ent ce ea e(te deter2inat3 de (3r3cie. Cu toate c3 nu pute2 =ncu)iina 6or2ele re(pin93toare ale in)idiei' tre8uie (3 (pune2 c3 nu cunoa*te2 nici un 2i4loc de a eli2ina' =n a(e2enea caBuri' in)idia *i ura care ade(ea i (e a(ociaB3. #e cu)ine (3 6ie a8(olut clar pentru oricine tr3ie*te =n (ocietatea noa(tr3 c3 a(e2enea i2pul(uri nu tre8uie pu(e la =ncercare' c3 nu tre8uie pro)ocate' c3 (e i2pune (3 a)e2 de(tul tact pentru a nu le =nt3r<ta *i accentua atunci c<nd =*i 6ac apariia. De*i ace(t 2od de a proceda nu =n(ea2n3 o =28un3t3ire a (t3rii de lucruri eAi(tente' e(te 2ini2u2 pe care =l pute2 cere unui o2: (3 nu 6ac3 parad3 de (uperioritatea (a 2o2entan3 6a3 de ceilali' deoarece lucrul ace(ta ar putea (3.i leBeBe. Acea(t3 tr3(3tur3 de caracter ne 6ace (3 )ede2 le93tura indi(o. lu8il3 dintre indi)id *i colecti)itate. Ni2eni nu (e poate e)idenia =n a6ara (ociet3ii *i ni2eni nu.*i poate eAtinde puterea a(upra altora 63r3 ca =n acela*i ti2p' de partea opu(3' (3 nu (e treBea(c3 6ore care (3.i contracareBe iniiati)ele. In)idia ne =2pin9e la aciuni *i la 23(uri care inte(c la (ta8ilirea e9alit3ii' a ec>i)alenei =ntre oa. 2eni. #unte2 a(t6el =n 23(ur3 ca' pe cale raional3' precu2 *i intui.

ti)' (3 6or2ul32 o aAio23 a (ociet3ii o2ene*ti' care nu poate 6i *tir8it3 63r3 ca altunde)a (3 (e pun3 i2ediat =n 2i*care 6ore contra. re. Acea(t3 aAio23 e(te: (3 6ie le9e e9alitatea a tot ce poart3 c>ip o2ene(c. EApre(ia in)idiei e(te u*or de recuno(cut =n 2i2ic3 *i =ndeo. (e8i =n pri)ire. Mani6e(t3rile indi)idiei =*i 93(e(c de a(e2enea o eApre(ie pe plan 6iBiolo9ic' 6apt care (e traduce prin anu2ite locu. iuni. #e )or8e*te de(pre tenul 9al8en (au de(pre paloarea in)idiei' ceea ce =n(ea2n3 c3 (enti2entul in)idiei in6lueneaB3 circulaia noa(tr3 (an9uin3. Din punct de )edere or9anic acea(ta core(punde unei contracii peri6erice a )a(elor capilare. "e plan peda9o9ic' dat 6iind c3 nu pute2 eAtirpa in)idia din lu2ea acea(ta' tre8uie cel puin (3 ne (tr3dui2 (3 o 6ace2 util3 din punct de )edere 9eneral' (3 =ncerc32 (3 o canaliB32 =n a*a 6el =nc<t' 63r3 ca )iaa p(i>ic3 (3 (u6ere 2ari B9uduiri' ea (3 poat3 de)eni rod. nic3. Lucrul ace(ta reu*e*te at<t pentru indi)iBi c<t *i pentru 2a(e. "e plan indi)idual' )a tre8ui (3 c3ut32 (3 le o6eri2 copiilor po(i8ili. tatea unor acti)it3i care (3 Ic deter2ine ridicarea con*tiinei de (ine. =n )iaa popoarelor cu 9reu (e poate 6ace altce)a dec<t =n caBul celor ce (e (i2t u2ilii *i care poate' de a(e2enea' pri)e(c cu in6ructuoa(3 in)idie cu2 =*i ridic3 8un3(tarea alte popoare' calea de ur2at 6iind aceea de a 6acilita )alori6icarea 6orelor neutiliBate. Un o2 )e*nic in)idio( e(te ne6olo(itor pentru )iaa =n co2un. El (e )a ar3ta 2ereu dornic (3 pun3 2<na pe ce e(te al altuia' (3.1 deni9reBe =ntr.un 6el oarecare' (3.i pun3 8ee =n roate' dup3 cu2 )a =nclina (3 in)oce preteAte pentru reu*itele (ale *i (3 aduc3 altora acuBaii. El ne o6er3 i2a9inea unui lupt3tor' a unui (tric3tor de c>e6' a unui o2 prea puin apt (3 =ntrein3 relaii cu (e2enii *i care nu e(te pre93tit (3 (e 6ac3 util pentru )iaa =n co2un. Cu2 nu.*i d3 o(teneala (3 (e tran(pun3 =n (u6letul altora' el nu e(te niciodat3 un 8un cuno(c3tor de oa2eni *i =i )a 4i9ni pe ace*tia cu 4udec3ile (ale. Nu (e )a ar3ta 2i*cat c<nd un altul (u6er3 de pe ur2a 6elului (3u de a aciona. In)idia =l poate duce p<n3 acolo pe un o2 =nc<t (3 (i2t3 o anu2it3 (ati(6acie =n caBul c3 aproapele (3u e(te =n (u6erin3.

5. AVARI`IA. =nrudit3 (tr<n( cu in)idia *i de cele 2ai 2ulte ori a(ociat3 cu ea e(te a)ariia. Nu ne 9<ndi2 doar la acele 6or2e de /10 /1,

AL%RED ADLER

B9<rcenie care (e li2iteaB3 la adunarea de 8ani' ci la acea 6or23 9eneral3 care' =n e(en3' (e eApri23 =n 6aptul c3 cine)a nu e(te preocupat (3.i 6ac3 altuia )reo 8ucurie' c3 pre9et3 (3 (e 4ert6ea(c3 pentru colecti)itate (au pentru o anu2it3 per(oan3' c3 ridic3 =n 4urul (3u un 6el de Bid' nu2ai pentru a 6i (i9ur de 8ietele (ale co2ori. Recunoa*te2 aici cu u*urin3 a6initatea cu a28iia *i cu )anitatea' pe de o parte' precu2 *i cu in)idia' pe de alt3 parte. Nu )o2 eAa9era dac3 )o2 a6ir2a c3 toate ace(te tr3(3turi de caracter eAi(t3 la o2 (i2ultan' a*a =nc<t cine)a nu tre8uie (3 treac3 drept un 9>icitor de 9<nduri dac3' (ta8ilind eAi(tena unei anu2ite =n(u*iri' )a (u(ine c3 (unt preBente *i celelalte. O2ul ci)iliBat al Bilelor noa(tre d3 la i)eal3 cel puin c<te)a a(pecte ale a)ariiei. El poate cel 2ult (3 o t3inuia(c3 (au (3 o di(i. 2uleBe =n (patele unei 9eneroBit3i du(e p<n3 la eAtre2' care pe(e2. ne c3 nu e(te altce)a dec<t o po2an3' o =ncercare de(tinat3 ca prin 9e(turi 9eneroa(e (3 eAalte (enti2entul propriei (ale per(onalit3i' =n detri2entul altor oa2eni. =n anu2ite =2pre4ur3ri' ca atunci c<nd a)ariia e(te pu(3 =n (lu48a unor intere(e (ociale deter2inate-' ea poate (3 par3 c>iar o =n(u*ire )aloroa(3. A*a e(te' de eAe2plu' =n caBul =n care un o2 =*i econo2i(e*te ti2pul (au 6ora (a de 2unc3 *i prin acea(ta' poate' realiBeaB3 o oper3 23rea3. EAi(t3 =n epoca conte2poran3 o orientare' *tiini6ic3 *i 2oral3' care a*aB3 de.a dreptul =n pri2.plan acea(t3 utiliBare cu B9<rcenie a ti2pului' cer<nd ca 6iecare (3 procedeBe Hecono2icI cu ti2pul *i cu puterea de 2unc3 :la 6el cu H6orele de 2unc3I;. Acea(ta (un3 6oarte 6ru2o( =n teorie. Dar de =ndat3 ce ace(t principiu e(te pu( unde)a =n practic3 (e poate )edea cu2 totul e(te aici pu( eAclu(i) =n (er)iciul a(piraiei c3tre putere *i (uperioritate. Cu ace(t principiu do8<ndit pe cale teoretic3 (e )a a4un9e de cele 2ai 2ulte ori doar la a8uBuri' cei care 6olo(e(c cu B9<rcenie ti2pul *i puterea de 2unc3 =ncerc<nd (3 pun3 pe u2erii altora (arcinile ce le re)in lor. Nu pute2 e)alua *i preui o a(t6el de concepie dec<t =n 23(ura =n care ea e(te util3 o8*tei. E(te un atri8ut propriu =ntre9ii deB)olt3ri a erei noa(tre te>nice (3 trateBe o2ul ca pe o 2a*in3 *i (3.i i2pun3 principii de )ia3 care poate c3 =*i au =ntr.o 23(ur3 oarecare 4u(ti6icarea =n ceea ce pri)e*te te>nica' dar care' =n ceea ce pri)e*te )iaa =n co2un a oa2enilor' (unt =n 2od

CUNOA& EREA OMULUI

6atal diBol)ante' 9eneratoare de iBolare *i 6ru(trante. De aceea ar 6i 2ai 8ine (3 or<ndui2 =n a*a 6el lucrurile =nc<t 2ai de9ra83 (3 d32 dec<t (3 econo2i(i2' principiu care nu tre8uie denaturat' de care (3 nu ne per2ite2 (3 a8uB32' lucru de alt6el i2po(i8il atunci c<nd a)e2 =n )edere 6olo(ul (e2enilor.

@. URA. Nu rareori la oa2enii a9re(i)i de(coperi2 tr3(3turi (peci6ice urii. Acea(ta (e =nt<lne*te ade(ea =nc3 din copil3rie' atin. 9<nd uneori o 2are inten(itate' ca =n acce(ele de 6urie' (au 2ani6e(. t<ndu.(e (u8 o 6or23 2ai 8l<nd3' ca =n ranc>iun3. %irea unui o2 )a 6i 6oarte p3trunB3tor caracteriBat3 prin acea(t3 pri(23 *i (e )a c<*ti9a 6oarte 2ult =n e)aluarea (a *tiindu.(e p<n3 la ce punct e(te capa8il de ur3. Ura =i con6er3 o nuan3 indi)idual3' caracteri(tic3. "unctele de atac )iBate de ur3 pot 6i di6erite. Ura (e poate raporta la (arcinile pe care le are de =ndeplinit un o2' la o per(oan3' la un popor (au la o cla(3 (ocial3' la cel3lalt (eA (au la o ra(3 de oa2eni. #3 nu uit32 =n(3 c3 2ani6e(t3rile de ur3 nu (unt totdeauna directe *i 63i*e' ci (e 2a(c>eaB3 uneori per6ect' put<nd lua' de eAe2plu' 6or2a 2ai ra6inat3 a atitudinii critice. "oate lua' de a(e. 2enea' o 6or23 at<t de radical3 =nc<t o2ul (3 re(pin93 orice inte. 9rare (ocial3. C<teodat3' ca (u8 lu2ina unui 6ul9er' )ede2 p<n3 unde poate 2er9e ura unui o2. E(te caBul unei paciente care relata cu ce 8ucurie citea ea' care era (cutit3 de 2o8iliBarea pe 6ront' *tirile de(pre ne2aipo2enitele pierderi =n oa2eni *i de(pre 2util3rile 9ra)e. Multe din ace(te 2ani6e(t3ri (unt de 93(it =n (6era cri2ei. =ntr.un 9rad 2ai 2oderat' 63r3dele9ile cap3t3 eAtindere =n (ocietate' dar 63r3 a =28r3ca =n 2od nece(ar 6or2e re)olt3toare. A*a (e =nt<2. pl3 cu acea 6or23 care tr3deaB3 un (enti2ent de ur3 inten(3' 2iBan. tropia. EAi(t3 c>iar orient3ri 6ilo(o6ice care (unt =n a*a 23(ur3 p3trun(e de o(tilitate *i ur3 6a3 de oa2eni =nc<t (e poate con(idera c3 au aceea*i ori9ine ca *i actele du*23noa(e 2ult 2ai dure *i 63i*e. =n 8io9ra6iile oa2enilor 2ai i2portani )3lul e(te uneori dat de.o parte' iar c<nd GrillparBer' de eAe2plu' (punea o dat3 c3 =n arta poetic3 (e tr3ie*te 6urtuno( cruBi2ea o2ului' tre8uie (3 ne 9<ndi2 2ai puin la un ade)3r ne(tr32utat' ca acela eApri2at de el' c<t 2ai

/1G

/1+

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

de9ra83 la 6aptul c3 =ntr.un arti(t' care tre8uie (3 (e a6le =n relaii (tr<n(e cu u2anitatea' dac3 )rea (3 6ie capa8il de realiB3ri arti(tice' pot (3l3*lui' =ntre altele' (enti2ente de ur3 *i cruBi2e5. Ra2i6icaiile (enti2entului de ur3 (unt ui2itor de nu2eroa(e. Nu le )o2 ur23ri =n(3 aici' pentru c3 a2 2er9e prea departe preBen. t<nd toate raporturile cu ura de oa2eni a 6iec3rei tr3(3turi de caracter luat3 iBolat. E(te u*or de do)edit c3 =n (pecial unele pro6e(iuni nu pot 6i =28r3i*ate 63r3 o anu2it3 o(tilitate' ceea ce nu e(te tot una cu a6ir2aia c3 nu ar putea 6i eAercitate 63r3 o anu2it3 o(tilitate. Di2. potri)3' =n 2o2entul =n care un indi)id =nclinat (pre 2iBantropie (e >ot3r3*te (3 =28r3i*eBe o a(e2enea pro6e(iune' de eAe2plu' cariera 2ilitar3' date 6iind or9aniBarea de an(a28lu' repreBent3rile le9ate de (er)iciul 2ilitar *i nece(ara (olidaritate cu ceilali care 6ac aceea*i carier3' toate 2ani6e(t3rile de o(tilitate (e )or orienta =n a*a 6el =nc<t cel puin =n aparen3 (3 (e adapteBe =n cadrul co2unit3ii. O 6or23 de 2ani6e(tare eAtre2 de 8ine ca2u6lat3 a (enti2en. tului de o(tilitate pri)e*te actele care aduc pre4udicii unu i o2 (au unei )alori 2ateriale' co2i(e din i2pruden3' prin aceea c3 63pta*ul pierde din )edere orice con(ideraie i2pu(3 de (enti2entul de co2uniune (ocial3. =n 4uri(pruden3 are loc o a2pl3 deB8atere pe acea(t3 te23' deB8atere care p<n3 a(t3Bi nu a adu( nici o elucidare a pro8le2ei. E(te de la (ine =nele( c3 un delict din i2pruden3 nu e(te tot una cu o cri23 pre2editat3' c3 nu.i acela*i lucru dac3 cine)a' de eAe2plu' pune ne9li4ent un 9>i)eci de 6lori pe 2ar9inea 6ere(trei' a*a =nc<t la cea 2ai 2ic3 trepidaie ace(ta cade =n capul unui trec3tor' (au dac3 9>i)eciul de 6lori e(te aruncat =n capul trec3. torului. Nu (e poate =n(3 (3 nu recunoa*te2 c3 actele unor oa2eni i2prudeni pot (3 ai83 la 8aB3 aceea*i o(tilitate ca o cri23 cu pre2editare' ace(t 2od ne9li4ent de a aciona o6erindu.ne un punct de (pri4in =n =nele9erea unui o2. Euri(pruden3 ad2ite =n ace(t caB circu2(tane atenuante' dat 6iind c3 63pta*ul nu a (3)<r*it actul cu un (cop con*tient. E(te =n(3 ne=ndoielnic c3 un act du*23no( =n c>ip incon*tient poate (3 ai83 la 8aB3 acela*i 9<nd de ur3 ca *i un act de rea.credin3 (3)<r*it =n 2od con*tient. =n a28ele caBuri a)e2 de.a 6ace cu oa2eni care do)ede(c o caren3 a (enti2entului de co2uniune (ocial3. Dac3 lu32 (ea2a la 4ocurile copiilor' totdeauna pute2 o8(er)a c3 unii din ei nu (unt prea ateni cu ceilali' concluBia

pe deplin =ndrept3it3 6iind aceea c3 ei nu (unt oa2eni de o2enie@. De(i9ur c3 niciodat3 nu tre8uie (3 ne 9r38i2 cu aprecierile' ci (3 a*tept32 ca ipoteBa (3 ne 6ie con6ir2at3 *i =n alte =2pre4ur3ri. Dar dac3 de 6iecare dat3 con(tat32 c3 participarea la 4oc a cut3rui copil deter2in3 c<te un incident ne6ericit' atunci (e i2pune (3 (pune2 c3 ace(ta nu e(te =nclinat (3 in3 cont de ceilali' c3 nu.i (t3 =n caracter (3 ai83 =n )edere 8inele *i necaBurile (e2enului. =n acea(t3 per(pecti)3' de 2ulte ori 2erit3 (3 acord32 o atenie deo(e8it3 )ieii noa(tre econo2ice. Acea(ta nu prea e(te di(pu(3 (3 ne con)in93 c3 i2prudena nu are de.a 6ace cu o(tilitatea. C3ci actele care au loc =n (6era a6acerilor de2on(treaB3 =n 9eneral c3 nu eAi(t3 nici ur23 de con(ideraie pentru aproapele'cu2 ar 6i de dorit (3 6ie. EAi(t3 o =ntrea93 (erie de de2er(uri *i aciuni =n )iaa noa(tr3 de a6aceri din care (e )ede li2pede c3 acela care eAecut3 ace(te lo)ituri ca de tr3(net Ic 6ace totdeauna =n detri2entul altora. De re9ul3 a(e2enea acte nu atra9 dup3 ele nici o (anciune penal3' c>iar dac3 au la 8aB3 o intenie 2ali9n3 per6ect con*tient3. Dar cu2 2ani6e(t3 e(te cel puin acea a8(en3 a (enti2entului de co2uniune (ocial3' ca =n caBul i2prudenei' =ntrea9a noa(tr3 )ia3 (ocial3 )a 6i otr3)it3' pentru c3 p<n3 *i cei care poate c3 (unt 8ine)oitori )or nutri con)in9erea c3 =n a(e2enea (ituaii nu.i r32<ne altce)a de 63cut dec<t (3.i aperi cu 9>earele *i cu dinii intere(ul per(onal. &i a(t6el (e trece cu )ederea pe(te 6aptul c3 acea(t3 ap3rare a propriei per(oane e(te =ntotdeauna le9at3 de pre4udicierea altuia. =n ulti2ii ani a2 putut )edea ade(ea a(e2enea 6apte *i con(ecinele lor. E(te nu2ai (pre 8inele no(tru (3 6i2 ateni la ace(te 6eno2ene' =ntruc<t a(t6el ne pute2 da (ea2a c<t de 9reu e(te =n atari (ituaii (3 (ati(6ace2 acele cerine care' =n )irtutea (enti2entului no(tru de co2uniune (ocial3' ni (e par ca 6iind de la (ine =nele(e *i =n re9ul3. E(te nece(ar (3 93(i2 *i =n ace(t do2eniu (oluii care 2ai de9ra83 (3 =nle(nea(c3 cola8orarea 6iec3ruia =n (en(ul 6a)oriB3rii 8inelui 9eneral' =n loc (.o co2plice' a*a cu2 (e =nt<2pl3 a(t3Bi cel 2ai ade(ea. Uneori au loc reacii cu totul auto2ate' deoarece (pir itul 2a(elor nu doar2e niciodat3 *i (e ap3r3 c<t (e poate de 8ine. Dar *i p(i>olo9ia tre8uie (3 a8ordeBe ace(te 6eno2ene' nu doar pentru a 6ace 2ai 8ine =nele(e relaiile econo2ice' ci *i prin pri(2a

//F

//1

AL%RED ADLER aparatului p(i>ic care.*i aduce contri8uia (a =n ace(t do2eniu' =n (en(ul de a *ti ce pute2 =n 9eneral pretinde *i la ce ne pute2 a*tepta din partea indi)iBilor (au a colecti)it3ilor. I2prundena e(te lar9 r3(p<ndit3 =n 6a2ilie' =n *coal3 *i =n )ia3 =n 9eneral. O pute2 93(i pe(te tot. Mereu apare unde)a =n pri2.plan un tip care nu arat3 nici o con(ideraie pentru (e2enul (3u. %ire*te c3 6aptul nu r32<ne ne(ancionat' 2odul de a proceda al unui o2 lip(it de 2ena4a2ente a)<nd de cele 2ai 2ulte ori drept ur2are o (c>i28are ne=28ucur3toare pentru d<n(ul. C<teodat3 ace(t proce( dureaB3 2ult ti2p 7 2orile Do2nului 2acin3 =ncet 7' at<t de 2ult =nc<t le93tura =ntre 6apte nu poate 6i (e(iBat3' pentru c3 re(pecti)ul le i9nor3' nu le (upune controlului *i' prin ur2are' de cele 2ai 2ulte ori nu le =nele9e. #e )or auBi t<n9uieli pe te2a unui de(tin ne2e. ritat' in(ucce(ele 6iind pu(e ade(ea pe (ea2a =2pre4ur3rii c3 cel3lalt' partenerul ale c3rui 8rutalit3i a tre8uit (3 le (uporte' dup3 c<t)a ti2p a a8andonat orice e6ort per(onal' a*a c3 a rupt.o cu el. De*i actele co2i(e din i2pruden3 =*i 93(e(c c<teodat3 o apa. rent3 4u(ti6icare' dac3 le eAa2in32 2ai =ndeaproape' pute2 (e(iBa =ntre9ul lor coninut de o(tilitate 6a3 de ceilali. E(te' oarecu2' caBul *o6erului care' conduc<nd ne8une*te auto)e>iculul' (tri)e*te pe cine)a' (u(in<nd apoi' =n ap3rarea (a' c3 (e 9r38ea la o =nt<lnire pe care o 6iAa(e *i de la care nu putea =nt<rBia. Dup3 cu2 pute2 )edea' eAi(t3 oa2eni care pun 2icile lor intere(e per(onale at<t de (u( dea(upra )ieii *i 8inelui celorlali oa2eni' =nc<t ne9li4eaB3 perico. lele la care =i eApun pe ace*tia datorit3 co2porta2entului lor. Dup3 di(tana care de(parte propriile lor intere(e de 8inele colecti)it3ii' (e poate recunoa*te l32urit 9radul lor de du*23nie 6a3 de ceilali.

CUNOA& EREA OMULUI nuane contradictorii: HEu =n(u2i nu era2 du*2an al 6ranceBilor =n 2ai 2ic3 23(ur3 dec<t tata' cu toate a(tea' Napoleon 23 atr39ea cu o 6or3 2a9ic3. Cu (u6letul cuprin( de ur3 *i 63r3 (3 6i 6o(t )reodat3 a2ator de par3Bi 2ilitare 6a(tuoa(e' nu pierdea2 nici una din in(peciile (ale de la #c>on8runn (au de pe c<2pia a*a.Bi(ei #c>2elB. "arc3.1 2ai )3d *i a(t3Bi co8or<nd (cara eAterioar3 a ca(telului #c>on8runn' 2ai 2ult aler9<nd dec<t 2er9<ndI :=nt<2pl3ri din )re2ea 2ea. Editura Uni)er(' Bucure*ti' 1+,0' p. @+;. :Nota trad.; @H(ie nic>t die 8e((eren Menc>en6reunde (indI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

NO E
1 Hi>re( Ge(c>lec>t(partner(I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; / Heine(i22er.2e>r.>a8en.OiUen(' eine(Alle(.>a8en.Oillen(I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; -Hau69eLi((e %or2en de( Le8en(I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5 ot %ranB GrillparBer' =n Auto8io9ra6ia (a' e)oc<nd intrarea 6ranceBilor =n Viena =n anul 1GF+' de(crie *i un (enti2ent de ur3 =nc3rcat de

///

Capitolul III

CUNOA& EREA OMULUI

R!#! URI DE CARAC ER DE NA UR! NEAGRE#IV!

=n acea(t3 9rup3 de tr3(3turi de caracter (e includ acele 6or2e de 2ani6e(tare prin care a9re(iunea =2potri)a (e2enului nu e)olu. eaB3 pe o linie direct3 *i clar )iBi8il3' ci o8(er)atorului din a6ar3 i (e la(3 i2pre(ia unei iBol3ri o(tile. E(te ca *i cu2 =ntre9ul 6luA de o(tilitate (.ar arcui *i ar lua o cale ocolit3. =n a(e2enea caBuri a)e2 de cele 2ai 2ulte ori i2a9inea unui o2 care' de(i9ur' nu 6ace pe ni2eni (3 (u6ere' dar (e ine la di(tan3 de oa2eni *i de )ia3' e)it3 orice contact *i' =n (in9ur3tatea.i' le re6uB3 altora cola8orarea (a. Dar cu2 o8iecti)ele pe care *i le 6iAeaB3 u2anitatea nu pot 6i realiBate' =n 2area lor 2a4oritate' dec<t printr.o acti)itate =n co2un' un o2 care (e iBoleaB3 e(te (u(pect de aceea*i o(tilitate ca unul care atac3 *i p39u8e*te 63i* *i direct colecti)itatea' co2porta2entul pa(i) (u(tr39<ndu.i ace(teia 2i4loacele nece(are de con(er)are. #e de(c>ide aici un i2en( do2eniu de cercetare' din care )re2 (3 (upu. ne2 analiBei 2ai detaliate c<te)a 6eno2ene 6rapante. #3 eAa2in32 =n pri2ul r<nd:

(pun' =n 2odul de a (aluta (au de a r3(punde la (alut. =ntotdeauna lucrurile (e petrec =n a*a 6el' de parc3 =ntre ei *i ceilali (.ar =ntinde o di(tan3. =n toate ace(te 2ani6e(t3ri de iBolare re93(i2 tr3(3tura de caracter cuno(cut3' )anitatea' care aici ia 6or2a deta*3rii de ceilali' prin acea(ta indi)idul )oind (3 de2on(treBe c3 e(te di6erit de ei *i c3 (e ine la di(tan3. "roced<nd a(t6el' ace*ti oa2eni nu 6ac dec<t (3.*i i2a9ineBe o (uperioritate ineAi(tent3. Dup3 cu2 )ede2' o(tilitatea 8elicoa(3 (e poate tra)e(ti =n atitudinea aparent ino6en(i)3 a =n(in9u. ratului. %eno2enul apare *i =n (<nul unor 2ari 9rupuri de oa2eni. %iecare dintre noi a luat de(i9ur cuno*tin3 de 6a2ilii =ntre9i carac. teriBate de 6aptul c3 (e iBoleaB3 er2etic de ceilali. Dac3 le pri)i2 2ai =ndeaproape' )o2 o8(er)a c3 niciodat3 nu lip(e*te o(tilitatea *i nici =nclinaia de a (e =nc>ipui 6iine 2ai (u(.pu(e' 2ai no8ile dec<t celelalte 63pturi o2ene*ti. endina de iBolare poate cuprinde cla(e' reli9ii' ra(e *i naiuni =ntre9i? o ilu(trare cu totul edi6icatoare =n ace(t (en( o con(tituie cutare ora* (tr3in' de eAe2plu' unde locurile de pro2enad3' c<teodat3 c>iar *i ar>itectura ca(elor deB)3luie 2odul =n care unele p3turi (ociale (e =nc>id unele 6a3 de altele. Un 6eno. 2en ad<nc =nr3d3cinat =n (ocietatea noa(tr3 pri)e*te in(ti9area oa2enilor de a (e iBola =n naiuni' con6e(iuni *i cla(e' de unde nu reBult3 altce)a dec<t con6licte reciproce' care dup3 c<t)a ti2p de)in tradiie cronic3 *i neputincioa(3. Nu de puine ori li (e o6er3 a(t6el unor indi)iBi po(i8ilitatea de a eAploata opoBiiile latente *i de a incita ace(te 9rupuri (3 (e =ncaiere' cu (in9urul (cop de a pune 2ai u*or 2<na pe 6r<nele conducerii *i de a.*i (ati(6ace )anit3ile per(onale. O(tilitatea nu lip(e*te niciodat3 =n a(e2enea caBuri' a(t6el de cla(e (au popoare con(ider<ndu.(e e2inente' prea23rindu.*i (piritualita. tea de elit3 *i necuno(c<nd de(pre alte cla(e *i popoare dec<t ceea ce au ele r3u. "o(i8ilitatea unei accentu3ri periculoa(e a o(tilit3ii )ine de acolo c3' de re9ul3' nu (e apleac3 urec>ea dec<t la anu2ii a9ita. tori' care =ncearc3 (3 a<e o(tilitatea prin pri(2a propriilor lor con)in9eri *i intere(e. C<nd inter)in e)eni2ente ne6ericite' ca r3B. 8oiul 2ondial cu ur23rile (ale' atunci ni2eni nu (e (ocoate i2plicat =n cauBarea lor. EAi(t3 un tip de o2 care' =n propria (a in(ecuritate' a(pir3 c3tre (uperioritate *i independen3' pe care caut3 (3 le o8in3 =n detri2entul altora. IBolarea e(te de(tinul unor a(e2enea indi)iBi'

1. IDOLAREA. Acea(ta (e poate 2ani6e(ta =n di6erite 2oduri. Oa2enii care (e iBoleaB3 )or8e(c puin (au deloc' nu te pri)e(c =n oc>i' nu a(cult3 (au nu (unt ateni atunci c<nd li (e )or8e*te. =n toate relaiile' c>iar *i =n cele 2ai (i2ple' (e 6ace (i2it3 o r3ceal3 de natur3 (3.i =ndep3rteBe pe oa2eni unii de alii. Acea(ta (e (i2te =n =ntrea9a lor atitudine' =n 6elul lor de a da 2<na' =n ton' =n ceea ce

//5

//@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

pecetea =n(3*i a =ntre9ii lor )iei. #e =nele9e de la (ine c3 ace*ti oa. 2eni nu (unt capa8ili (3 6a)oriBeBe prop3*irea' pro9re(ul ci)iliBaiei *i culturii. /. ANGOA#A. =n atitudinea o(til3 a unui o2 6a3 de 2ediul (3u 93(i2 ade(ea 2ani6e(t3ri de anAietate' care con6er3 un colorit particular caracterului ace(tui o2. AnAietatea e(te un 6eno2en eAtraordinar de r3(p<ndit' care =l =n(oe*te pe o2 din 6ra9eda copi. l3rie *i ade(ea p<n3 la ad<nci 83tr<nee' a23r<ndu.i =ntr.o ini2a9i. na8il3 23(ura eAi(tena' 63c<ndu.1 incapa8il (3.*i 6ac3 prieteni *i (3 pun3 prin ace*tia o 8aB3 pentru o )ia3 (enin3 *i pentru o acti)itate rodnic3. C3ci tea2a (e poate eAtinde a(upra tuturor relaiilor )ieii u2ane. Orientarea atitudinii anAioa(e di6er3 de la o2 la o2. #e poate ca cine)a (3 ai83 tea23 de lu2ea eAterioar3 (au' di2potri)3' (3 (e =n(p3i2<nte de propria (a lu2e interioar3' A*a cu2 o2ul e)it3 (ocietatea' care =i 6ace 6ric3' tot a*a (e poate te2e (3 r32<n3 (in9ur' cu el =n(u*i. De a(e2enea' printre anAio*i )o2 =nt<lni tipul 8ine cuno(cut care (e (i2te con(tr<n( (3 (e 9<ndea(c3 2ai 2ult la (ine *i care' drept ur2are' nu are ti2p pentru ceilali. De =ndat3 ce el *i.a 6iAat drept principiu ocolirea 9reut3ilor )ieii' acea(t3 concepie (e ad<nce*te *i (e con(olideaB3 prin a(ocierea (a cu anAietatea. EAi(t3 de 6apt oa2eni care (unt cuprin*i de anAietate de =ndat3 ce au de =ntreprin( ce)a' c<nd pleac3 de aca(3' (e de(part de cine)a care =i =n(oea' li (e propune (3 ocupe o 6uncie (au au de 63cut curte unei 6e2ei etc. At<t de (la83 e(te le93tura lor cu )iaa *i cu (e2enii' =nc<t orice (c>i28are =n o8i*nuinele lor =i =n6rico*eaB3. "e de alt3 parte' =ntr.o a(e2enea (tare de (pirit =ntrea9a deB)ol. tare a per(onalit3ii *i capacitatea de aciune r32<n 8locate. De(i9ur c3 6rica nu e(te =ntotdeauna tot una cu a =ncepe (3 tre2uri *i a o lua la 6u93. Dar rit2ul acti)it3ii (cade *i (unt 93(ite tot 6elul de preteAte *i de (u8ter6u9ii. Uneori cel =n cauB3 nu *tie ni2ic de(pre ace(tea' de(pre 6aptul c3 atitudinea (a anAioa(3 e(te reBultatul pre(iunii eAer. citate de o nou3 (ituaie eAi(tenial3. Intere(ant e(te c3 ade(ea' ca o con6ir2are a ace(tei concepii' con(tat32 c3 ace*ti oa2eni (e 9<nde(c cu predilecie la trecut (au la 2oarte' ceea ce are aproAi2ati) acela*i e6ect. A te 9<ndi la trecut

e(te un 2od di(cret *i de aceea 6oarte a9reat de a te HpreocupaI pro. pria per(oan3. ea2a de 2oarte (au de 8oal3 e(te' de a(e2enea' 6rec)ent3 la oa2enii care (e a6l3 =n c3utarea unor preteAte ca (3 renune la orice acti)itate. #au ei )or accentua c3 totul e pur *i (i2. plu de*ert3ciune' c3 )iaa e at<t de (curt3 (au c3 nu (e poate *ti ce ne )a aduce Biua de 2<ine. Acela*i e6ect =l pot a)ea a239irile reli9iei cu pri)ire la )iaa de apoi' =n caBul oa2enilor al c3ror el e(te de 6apt )iaa Hde dincoloI *i care con(ider3 )iaa tere(tr3 ca pe o (tr3danie a8(olut de pri(o(' ca pe o 6aB3 in(i9ni6iant3 a propriei deB)olt3ri. Dac3 pri2ul tip de o2 e)it3 orice acti)itate pentru c3 or9oliul nu.i per2ite (3 (e la(e pu( la =ncercare' =n caBul celui de.al doilea con(ta. t32 c3' prin in(truire (au ilu2inare' acela*i Du2neBeu (pre care a(pir3' acela*i el de a o8ine (uperioritatea a(upra celorlali' acela*i or9oliu =l 6ac incapa8il (3.*i tr3ia(c3 )iaa. =n pri2a (a 6or23' cu totul pri2iti)3' an9oa(a (e =nt<lne*te la copii' care preBint3 (e2ne de tea23 ori de c<te ori (unt l3(ai (in9uri. Un a(e2enea copil nu )a 6i =n(3 (ati(63cut doar de (i2pla preBen3 a cui)a l<n93 (ine' ci )a c3uta (3 eAploateBe =n alte (copuri 6aptul de a (e 93(i =2preun3 cu cine)a. Dac3' de eAe2plu' 2a2a =l la(3 (in9ur' el o )a rec>e2a 2ani6e(t<ndu.*i clar tea2a' ceea ce nu =n(ea2n3 dec<t c3 pe el =l intere(eaB3 ca 2a2a (3 (tea pur *i (i2plu l<n93 d<n(ul. Ceea ce )rea el cu ade)3rat e(te ca ea (3 6ie la c>ere. 2ul lui' (3 o poat3 do2ina. A(e2enea 2ani6e(t3ri arat3 de o8icei c3 copilul nu a 6o(t l3(at (3 e)olueBe pe calea independenei' ci' apli. c<ndu.i.(e un trata2ent peda9o9ic eronat' a 6o(t deter2inat (3 (e a9ate de alte per(oane' (3 le in3 pe ace(tea la di(poBiia (a. Mani6e(t3rile eAterioare ale an9oa(ei in6antile (unt =n 9eneral cuno(cute. Acea(ta de)ine deo(e8it de net3 atunci c<nd (tin9erea lu2inilor' noaptea' de eAe2plu' 6ace di6icil contactul cu lu2ea eAterioar3 (au cu per(oana dorit3. #tri93tul 6ricii re(ta8ile*te' ca (3 (pune2 a*a' le93tura rupt3 de =ntunericul nopii. Dac3 )ine cine)a repede' =n 9eneral (e =nt<2pl3 ceea ce a2 *i ar3tat 2ai (u(: copilul =*i eApri23 *i alte dorine' )rea (3 i (e 6ac3 lu2in3' (3 nu 6ie l3(at (in9ur' (3 ai83 cu cine (e 4uca *i altele de 6elul ace(ta. C<t ti2p i (e 6ace pe )oie' tea2a e(te e)aporat3. Dar din clipa =n care ace(t

//0

//,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

co2porta2ent de (u)eran pare a2eninat' tea2a re)ine *i con(olideaB3 do2inaia copilului. %eno2ene analoa9e eAi(t3 *i =n )iaa adulilor. E(te caBul oa2enilor care re6uB3 (3 ia(3 (in9uri din ca(3. Ade(ea =i pute2 )edea pe (trad3 cri(pai de 6ric3' pri)ind =n 4urul lor (au (t<nd =nle2nii de (pai23' c<nd nu alear93 ca pu*i pe 6u93 de un du*2an 6ioro(. C<teodat3' o a(e2enea per(oan3 )3 poate a8orda' ru9<ndu.)3 (. o a4utai (3 tra)er(eBe (trada1. Nu (unt oa2eni propriu.Bi( 8olna)i' ade(ea a)<nd o (3n3tate 2ai 8un3 ca a altora' dar' pu*i =n 6aa unei di6icult3i ne=n(e2nate pentru alii' ei (u6er3 i2ediat o criB3 de an. 9oa(3. La unii 6eno2enul e(te at<t de accentuat =nc<t (unt cuprin*i de in(ecuritate *i tea23 de =ndat3 ce pun piciorul a6ar3 din ca(3. %or2ele de 2ani6e(tare ale ace(tei a9ora6o8ii :"latBan9(t; preBint3 un intere( deo(e8it prin 6aptul c3 la ace*ti oa2eni de(coperi2 (enti. 2entul c3 ei ar 6i inta unei pri9oane ne2iloa(e. Ei (unt =ncredinai c3 ce)a anu2e =i 6ace (3 di6ere cu totul de ceilali. Uneori ace(t (enti2ent (e eApri23 prin idei 6anta(2a9orice' ca atunci c<nd' de eAe2plu' ei cred c3 ar putea (3 cad3' ceea ce pentru noi nu =n(ea2n3 altce)a dec<t c3 ei (e cred (ituai pe o poBiie 6oarte =nalt3. =n 2ani. 6e(t3rile patolo9ice' de9enerate ale an9oa(ei' (copul de a o8ine puterea *i (uperioritatea e(te prin ur2are o(cilant *i )ede2 cu2 *i =n ace(te caBuri )iaa e(te opri2at3' a2eninat3 de un de(tin tri(t. C3ci la 2uli oa2eni an9oa(a nu (e2ni6ic3 altce)a dec<t c3 cine)a tre8uie (3 (tea l<n93 d<n*ii' (3 (e ocupe de ei. =n caBul celui care nu.*i 2ai poate p3r3(i nici 23car ca2era' tre8uie ca totul (3 (e (u8ordoneBe an9oa(ei (ale. I2pun<nd le9ea ca toat3 lu2ea (3 )in3 la d<n(ul' pe c<nd el nu e(te o8li9at (3 2ear93 la ni2eni' el (e co2port3 ca un re9e care =i do2in3. An9oa(a u2an3 nu poate 6i (upri2at3 dec<t prin re(ta8ilirea le93turii =ntre indi)id *i (ocietate. Va putea (3.*i tr3ia(c3 )iaa 63r3 a 6i torturat de tea23 nu2ai acela care are con*tiina apartenenei la (ocietate. In(er32 aici =nc3 un eAe2plu intere(ant' din Bilele re)oluiei din 1+1G. Un nu23r de pacieni au declarat pe nea*teptate c3 (unt =2piedicai (3 )in3 la con(ultaii. =ntre8ai a(upra 2oti)elor' ei au dat ur23torul r3(pun(: ti2purile de aBi (unt at<t de tul8uri c3 nu (e

poate *ti ce i (e poate =nt<2pla? *i c<nd e*ti cu2)a 2ai 8ine =28r3. cat' u*or poi (3 ai nepl3ceri. %ire*te' ne2ulu2irea *i re)olta erau atunci 2ari. Dar ceea ce *oc>eaB3 e(te 6aptul c3 nu2ai anu2ii oa2eni au tra( concluBiile 2enionate 2ai (u(. De ce toc2ai ei au 9<ndit a(t6elW %aptul nu e(te =nt<2pl3tor' ine de lip(a de contact (ocial a ace(tor indi)iBi' ceea ce nu le putea da (enti2entul (ecurit3ii' pe c<nd alii' care (e (ocoteau 2ai inte9rai =n colecti)itate' nu (i2eau nici o tea23 *i 2er9eau ca de o8icei la lucru. O 6or23 de an9oa(3 2ai ino6en(i)3 dar nu 2ai puin de2n3 de atenie e(te ti2iditatea' ceea ce a2 (pu( de(pre anAietate 6iind )ala8il *i pentru acea(ta. Oric<t de (i2ple ar 6i relaiile =n care (e a6l3 i2plicai copiii' ti2iditatea le )a o6eri po(i8ilitatea (3 e)ite (au (3 rup3 contactul cu ceilali' d<nd =n ace(t 6el cur( (enti2entului lor de in6erioritate (au de a 6i di6erii' ceea ce in>i83 pl3cerea de a =ntreine le93turi cu alii.

-. LA&I A EA. Acea(t3 tr3(3tur3 de caracter e(te proprie celor care percep ca 6iind deo(e8it de di6icile (arcinile ce le re)in *i care nu cred c3 di(pun de 6ora nece(ar3 =n)in9erii 9reut3ilor. De re9ul3' acea(t3 tr3(3tur3 de caracter (e )a 2ani6e(ta (u8 6or2a unor 2i*c3ri de =naintare lente' datorit3 c3rora di(tana dintre indi)id *i pro8le2ele )itale nu prea (cade' 8a c>iar r32<ne con(tant3. Intr3 =n acea(t3 cate9orie acei oa2eni care nu (unt de 93(it i2ediat acolo unde toat3 lu2ea are de reBol)at o pro8le23 de )ia3 *i de 2oarte. Un a(e2enea o2 de(coper3 deodat3' 8un3oar3' c3 nu e(te nicide. cu2 apt pentru pro6e(iunea pe care a tre8uit (.o =28r3i*eBe. El =*i )a 93(i tot (oiul de cu(ururi *i =*i )a (ilui =n a*a 6el propria lo9ic3' =nc<t =28r3i*area pro6e(iunii re(pecti)e (3.i apar3 de ne(uportat. %or2e de 2ani6e(tare a la*it3ii (unt' de a(e2enea' pe l<n93 =nce. tineala =n reacii' preocuparea eAa9erat3 pri)ind 23(urile de (ecuritate' di)er(ele preparati)e etc' toate ace(tea a)<nd (copul de a.*i declina r3(punderea pentru a8andonarea unei (arcini care =i re)ine. "(i>olo9ia indi)idual3 a de6init drept pro8le23 a di(tanei :"ro8le2 der Di(tanB; =ntre9ul co2pleA de a(pecte pri)ind ace(t

//G

//+ S

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

6eno2en p(i>ic eAtre2 de r3(p<ndit. Ea a ela8orat o concepie care ne per2ite (3 e2ite2 4udec3i 8ine =nte2eiate a(upra atitudinii 6un. da2entale a unui o2' (3 23(ur32 di(tana la care (e ine 6a 3 de reBol)area celor trei 2ai pro8le2e ale )ieii: pro8le2a =ndeplinirii =ndatoririlor (ale (ociale' pro8le2a raportului (3u cu (e2enii :der BeBie>un9 de( Ic> Bu2 Du; *i aceea a 2odului =n care are loc contactul dintre (ine *i ceilali oa2eni' c<nd ace(t contact nu e(te pur *i (i2plu B3d3rnicit. "ri2a din ace(te pro8le2e )itale pri)e*te pro6e(iunea' cea de.a doua )ia3 erotic3 :iu8irea *i c3(3toria;' enunul celei de.a treia nea)<nd ne)oie de eAplicaii. Dup3 23ri2ea ace(tor trei pro8le2e' dup3 di(tana care =l de(parte pe un o2 de reBol)area ace(tor trei pro8le2e' pute2 tra9e concluBii a(upra indi)idualit3ii' a(upra per(onalit3ii (ale *i' de a(e2enea' )o2 6i =n (tare (3 ad3u932 c<te ce)a =n (copul cunoa*terii o2ului =n 9eneral. "rincipala tr3(3tur3 care ni (e deB)3luie =n a(e2enea caBuri e(te' =n 9eneral' aceea c3 o2ul pune =ntre (ine *i datoria (a o di(tan3 2ai 2are (au 2ai 2ic3. Dac3 eAa2in32 (ituaia 2ai =ndeaproape' con(tat32 c3 a)e2 de.a 6ace' pe l<n93 u28re' *i cu a(pecte lu2inoa. (e. #3 ad2ite2 c3 un indi)id *i.a 6iAat atitudinea doar =n raport cu partea lu2inoa(3 a (ituaiei. =ntr.ade)3r' dac3 te apuci (3 =ndepline*ti o (arcin3 6iind total nepre93tit pentru acea(ta' ai circu2(tane atenu. ante' (enti2entul de (ine *i )anitatea per(onal3 r32<n<nd intacte. #ituaia de)ine =n(3 2ult 2ai (i9ur3 *i lucreBi ca un dan(ator pe (<r. 23 care *tie c3 (u8 el (e a6l3 =ntin(3 pla(a de protecie. Dac3 (e pr38u*e*te' cade pe 2oale? tot a*a' dac3 te apuci de o trea83 63r3 pre93tirea nece(ar3 *i trea8a nu ie(e 8ine' (enti2entul per(onalit3ii nu e(te =n pericol' deoarece poi (3.i (pui c3 nu ai putut 6ace 2ai 2ult din di)er(e 2oti)e in<nd de pre93tire *i c3' =n caBul =n care acea(ta nu era ne9li4at3' (arcina ar 6i 6o(t du(3 la =ndeplinire =n 2od (tr3lucit. Nu e(te la 2i4loc un nea4un( al propriei per(onalit3i' ci de )in3 e(te o circu2(tan3 de ordin (ecundar' de care cel =n cauB3 nu e(te nicidecu2 re(pon(a8il. Dac3' cu toate ace(tea' trea8a a reu*it' cu at<t 2ai 2ari (unt 2eritele (ale. C<nd unul 8ine pre93tit *i >arnic =*i realiBeaB3 (arcinile' ni2eni nu )ede ce)a deo(e8it aici' reu*ita 6iind de la (ine =nelea(3. Dar dac3 cine)a a =nceput lucrul t<rBiu' nu (e o2oar3 cu trea8a (au e(te a8(olut nepre93tit *i' totu*i' =i d3 de

cap3t' ceea ce nu e(te cu neputin3' atunci e(te cu totul altce)a' a)e2 de.a 6ace' ca (3 (pune2 a*a' cu un erou =n toat3 le9ea' care a 63cut cu o (in9ur3 2<n3 ceea ce alii nu pot 6ace dec<t cu a2<ndou3. Ace(tea (unt' a*adar' p3rile lu2inoa(e ale ace(tei acro8aii /. O a(e2enea atitudine tr3deaB3 at<t a28iia' c<t *i )anitatea o2ului' ea arat3 c3 re(pecti)ul )rea (3 atra93 cel puin atenia a(upra (a. otul (e =n)<rte*te =n 4urul (upraaprecierii' )oindu.(e a (e l3(a i2pre(ia c3 (e di(pune de 6ore deo(e8ite. Ne apropie2 a(t6el de =nele9erea acelora care )or (3 e)ite pro8le2ele care li (e pun' care =*i creeaB3 acelea*i di6icult3i arti. 6iciale' din 6aa c3rora 6u9 (au de care eBit3 (3 (e apropie. oc2ai pe ace(te c3i ocolite' de (u(tra9ere din 6aa datoriei' =nt<lni2 lenea' indolena' 6luctuaia pro6e(ional3 :Hin(ta8ilitateaI;' dec3derea etc. EAi(t3 oa2eni la care acea(t3 atitudine (e 6ace )3dit3 c>iar *i =n co2porta2entul eAterior' ei a)<nd c<teodat3 un 2er( at<t de unduitor =nc<t i.ai putea co2para cu *erpii. Ace(t 6apt nu e(te o =nt<2plare *i' cu precauiile de ri9oare' pute2 dia9no(tica la ei =nclinaia de a trece pe l<n93 pro8le2ele i2portante pe care le au de (oluionat. Un caB luat din )ia3 ne )a de2on(tra li2pede cele a6ir2ate 2ai (u(. E(te )or8a de un 83r8at care =n tot ceea ce 63cea tr3da o 2are a23r3ciune' care era deB9u(tat de )ia3 *i (e 9<ndea (3.*i cur2e Bilele. Ni2ic nu.i 2ai producea 8ucurie *i =ntrea9a (a condu. it3 d3dea de =nele( c3 de 6apt el =*i =nc>eia(e conturile cu )iaa. Din con)or8irea cu d<n(ul a reie*it c3 era cel 2ai 2are dintre trei 6rai *i c3 tat3l (3u' un o2 eAtre2 de a28iio(' pro9re(a(e i2petuo( =n cariera (a' o8in<nd reBultate aprecia8ile. "acientul no(tru 6u(e(e copilul (3u pre6erat' de(tinat (3.i calce pe ur2e. Ma2a deceda(e de t<n3r3. Cu 2a2a )itre93 era =n 8une relaii' pro8a8il din cauB3 c3 (e 8ucura de =ntrea9a protecie din partea tat3lui (3u. Ca pri2 n3(cut' el era un =n6l3c3rat adorator al 6orei *i con. (tr<n9erii. otul la el purta o a2prent3 de i2periali(2. La *coal3 (.a (ituat repede =n 6runtea cla(ei. La a8(ol)irea (tudiilor a preluat ocupaia tat3lui (3u *i 6a3 de neiniiai (e co2porta acu2 ca un di(tri8uitor de 9raieri. #e eApri2a =ntotdeauna =n ter2eni a2icali' 2uncitorii (3i nu o duceau pro(t' le pl3tea cele 2ai ridicate (alarii *i era 2ereu acce(i8il la ru932inile lor.

/-F

/-1

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

Dup3 re)oluia din 1+1G =n(3 =n 6elul (3u de a 6i a inter)enit o (c>i28are )3dit3. Nu contenea (3 (e pl<n93 c<t de 2ult =l =n)enina(e co2porta2entul necu)iincio( al (alariailor (3i. Ceea ce ei 2ai =nainte (olicitau *i li (e d3dea' acu2 re)endicau. A23r3ciunea (a era at<t de 2are =nc<t (e 9<ndea (3 (e retra93 din a6aceri. "e planul =ndatoririlor (ale (.a produ( o cotitur3. #e co2por. ta(e p<n3 atunci ca un *e6 plin de 8un3)oin3. Dar din 2o2entul =n care poBiia (a de dein3tor al puterii 6u(e(e leBat3' a =ntor( 6oaia' iar concepia (a de(pre lu2e de acu2 (.a do)edit pertur8atoare nu nu2ai pentru =ntrea9a =ntreprindere' ci =ndeo(e8i pentru propria.i eAi(ten3. Dac3 nu ar 6i 6o(t at<t de a28iio( =nc<t (3 arate c3 e(te (t3p<n =n ca(a lui' atunci ar 6i putut r32<ne lini*tit din(pre acea(t3 parte. Ni2ic =n(3 nu.1 intere(a 2ai 2ult dec<t (3.*i de2on(treBe puterea per(onal3. DeB)oltarea lo9ic3 a relaiilor (ociale nu a 63cut po(i8il ace(t lucru *i' acu2' =ntrea9a a6acere a4un(e(e (3.1 depri2e pro6und. Dorina (a de a (e retra9e eApri23' a*adar' un act a9re(i)' o acuBaie la adre(a (alariailor (3i re6ractari. Vanitatea (a nu.1 putea duce prea departe. A(pectul contradic. toriu al =ntre9ii (ituaii' deB)3luit pe nea*teptate' 1.a *ocat =n pri2ul r<nd pe el =n(u*i. "rincipiile (ale nu au putut trece pro8a de reBi(ten3 la care erau (upu(e. Dat3 6iind deB)oltarea (a unilateral3' =*i pierdu(e po(i8ilitatea de a 93(i alte c3i *i de a pune =n )aloare un alt principiu. El nu 2ai era capa8il (3 e)olueBe' pentru c3 =*i 6iAa(e ca unic el o8inerea puterii *i a (uperiorit3ii' a*a =nc<t' =n 2od (urprinB3tor' pe planul tr3(3turilor de caracter l3(a(e (3 predo2ine =n el )anitatea. Dac3 trece2 =n re)i(t3 re(tul )ieii (ale' con(tat32 c3 relaiile (ociale =i (unt de.a dreptul (3r3c3cioa(e. E(te clar c3' date 6iind concepiile (ale' nu putea (tr<n9e =n 4uru.i dec<t oa2eni care =i recu. no*teau (uperioritatea *i (e =nclinau =n 6aa )oinei (ale. Di(pun<nd de un a(cuit (pirit critic' ca *i de per(picacitate' era =n (tare de o8(er)aii (urprinB3tor de eAacte' de o8icei 2ini2aliBatoare. Acea(ta a du( la =ndep3rtarea de (ine a cuno(cuilor. Nu a a)ut niciodat3 prieteni ade)3rai. Ceea ce nu.i putea da contactul cu oa2enii' c3uta (3 =nlocuia(c3 prin tot 6elul de a2uBa2ente.

Dar el nu a e*uat cu ade)3rat dec<t atunci c<nd *i.a pu( pro8le. 2a dra9o(tei *i a c3(3toriei. De(tinul (3u a 6o(t de a*a natur3 =n acea(t3 pri)in3' =nc<t i (.ar 6i putut preBice cu 2ult ti2p =nainte. Dat 6iind c3 dra9o(tea pre(upune o le93tur3 de pro6und3 ca2araderie' ea reduce la 2ini2u2 (etea de do2inaie a unuia (in9ur. Voind =n(3 (3 6ie (u)eran' o2ul no(tru a 63cut prin acea(t3 pri(23 *i ale9erea partenerei (ale de )ia3. #.a orientat (pre ale9erea unei con(oarte cu un caracter tare' a c3rei cucerire tre8uia (3.i apar3' iar3*i' ca un triu26 per(onal. #.au reunit a(t6el doi oa2eni (tructurai la 6el' a c3ror con)ieuire e(te un *ir ne=ntrerupt de con6licte din cele 2ai 9ra)e. Cea pentru care el opta(e a)ea o orientare care' =n 2ulte pri)ine' o ar3ta 2ai =n(etat3 de do2inaie dec<t era el =n(u*i. A 6o(t nece(ar ca a2<ndoi (3 recur93 la tot 6elul de 2i4loace pentru a.*i i2pune *i 2enine do2inaia cerut3 de principiile lor. %ire*te c3 a(t6el nu =ncetau (3 (e =ndep3rteBe unul de altul' 63r3 a (e putea totu*i de(p3ri cu totul' pentru c3 a(e2enea oa2eni (per3 2ereu (3 o8in3 =n cele din ur23 )ictoria *i de aceea cu 9reu pot p3r3(i c<2pul de 83t3lie. O2ul no(tru ne.a po)e(tit *i un )i( din acea perioad3. Vi(a(e c3 (t3tea de )or83 cu o 6at3 care a)ea =n63i*area unei (er)itoare *i care (e23na =n 2od iB8itor cu conta8ila (a. El =i (punea :=n )i(;: HEu (unt' cu toate ace(tea' de )i3 princiar3I. Nu e(te 9reu de =nele( ce (ucce(iune de idei (e re6lect3 =n ace(t ta8lou oniric. Mai =nt<i e(te )or8a de 2odul de a pri)i la oa2eni de (u(. %iecare =i apare =n pri2ul r<nd ca (u8altern' incult *i ne=n(e2. nat' cu at<t 2ai 2ult =n caBul unei 6e2ei. Dac3 ne a2inti2 c3 el (e a6l3 =n con6lict cu (oia' e(te plauBi8il3 ipoteBa c3 toc2ai acea(ta (e a(cunde (u8 c>ipul per(oanei )3Bute =n )i(. =n 6elul ace(ta' el e(te o eni923 pentru toat3 lu2ea' *i pentru el =n(u*i 2ai 2ult dec<t pentru oricine' deoarece nu.i a4un9e ni2eni cu pr34ina la na(' 6a(cinat cu2 e(te de un el plin de )anitate. =nde. p3rtarea (a de (e2eni 2er9e 2<n3 =n 2<n3 cu aro9ana' el pretin. B<nd pentru (ine o poBiie =nalt3 de ne4u(ti6icat' pe c<nd altora le conte(t3 orice )aloare' ceea ce denot3 o concepie de )ia3 *i un co2porta2ent care nu la(3 nici un loc pentru prietenie (au pentru dra9o(te. Ar9u2entele in)ocate pentru 4u(ti6icarea unor a(e2enea e)a. Biuni (unt a8(olut caracteri(tice. #unt cel 2ai ade(ea 2oti)e care par

/-/

/--

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

)ala8ile *i de la (ine =nele(e' nu2ai c3 ele nu (e pot aplica =n caBul re(pecti). A*a' cutare )a de(coperi' de eAe2plu' c3 tre8uie (3 6rec. )enteBe (ocietatea *i (e )a eAer(a =n ace(t (en( intr<nd' (3 (pune2' =ntr.o *lea>t3 de 8ei)ani' unde =*i )a pierde ti2pul 8<nd' 4uc<nd c3ri' tr3nc3nind )rute *i ne)rute *i creB<nd c3 =n ace(t 6el (e )a =ncon4ura de prieteni *i cuno(cui. =n ace(t caB (e )a =ntoarce aca(3 la ore t<rBii din noapte' nu (e )a putea (cula de)re2e *i )a conc>ide a)ertiBator: dat 6iind c3 tre8uie (3 6rec)enteBi (ocietatea' nu poi totdeauna (3... etc. reac3.2ear93' dac3 *i.ar duce la =ndeplinire =ndatoririle. Dar dac3' di2potri)3' acaparat de culti)area (ocia8ili. t3ii' o2ul nu e(te de 93(it la locul (3u de 2unc3' atunci' 6ire*te' dreptatea nu 2ai e(te de partea lui' de*i ar9u2entele in)ocate (unt =n (ine eAacte. Un altul' cu2 (e =nt<2pl3 =ndeo(e8i la tinerii care (e a6l3 =n perioada opiunii pro6e(ionale' =*i de(coper3 deodat3 aptitu. dini pentru politic3. De(i9ur' politica e(te o c>e(tiune i2portant3. Ar 6i =n(3 curat3 pro(tie ca =n loc (3.i ale9i o 2e(erie *i (3 te pre93. te*ti (erio( pentru )iitoarea ta pro6e(ie (3 nu 6aci ni2ic altce)a dec<t (3 di(cui politic3. Vede2 clar din ace(te caBuri c3 nu eAperiena noa(tr3 o8iec. ti)3 e(te aceea care ne 6ace (3 ne a8ate2 de la calea cea 8un3' ci concepia per(onal3 pe care o a)e2 de(pre lucruri' 6elul no(tru de a c<nt3ri *i aprecia 6aptele. =ntre9 (paiul r3t3cirilor o2ene*ti (t3 aici =naintea noa(tr3. =n a(e2enea caBuri a)e2 de.a 6ace cu un =ntre9 lan de erori *i de po(i8ilit3i de eroare. #e i2pune (3 inte9r32 ar9u2en. tele unui a(e2enea o2 =n =ntre9ul (3u plan de )ia3' (3 de6ini2 erorile *i (3 le =n)in9e2 printr.o con(iliere adec)at3 -. Acea(ta e(te' de alt6el' acti)itatea care de6ine*te ace(t 9en de educaie. A educa nu =n(ea2n3 ni2ic altce)a dec<t a =nl3tura 9re*elile. E(te nece(ar' tot. odat3' (3 cunoa*te2 acele relaii care ne arat3 c3 deB)oltarea eronat3 a unui o2' 63c<ndu.1 (3 r3t3cea(c3 dru2ul' (e poate tran(6or2a pentru el =ntr.o tra9edie. re8uie (3 recunoa*te2 cu ad2iraie =ne. lepciunea popoarelor din )ec>i2e' care au cuno(cut (au cel puin au intuit ace(te relaii' de(pre care )or8eau ca de(pre o Ne2e(i(' Beia r3B8un3rii. O a(t6el de deB)oltare ne arat3 cu2 (e declan*eaB3 ca de la (ine pre4udiciile pe care un indi)id *i le aduce ori deMc<te ori' =n loc (3 acioneBe =n (en(ul *i (pre 6olo(ul colecti)it3ii' caut3' orientat

cu2 e(te (pre cultul puterii propriei per(oane' o cale care =l con(tr<n. 9e cel 2ai ade(ea (3.*i atin93 (copul pe ocolite' nein<nd (ea2a de intere(ele (e2enilor *i tre2ur<nd 63r3 =ncetare la 9<ndul =n6r<n9erii. #e in(taleaB3' de a(e2enea' *i 6eno2ene ner)oa(e' care au (copul *i (e2ni6icaia lor aparte' con(t<nd =nainte de toate =n a.1 =2piedica pe indi)id de la orice aciune de(pre care eAperiena (a =i (pune c3 l.ar putea duce pe 2ar9inea a8i(ului. =n (ocietate nu e(te loc pentru tran(6u9i. O anu2it3 2alea8i. litate *i adaptare (unt aici nece(are =n )ederea cola8or3rii *i =ntra4u. tor3rii' nu pentru a acapara conducerea *i a.i do2ina pe ceilali. =n ce 23(ur3 lucrurile (e petrec a(t6el' 2uli au putut (.o o8(er)e la ei =n*i*i (au la per(oane din antura4ul lor. Un a(t6el de o2 )a 6ace )iBite' )a 6i 6oarte pre)enitor' nu )a tul8ura pe ni2eni. Nu )a de9a4a =n(3 nici un 6el de c3ldur3 (u6letea(c3' pentru c3 a(piraia (a c3tre putere =l =2piedic3 de la acea(ta' dup3 cu2 nici alii nu )or 2ani6e(ta a6eciune 6a3 de d<n(ul. Ade(ea =l )o2 )edea (t<nd t3cut la 2a(3' 63r3 6iBiono2ia unui o2 =nclinat (pre 8un3 di(poBiie' ne63c<nd 2are lucru ca (3 6a)oriBeBe inte9rarea lui =n (ocietate. Unei con)er(aii =ntr.un cerc 2ai lar9 el =i )a pre6era dialo9ul. r3(3tura (a caracteri(tic3 (e )a ar3ta =n 6apte di(crete' de eAe2plu' =n aceea c3 el ine (3 ai83 =ntotdeauna dreptate' c>iar =n c>e(tiuni care nu preBint3 nici o i2portan3 pentru ni2eni. Acea(ta de2on(treaB3 c3 lui =i e(te per6ect e9al ce ar9u2enteaB3' i2portant pentru d<n(ul 6iind 6aptul de a.i do)edi celuilalt c3 9re*e*te. #au 2ani6e(t3 o(cilaii eni92atice' (e arat3 o8o(it' 63r3 a (e *ti de ce' (au =l apuc3 Borul' ca (3 nu a)an(eBe nic3ieri' ori nu poate dor2i' nu.*i poate re6ace 6or. ele' are tot 6elul de nepl3ceri' =ntr.un cu)<nt' auBi2 din 9ura lui o 2uli2e de la2entaii' =n le93tur3 cu care el nu ne poate da de cele 2ai 2ulte ori nici o eAplicaie corect3. El e(te' pe c<t (e pare' un o2 8olna)' un ne)ropat 5 . =n realitate' ace(te 2ani6e(t3ri (unt doar *iretlicuri 2enite (3 deturneBe propria atenie de la (ituaia real3. Adoptarea unor a(e2enea 2i4loace nu (e datoreaB3 >aBardului. Iar dac3 ne 9<ndi2 la re)olta =nd3r3tnic3 i2plicat3' de eAe2plu' =n 6rica o2ului =n 6aa ace(tui 6eno2en natural care e(te l3(area nopii' )o2 =nele9e c3 2ani6e(tarea nu poate 6i a unuia care (.a adaptat la )iaa tere(tr3. C3ci la 8aBa 6a(oanelor (ale nu (t3 ni2ic altce)a dec<t

/-5

/-@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

dorina de a de(6iina noaptea. De 6apt a(ta e ceea ce pretinde el' drept condiie a inte9r3rii =ntr.o )ia3 nor2al3R "un<nd o a(t6el de condiie i2po(i8il3' el =*i tr3deaB3 =n acela*i ti2p reaua intenie. E(te un ne9ati)i(t. oate 6eno2enele ner)oa(e de ace(t 6el au luat na*tere din 2o2entul =n care un a(e2enea o2 (.a (periat de =ndatoririle (ale *i a c3utat un preteAt 6ie pentru a.*i =ncetini acti)itatea *i a o de(63*ura =n condiii 2ai u*oare' 6ie pentru a.*i p3r3(i cu totul po(tul. El (e (u(tra9e a(t6el de la =ndeplinirea o8li9aiilor nece(are 2eninerii (ociet3ii o2ene*ti' aduc<nd daune =n pri2ul r<nd celor care =i (unt apropiai' c<t *i =ntre9ii lu2i' dac3 a)e2 =n )edere o per(pecti)3 2ai lar93. Ace(te pro8le2e ar 6i 6o(t de 2ult reBol)ate' dac3 a2 6i di(pu( de o 2ai 8un3 cunoa*tere a o2ului *i a2 6i 6o(t =ntotdeauna capa8ili (3 (e(iB32 acea 6or2ida8il3 cauBalitate @ care eAi(t3 =ntre atacarea re9ulilor lo9ice' i2anente ale )ieii =n (ocietate *i de(tinul tra9ic care ade(ea' dup3 cu2 (e con(tat3 2ai t<rBiu' =*i are aici ori9inea. Dat 6iind c3 ace(t inter)al de ti2p e(te ade(ea con(idera8il *i dat 6iind 6aptul c3 ade(ea inter)in nenu23rate co2plicaii' de re9ul3 nu (unte2 =n (tare (3 (ta8ili2 cu eAactitate ace(te raporturi *i (3 tra9e2 =n)332inte (pre a.i putea po)3ui cu2 (e cu)ine pe alii. Nu2ai dup3 ce cu 2ult3 o(teneal3 a2 reu*it (3 derul32 =ntrea9a linie de )ia3 *i (3 apro6unda2 8io9ra6ia o2ului' (unte2 capa8ili (3 trece2 =n re)i(t3 an(a28lul *i (3 (pune2 =n ce 2o2ent a 6o(t (3)<r*it3 eroarea.

5. IM"UL#II NE_N%R^NA E' CA EY"RE#IE A UNEI ADA" !RI DE%ICIEN E. EAi(t3 oa2eni la care (e 6ac re2arcate anu2ite 6or2e de 2ani6e(tare' caracteri(tice' pe care noi le perce. pe2 drept (e2ne de proa(t3 educare. Intr3 =n acea(t3 cate9orie' de eAe2plu' oa2enii care nu (e pot a8ine (3 nu.*i road3 un9>iile' cei care (e (i2t =2pin*i de nu *tiu ce 6or3 interioar3 (3 (e (co8ea(c3 2ereu =n na(' ca *i oa2enii care (e reped cu a(e2enea l3co2ie la 2<ncare =nc<t co2porta2entul lor la(3 i2pre(ia unei pati2i deB. l3nuite. C3 a(t6el de 2ani6e(t3ri tre8uie (3 ai83 o (e2ni6icaie' de)ine li2pede de =ndat3 ce o8(er)32 cu2 un o2 (e arunc3 a(upra 2<nc3rii ca un lup 6l32<nd *i nici o ru*ine nu.1 poate =2piedia (3.*i (ati(6ac3 po6ta. El (oar8e B9o2oto(' 2e(tec3' cle63ie. Buc3ile

oric<t de 2ari di(par aproape ne2e(tecate' ca =ntr.un a8i(' 6iind de.a dreptul 6anta(tic3 )iteBa cu care (unt =n9ur9itate. %rapante nu (unt =n(3 nu2ai ace(te 6or2e de 2ani6e(tare' ci *i cantitatea *i 6rec)ena 2e(elor. Nu eAa9er32 (pun<nd c3 eAi(t3 oa2eni pe care nu ni.i pute2 repreBenta dec<t =n6ulec<nd. Un alt tip de proa(t3 cre*tere (e 2ani6e(t3 printr.o iB8itoare lip(3 de i9ien30. Nu e(te )or8a de lip(a de 6or2ali(2 pe care o )ede2 la oa2enii care au 2ult de lucru *i nici de deBordinea 6irea(c3 =nt<lnit3 uneori la oa2enii care 2unce(c din 9reu. ipul de o2 la care ne re6eri2 nu pre(teaB3 de o8icei o 2unc3 ane)oioa(3' 8a c>iar' ade(ea' e(te departe de orice 2unc3. A(ta nu.1 (cute*te' totu*i' nici de deBordinea eAterioar3' nici de a(pectul ne=n9ri4it. E(te =n acea(ta ce)a aproape (tudiat' o ciu6uleal3 *i o necu)iin3 (candaloa(e' 9reu de i2itat' *i care (unt at<t de caracteri(tice pentru indi)idul re(pecti)' =nc<t nu l.a2 2ai recunoa*te =n caBul =n care' )reodat3' (.ar preBenta alt6el. Ace(te 6or2e de 2ani6e(tare (unt de a*a natur3 =nc<t ne o6er3 o caracteriBare eAterioar3 a oa2enilor pro(t cre(cui. Ele (e2ni6ic3 li2pede 6aptul c3 re(pecti)ii nu procedeaB3 corect *i )or (3 (e =nale dea(upra celorlali. Oa2enii care practic3 a(e2enea proa(te 2aniere ne la(3 =ntotdeauna i2pre(ia c3 au prea puin3 con(ideraie pentru (e2enii lor. Nu at<t 2ani6e(t3rile ca atare ne ui2e(c' c<t 6aptul c3 de cele 2ai 2ulte ori a(t6el de 2aniere necu)iincioa(e =*i au ori9inea =n copil3rie. De alt6el' aproape c3 nu eAi(t3 copil care (3 (e deB)olte cu2 (crie la carte' unii dintre ei 6or2<ndu.*i deprinderi ur<te de care' cu2 arat3 o8(er)aiile noa(tre' nu (e 2ai deB83ra toat3 )iaa. Dac3 in)e(ti932 cauBele ace(tor 2ani6e(t3ri' de(coperi2 tendina 2ai 2ult (au 2ai puin pronunat3 de e)itare a (e2enilor *i de (u(tra9ere de la =ndatoriri. Ace*ti oa2eni' de 6apt' )or (3 (e in3 departe de )ia3' ei re6uB3 cola8orarea. Ace(t punct de )edere ne per2ite (3 =nele9e2 de ce ei nu pot 6i i2pre(ionai de di(cuiile 2orale' ar9u2entele de acea(t3 natur3 nea)<nd nici o in6luen3 a(upra proa(telor lor o8i*nuine. A)<nd 6a3 de )ia3 atitudinea pe care o are' un a(e2enea o2 are propriu.Bi( dreptate c<nd' de eAe2plu' =*i roade un9>iile. &i cu 9reu (e poate 93(i un 2ai 8un 2oti) de a 6i ocolit dec<t =n caBul indi)idului care' )oind (3 (e in3 departe de (ocietate' apare =n 2od re9ulat' de eAe2plu' cu 9ulerul

/-0

/-,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

2urdar (au =ntr.un )e(ton uBat. Ce te.ar putea 6eri 2ai (i9ur *i 2ai 8ine de o8inerea unui loc de 2unc3 unde e*ti (upu( lu3rii a2inte' criticii *i concurenei altora' (au ce ar putea pune 2ai 8ine pe 6u93 pe un pretendent la c3(3torie' dec<t (3 te preBini =n >alul ace(taW A(t6el (e eAclude el =n(u*i de la orice concuren3 *i are pentru acea(. ta *i un 8un preteAt: ce n.a* putea eu realiBa' dac3 nu a* a)ea o8iceiul ace(ta re(pin93torW =l a2' =n(3. CaBul eApu( 2ai 4o( ne )a ar3ta cu2 un a(e2enea o8icei e(te 6olo(it la autoap3rare' (er)ind *i ca 2i4loc de tiraniBare a celor din 4ur. E(te )or8a de o 6at3 =n )<r(t3 de // ani' care (u6erea de incon tinen3 urinar3. Era penulti2a dintre 6raii *i (urorile ei' copil pl3.

a p<nd' care (e 8ucura de o 9ri43 deo(e8it3 din partea 2a2ei (ale' E c3reia ea =i ar3ta un de)ota2ent ie*it din co2un. Ma2a' =n (c>i28' ? o (upra)e9>ea Bi *i noapte' at<t din cauBa r3ului ei o8icei' c<t *i din cauBa (t3rilor de anAietate *i a ipetelor pe care le (cotea =n ti2pul nopii. #i9ur c3 la =nceput a 6o(t o iB8<nd3 pentru d<n(a' un 8al(a2 pentru )anitatea ei 6aptul c3 o a)ea l<n93 (ine pe 2a2a ei 2ai 2ult dec<t o puteau a)ea ceilali copii. De6initorie era pentru ea *i a)er (iunea 6a3 de *coal3' prietenie *i (ocietate =n 9eneral. Deo(e8it de anAioa(3 (e ar3ta c<nd tre8uia (3 ia(3 de aca(3 *i c>iar *i 2ai t<rBiu' c<nd cre(cu(e' *i era nece(ar (3 2ear93 (eara dup3 cu2p3r3turi? trecea printr.un ade)3rat c>in. #e =ntorcea epuiBat3' 2oart3 de 6ric3 aca(3' po)e(tind prin ce pri2e4dii =n(p3i2<nt3toare trecu(e. E(te u*or de =nele( c3 toate ace(te (i2pto2e ne deB)3luie pur

ca2 a*a: H re8uie (3 r32<n l<n93 2a2aI' (au: HMa2a tre8uie (3 ai83 2ereu 9ri43 de 2ineI. Iat3 cu2 o a(e2enea 2ani6e(tare are o (e2ni6icaie pro6und3' per2i<ndu.ne' pe de o parte' (3 e)alu32 o2ul' iar pe de alt3 parte' 63c<ndu.ne po(i8il3 =nl3turarea principa. lului (i2pto2' ca ur2are a =nele9erii inte9rale a o2ului re(pecti)' =n linii 2ari' con(tat32 c3 la copii actele de proa(t3 cre*tere tind (3 atra93 a(upra lor atenia celor din 4ur' 63c<ndu.i (3 4oace un rol deo(e8it' (3 le de2on(treBe adulilor (l38iciunea *i incapacitatea ace(tora de a da po)ee' pun<ndu.i pe copiii cu pricina =ntr.o lu2in3 2ai 8un3' at<t =n propriii lor oc>i' c<t *i =n ai celor 2ai puternici. =n acela*i (en( e(te de interpretat o8iceiul 2ultor copii de a (e 6ace re2arcai prin inuta lor 8iBar3 =n 6aa per(oanelor (tr3ine )enite =n )iBit3. Copii care de o8icei (unt 6oarte cu2ini (e poart3 ca apucai de toi dracii de =ndat3 ce un oa(pete intr3 =n ca(3. Copilul )rea (3 4oace un rol *i nu (e )a l3(a p<n3 c<nd nu.*i )a 6i atin( (copul =ntr.o 2anier3 care (3.1 (ati(6ac3. De)enii aduli' a(e2enea in*i nu )or pre9eta (3 eAploateBe a(t6el de 8iBarerii pentru a (e (u(tra9e de la eAi9enele )ieii =n co2un (au pentru a =ncerca cel puin (3 pun3 altora 8ee =n roate. #etea de do2inaie *i )anitatea (e a(cund (u8 ace(te 2ani6e(t3ri care' atunci c<nd =28rac3 6or2e at<t de (tranii' r32<n ade(ea necuno(cute =n ceea ce pri)e*te ade)3rata lor (e2ni6icaie.

NO E
1 #i2pto2 clar al a9ora6o8iei' adic3 al 6ricii de (paiile de(c>i(e' de piee' de (tr3Bi lar9i' caB =n care (e 2ani6e(t3 tendina de a nu p3r3(i locuina. A(e2enea oa2eni (e (trecoar3 te23tori pe l<n93 Bidurile ca(elor' r32<n intuii locului c<nd au de tra)er(at un (paiu ur8an (au un c<2p' iar =n =nc3peri pre6er3 colurile retra(e. :Nota trad.; /Hdie(e( Bo9en93n9ertu2(I' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; -H(i) durc> Bele>run9 Bu ii8erLindenI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 5Hner)o(I'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; @H4ene 6urc>t8areKau(alit3tI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; 8H#c>2utBi9CeitI'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

4 *i (i2plu 6aptul c3 6ata acea(ta nu dorea dec<t (3 (tea =n per2anen3 c l<n93 2a2a (a. Cu2 =n(3 (ituaia 2aterial3 a 6a2iliei nu o per2itea' (.a pl3nuit (3 i (e caute o (lu483. #.a reu*it ca ea (3 accepte' =n cele din ur23' un po(t. Dar nu dup3 2ai 2ult de dou3 Bile i.a re)enit )e. c>ea 2etea>n3' incontinena urinar3' a*a =nc<t a tre8uit (3 6ie conce. diat3. Ma2a' care nu cuno*tea (en(ul real al ace(tei (u6erine' i.a 63cut repro*uri a2are. Drept ur2are' 6ata a =ncercat (3 (e (inucid3 *i a 6o(t internat3 =n (pital. =n cul2ea di(per3rii' 2a2a i.a 4urat (3 nu (e 2ai de(part3 de ea. oate ace(te trei (i2pto2e 7 incontinena urinar3' tea2a de noapte *i de (in9ur3tate' ca *i =ncercarea de (inucidere 7 (unt orien. tate (pre unul *i acela*i (cop. "entru noi ele (unt 9r3itoare *i ne (pun

/-G

/-+

CUNOA& EREA OMULUI

Capitolul IV

AL E %ORME DE EY"RE#IE ALE CARAC ERULUI

1. VOIO&IA. A2 *i (u8liniat 6aptul c3 e(te u*or de 23(urat (enti2entul de co2uniune (ocial3 al o2ului dup3 c<t de di(pu( (e do)ede*te ace(ta de a.*i a4uta (e2enii' de a.i =ncura4a' de a le 6ace 8ucurii. Acea(t3 aptitudine de a aduce 8ucuria 6ace ca toi cei care o po(ed3 (3 6ie =nt<2pinai cu 2ai 2are intere(' 6ie *i datorit3 =n63i. *3rii lor eAterioare. Ni.i apropie2 cu u*urin3 *i pe o 8aB3 pur intuiti)3 =i (ocoti2 a 6i 2ult 2ai (i2patici dec<t ceilali. Cu totul in(tincti) (i2i2 c3 tr3(3turile lor (unt de6initorii pentru (enti2entul de co2uniune (ocial3. #unt oa2eni de o (enin3tate i2pertur8a8il3 care' dac3 au cu2)a )reun necaB' nu *i.l )ar(3 pe ceilali'=n relaiile cu ace*tia iradiind (enin3tate' =n6ru2u(e<nd )iaa *i 63c<nd.o de2n3 de tr3it. "e o2ul 8un =l recunoa*te2 nu nu2ai dup3 actele (ale' dup3 6elul =n care ne a8ordeaB3' cu2 ne )or8e*te' dup3 =nele. 9erea pe care o arat3 6a3 de intere(ele noa(tre' ci *i dup3 =ntrea9a (a 6iin3' dup3 6iBiono2ia *i 9e(ticulaia (a' dup3 6elul =n care r<de. "ro6undul p(i>olo9 care e(te Do(toe)(Ci (pune c3 pe un o2 =l )o2 putea cunoa*te *i =nele9e 2ult 2ai 8ine dup3 6elul =n care r<de' dec<t dup3 =ndelun9ate cercet3ri p(i>olo9ice 1 . C3ci r<(ul are at<t nuane de a2a8ilitate' c<t *i (u8=nele(uri du*23noa(e' a9re(i)e' ca de eAe2plu =n caBul 8ucuriei r3ut3cioa(e =n 6aa necaBului altora. EAi(t3 c>iar oa2eni care =n 9eneral nu (unt =n (tare (3 r<d3 *i care (unt at<t de departe de le93tura 2ai (tr<n(3 de la o2 la o2' =nc<t le lip(e*te aproape cu de(3)<r*ire =nclinaia de a 6ace 8ucurii altora *i

de a deter2ina o (tare de (pirit (enin3. Ca (3 nu 2ai )or8i2 de cei care' de(tui la nu23r' ne o8li93 (3.i con(ider32 nu nu2ai incapa8ili de a produce altora 8ucurie' dar care' di2potri)3' =n orice (ituaie =n care inter)in' =nclin3 (3 otr3)ea(c3 )iaa celorlali' proced<nd =n a*a 6el de parc3 ar )rea (3 (tin93 orice lu2in3. Ace*ti oa2eni 6ie c3 nu pot (3 r<d3' 6ie c3 nu pot r<de dec<t 6orat' ceea ce ate(t3 doar o aparent3 8ucurie de a tr3i. Acu2 ne e(te li2pede de ce 6aa unui o2 poate treBi (i2patie: acea(ta (e =nt<2pl3 atunci c<nd o2ul e(te capa8il (3 la(e i2pre(ia unui aduc3tor de 8ucurie. =n 6elul ace(ta (e ri(ipe*te ceaa care =ncon4ura (enti2entul de (i2patie *i antipatie' d<ndu.ni.(e po(i8ilitatea unei interpret3ri eAacte. La antipodul ace(tui tip (e (itueaB3 acei oa2eni pe care i.a2 putea nu2i tul8ur3tori de (enin3tate :%rieden((torer;' cei care (unt =nclinai 2ereu (3 preBinte lu2ea ca pe o HVale a pl<n9eriiI *i care incit3 la durere. CuteBana lor 2er9e at<t de departe =nc<t' c<nd 6ace2 8ine cuno*tin3 cu ea' r32<ne2 (tupe6iai. #3 )ede2 2ai =nt<i cu ce 6el de per(ona4e a)e2 de.a 6ace. EAi(t3 oa2eni )3dit =nclinai (3 parcur93 )iaa ca *i cu2 ar duce pe u2eri o enor23 po)ar3. Orice di6icultate c<t de 2ic3 ei o eAa9ereaB3' )iitorul =l pri)e(c dintr.o per(pecti)3 (u28r3 *i cu orice prile4 de 8ucurie la(3 (3 r3(une (tri93tul lor de Ca(andr3. #unt e2ina2ente pe(i2i*ti' pentru ei =n*i*i' ca *i pentru toat3 lu2ea' (e indi(pun dac3 pe unde)a prin 4urul lor (e 2ani6e(t3 8ucuria *i =n orice relaie u2an3 =ncearc3 (3 introduc3 p3ri =ntunecate. Nu nu2ai cu )or8a' ci *i prin aciunile *i pro)oc3. rile lor ei tul8ur3 )iaa (enin3 *i eAu8erana (e2enilor.

/. MODURI DE G^NDIRE &I DE EY"RIMARE. Modul de a 9<ndi *i a (e eApri2a al unor oa2eni produce uneori o i2pre(ie at<t de pla(tic3' =nc<t nu pute2 trece cu )ederea 6aptul. A 9<ndi *i a )or8i e(te la ace*ti oa2eni tot una cu Ha =nc3la ciB2e (panioleI /' ei 9<ndind *i )or8ind eAclu(i) =n 6raBe.*a8lon' cuno(cute de toat3 lu. 2ea' a*a =nc<t =ntotdeauna *tii dinainte ce )or8e le )or ie*i din 9ur3. #tilul e(te cuno(cut din naraiunile (peci6ice ap3rute prin 9aBete (au din ro2anele de duBin3. E(te o 6raBeolo9ie care aduce cu un 8uc>et de 6loricele din acelea ce (e )<nd la toate colurile. AuBi2 eApre(ii

/5F

/51

AL%RED ADLER
ca: H(3 ii contI' H(3.i cite*ti Le)iticulI (au Hlo)itur3 de (tiletI etc' =n care (e =nt<lne(c ter2eni (tr3ini de tot 6elul. Ace(te 2oduri de eApri2are pot contri8ui' de(i9ur' la =nele. 9erea unui o2. C3ci eAi(t3 6or2e de 9<ndire *i 2oduri de eApri2are pe care nu tre8uie (au nu (e cu)ine (3 le practici. =ntrea9a 8analitate a (tilului de (pe3 4oa(3 r3(un3 aici *i c>iar oratorul care le ro(te*te poate 6i *ocat. #e arat3 prea puin3 con(ideraie pentru 4udecata *i (piritul critic ale celorlali atunci c<nd li (e (er)e*te 2ereu c<te un pro)er8 (au c<nd orice 9<nd (au (pu(3 (unt =2p3nate cu citate din autori cele8ri. #unt 2uli cei care nu (e pot eli8era de ace(t 2od de a )or8i *i care a(t6el =*i ate(t3 2entalitatea retro9rad3.

CUNOA& EREA OMULUI

-. A I UDINEA &COL!REA#C!. %oarte de( =nt<lni2 oa2eni care ne la(3 i2pre(ia c3 (.au oprit la un anu2it punct al deB)olt3rii lor' neput<nd dep3*i (tadiul *colarit3ii. Aca(3' =n )ia3' =n (ocietate' =n pro6e(ia lor ei (unt 2ereu ca ni*te *colari' tra9 =ntr.una cu urec>ea' (tau la p<nd3' ca (3 )ad3 dac3 au )oie (3 (pun3 ce)a. =i )ede2 (ilindu.(e totdeauna (3 ai83 pro2pt un r3(pun( la orice pro8le23 care (e pune unde)a =n (ocietate' ca *i cu2 ar )rea (3 de)an(eBe pe cine)a' (3 arate c3 ei (unt in6or2ai =n toate' ca *i cu2 ar a*tepta (3 li (e dea o not3 8un3 pentru acea(ta. #t3 =n 6irea unor a(e2enea oa2eni (3 (e (i2t3 =n (i9uran3 nu2ai dac3 )iaa li (e preBint3 =n 6or2e 6a2iliare' 6iind derutai de =ndat3 ce (unt pu*i =ntr.o (ituaie =n care nu 2ai pot 6olo(i *a8lonul *colar. &i =n li2itele ace(tui tip eAi(t3 2ai 2ulte ni)eluri de di6ereniere. =n caBurile 2ai puin (i2patice =nt<lni2 oa2eni (eci' proBaici' puin (ocia8ili' (au oa2eni care )or (3 treac3 drept erudii' care 6ie c3 *tiu totul' 6ie =ncearc3 (3 cla(i6ice toate lucrurile dup3 re9uli *i 6or2ule.

4u(t3. De cele 2ai 2ulte ori a(t6el de oa2eni (unt *i pedani. Ei ne la(3 i2pre(ia c3 (unt ni*te oa2eni care (e (i2t at<t de ne(i9uri =nc<t =ncearc3 (3 =ncor(eteBe )iaa' =n toat3 ne23r9inirea ei' =n c<te)a re9uli *i 6or2ule' pur *i (i2plu pentru c3 alt6el' cuprin*i de anAietate' nu pot 2er9e 2ai departe. Ei (unt 9ata (3 intre =n 4oc nu2ai dac3 re9ulile le (unt cuno(cute dinainte' d<nd 8ir cu 6u9iii din 6aa unei (ituaii =n care nu pot (3 aplice re9uli 8ine cuno(cute. #e (i2t 4i9nii dac3 (unt pu*i =ntr.o (ituaie ne6a2iliar3 pentru d<n*ii. #e =nele9e c3 2etoda acea(ta le d3 po(i8ilitatea de a.*i eAercita din plin puterea. #3 ne 9<ndi2' de eAe2plu' la nu2eroa(ele caBuri de (crupuloBitate ne(ocial3. Nu ne )a 6i 9reu (3 de(coperi2 c3 ace*ti oa2eni (unt ani2ai de o ne=n6r<nat3 (ete de do2inaie *i de )anitate. C>iar dac3 a(e2enea oa2eni (unt 2uncitori (<r9uincio*i' caracteri(tice r32<n pentru ei pedanteria *i u(c3ciunea (u6letea(c3. Ade(ea ace(te tr3(3turi in>i83 =n ei orice iniiati)3' 63c<nd dintr.=n*ii 6iine lip(ite de oriBont' prad3 capriciilor. Unii dintre ei )or contracta 2ania de a 2er9e totdeauna pe 2ar9inea trotuarului (au de a nu pune piciorul dec<t pe anu2ite pa)ele. Un altul nu2ai cu 2are 9reutate (e )a l3(a con)in( (.o ia pe alt dru2 dec<t pe cel pe care 2er9e de o8icei. Ace(t tip de oa2eni nu au nici o di(poni8ilitate pentru )iaa lar93 cu nepre)3Butul ei. =n de2er(urile lor ei ri(ipe(c ade(ea o 9roaB3 de ti2p' pun<ndu.(e =n deBacord at<t cu ei =n*i*i c<t *i cu cei din 4ur. =n 2o2entul =n care au a (e con6runta cu o (ituaie nou3' neo8i*nuit3 pentru d<n*ii' re6uB3 (.o accepte' in)oc<nd lip(a de pre93tire' creB<nd c3 nu.i pot da de cap3t 63r3 )reo re9ul3' 63r3 o 6or2ul3 2a9ic3. De aceea ei )or c3uta (3 e)ite' pe c<t po(i8il' orice (c>i28are. Unor a(e2enea oa2eni )enirea pri23)erii' de pild3' le )a pro)oca di6icult3i' deoarece au a)ut de(tul ti2p (3 (e aco2odeBe cu iarna. =i =n(p3i2<nt3 *i =i indi(pune circulaia =n aer li8er' 6a)o. riBat3 de )re2ea 6ru2oa(3' care 6ace (3 (e a2pli6ice relaiile u2ane. #unt oa2enii care (e pl<n9 c3 pri23)ara niciodat3 nu (e (i2t =n apele lor. Neput<ndu.(e adapta dec<t cu 2are 9reutate la o (ituaie nou3' ei )or 6i de 93(it' de cele 2ai 2ulte ori' =n po(turi care nu le cer prea 2ult3 iniiati)3 *i toc2ai aici *i e(te locul lor' at<ta )re2e c<t nu (e pot (c>i28a. C3ci tre8uie (3 lu32 8ine a2inte c3 nu a)e2 de.a 6ace cu =n(u*iri =nn3(cute' c3 ace(te =n(u*iri nu (unt

5. OAMENI CU "RINCI"II &I "EDAN`I. Un tip de o2 care de 6apt nu are totdeauna ce)a *col3re(c =n (ine' dar care a2inte*te de atitudinea *col3rea(c3' e(te acela care =ncearc3 (3 (u8(u2eBe unui principiu oarecare toate 2ani6e(t3rile )ieii' d<nd =n orice (ituaie prioritate principiului pe care 1.a pu( la punct odat3 pentru totdeauna *i de la care nu (e a8ate' cu con)in9erea c3 nu te poi (i2i 8ine =n )ia3 dac3 totul nu decur9e pe 639a*ul o8i*nuit'pe calea cea

/5/

/5-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

ne2odi6ica8ile' ele 6iind reBultatul unor atitudini eronate 6a3 de )ia3' dar care au pu( cu at<ta putere (t3p<nire pe =ntre9 p(i>icul o2ului' =nc<t ace(ta' l3(at =n )oia lui' nici )or83 (3 (e poat3 eli8era de )iBiunile eronate care =i do2in3.

@. #UBORDONAREA. Un tip de o2 la 6el de puin indicat pentru pro6e(iunile care cer iniiati)3 e(te acela do2inat de un 6el de (lu93rnicie *i care nu (e (i2te 8ine dec<t acolo unde are de du( la =ndeplinire porunci. "entru un (o8ordonat nu eAi(t3 dec<t le9i *i re9uli de re(pectat. Ace(t tip de o2 caut3 cu toat3 6iina (a un loc de 2unc3 =n care (3.*i 2ani6e(te (er)ilitatea. "ute2 o8(er)a lucrul ace(ta =n di)er(e =2pre4ur3ri' c>iar *i =n =n63i*area eAterioar3 a o2ului' care de o8icei =*i =ndoaie *ira (pin3rii *i care 2ereu e 9ata (3 (e =ncline *i 2ai 2ult' atent la )or8ele (uperiorului' nu pentru a le c<nt3ri' ci pentru a (e pune c<t 2ai 8ine de acord cu ele *i a (3ri (3 aduc3 la =ndeplinire ordinele pri2ite. #unt oa2eni pentru care 2ai 2ult dec<t orice )aloreaB3 (upunerea. Acea(ta atin9e uneori un 9rad incredi8il. "entru unii e(te o ade)3rat3 pl3cere (3 (e (u8ordoneBe. Nu )re2 (3 (pune2 prin acea(ta c3 idealul unor a(e2enea oa2eni ar 6i prin eAcelen3 acela de a (e (upraordona. re8uie totu*i (3 clari6ic32 p3rile o8(cure ale )ieii acelora care )3d ade)3rata (oluie a =ndatoririlor ce le re)in doar =n (upunere. E(te 6rapant pentru noi 6aptul c3 o 2uli2e de oa2eni (e pare c3 *i.au 63cut din (u8ordonare o le9e a )ieii. Nu ne re6eri2 la cla(ele a(er)ite' ci la (eAul 6e2inin. C3 6e2eia tre8uie (3 (e (upun3' e(te ca o le9e ne(cri(3 =n(3 pro6und =ntip3rit3 =n 2intea tuturor' pe care 2uli oa2eni o re(pect3 ca pe o do923. Ei cred c3 6e2eia nu eAi(t3 dec<t (pre a (e a(er)i. O con(ecin3 o8i*nuit3 a acea(tui 6apt e(te c3 ea =ncearc3' di2potri)3' (3 (e (upraordoneBe. Cu toate c3 a(e2enea concepii au otr3)it *i tul8urat relaiile oa2enilor =n 9eneral' (t3ruie =n ace(t (en( o (uper(tiie deo(e8it de reBi(tent3' care are adepi c>iar =n r<ndurile 6e2eilor' care (e cred pu(e (u8 puterea unei le9i eterne. Nu (e cunoa*te =n(3 nici un caB =n care cine)a (3 6i tra( )reun 6olo( de pe ur2a ace(tei concepii. Va )eni ti2pul (3 (e )ad3 c3 dac3 6e2eia nu (.ar 6i a(er)it cu2 (.a a(er)it' toate pe lu2ea acea(ta ar 6i 6o(t 2ai 8une.

A8(tracie 63c<nd de 6aptul c3 nici un (u6let o2ene(c nu ar (uporta u*or (upunerea' o 6e2eie inut3 =n a(t6el de condiii )a a4un. 9e de cele 2ai 2ulte ori la pu(tiire interioar3 *i la total3 dependen3' cu2 ne )a ar3ta caBul eApu( (uccint aici. C3(3torit3 din dra9o(te cu un 83r8at care a)ea o i2portant3 poBiie (ocial3' at<t ea c<t *i (oul ei credeau or8e*te =n do92a (upunerii 6e2eii. Cu ti2pul ea a de)enit o 2a*in3 per6ect3' pentru care nu eAi(ta ni2ic dec<t datoria. Orice pornire (pre independen3 era ni2icit3 din 6a*3. Antura4ul' care (e o8i*nui(e cu (ituaia' 6ire*te c3 nu )edea ni2ic (candalo( =n acea(ta' ceea ce nu a)anta4a pe ni2eni. Dac3 6aptul nu a de9enerat =n di6icul. t3i 2ai 2ari' a 6o(t pentru c3 lucrurile (e petreceau =ntr.un 2ediu relati) (upu(. Dar dac3 a)e2 =n )edere 6aptul c3 pentru 6oarte 2uli oa2eni (u8ordonarea 6e2eii con(tituie de(tinul ei 6ire(c' )o2 recu. noa*te c3 eAi(t3 aici din a8unden3 2aterial pentru con6licte. C3ci dac3 83r8atul (ocoate c3 acea(t3 (u8ordonare e(te de la (ine =ne. lea(3' el )a a)ea 2ereu (candaluri' pentru c3 o a(e2enea (u8ordo. nare e(te de 6apt i2po(i8il3. Unele 6e2ei au un (pirit de (upunere at<t de deB)oltat' =nc<t =*i caut3 drept (oi 83r8ai do2inatori (au 8rutali. =n (curt ti2p acea(t3 relaie contrar3 naturii duce la o 9ra)3 ciocnire de caractere. A)e2 uneori i2pre(ia c3 ace(te 6e2ei iau =n der<dere (u8ordonarea 6e2eii *i )or (3.i do)edea(c3 lip(a de (en(. Noi cunoa*te2 de pe acu2 calea pe care (e poate ie*i din acea(t3 (ituaie di6icil3. Con)ieuirea dintre 83r8at *i 6e2eie tre8uie (3 6ie o ca2araderie' o co2unitate de 2unc3' unde ni2eni nu e(te (u8ordonat. &i dac3 cele (pu(e aici nu repreBint3 deoca2dat3 dec<t un ideal' a)e2 cel puin un etalon cu care pute2 23(ura pro9re(ele (ociale 63cute de un indi)id' re(pecti) re9re(ele (ale' put<ndu.(e identi6ica 9re*elile (3)<r*ite. "ro8le2a (upunerii nu intere(eaB3 doar relaiile dintre (eAe' ea nu.1 =2po)3reaB3 doar pe 83r8at cu o puBderie de di6icult3i c3rora nu e(te capa8il (3 le 6ac3 6a3' ci 4oac3 un rol i2portant *i =n )iaa popoarelor. Dac3 ne 9<ndi2 c3 =ntrea9a antic>itate =*i 8aBa (ituaia econo2ic3 *i relaiile de do2inare pe (cla)a9i(2' dac3 ne 9<ndi2 c3 poate cei 2ai 2uli dintre oa2enii care tr3ie(c aBi (e tra9 din 6a2ilii de (cla)i' dac3 ne repreBent32 6aptul c3 (.au (cur( (ecole =n

/55

/5@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

care cele dou3 cla(e au cuno(cut o opoBiie at<t de radical3 una 6a3 de alta *i c3' a(t3Bi =nc3' la anu2ite popoare (piritul de ca(t3 e(te principial predo2inant' a8ia atunci pute2 =nele9e c3 principiul (upunerii *i re)endicarea ace(tuia =i ani23 necontenit pe oa2eni *i poate duce la 6or2area unui tip ca atare. E(te cun(ocut c3 antic>ita. tea con(idera 2unca drept o ocupaie relati) ru*inoa(3' care re)enea (cla)ilor' c3 (t3p<nului nu.i era =n93duit (3 (e 2urd3rea(c3 2uncind' c3 el era nu nu2ai cel care porunce*te' ci 2onopoliBa toate =n(u*irile 8une. Cla(a do2inant3 era aceea a Hcelor 2ai 8uniI' ari(tocraia' cu)<ntul 9rece(c Hari(to(I=n(e2n<nd *i una *i alta' adic3 do2inaia celor 2ai 8uni. Acea(t3 concepie triu26a =n(3' 6ire*te' eAclu(i) cu a4utorul 6orei' nu prin )reun eAa2en al )irtuilor *i 2eritelor. Un eAa2en *i o cla(i6icare a)eau loc cel 2ult la (cla)i' a*adar la cei a(er)ii. Cel 2ai 8un =n(3 era acela care a)ea =n 2<n3 puterea. "<n3 =n Bilele noa(tre *i.a =ntin( in6luena concepia pri)ind ar2oniBarea celor dou3 6or2e de eAi(ten3 a 6iinei u2ane' pierB<n. du.*i =n(3 orice (en( *i )aloare a(t3Bi' c<nd (e tinde la o apropiere a oa2enilor unii de alii. #3 nu uit32 c3 p<n3 *i 2arele 9<nditor NietB(c>e a re)endicat do2inaia celor 2ai 8uni *i (upunerea celor. lali. Nici a(t3Bi nu a =ncetat (3 6ie 9reu (3 ne (coate2 din cap ideea =2p3ririi oa2enilor =n (t3p<ni *i (lu4itori *i (3 ne (i2i2 cu toii a8(olut e9ali. Cu toate ace(tea' 6ie *i nu2ai 6aptul c3 (unte2 =n po(e. (ia ace(tui punct de )edere ne poate 6i de a4utor *i ne poate 6eri de 2ari erori. C3ci eAi(t3 oa2eni care au de)enit at<t de (lu9arnici' =nc<t ar 6i 6ericii dac3 cine)a i.ar lua la un 2o2ent dat =n (ea23' pe ei care =n per2anen3 par (3.*i cear3 (cuBe pentru )ina de a eAi(ta pe lu2e? de unde nu (e cu)ine (3 ad2ite2 c3 acea(t3 atitudine le.ar prii'c<nd ei de 6apt ade(ea (e (i2t de.a dreptul ne6ericii.

(e i2pune un co2anda2ent' o or9aniBare. =n a(e2enea locuri ei )or ie*i la (upra6a3 aproape de la (ine. =n ti2puri 6r32<ntate' c<nd poporul clocote*te' apar deodat3 a(e2enea 6iri care (e (itueaB3 =n pri2.plan ca de la (ine. C3ci ei au 9e(turile' atitudinea' a(piraiile *i' de cele 2ai 2ulte ori' c>iar *i pre93tirea *i aptitudinile nece(are. #unt acei oa2eni care co2and3 *i aca(3' care =n copil3rie nu =ndr3. 9eau dec<t 4ocurile =n care puteau 6i )iBitiul care 2<n3 caii' conduc. tor de tren (au 9eneral pe c<2pul de 83t3lie. Muli dintre ei nu 2ai pot realiBa ni2ic dac3 un altul le dicteaB3 ce *i cu2 (3 6ac3' ori (e ener)eaB3 atunci c<nd au de eAecutat un ordin. Alii' care poate (unt 2ai 8ine pre93tii' nu reu*e(c (3 a4un93 =n po(turi de conducere. &i pe ti2p de pace 93(e*ti totdeauna a(e2enea oa2eni =n 6runtea a di)er(e 9rup3ri' 6ie pro6e(ionale' 6ie cu un caracter (ocial 2ai lar9. Ei (unt =ntotdeauna =n pri2.plan' pentru c3 (e )<r3 =n 6a3 *i =i dau cu 9ura. C<t ti2p nu tul8ur3 prea tare r<nduiala )ieii =n co2un' nu a)e2 ni2ic de o8iectat' cu toate c3 noi (ocoti2 nelalocul ei (uprae(. ti2area de care au parte aBi a(e2enea caractere. C3ci *i ei (unt oa2eni care (tau =n 6aa unui a8i(' care cu (i9uran3 nu ocup3 un loc =n r<nd cu lu2ea *i nu (unt cei 2ai 8uni. r3ind =ntr.o ten(iune eAtre23' ei nu.*i 93(e(c lini*tea' )oind 2ereu (3.*i de2on(treBe (uperioritatea' at<t =n lucruri 2ari c<t *i =n 23runi*uri.

0. IN%A UAREA. Un tip de o2 opu( celui precedent e(te =n6u2uratul' acela care )rea (3 4oace totdeauna pri2ul rol' a c3rui )ia3 nu repreBint3 altce)a dec<t eterna =ntre8are: HCu2 )oi putea eu (3.i dep3*e(c pe toiWI Ace(t rol (e a(ociaB3 =n eAi(tena (a cu tot 6elul de e*ecuri *i decepii. Atitudinea acea(ta o pute2 tolera =ntruc<t)a dac3 nu co2port3 acte o(tile' a9re(i)e. Vo2 93(i a(t6el de oa2eni acolo unde e(te nece(ar3 i2pri2area unei direcii' unde

,. #U#CE" IBILI A EA. &i =n ce.i pri)e*te pe acei oa2eni a c3ror atitudine 6a3 de )ia3 *i 6a3 de =ndatoririle lor depinde =n 2od eAa9erat de (tarea lor de (pirit' p(i>olo9ia ar porni pe un dru2 9re*it dac3 ar con(idera c3 a)e2 de.a 6ace cu 6eno2ene =nn3(cute. Ace*tia intr3 cu toii =n cate9oria caracterelor pe(te 23(ur3 de a28i. ioa(e *i' de aceea' (u(cepti8ile' care =ncearc3 di)er(e (oluii pentru in(ati(6acia lor 6a3 de )ia3. #u(cepti8ilitatea lor e(te ca o anten3 a)ertiBoare' cu a4utorul c3reia =ncearc3 (3 palpeBe =n preala8il (ituaia' =nainte de a lua o poBiie. EAi(t3 oa2eni ani2ai de o per2anent3 8un3 di(poBiie' care =n con(ecin3 tind' cu o anu2it3 o(tentaie *i in(i(ten3' (3 )alori6ice partea (enin3 a )ieii' pun<nd la 8aBa ace(teia 8ucuria *i )e(elia. &i aici 93(i2 toate ni)elurile de di6ereniere po(i8ile. EAi(t3 printre ace*tia oa2eni care )3de(c o co2portare de o )oio*ie copil3rea(c3'

/50

/5,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

=n de6initi) =28ucur3toare' pentru c3 ei nu.*i ocole(c =ndatoririle' ci le a8ordeaB3 *i le duc la =ndeplinire =ntr.o 2anier3 ludic.arti(tic3. "oate c3 nu eAi(t3 tip de o2 care (3.1 =ntreac3 pe ace(ta =n co2. portare 6ru2oa(3 *i (i2patic3. #unt =n(3 unii care =2pin9 prea departe concepia lor (enin3 de(pre )ia3 *i care trateaB3 cu (enin3tate *i acele (ituaii care tre8uie luate relati) =n (erio( *i 6a3 de care ei' adopt<nd o atitudine pueril3' (e =ndep3rteaB3 at<t de 2ult de (erioBitatea )ieii =nc<t nu ne pot 6ace o i2pre(ie 8un3. A)e2 =ntotdeauna un (enti2ent de in(ecuritate c<nd =i )ede2 pe ace*ti oa2eni la lucru' o i2pre(ie de o2 pe care nu te poi 8iBui' pentru c3 )or (3 treac3 prea u*or pe(te di6icult3i. Cuno(c<nd ace(tea' =i )o2 ine pe c<t po(i8il departe de =ndatoririle de 2are r3(pundere' c<nd ei =n*i*i nu le e)it3' cu2 e(te de o8icei caBul. Rareori =i )o2 93(i a(u2<ndu.*i (arcini cu ade)3rat 9rele. Nu ne pute2 totu*i de(p3ri de ace(t tip 63r3 a.i acorda *i c<te)a cu)inte care (3 eApri2e (i2patia noa(tr3. C3ci 6a3 de 2area 2uli2e de po(aci care predo2in3 =n lu2e' tre8uie (3 (pune2 c3 ne e(te pl3cut (3 =nt<lni2 ace(t tip' pe care ni.1 pute2 2ai u*or ralia dec<t pe acela care' di2potri)3' e(te 2ereu tri(t *i de(cura4at' incapa8il (3 )ad3 altce)a dec<t partea =ntunecat3 a lucrurilor.

orice nepl3cere (.ar i)i' o pri)e(c ca *i cu2 ei ar 6i cei )iBai de nenorocul care =i caut3 pe(te tot. A(e2enea eAa9er3ri nu pot lua na*tere dec<t =n capul unui o2 care' =ntr.un 6el oarecare' (e (ocoate 8uricul p32<ntului. Uneori (.ar p3rea c3 e(te )or8a de 2ode(tie c<nd cine)a (e crede )e*nic ur23rit de nenoroc' pe c<nd =n realitate 6iina (a 2u(te*te de )anitate creB<nd c3 toate puterile du*23noa(e nu 6ac dec<t (3.1 ur23rea(c3 pe el =n 2od (pecial. A(e2enea oa2eni =nc3 din copil3rie =*i otr3)e(c Bilele' i2a9in<ndu.*i c3.i ur23re(c 8andiii' uci9a*ii *i ali r3u63c3tori (ini*tri' *i care cred c3 (tri9oii *i (ta6iile nu au ni2ic altce)a de 63cut dec<t (3.i >3ruia(c3 pe d<n*ii. Ade(ea acea(t3 (tare de (pirit (e eApri23 =n inut3. Ei arat3 depri2ai' 2ereu adu*i de (pate' ca toat3 lu2ea (3 =nelea93 ce enor23 po)ar3 =i apa(3. =n63i*area lor ne a2inte*te in)oluntar de cariatide' conda2nate (3 proptea(c3' c<t tr3ie(c' o i2en(3 po)ar3. #unt oa2eni care iau totul 6oarte =n (erio(' 4udec<nd lucrurile din. tr.un un9>i pe(i2i(t. Cu acea(t3 (tare de (pirit' e(te li2pede de ce totul ie(e pe do(' de =ndat3 ce pun ei 2<na. Co8eala nu le =n)eni. neaB3 doar lor =n*ile )iaa' ci *i altora. Iar la 8aBa ace(tei conduite nu (e a6l3 dec<t )anitatea. E(te un 6el de in6atuare' ca *i =n caBul precedent.

G. G$INIONI& I &I "IEDE.RELE. E(te un trui(2 p(i>olo9ic a6ir2aia c3 acela care intr3 =n contradicie cu ade)3rul a8(olut al )ieii (ociale la un punct oarecare al eAi(tenei (ale )a (u6eri contra. lo)itura. De o8icei ace*ti oa2eni nu (e pricep (3 tra93 nici o =n)33. tur3 din acea(ta' ei =nele9 =ntrea9a nenorocire ca pe un 9>inion per(onal' nedrept' ca pe un nenoroc care =i ur23re*te. Ei =*i iro(e(c ti2pul ca (3 de2on(treBe c<t nenoroc au 2ereu' c3 ni2ic nu le reu*e*te' c3 toate dau 9re* dac3 pun ei 2<na. Uneori ei c>iar =nclin3 (3 (e 63lea(c3 cu =n6r<n9erile lor' ca *i cu2 ace(tea (.ar datora unei puteri (ini(tre' =n(p3i2<nt3toare. Dac3 re6lect32 puin a(upra ace(tui punct de )edere' recunoa*te2 *i aici in6luena 2ale6ic3 a )anit3ii. Ace*ti oa2eni =*i =nc>ipuie c3 toate c<te li (e =nt<2pl3 (e petrec ca *i cu2 o Beitate necurat3 (.ar ocupa nu2ai de d<n*ii' nea)<nd alt 9<nd dec<t ca' pe 6urtun3' (3 tri2it3 tr3(netul drept =n ei' (au (3 le tri2it3 un >o =n ca(3' care (3.i 8a9e =n (periei' pe (curt'

+. RELIGIODI A EA. Oa2enii de 6elul ace(ta reu*e(c uneori (3.*i 93(ea(c3 un re6u9iu =n reli9ie' 63r3 a.*i 2odi6ica co2porta. 2entul. Ei (e t<n9uie *i (e la2enteaB3' =l plicti(e(c pe 8unul Du2. neBeu cu necaBurile lor' dorind ca ace(ta (3 nu (e ocupe de ni2ic altce)a dec<t de propria lor per(oan3. De o8icei ei (unt con)in*i c3 at3l Cere(c e(te propriu.Bi( =n (er)iciul lor' c3 poart3 =ntrea9a r3(pundere pentru tot ce li (e =nt<2pl3 *i c3' pe l<n93 acea(ta' poate 6i =nduplecat (3 le 6ac3 *i 6a)oruri' prin di6erite arti6icii' cu2 ar 6i =ndeo(e8i ru93ciunile ro(tite cu ardoare' ori 4ert6ele reli9ioa(e. Cu alte cu)inte' 8unul Du2neBeu nu *tie ce are de 63cut' ci tre8uie (3 i (e atra93 atenia. re8uie (3 ad2ite2 c3 =n acea(t3 2odalitate de adoraie reli9ioa(3 (e 2ani6e(t3 o at<t de =n(p3i2<nt3toare ereBie' =nc<t dac3 (.ar in(taura din nou )ec>ea Inc>iBiie' toc2ai ace*ti oa2eni ar 6i ar*i cei dint<i pe ru9. Ei (e poart3 cu 8unul Du2neBeu

/5G

/5+

AL%RED ADLER eAact cu2 o 6ac ceilali oa2eni' ne63c<nd dec<t (3 (e 4eluia(c3 *i (3.1 pi(3lo9ea(c3' 63r3 ca ei =n*i*i (3 2i*te un de9et pentru =28un3t3irea (i tuai ei = n c are (e 93(e (c. A(ta ei o pr etind nu2ai *i nu2ai din partea celorlali.

Capitolul V

"<n3 unde pot 2er9e lucrurile' ne arat3 caBul unei 6ete =n )<r(t3 de 1G ani. %oarte cu2inte *i >arnic3' dar' ce.i drept' *i 6oarte a28iioa(3' ea (e di(tin9ea *i prin i2portana acordat3 reli9iei' =ndeplinindu.*i cu (crupuloBitate toate =ndatoririle reli9ioa(e. =ntr. o Bi ea a =nceput (3.*i 6ac3 repro*uri' acuB<ndu.(e c3 nu e(te =ndea4un( de pioa(3' c3 a )iolat poruncile 8i8lice *i c3 a nutrit 9<nduri nele9iuite. La un 2o2ent dat a a4un( ca Biua =ntrea93 (3 nu 6ac3 dec<t (3 (e autoacuBe' a*a =nc<t cei apropiai au =nceput (3 (e tea23 (erio( de (tarea (3n3t3ii p(i>ice a 6etei. C3ci' =n realitate' ni2eni nu a)ea (3.i aduc3 nici cel 2ai 2ic repro*. Mereu era de 93(it =ntr.un col' pl<n9<nd *i acoperindu.(e de p3cate. Un du>o)nic a a)ut ideea (.o (cutea(c3 de toat3 acea(t3 po)ar3 a p3catelor i2a9inare *i i.a eAplicat c3 nu are nici o )in3 *i c3 e(te 63r3 pat3. A doua Bi' pe (trad3' 6ata i.a (tri9at ace(tuia c3 nu 2ai e(te de2n (3 calce =n 8i(eric3' dat 6iind c3 a luat a(upr3.*i at<tea 9rele p3cate. Nu e(te nece(ar (3 eAa2in32 =n continuare caBul de 2ai (u(. Vede2 cu2 *i =n ace(t do2eniu r3B8ate a28iia' cu2 )anitatea =i 6ace pe purt3torii ei 4udec3tori ai )irtuii *i )iciului' ai inocenei *i 6al(it3ii' ai 8inelui *i r3ului.

A%EC ELE

NO E
1A (e )edea capitolul HDo(to4eL(CiI din "raAi( und >eoric der Indi)idual.p(Jc>olo9ie'p. /15. :Nota trad.; /H(pani(c>e #tie6elI 7 ciB23 de tortur3. :Nota trad.; -HLeLiten Ic(cnI' =n (en(ul de a.i 6ace cui)a 2oral3. :Nota trad.;

A6ectele repreBint3 eAacer8area acelor 6eno2ene p(i>ice pe care le.a2 denu2it tr3(3turi de caracter. Ele (unt 6or2e de acti)itate deli2itate =n ti2p ale or9anului p(i>ic' care' (u8 pre(iunea unei nece(it3i con*tiente (au incon*tiente' (e 2ani6e(t3 printr.o de(c3r. care 8ru(c3 *i' ca *i tr3(3turile de caracter' (unt orientate (pre un (cop. Nu (unt 6eno2ene eni92atice' de ne=nele(? ele apar totdeauna atunci c<nd au un (en(' c<nd core(pund 2etodei de )ia3' liniei de conduit3 a o2ului. Ele au (copul de a deter2ina o (c>i28are =n (ituaia o2ului' care (3 6ie =n 6a)oarea (a. #unt 2ani6e(t3ri inten(e' care nu pot a)ea loc dec<t la un o2 care a renunat la alte po(i8ilit3i de a.*i realiBa o8iecti)ul (au care' 2ai 8ine Bi(' nu crede' ori nu 2ai crede =n alte po(i8ilit3i. A*adar' unul din a(pectele a6ectelor (e re6er3 la acela*i (enti. 2ent de in6erioritate' la (enti2entul de in(u6icien3 :Ge6ii>l der UnBul3n9ic>Ceit; care =l con(tr<n9e pe purt3torul (3u (3.*i adune toate 6orele *i (3 eAecute 2i*c3ri 2ai a2ple dec<t cele o8i*nuite. "rintr.o 2o8iliBare 2aAi23 a ener9iei' per(oana re(pecti)3 =ncearc3 (3 (e (itueBe =n pri2.plan' (3.*i ad4udece )ictoria. A*a cu2' 8un3. oar3' nu eAi(t3 6urie 63r3 a eAi(ta du*2an' nu (e poate ca ace(t a6ect (3 nu ai83 drept (cop 8iruina a(upra du*2anului. E(te o 2etod3 pre6erat3' *i =nc3 po(i8il3 =n (ocietatea noa(tr3' aceea de a te i2pune prin a(t6el de reacii (upradi2en(io nate. Acce(ele de 2<nie ar 6i

/@F

/@1

ZZZZZZZZZZZ AL%RED ADLERZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

2ult 2ai puine' dac3 nu ar eAi(ta po(i8ilitatea de a te i2pune pe acea(t3 cale. A*adar' la cei care nu (e cred de(tul de capa8ili (3.*i atin93 elul o8inerii (uperiorit3ii *i care (i2t c3 le 6u9e p32<ntul de (u8 picioare' )o2 con(tata c3 de 6apt nu renun3 la elul lor' ci )or (3.1 atin93 prin 2i4loace 6orte' cu a4utorul a6ectelor. E(te o 2etod3 9ene. rat3 de (enti2entul de in6erioritate' care =l deter2in3 =n 2od i2peri. o( pe o2 (3.*i adune puterile *i (3 caute (3 (e i2pun3 =ntr.o 2anier3 8rutal3 *i neci)iliBat3. A6ectele (unt *i ele (tr<n( le9ate de e(ena per(onalit3ii *i nu (unt caracteri(tice pentru indi)idul iBolat' ci (unt de 93(it' cu o anu2it3 re9ularitate' la 2uli oa2eni. %iecare indi)id intr3 =n aceea*i cate9orie =n 23(ura =n care el (e i2plic3 =n (ituaia la care particip3 ceilali. Nu2i2 acea(ta (tarea de alar23 a6ecti)3 a or9anului p(i>ic. #unt 6eno2ene ad<nc =nr3d3cinate =n 6irea o2ului *i 6iecare din noi poate di(pune de ele. Iar dac3 cunoa*te2 =ntruc<t)a un o2' ne pute2 repreBenta ce a6ecte in de natura (a' 63r3 (3 le 6i (e(iBat pe )iu. Dat3 6iind per6ecta 6uBiune dintre p(i>ic *i corp' =n 2od nece. (ar un at<t de B9uduitor proce( p(i>ic' cu2 e(te a6ectul' =*i eAteriori. BeaB3 e6ectele a(upra corpului. A6ectele (unt =n(oite de 6eno2ene 6iBice (ecundare' adic3 de e6ecte a(upra circulaiei (an9uine *i or9a. nelor re(piraiei :accelerarea pul(ului' ro*ire' paloare' 2odi6ic3ri 6uncionale =n re(piraie;.

CUNOA& EREA OMULUI

A. A%EC E DI#OCIAN E
1. MANIA. Un a6ect care (i28oliBeaB3 clar a(piraia c3tre putere *i (etea de do2inaie a o2ului e(te 2<nia. Acea(t3 6or23 de 2ani6e(tare tr3deaB3 de(lu*it (copul de a =n6r<n9e rapid' cu a4utorul 6orei' orice reBi(ten3. "e 8aBa cuno*tinelor do8<ndite p<n3 acu2' recunoa*te2 =n per(oana 2<nio(ului un indi)id care' de(63*ur<n. du.*i =ntrea9a 6or3' (e (tr3duie*te (3 o8in3 (uperioritatea. #tr3dania

de a (e i2pune de9enereaB3 uneori =ntr.un 6el de 8eie a puterii :Mac>trau(c>;' )3dit3 =n caBul =n care a(e2enea oa2eni r3(pund' la cea 2ai 2ic3 leBare a (enti2entului puterii' printr.un acce( de 6urie. Ei au i2pre(ia c3 prin acea(t3 conduit3' pro8a8il pro8at3 ade(ea de d<n*ii' a4un9 cel 2ai u*or (3.*i do2ine ad)er(arul *i (3.*i i2pun3 )oina. Acea(ta nu e(te' de(i9ur' o 2etod3 ele)at3' dar =n cele 2ai 2ulte caBuri are e6ect *i cine nu.*i poate a2inti cu2' printr.un acce( de 6urie' a putut ie*i dintr.o (ituaie di6icil3. EAi(t3' 63r3 =ndoial3' (ituaii =n care un acce( de 2<nie e(te =n 8un3 23(ur3 =ndrept3it. Nu ne ocup32 aici de a(e2enea caBuri. A)e2 =n )edere o a6ecti)itate care (e a6i*eaB3 ne(t3)ilit' per(oane la care 2<nia (e declan*eaB3 =n 2od o8i*nuit. EAi(t3 oa2eni care =*i 6ac din acea(ta un (i(te2 de reacie *i care (e caracteriBeaB3 prin 6aptul c3' =n 9eneral' nu recur9 la alt3 2etod3. #unt oa2eni aro9ani' eAtre2 de (u(cepti8ili' care nu (uport3 ca ni2eni (3 6ie 2ai (u( ca ei' ori la ni)elul lor' care au 2ereu ne)oie (3 (e (i2t3 (uperiori' care 2ereu (tau la p<nd3 (3 )ad3 dac3 nu cu2)a cine)a le i2pieteaB3 do2eniul' dac3 nu cu2)a cine)a nu le c<nt3 =ndea4un( =n (trun3. La acea(ta (e a(ociaB3 o doB3 2aAi23 de (u(piciune' care =i deter2in3 (3 nu (e =ncread3 =n ni2eni. Cel 2ai ade(ea la a(t6el de oa2eni 93(i2 *i alte tr3(3turi de caracter' indicate 2ai (u( ca li2itro6e. =n caBurile 2ai 9ra)e' un o2 at<t de a28iio( (e )a retra9e =n(p3i2<ntat din 6aa unor =ndatoriri (erioa(e *i (e )a inte9ra 9reu =n (ocietate. Dac3 i (e re6uB3 ce)a' el nu cunoa*te de 6apt dec<t un (in9ur 2od de a proceda: (3 6ac3 (candal' =ntr.o 2anier3 de o8icei dintre cele 2ai dureroa(e pentru per(oanele care =i (unt apropiate. Va (par9e o o9lind3' 8un3oar3' (au )a deteriora o8iecte de )aloare. Nu e(te cu putin3 (3 i (e dea dreptate dac3' dup3 aceea' =ncearc3 =n 2od (erio( (3 (e deB)ino)3ea(c3' (u(in<nd c3 nu *tie ce a 63cut. C3ci intenia de a 6i )rut (3 lo)ea(c3 =n cei apropiai era prea e)ident3. Ace(t a6ect )a )iBa =ntotdeauna ce)a de )aloare' nu lucruri 63r3 i2portan3. Deduce2 din acea(ta c3 a(e2enea procedee (unt =n 2od nece(ar reBultatul unui plan pre2editat. =ntr.un cerc re(tr<n( acea(t3 2etod3 duce' de(i9ur' la anu2ite reBultate' dar care (e pierd de =ndat3 ce (e ie(e din cercul re(pecti). C3ci un a(e2enea o2 )a intra =n 2od 6atal cu u*urin3 =n con6lict cu toat3 lu2ea.

/@/

/@-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

C<t pri)e*te eApre(ia atitudinal3 a 6uriei' e(te (u6icient (3.i (pune2 pe nu2e ca (3 *i a)e2 =n 6aa oc>ilor i2a9inea 6urio(ului. E(te atitudinea o(til3 6a3 de ceilali' care apare =n pri2.plan cu toat3 inten(itatea *i claritatea. Ace(t e6ect do)ede*te a8olirea aproape inte9ral3 a (enti2entului de co2uniune (ocial3. A(piraia c3tre putere a unui o2 poate 2er9e p<n3 la ni2icirea ad)er(arului. =n 23(ura =n care a6ectele (cot =n relie6 caracterul indi)idului' ace(te 2ani6e(t3ri ne pot =nle(ni reBol)area unor pro8le2e le9ate de cunoa*terea o2ului. =n acea(t3 per(pecti)3' pe cei 6urio*i din 6ire tre8uie (3.i trece2 =n cate9oria acelora care au o atitudine o(til3 6a3 de )ia3. Dar eAi9enele (i(te2ului pe care )re2 (3.1 con(trui2 nu ne per2it (3 trece2 pe(te 6aptul c3 orice n3Buin3 c3tre putere (e 8aBeaB3 pe un.(enti2ent de (l38iciune' de in6erioritate. La a(e2enea reacii a2ple' ade)3rate 23(uri de 6or3' nu poate recur9e un o2 lini*tit =n ceea ce pri)e*te puterea (a. Nu tre8uie (3 pierde 2 niciodat3 din )edere acea(t3 relaie. oc2ai =n acce(ul de 6urie ni (e deB)3luie cu o deo(e8it3 claritate eAacer8area (enti2entului de (l38iciune orientat =n (copul o8inerii (uperiorit3ii. E(te un arti6iciu ie6tin de eAaltare a (enti2entului propriei per(onalit3i' =n detri2entul altor oa2eni. Dintre 6actorii care 6aciliteaB3 con(idera8il declan*area acce. (ului de 6urie' e(te de 2enionat =ndeo(e8i alcoolul. "entru 2uli oa2eni ade(ea (unt (u6iciente doar c<te)a pa>are. E(te cuno(cut c3 alcoolul are =n pri2ul r<nd drept e6ect (l38irea (au a8olirea 6r<nelor i2pu(e de (ocietate. Un indi)id intoAicat de alcool (e co2port3 =ntr.o 2anier3 total neci)iliBat3. El =*i pierde (t3p<nirea de (ine *i re(pectul 6a3 de ceilali *i ceea ce pe c<nd era treaB nu2ai cu 9reu =*i putea =n6r<na *i a(cunde' adic3 atitudinea o(til3 6a3 de (e2eni' la 8eie cap3t3 o eApre(ie de9a4at3. Nu =nt<2pl3tor toc2ai oa2enii a c3ror eAi(ten3 *c>ioap3t3 de)in alcoolici' ei c3ut<nd =n alcool uitare *i con(olare' o (cuB3 pentru ceea ce le.ar 6i pl3cut (3 realiBeBe' dar nu au realiBat. La copii con(tat32 acce(e de 6urie 2ai 6rec)ent dec<t la aduli. Ade(ea e(te (u6icient un 2oti) dintre cele 2ai ne=n(e2nate pentru ca un copil (3 (e =n6urie. %eno2enul ine de 6aptul c3 la copii' ca ur. 2are a puternicului (enti2ent de (l38iciune' apare 2ai pronunat3

linia (tr3daniei lor de a.*i a6ir2a propria )aloare. Un copil ira(ci8il ne do)ede*te 2ereu c3 lupt3 pentru a (e pune =n )aloare *i c3 reBi(. tenele de care (e lo)e*te =i apar' dac3 nu in(ur2onta8ile' =n orice caB deo(e8it de 2ari. =n a6ar3 de in4urii' care 6or2eaB3 coninutul o8i*nuit al acce. (elor de 2<nie' actele de )iolen3 2er9 at<t de departe =nc<t aduc pre4udicii c>iar *i celui care recur9e la ele. Aici e(te de c3utat linia care conduce la eAplicarea (inuciderii. #e 6ace aici (i2it3 tendina de a le pro)oca alor (3i (au altora din antura4 o durere' care (3 r3B8une e*ecurile *i u2ilinele (u6erite.

/. RI# E`EA. Ace(t a6ect (ur)ine atunci c<nd un o2 (u6er3 o pri)aiune' o pierdere' (ituaie =n care el nu (e poate u*or con(ola. ri(teea poart3 *i ea =n (ine 9er2enul )oinei de a =nl3tura nepl3ce. rea' a*adar (enti2entul de (l38iciune' (pre a re(ta8ili o (ituaie 2ai 8un3. =n acea(t3 pri)in3 ea e(te la 6el de )aloroa(3 ca *i un acce( de 6urie' nu2ai c3 (e in(taleaB3 =n alte =2pre4ur3ri' (u8 o alt3 atitudine *i 6ace uB de alte 2etode. Dar *i aici (e(iB32 aceea*i linie (pre o8inerea (uperiorit3ii. =n ti2p ce =n caBul 6uriei reacia e(te diri4at3 =2potri)a altora' 6urio(ul a)<nd ne)oie de (ati(6acerea ur9ent3 a (enti2entului de redre(are *i de =n6r<n9erea ad)er(arului' =n caBul tri(teii a)e2 de.a 6ace cu o li2itare a acti)it3ii p(i>ice' care =n 2od nece(ar *i =n (curt ti2p conduce la o eApan(iune' deoarece o2ul tri(t tinde c3tre (enti2entul de redre(are *i (ati(6acie. Iniial =n(3 proce. (ul ec>i)aleaB3 cu o de(c3rcare' cu o reacie care' iar3*i' de*i (u8 o alt3 6or23' e(te diri4at3 =2potri)a per(oanelor apropiate. C3ci o2ul tri(t e(te de 6apt un acuBator *i' prin acea(ta' el (t3 =n opoBiie 6a3 de antura4ul (3u. =n ace(t 6el' 6ire*te' tri(teea e(te i2plantat3 =n natura o2ului' dar (upralicitarea ace(tei (t3ri co2port3 un ele2ent de o(ti. litate' d3un3tor pentru cei din 4ur. Redre(area celui cuprin( de tri(tee e(te deter2inat3 de atitudi. nea pe care o ia antura4ul. E(te cuno(cut 6aptul c3 oa2enii =ntri(tai =*i 93(e(c ade(ea u*urarea atunci c<nd cine)a (e pune =n (er)iciul lor' =i co2p3ti2e(c' le )in =n a4utor' le d3 ce)a' le in(u6l3 cura4 etc. Dac3 tri(teea (e de(carc3 prin lacri2i *i t<n9uiri' (e pare c3 prin acea(ta nu nu2ai c3 (e iniiaB3 un atac a(upra 2ediului' ci *i o

/@5

/@@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

(ituare a celui 2<>nit dea(upra celor din 4urul (3u' ca un 6el de acuBator' 4udec3tor *i critic. "ot 6i net recuno(cute (piritul re)endi. cati)' atitudinea de recla2ant. =ntotdeauna (e )or 2ani6e(ta' =ntr.un 6el (au altul' pretenii 6a3 de antura4. ri(teea e(te ca un ar9u2ent 2enit (3.i =nduplece pe ceilali' ar9u2ent ireBi(ti8il' =n 6aa c3ruia tre8uie (3 te pleci. &i ace(t a6ect' a*adar' ur2eaB3 o linie a(cendent3' a)<nd drept (cop 2eninerea ec>ili8rului *i co2pen(area (enti2entului de neputin3' de (l38iciune.

-. %OLO#IREA ABUDIV! A A%EC ELOR. Mult3 )re2e eAi(tena a6ectelor a 6o(t de ne=nele(' p<n3 c<nd (.a do)edit c3 ele ne o6er3 po(i8ilitatea *i ne indic3 o cale care duce la dep3*irea rapid3 a (enti2entului de in6erioritate *i la punerea =n )aloare a propriei per(onalit3i. A6ecti)itatea *i atitudinile e2oionate =*i 93(e(c' prin ur2are' o eAtre2 de lar93 palet3 de utiliB3ri =n )iaa p(i>ic3 a o2u. lui. C<nd un copil =*i 2ani6e(t3 6uria (au pl<n9e *i (e 4eluie' 6iindc3 (e crede ne9li4at' *i dac3 are ocaBia (3 )ad3 c3 2etoda lui d3 reBul. tate' el )a a4un9e le(ne (3 adopte aceea*i atitudine c>iar *i =n nu2ele unor 2oti)e lip(ite de i2portan3. "unerea =n practic3 a ace(tor a6ecte poate de)eni o8i*nuin3 *i poate lua o con6i9uraie pe care (3 n.o 2ai percepe2 ca 6iind nor2al3. Mai t<rBiu' =n )iaa adult3' a(e2enea indi)iBi )or recur9e cu re9ularitate la 6olo(irea a8uBi)3 a a6ectelor' 6eno2en 2inor *i d3un3tor' c<nd are loc o punere =n (cen3 cu caracter ludic a 6uriei' tri(teii (au a altor a6ecte' nu2ai (pre a.*i atin9e (copul' (pre a o8ine ce)a. A(e2enea reacii au loc 2ereu atunci c<nd indi)idul )ede c3 i (e re6uB3 ce)a (au c<nd do2inaia (a e(te a2eninat3 de )reun pre4udiciu. Ade(ea (e =nt<2pl3 ca tri(teea' de eAe2plu' (3 6ie 2ani6e(tat3 at<t de B9o2oto( *i de o(tentati) ca *i c<nd ar =n(e2na un titlu de 9lorie' ceea ce produce un e6ect re(pin. 93tor. E(te intere(ant de re2arcat c3 uneori (e de(63*oar3 o )erita8il3 co2petiie a tri(teii. Acela*i a8uB poate a)ea loc *i =n ceea ce pri)e*te 2ani6e(t3rile pe plan 6iBic ale a6ectelor. #e *tie c3 eAi(t3 oa2eni la care a6ectul 6uriei a(upra tractului di9e(ti) e(te at<t de puternic =nc<t =n acce(ele de 6urie ei )o 2it3. Acea(ta 6ace (i 2ai 8rutal3 atitudinea de

o(tilitate. Vo2a (e2ni6ic3 o conda2nare *i o u2ilire a celorlali. ri(teea ca a6ect duce ade(ea la a8inerea de a (e >r3ni' a*a =nc<t o2ul 2<>nit pare pur *i (i2plu e2aciat' o6erindu.ne o ade)3rat3 Hi2a9ine a 4aleiI. A(e2enea 6or2e de a8uB nu ne pot l3(a deloc indi6ereni' deoarece ele intere(eaB3 (enti2entul de co2uniune (ocial3 al celor. lali . Mani6e(tarea ace(tui (enti2ent e(te de cele 2ai 2ulte ori =n (tare (3 potolea(c3 un a6ect. EAi(t3 =n(3 oa2eni care au o at<t de 2are ne)oie de (enti2entul de co2uniune (ocial3 al altora =nc<t' de eAe2plu' ei nu )or (3 ia(3 din (tarea de tri(tee' dat 6iind 6aptul c3 per(onalitatea lor are parte de o eAtraordinar3 recon6ortare prin do)eBile de prietenie *i co2p3ti2ire care i (e dau. Cu toat3 (i2patia pe care ne.o c<*ti93 =ntr.o 23(ur3 (au alta' 6uria *i tri(teea (unt a6ecte di(ociante. Ele nu.i une(c pe oa2eni' ci =i opun' leB<nd (enti2entul de co2uniune (ocial3. %ire*te' dac3 e(te 2ai =ndelun9at3' tri(teea deter2in3 o apropiere =ntre oa2eni' dar nu pe o cale nor2al3' ca atunci c<nd (enti2entul de co2uniune (ocial3 e(te =2p3rt3*it de a28ele p3ri' ci printr.o 2ane)r3 care aduce antura4ul =n (ituaia de a 6i eAclu(i) partea care are de dat ce)a.

5. DEDGU# UL. Ele2entul di(ociant e(te de 93(it *i =ntr.un a6ect ca deB9u(tul (au 9reaa' de*i =ntr.o 23(ur3 2ai (la83. Din punct de )edere 6iBic' 9reaa (e produce atunci c<nd pereii (to2acu. lui (u6er3 o eAcitaie deter2inat3. EAi(t3 =n(3 *i reacii de a e4ecta ce)a din (6era p(i>icului. oc2ai pe ace(t plan de)ine )iBi8il carac. terul di(ociant al ace(tui a6ect. Mani6e(t3rile care reBult3 ne dau o con6ir2are =n ace(t (en(. Cunoa*te2 o 2i2ic3 =n (tare (3 te 6ac3 (3.i =ntorci pri)irea aiurea. Gri2a(ele (e2ni6ic3 o conda2nare a antura4ului' o reBol)are a (ituaiei =n (en(ul unei repudieri. Ca ur. 2are a unei 6olo(iri a8uBi)e' prin ace(t a6ect ne pute2' e)entual' de8ara(a de o (ituaie deBa9rea8il3' pro)oc<nd o (enBaie de deB. 9u(t. Contrar' poate' celorlalte a6ecte' deB9u(tul poate 6i treBit =n 2od intenionat. Datorit3 unui antrena2ent (pecial' un indi)id poate 2er9e p<n3 acolo =nc<t (3 nu.i 6ie 9reu (3 (e de(prind3 pe acea(t3 cale de antura4 (au (3 =ntreprind3 un atac =2potri)a ace(tuia.

/@0

/@,

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

@. %RICA :#"AIMA;. O i2portan3 co)<r*itoare =n )iaa o2u. lui are 6rica. Ace(t a6ect (e co2plic3 prin 6aptul c3' pe l<n93 c3 e(te un a6ect di(ociant' conduce' ca *i tri(teea' la o le93tur3 (ui.9eneri( cu ceilali. De eAe2plu' un copil =n6rico*at (e (2ul9e dintr.o (ituaie' dar alear93 =n alta' (pre a c3p3ta protecie. "e de alt3 parte' 2ecani(2ul 6ricii nu conduce direct la o de2on(traie de (uperioritate a(upra antura4ului' ci d3 =n pri2ul r<nd i2pre(ia 6rapant3 a unei =n6r<n9eri. Atitudinea e(te aceea a unei de63i23ri. De aici =ncepe partea a(ociant3 a a6ectului' care include =n acela*i ti2p *i (etea de (uperioritate: 6rico(ul 6u9e (pre a (e pune la ad3po(tul unei alte (ituaii *i' =n ace(t 6el' el =ncearc3 (3 (e 6orti6ice' ca (3 6ie capa8il (3 6ac3 6a3 pericolului *i ca (3 triu26e. A)e2 de.a 6ace' =n caBul ace(tui a6ect' cu un 6eno2en pro6und or9anic. Ceea ce (e re6lect3 aici e(te 6rica ori9inar3 :Uran9(t;' ata)i. c3' proprie tuturor )ieuitoarelor. La o2' =ndeo(e8i' ea e2an3 din in(ecuritatea 9eneral3 a ace(tuia' din (l38iciunea (a =n 6aa naturii. Cunoa*terea di6icult3ilor )ieii e(te at<t de de6icitar3 =nc<t copilul' de eAe2plu' nu (e poate de(curca (in9ur' alii tre8uind (3 inter)in3 pentru a.i (ati(6ace tre8uinele. Copilul ia cuno*tin3 intuiti) de ace(te di6icult3i' de =ndat3 ce )ine pe lu2e *i (e a6l3 inte9rat =n condiiile eAi(tenei. Date 6iind pericolul per2anent care =l p<nde*te *i ri(cul e*ecului (tr3daniilor (ale de a ie*i din (tarea de in(ecuritate' el poate (3 a4un93 la o concepie de(pre )ia3 pe(i2i(t3' la deB)ol. tarea unor tr3(3turi de caracter care =l 6ac (3 (e 8iBuie 2ai 2ult pe a4utorul *i con(ideraia celor din 4urul (3u. "rudena care reBult3 de aici poate 6i at<t de 2are =nc<t (3.1 =ndep3rteBe de la =ndatoririle i2pu(e de )ia3. Dac3 a(e2enea copii (unt totu*i o8li9ai (3 pro9re. (eBe' ei poart3 =n acela*i ti2p =n (ine un plan de retra9ere' 93(indu.(e 2ereu pe picior de 6u93' unul din a6ectele lor cele 2ai 6rec)ente *i 2ai iB8itoare 6iind 6rica. "<n3 *i =n eApre(ia 6iBic3 a ace(tui a6ect' =n (pecial =n 2i2ic3' de(coperi2 =nceputul unei contraaciuni' care =n(3 nu e(te rectilinie' a9re(i)3. Uneori a(e2enea 2ani6e(t3ri e)olueaB3 =n (en( patolo9ic *i =n 2ulte caBuri a)e2 po(i8ilitatea (3 eAa2in32 cu u*urin3 2ecani(2ele p(i>ice. A)e2 atunci i2pre(ia net3 c3 anAio(ul =ntinde 2<inile (pre ceilali' ca (3 *i.i apropie *i ca (3.i in3 l<n93 d<n(ul.

Apro6und<nd cercetarea ace(tui 6eno2en' a4un9e2 la acelea*i concluBii pe care le.a2 de(prin( din analiBa anAiet3ii ca tr3(3tur3 de caracter. A)e2 de.a 6ace cu oa2eni care caut3 (3 (e (pri4ine pe cine)a =n )ia3? tre8uie ca cine)a (3 le (tea totdeauna la di(poBiie' =n realitate e(te )or8a de =ncercarea de a (ta8ili un raport de do2i. naie' ca *i c<nd ceilali nu ar eAi(ta dec<t ca (3 le o6ere anAio*ilor un (uport 2oral. Dac3 6or32 *i 2ai =n ad<nci2e' con(tat32 c3 ace*ti oa2eni au pretenia (3 ne ocup32 =n pri2ul r<nd de ei. =n a8(ena unui contact direct cu )iaa' ei *i.au pierdut =n a*a 23(ur3 indepen. dena =nc<t recla23 ace(t pri)ile9iu cu o eAtraordinar3 ardoare *i )e>e2en3. Dar oric<t de (t3ruitor ar c3uta ei (3 (e a6le =n prea42a altora' (enti2entul lor de co2uniune (ocial3 e(te (la8. A(t6el' anAietatea duce la o8inerea pentru (ine a unei poBiii pri)ile9iate' la e)itarea eAi9enelor )ieii *i la punerea celorlali =n (er)iciul (3u. =n cele din ur23 6rica (e in6iltreaB3 =n toate relaiile )ieii cotidiene. Ea de)ine un in(tru2ent e6icient de do2inare a celor din 4ur.

B. A%EC E A#OCIAN E
1. BUCURIA. =n 8ucurie' ca a6ect' (e re2arc3 li2pede 6ora a(ociant3. Ea nu (uport3 iBolarea. =n 2ani6e(t3rile (ale eAterioare: c3utarea celorlali' =28r3i*3ri etc' apare =nclinaia (pre co2unicare' con6e(iune *i (a)urare =n co2un a pl3cerii. &i atitudinea e(te a(o. ciant3' e(te' ca (3 (pune2 a*a' atitudinea 8raelor de(c>i(e' o c3ldur3 ce iradiaB3 a(upra celorlali' re6lect<ndu.(e =n e9al3 23(ur3 a(upra celui de la care e2an3. Ace(t a6ect include toate )alenele co2u. niunii (ociale. Linia a(cendent3 nu lip(e*te nici de aici' 6iind )or8a de un o2 care trece de la un (enti2ent de in(ati(6acie la unul de (uperioritate. Bucuria e(te' =n 6ond' eApre(ia autentic3 a 8iruirii di6icult3ilor. M<n3 =n 2<n3 cu ea 2er9e r<(ul cu e6ectul (3u eli8erator' repreBen. t<nd oarecu2 c>eia de 8olt3 a ace(tui a6ect. Dincolo de propria per(onalitate' 8ucuria )iBeaB3 (3 o8in3 (i2patia celorlali.

/@G

/@+

AL%RED ADLER EAi(t3 *i aici 2ani6e(t3ri a8uBi)e' condiionate de 6irea o2ului re(pecti). Unii pacieni ar3tau clare (e2ne de 8ucurie *i r<deau la *tirea cutre2urului de la Me((ina. La o cercetare 2ai atent3 . a( do)edit c3 ei r<deau pentru c3' de 6apt' nu )oiau ca prin 2<>nire (3 la(e (3 tran(par3 un (enti2ent de (l38iciune? =ncerc<nd (3 =ndep3r. teBe 2<>nirea' ei adopta(er3 a6ectul contrar. Deo(e8it de 6rec)ent3 e(te *i 8ucuria r3ut3cioa(3' care (ur)ine nelalocul ei' i9nor<nd *i leB<nd (enti2entul de co2uniune (ocial3. Acea(t3 8ucurie 2aliioa. (3 e(te de 6apt un a6ect di(ociant' prin care cine)a =ncearc3 (3*i. a6ir2e (uperioritatea 6a3 de ceilali.

CUNOA& EREA OMULUI de.a 6ace doar cu o 6iciune' din care (per32 (3 eAtra9e2 =n)332inte pentru )iaa noa(tr3. -. RU&INEA. Un a6ect at<t a(ociant' c<t *i di(ociant' e(te ru*inea. E(te *i acea(ta o (tructur3 p(i>ic3 din (6era (enti2entului de co2uniune (ocial3 *i ca atare nu ar putea 6i eApulB t3 din )iaaa p(i>ic3 a o2ului. #ocietatea u2an3 nu ar 6i po(i8il3 63r3 ace(t a6ect. Ru*inea (e 2ani6e(t3 =n (ituaiile =n care' ca ur2are a unei inter)enii =n uni)er(ul interior al unui o2' e(te =n4o(it3 per(onalitatea ace(tuia' ri(c<ndu.(e (3 6ie pierdut3 =ndeo(e8i de2nitatea' la care ine orice o2. =n ace(t conteAt' ru*inea (e eApri23 prin puternice reacii cor. porale. Din punct de )edere anato2o6iBiolo9ic' 6eno2enul con(t3 =ntr.o dilatare a )a(elor (an9uine peri6erice' =n care are loc un 6luA cre(cut de (<n9e' de cele 2ai 2ulte ori )iBi8il pe 6aa o2ului. La unii oa2eni c>iar *i pieptul (e =nro*e*te. Co2porta2entul eAterior caracteri(tic =n a(e2enea (ituaii e(te deta*area de cei din 4ur. E(te un 9e(t retractil le9at de o proa(t3 di(poBiie' care e(te 2ai de9ra83 o =nclinaie de a o lua la 6u93. =ntoarcerea (patelui' l3(area =ri 4o( a oc>ilor (unt reacii de 6u93' care ne arat3 li2pede caracterul di(ociant al ace(tui a6ect. Di(tin9e2 *i 6or2e a8uBi)e. EAi(t3 oa2eni care ro*e(c (urprinB3tor de u*or. #e )a putea con(tata c3' de o8icei' =n relaiile lor cu (e2enii' la ace*ti oa2eni predo2in3 tendinele di(ociante. A ro*i e(te pentru d<n*ii un 2i4loc de a (c3pa de (ocietate.

/. COM"A#IUNEA. Co2pa(iunea :2ila; e(te eApre(ia cea 2ai pur3 a (enti2entului de co2uniune (ocial3. Dac3 o identi6ic32 la un o2' =n 9eneral pute2 6i lini*tii cu pri)ire la (enti2entul (3u de co2uniune (ocial3' =n (en(ul c3 ace(ta nu.i lip(e*te. C3ci prin ace(t a6ect o2ul ne arat3 c<t e(te de capa8il (3 (e tran(pun3 =n (ituaia (e2enului (3u. "oate c3 o 2ai 2are r3(p<ndire dec<t ace(t a6ect are 6olo(irea (a a8uBi)3' denaturat3. Acea(ta con(t3 =n tentati)a unora de a (e preBenta drept oa2eni cu un (enti2ent de co2uniune (ocial3 deo(e8it de puternic' 8ine=nele( eAa9er<nd. Cu prile4ul )reunei nenorociri' unii oa2eni (e )<r3 =n 6a3' dar 63r3 a 6ace ce)a util' ci din dorina de a. *i 6ace pe 9rati( pu8licitate. "e de alt3 parte' eAi(t3 oa2eni care adul2ec3 cu o ade)3rat3 )oluptate nenorocirea altuia' in<ndu.(e. (cai de ace(ta. Ace*ti 8ine63c3tori a6erai )or ca prin ceea ce 6ac (3. *i a(i9ure' =n pri2ul r<nd' (enti2entul de (uperioritate 6a3 decei a6lai =n nenorocire *i 2iBerie. Re6eritor la ace(t tip de o2' 2arele cuno(c3tor de oa2eni care era La Roc>e6oucauld (punea:H=n nenorocirea celor 2ai 8uni prieteni ai no*tri' 93(i2 totdeauna ce)a care nu ne di(placeI1 . =n 2od 9re*it (.a =ncercat (3 (e eAplice prin ace(t 6eno2en (i232<ntul de pl3cere pe care =l a)e2 =n 6aa (pectacolelor tra9ice. #.ar (pune c3 ne 8ucur32 c3 nu (unte2 =n pielea )icti2elor. Celor 2ai 2uli oa2eni acea(ta nu li (e potri)e*te. Intere(ul no(tru 6a3 de =nt<2pl3rile tra9ice e(te de o8icei 9enerat de dorina de a ne autocu. noa*te *i de a ne autoin(trui. Nu pierde2 din )edere 6aptul c3 a)e2

NO E
1La Roc>e6oucauld' MaAi2e *i re6lecii' traducere' note *i indice analitic de Aurel ita' Editura Miner)a'Bucure*ti' 1+,/' p. 1-/. Gr3itoare e(te' din ace(t punct de )edere' 2ai ale( ur23toarea re6lecie: HAde(ea d32 do)ad3 2ai 2ult de or9oliu dec<t de 8un3tate depl<n9<nd nenorocirile du*2anilor no*tri? le d32 (e2ne de co2p3ti2ire ca (3.i 6ace2 (3 =nelea93 c3 (unte2 2ai pre(u( dec<t eiI :p. 111;. :Nota trad.;

/0F

/01

CUNOA& EREA OMULUI

ANEY!

OB#ERVA`II GENERALE "RIVIND EDUCA`IA

A2 )rea (3 ad3u932 aici c<te)a cu)inte cu pri)ire la o te23 care p<n3 aici nu a putut 6i atin(3 dec<t =n treac3t *i =n 2od =nt<2. pl3tor. Ne re6eri2 la in6luena educaiei 63cute =n 6a2ilie' =n *coal3 *i =n )ia3 a(upra deB)olt3rii or9anului p(i>ic. E(te ne=ndoielnic 6aptul c3 educaia care (e 6ace a(t3Bi =n 6a2ilie 6a)oriBeaB3 a(piraia c3tre putere' deB)oltarea )anit3ii. =n acea(t3 pri)in3 oricine poate da (6aturi' 8aBate pe propria (a eAperien3. Ce.i drept' 6a2ilia preBint3 a)anta4e inconte(ta8ile *i cu 9reu (e poate reco2anda o in(tituie =n care copiii (3 6ie 2ai 8ine cre(cui dec<t =n 6a2ilie (u8 raportul conduitei 4udicioa(e 1. oc2ai =n caBurile de =28oln3)ire 6a2ilia (e do)ede*te 2ediul cel 2ai potri)it =n ceea ce pri)e*te con(er)area 9enului u2an. "3rinii (unt' de a(e2enea' 8uni educatori' care di(pun de per(picacitatea nece(ar3 recunoa*terii de la 8un =nceput a de)ierilor p(i>ice ale copiilor lor *i co28aterii ace(tora printr.un trata2ent adec)at' a*a =nc<t )o2 ad2ite 63r3 reBer)e c3 nu eAi(t3 o in(tituie 2ai con)ena8il3 dec<t 6a2ilia pentru cre*terea unei u2anit3i apte pentru o eAi(ten3 2ai 8un3. Din p3cate =n(3 nu pute2 a6ir2a ca p3rinii (unt 8uni p(i>olo9i (au 8uni peda9o9i. Ceea ce deine a(t3Bi rolul principal =n educaia 6a2ilial3 e(te un e9oi(2 de 6a2ilie deBarticulat' 2ani6e(tat =n di)er(e 9rade. Ace(ta pretinde =n 2od o(tentati) dreptul ca propriii copii (3 6ie =n9ri4ii aparte' ca ni*te 6iine care tre8uie (3 (e 8ucure

de o con(ideraie deo(e8it3' 6ie *i =n detri2entul altora. A*a (e a4un9e la (ituaia c3 toc2ai educaia 6a2ilial3 (3)<r*e*te cele 2ai 9ra)e erori' inocul<ndu.le' ca (3 (pune2 a*a' copiilor ideea c3 ei tre8uie (3 (e (itueBe totdeauna 2ai (u( dec<t ceilali *i (3 6ie con(iderai 2ai 8uni. La acea(ta (e adau93 =n(u*i 2odul de or9a. niBare a 6a2iliei' care nu )rea (3 (e de(prind3 de concepia cu pri)ire la rolul de diri4or al tat3lui' o concepie a autorit3ii paterne. A*a (e 6ace c3 r3ul =*i ur2eaB3 cur(ul. Acea(t3 autoritate' =nte2eiat3 doar =n 6oarte (la83 23(ur3 pe (enti2entul de co2uniune (ocial3' deter. 2in3 rapid o reBi(ten3 63i*3 (au (ecret3. De(i9ur c3 acea(ta nu.*i 6ace niciodat3 loc 63r3 di6icultate. Con(ecina cea 2ai 9ra)3 e(te aceea c3 li (e o6er3 copiilor un 2odel de a(piraie c3tre putere' le9at de de2on(trarea pl3cerii a(ociate cu eAercitarea puterii' ceea ce =i 6ace laco2i de putere' a28iio*i *i )anito*i. Drept ur2are' ei )or 2er9e at<t de departe =nc<t (3 pretind3 con(ideraie din partea tuturor' dorind ca ceilali (3 le arate aceea*i a(cultare *i (upunere pe care (.au o8i*nuit (.o )ad3 6a3 de cele 2ai puternice per(oane din 4urul lor' intr<nd a(t6el =n con6lict cu p3rinii *i cu 2ediul (ocial =n 9eneral. =n 6elul ace(ta' pe planul educaiei 6a2iliale care (e 6ace la noi e(te aproape ine)ita8il ca =n 2intea copilului (3 (e =n6iripe elul o8inerii (uperiorit3ii. Acea(ta (e poate con(tata *i la copiii 2ici de tot' c3rora le place (.o 6ac3 pe 9roBa)ii' 6eno2enul per(i(t<nd la aduli' care' p<n3 *i =n perioade din cele 2ai a)an(ate din )iaa lor' =2pin*i uneori de a2intirea incon*tient3 :un8eLu((te Erinnerun9; a (ituaiei =n 6a2ilie' trateaB3 =ntrea9a u2anitate ca *i cu2 acea(ta ar 6i 6a2ilia lor' (au' atunci c<nd' datorit3 atitudinii lor' (u6er3 e*ecuri' 2ani6e(t3 =nclinaia de a (e retra9e din lu2ea de)enit3 ori8il3 pentru d<n*ii *i de a duce o eAi(ten3 (olitar3. De(i9ur' 6a2ilia e(te de a(e2enea cea indicat3 (3 deB)olte (enti2entul de co2uniune (ocial3' dar nu2ai p<n3 la un anu2it punct' date 6iind cele ar3tate cu pri)ire la a(piraia c3tre putere *i autoritate. "ri2ele 2ani6e(t3ri de a6eciune (unt ur2area relaiilor cu 2a2a. Ma2a e(te pentru copil cea 2ai rele)ant3 =ntruc>ipare a aproapelui' de la care el =n)a3 (3.*i recunoa(c3 *i (3.1 (i2t3 aproape pe (e2enul (3u' pe acel HtuI de2n de =ncredere. NietB(c>e (pune c3

/0/

/0-

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

6iecare =*i 63ure*te i2a9inea ideal3 a celui iu8it dup3 raporturile care au eAi(tat =ntre el *i 2a2a (a. "e(taloBBi a ar3tat de 2ult c3 2a2a e(te aceea care =i d3 copilului lu2ina c3l3uBitoare =n relaiile lui cu ceilali oa2eni' c3 relaiile cu 2a2a 6or2eaB3 =n 9eneral cadrul tuturor 2ani6e(t3rilor (ale. Rolul 2a2ei / include po(i8ilitatea deB)olt3rii la copil a (enti2entului de co2uniune (ocial3. Din ace(te relaii cu 2a2a reBult3 *i acele (tranii per(onalit3i pe care le =nt<l. ni2 de4a la copii *i care ne 6rapeaB3 prin anu2ite de6iciene din punct de )edere (ocial. =n (pecial dou3 9re*eli pot 6i co2i(e pe ace(t plan. Una con(t3 =n aceea c3 2a2a nu.*i =ndepline*te rolul ei 6a3 de copil *i' drept ur2are' nu.i deB)olt3 (enti2entul de co2uniune (ocial3. Acea(t3 lacun3 e(te 6oarte i2portant3 *i are drept ur2are o 2uli2e de necaBuri. Copilul cre*te ca *i cu2 (.ar a6la =ntr.o ar3 ina2ic3. Dac3 cine)a )rea (3 reeduce un a(e2enea copil' nu.i r32<ne de 63cut dec<t (3.*i a(u2e rolul core(punB3tor' odinioar3 a8andonat. Acea(ta e(te' ca (3 (pune2 a*a' calea pe care (e poate 6ace din el un o2 pe deplin inte9rat =n (ocietate. Cealalt3 2are eroare' 6oarte 6rec)ent3' con(t3 =n aceea c3' de*i 2a2a =*i =ndepline*te cu2)a rolul' o 6ace cu at<ta eAa9erare =nc<t tran(2iterea (enti2en. tului de co2uniune (ocial3 nu e(te po(i8il3. Ma2a procedeaB3 =n a*a 6el =nc<t de ace(t (enti2ent (3 8ene6icieBe nu2ai ea. Acea(ta =n(ea2n3 c3 intere(ul copilului e(te aAat pe 2a2a (a' pe c<nd re(tul lu2ii e(te eAclu(. &i ace(tor copii' a*adar' le lip(e*te 8aBa (pre a (e putea 6or2a ca oa2eni (ocia8ili. =n a6ar3 de relaiile cu 2a2a' =n educaie (unt de luat =n con(iderare 2ulte alte ele2ente e(eniale. =ndeo(e8i a2ena4area pentru copil a unei ca2ere con6orta8ile =i )a per2ite ace(tuia (3 (e (i2t3 =n lar9ul (3u =n acea(t3 lu2e. Dac3 ne 9<ndi2 cu ce 9reut3i au de luptat cei 2ai 2uli copii *i c<t de puin dat le e(te =n pri2ii lor ani de )ia3 (3 (i2t3 c3 lu2ea e(te un loc a9rea8il pentru d<n*ii' )o2 =nele9e atunci i2portana eAtraordinar3 a pri2elor i2pre(ii din copil3rie' pentru c3 ace(tea =i dau copilului o orientare pe care el nu )a 6ace dec<t (.o apro6undeBe *i (.o continue. Dac3 ine2 (ea2a de 6aptul c3 2uli copii )in pe lu2e 8oln3)icio*i *i nu au parte dec<t de a23r3ciune *i (u6erin3' c3 2a4oritatea copiilor nici nu au o ca2er3 a lor (au' dac3 o au' nu 93(e(c =n ea ni2ic care (3 le treBea(c3 8ucuria

de a tr3i' atunci e(te li2pede c3 cea 2ai 2are parte a copiilor nu (e deB)olt3 ca prieteni ai )ieii *i ai (ociet3ii' ne6iind (aturai de acel (enti2ent de co2uniune (ocial3 care ar putea (3 =n6lorea(c3 *i (3 (e de(63*oare =ntr.o co2uniune u2an3 )erita8il3. re8uie' pe de alt3 parte' (3 ine2 (ea2a de 6aptul c3 9re*elile peda9o9ice pot a)ea o in6luen3 con(idera8il3. O educaie dur3' (e)er3' e(te de natur3 (3 (upri2e 8ucuria de a tr3i *i cola8orarea copilului' dup3 cu2 o educaie care neteBe*te p<n3 =n cele 2ai 2ici a23nunte dru2ul copilului' =ncon4ur<ndu.1 cu o c3ldur3 eAa9erat3 - ' =l poate 6ace incapa8il (3 =n6runte 2ai t<rBiu cli2atul a(pru al )ieii' cli2at care do2in3 =n a6ara 6a2iliei. =n 6elul ace(ta' educaia 6a2ilial3 nu concord3 cu cerinele (ociet3ii de aBi' neput<nd realiBa ceea ce a*tept32 noi de la ea' adic3 un o2 =n deplin3tatea 6acult3ilor (ale 2intale' inte9ru' cu un co2porta2ent cole9ial. Ea =l (atureaB3' =n (c>i28' de a(piraii )ani. toa(e. Dac3 ne =ntre832 acu2 ce alt3 in(tan3 ar putea 6i =n 23(ur3 (3 re2edieBe de6icienele deB)olt3rii copiilor' atenia noa(tr3 (e )a =ndrepta =n pri2ul r<nd (pre *coal3. O eAa2inare ri9uroa(3 ne arat3 =n(3 c3 nici *coala' =n 6or2a (a de a(t3Bi' nu e(te potri)it3 pentru acea(t3 2i(iune. Cu 9reu )o2 93(i un pro6e(or care (3 (e poat3 l3uda' dat3 6iind (ituaia de aBi a *colii' c3 el recunoa*te =n e(ena lor de6icienele unui copil *i c3 le poate eli2ina. El nu e(te nicidecu2 pre93tit =n ace(t (cop *i nici nu are po(i8ilitatea (3 6ie' pentru c3 e(te o8li9at (3 ur2eBe o pro9ra23 analitic3' pe care tre8uie (.o tran(pun3 =n practic3 63r3 a.i 6i =n93duit (3 (e intere(eBe cu ce 2aterial u2an are de lucrat. "e de alt3 parte' nu23rul prea 2are de ele)i 9rupai =ntr.o cla(3 6ace cu neputin3 ca el (3 =ndeplinea(c3 acea(t3 (arcin3. re8uie' de aceea' (3 c3ut32 =n alt3 parte o in(tan3 capa8il3 (3 =nl3ture nea4un(urile educaiei =n 6a2ilie' nea4un(uri care ne =2piedic3 (3 de)eni2 un popor unit' 8ine (udat. Unii (e )or 9<ndi' poate' c3 =n(3*i )iaa e(te o a(e2enea in(tan3. Dar *i ea are propriile (ale li2ite. C>iar *i din cele (pu(e p<n3 aici =n acea(t3 carte reie(e de(tul de clar c3 )iaa nu e(te =n (tare (3 (c>i28e un o2' de*i uneori aparena e(te alta. Vanitatea o2ului' a28iia (a (e opun. C3ci c>iar *i atunci c<nd a pornit.o =n 2od )3dit pe o cale 9re*it3' el )a a)ea

/05

/0@

AL%RED ADLER

CUNOA& EREA OMULUI

2ereu (enti2entul 6ie c3 )ina pentru acea(ta o poart3 alii' 6ie c3 nu poate (3 6ac3 alt6el. Rareori e(te de 93(it cine)a care (3 (e 6i poticnit =n )ia3 *i care (3 (e oprea(c3 a(upra 9re*elii (ale' re6lect<nd la ce e(te de 63cut. :#3 ne a2inti2 *i de eApunerea noa(tr3 cu pri)ire la )alori6icarea celor tr3ite.; Viaa' prin ur2are' nu poate deter2ina (c>i283ri e(eniale' iar din punct de )edere p(i>olo9ic 6aptul e(te de =nele(' pentru c3 )iaa ia =n pri2ire oa2eni 9ata 6or2ai :(c>on 6erti9e Men(c>eri;. Oa2eni care au )iBiunea lor 8ine con(olidat3 *i care (unt pu*i =n 2i*care de elul o8inerii (uperiorit3ii. Di2potri)3' )iaa e(te c>iar un r3u da(c3l' deoarece nu e(te deloc di(pu(3 la toleran3' nu ne a)erti. BeaB3' nu are r38dare (3 ne =n)ee de dou3 ori unul *i acela*i lucru' ci ne re(pin9e cu r3ceal3' l3(<ndu.ne (3 ne pr38u*i2. EAa2in<nd acu2 an(a28lul pro8le2ei' nu ne r32<ne dec<t (3 6or2ul32 ur23toarea concluBie: (in9ura in(tan3 capa8il3 (3 ne a4ute e(te *coala. Ea ar 6i capa8il3 de acea(ta' dac3 nu ar a)ea 9re*e. lile *i practicile ei a8uBi)e. C3ci p<n3 =n preBent acela care a4un9e (3 conduc3 *coala 6ace din ea un in(tru2ent pentru realiBarea propri. ilor (ale planuri' de o8icei )anitoa(e' a28iioa(e. Acea(ta nu poate duce =n continuare la reBultate poBiti)e. Iar c<nd' =n ti2purile 2ai noi' (e cere re(ta8ilirea =n *coal3 a autorit3ii de alt3dat3' tre8uie (3 ne =ntre832 ce a realiBat 8un' de 6apt' acea autoritate. La ce )a (lu4i o autoritate care' dup3 cu2 a2 )3But' a 6o(t noci)3 c>iar *i =n 6a2i. lie' unde condiiile (unt 2ai 6a)ora8ile educaiei 4udicioa(e *i unde' totu*i' nu (e a4un9e =n cele din ur23 dec<t la re)olta tuturor =2po. tri)a eiW =n a6ar3 de acea(ta' de*i ea )a 6i nu o dat3 recuno(cut3 de la (ine' o autoritate tre8uie i2pu(3 prin con(tr<n9ere. "<n3 *i =n *coal3 autoritatea' c<nd =n 9eneral ea eAi(t3' rareori )a 6i recuno(cut3 63r3 reBer)e. &i' oricu2' copilul )ine la *coal3 cu con*tiina clar3 a 6aptului c3 da(c3lul e(te un (lu48a* al (tatului. E(te i2po(i8il (3.i i2pui copilului o autoritate 63r3 ca acea(ta (3 ai83 con(ecine p39u8itoare pentru deB)oltarea (a p(i>ic3. Nu e(te per2i( ca (enti2entul autori. t3ii (3 (e 8aBeBe pe con(tr<n9ere' ci tre8uie (3 (e =nte2eieBe pe (enti2entul de co2uniune (ocial3. =n *coal3 6iecare copil e(te pu( =ntr.o (ituaie care ur23re*te deB)oltarea (a p(i>ic3. De aceea ea tre8uie (3 (ati(6ac3 cerinele unei

deB)olt3ri p(i>ice a)anta4oa(e pentru copil *i (ocietate. Va 6i po(i8il (3 )or8i2 de o *coal3 8un3 doar atunci c<nd ea )a 6i =n concordan3 cu i2perati)ele deB)olt3rii or9anului p(i>ic. Nu2ai o a(e2enea *coal3 o )o2 putea noi nu2i *coal3 (ocial3.

NO E
1 /

Hunterric>ti9er%u>run9I'=n teAtul ori9inal. :Nota trad.; dcr%unCtion derMutterI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.; -I2it einer tropi(c>cn O<r2eI' =n teAtul ori9inal. :Nota trad.;

/00

CUNOA& EREA OMULUI

CUV^N DE _NC$EIERE

altele au 6o(t a8ia (c>iate. "er(pecti)a care ni (.a de(c>i( ne arat3 c3' potri)it cu a(piraia c3tre putere a 6iec3rui' =n o2 (e acu2uleaB3 a28iia *i )anitatea' ale c3ror 6or2e de 2ani6e(tare pot 6i recuno(. cute clar =n tendinele *i 2odurile (ale de aciune. A2 ar3tat cu2 toc2ai eAacer8area a28iiei *i a )anit3ii =2piedic3 pro9re(ul rit2ic al indi)idului' =i 6r<neaB3 (au 6ace i2po(i8il3 deB)oltarea (enti2en. tului de co2uniune (ocial3 *i cu2 tul8ur3 2ereu colecti)itatea o2enea(c3 *i =n e9al3 23(ur3 pe indi)id' 63c<nd (3 e*ueBe (tr3da. niile (ale. Acea(t3 le9e a deB)olt3rii p(i>ice ni (e pare inconte(ta8il3 *i o (ocoti2 cel 2ai i2portant 2i4loc de orientare pentru oricine nu )rea (3 cad3 prad3 i2pul(urilor (ale o8(cure' ci n3Buie*te (3.*i edi6ice =n c>ip con*tient de(tinul. Iniie2 cu ace(te cercet3ri cunoa*terea o2ului' *tiin3 care a8ia dac3 e(te culti)at3' dar care nou3 ne pare de o eAtre23 i2portan3' indi(pen(a8il3 pentru toat3 lu2ea.

A2 =ncercat (3 eAplic32 =n lucrarea de 6a3 6aptul c3 or9anul p(i>ic reBult3 dintr.o (u8(tan3 6uncional3 =nn3(cut3' (piritual3 *i corporal3' *i c3 deB)oltarea (a are loc =n =ntre9i2e =n condiii (ociale' ceea ce =n(ea2n3 c3 at<t cerinele or9ani(2ului' c<t *i acelea ale (ociet3ii o2ene*ti tre8uie (3.*i 93(ea(c3 (ati(6acerea. Ace(ta e(te cadrul =n care (e deB)olt3 or9anul p(i>ic *i de care )a depinde e)oluia (a. =n continuare' a2 ur23rit acea(t3 deB)oltare' analiB<nd capa. citatea de percepie' repreBentarea' proce(ele 2e2oriei' (en(i8ilit3ii *i 9<ndirii *i aduc<nd =n di(cuie' =n cele din ur23' tr3(3turile de caracter *i a6ectele. A2 (ta8ilit c3 toate ace(te 6eno2ene (e lea93 =ntre ele =ntr.o (tructur3 coerent3' c3 pe de o parte ele (e (upun unei le9i a co2unit3ii (ociale *i c3' pe de alt3 parte' (unt diri4ate *i 2odelate pe o cale deter2inat3' (peci6ic3' de a(piraia c3tre putere *i (uperioritate a 6iec3rui indi)id. A2 )3But c3 (copul o2ului de a o8ine (uperioritatea' =n coneAiune cu (enti2entul (3u de co2uniune (ocial3' =ntr.o nuanare 9radat3 a deB)olt3rii pentru 6iecare caB concret' conduc la con6i9urarea anu2itor tr3(3turi de caracter' care nu (unt =nn3(cute' ci (e deB)olt3 ca *i cu2' de la =nceputul )ieii p(i>ice *i p<n3 c<nd o2ul *i.a conturat 2ai 2ult (au 2ai puin con*tient (copul' ar ur2a o linie directoare. A2 di(cutat =n detaliu de(pre o (erie de tr3(3turi de caracter *i de a6ecte care ne (unt un 9>id )aloro( =n =nele9erea o2ului' pe c<nd

/0G

/0+

INDICE DE NUME

ADLER' AleAandra: -+ AE""LI'Erne(t: /@'-, ALLEN'Cli6ord: 11'-5 ANDER#EN' $an( C>ri(tia A""EL ' Al6red: G ARI# O%AN: 1@G A#DOD\'L.:+AVENARlU#'Ric>ard:/@

C$A"LIN'E.".:,'-/ CICERO' Marcu( ulliu(: 1/0 D DAROIN' C>arle(: 1G'01 DEMO# ENE: + DIL $E\.Oil>el2: 11'/G DO# OEV#KI'%.M.:+'1/'/G 1/F' /1@'/5F DUMI RIU' Anton: -G

BAC$'Eo>ann#e8a(tian:+ BEBEL.Au9u(t: 1@G'1@+ BEE $OVEN' LudLi9 )an: +',@ BERG#ON' $enri: /5 BIRNBAUM'%erdinand:G BRAC$%ELD'Oli)er: -5'-@ BRO#ER:-0'-+ BRUC!R'L.: 1+F

ENGEL#'%r.:0F E#AU: 105 E#C$IL: 1-@

CA"ONE'AL.:+CARL\LE. >o2a(: 1G, /,1

%ARAU' Al6red: -, %ERE' C>arle(: 1F %REUD'#i92und: ,'G'+'11'1-' 10' 1,'1G'/-'/@'/0'/G'-F'-/'--'-5' -@'-,',-'+5 %ROEBEL'%.O.A.:-F %UR MULLER.Carl: G'-F'-5'05

GAND.Madeleine: 15'/0'/,'-@'-, GAVRILIU' Leonard: @'-G GOE $E' Eo>ann Ool69an9 )on: /G' -1'1/@'1/G'/F, GOLD# EIN'M.:1+F GORGO#' Con(tantin: -0 GRIGOREalVII.lea: 1@+ GRILL"ARDER' %ranB: /1+'/// GROO#.Karl: 115'1-5

LA ROC$E%OUCAULD: 1+0'/0F' /01 LAVA ER.E.C: 1-@ LIC$ ENBERG'G.C: 1/@'1-@ LOO\' Ida: G

#$AKE#"EARE.Oillia2: /G #IMONIDEdinC>io(:1-1 #ME ANA'Bedric>:+ #OCRA E: /@'-/'1+5 #"ERBER'Mane(:-5 #"RANGER'Eduard:/0 # ERN' Oillia2: /0 # RINDBERG' Au9u(t: 155

ODORANU.Di2itrie: -0 UDO#E#CU' Ion: -1'-,'-G

VAI$INGER'$an(:1F'll O OEYBERG'Er2in: G'1/'-F'05 OIENER' Nor8ert: -1'-G OEININGER: 155 OEN DMER.Ger>ard: 1+F

M MARY'Karl:0F MIL ON'Eo>n:+ MOEBIU#' Au9u(t %erdinand: 155 MON AIGNE' Mic>el EJ]ue2 de: -F MORENO' Eaco8L.: G'-5 MO#AK'$arold$.:-F'-G MUCC$IELLI'Ro9er:G N I A' Aurel: /0/

$ $ERODO : 51 $I""OCRA E: 1G$IRDEL'#.:5F $OLUB'Art>ur:G $OMER: +

IACOB: 105'10, IB#EN'$enriC::/G IO#I%: 1/0' 10/ I#AC: 10,

NA"OLEON 1://NIEL#EN'Enne:1-1 NIE D#C$E.%riedric>: 1F'/50'/0NURMI' "aa)o: +

"AR$ON.C.I.: 1+F EA$N'Ern(t:G'+EUNG' Cari Gu(ta): ,'/,'@+ K KAU#'Otto:G KELLERMANN' Anette: + KRAO1EC' .#.:,'-/ KRE #C$MER'Ern(t:/1 #AND'Geor9e:+#C$A%%ER' $er8ert: /-'-5'-, #C$O"EN$AUER'Art>ur: 155 RA NER'E.: /F'/G'-0 REBECA: 10, ROU##EAU'E.E.:-F "AVELCU'Va(ile:-G "E# ALODDI' Eo>ann $.: -F'/05 "LO KE' "aul: -5'-@'-0

LAIGNEL.LAVA# INE' M.: -5 LADAR#%ELD'#op>ie:G

/,/

/,-

Bu4or =ndreptar orto9ra6ic' ortoepic *i de punctuaie Larou((e . Dicionar de p(i>iatrie Larou((e . Dicionar de 6ilo(o6ie Larou((e . Dicionar de ci)iliBaie 2u(ul2an3 Larou((e . Dicionar de ci)iliBaie e9iptean3 Larou((e.Dicionar de p(i>analiB3 Larou((e . Dicionarul (paiului Eac]ue( Derrida . Di(e2inarea Brice "arain . Lo9o(ul platonician Marcel Gauc>et . Incon*tientul cere8ral Matila G>JCa . %ilo(o6ia *i 2i(tica nu23rului Eeanne Ancelet.$u(tac>e . Mei(ter EcC>art *i 2i(tica renan3 "atricia $idiro9lu . Apa di)in3. %ranoi( Brune . $ri(to( *i Kar2a Geor9e( Du2eBil . Uitarea o2ului *i onoarea Beilor G. Du2eBil . Deii (u)erani ai indo.europenilor Rudol6 #teiner . Mi(tica. G<nd u2an' 9<nd co(2ic Rudol6 #teiner . E)an9>elia dup3 Luca Rudol6 #teiner . O2ul (upra(en(i8il in concepia antropo(o6ic3 Eeanne Gue(ne . Corpul (piritual O. #>aCe(peare . Re9ele Lear "laton . Dialo9uri :tira4 nou; Ari(totel . Or9anon :)oi. 1; Ari(totel.Or9anon :)oi. IR; >. Ri8ot . Voina *i patolo9ia ei >. Ri8ot . Lo9ica (enti2entelor Karen $orneJ . "er(onalitatea ne)rotic3 a epocii noa(tre %rieda %ord>a2 . Introducere =n p(i>olo9ia lui C.G. Eun9 Leonard Ga)riliu . Incon*tientul =n )iBiunea lui Lucian Bla9a Va(ile onoiu . =n c3utarea unei paradi92e a co2pleAit3ii Oillia2 Goldin9 . Oa2eni de ><rtie I r i ( Murdoc>. Dile2a iui EacC(ond Eu9en #i2ion . Di2ineaa poeilor "etru Creia. Norii udor Opri* . Doolo9ia Copacul 6er2ecat . "o)e*ti

LA EDI URILE IRI &I UNIVER# ENCICLO"EDIC AU A"!RU : . R=peanu' Cri(tina Corcio)e(cu . Dicionar de cine2a

5,.@FF lei 10.FFF lei 50.+FF lei -/.+FF lei /5.+FF lei //.@FF lei /5.+FF lei -/.FFF lei /0.+FF lei 1+.+FF lei 15.+FF lei /,.+FF lei 1,.+FF lei 10.+FF lei 1,.FFF lei /0.+FF lei /5.+FF lei 15.+FF lei 10.+FF lei 1G.+FF lei 1G.+FF lei 10.+FF Ici -/.+FF lei /0.+FF lei 5-.FFF lei 11.+FF lei ,.FFF lei //.+FF lei 1+.+FF Ici 15.+FF lei 11.+FF lei 1@.+FF Ici /5.e:;lei -F.FFRR 'ci ,.@FF lei 15.+FF lei -.@FF lei

%lorin Con(tantiniif . O i(torie (incer3 a poporului ro2<n :tira4 nou; Mi>ai Rete9an' Cornel Lun9u . 1+@0 . EAploBia Mircea Re8reanu . Opti2i(2ul no(tru Mircea Re8reanu . #e2ni6icaia (ecolului no(tru Mircea Re8reanu .=n (paiul culturaf al Carpailor Mircea Re8reanu . G<ndirea 6ilo(o6ic3 ro2<n3 Al8u2 . Bert>elot *i Ro2<nia

55.+FF lei 1-.+FF lei -.+FF lei +.+FF lei +.+FF lei G.+FF lei /,.FFF lei

LA EDI URILE 66il &I UNIVER# ENCICLO"EDIC VOR A"!REA:

Al6red Binet . Dedu8larea per(onalit3ii *i incon*tientul Marc de #2edt . e>nici de 2editaie Rudol6 #teiner. Cre*tini(2ul e(oteric Oillia2 #>aCe(peare . Mac8et> KaBuo I(>i9uro . A2intirea palid3 a 2unilor Ari(totel . "oetica /5.+FF lei //.+FF lei 1+.+FF lei 10.G-F lei //.+FF lei -/.FFF lei

Co2and<nd prin po*t3 o carte ap3rut3 la una din editurile IRI (au UNIVER# ENCICLO"EDIC o8inei o reducere de:

1@e
"entru co2enBi cu o )aloare 2ai 2are de 0F FFF lei o8inei o reducere de:

/Fe
Co(tul eApedierii prin po*t3 e (uportat de edituri. Adre(a: C" --./' Bucure*ti' Ro2<nia eiJ6aA: :5F1;/// 0/ G0'///@- @/'///@5 /F

'MFF