Sunteți pe pagina 1din 16

ORGANIZAREA RECOLTRII

Aproximativ cu o lun nainte de nceputul lucrrilor de recoltare, n iecare !o"podarie "e ntocme#te un plan #i !ra icul cule"ului ructelor #i le!umelor, cu i#e te$nolo!ice ale recoltrii pe iecare "pecie, "ector "au ec$ip, lund n con"idera%ie recolta !lo&al pre"upu" #i termenele de coacere a produ"elor $orticole'(e planurile recoltrii "e indic metodele cule"ului, n unc%ie de de"tina%ia produc%iei, inventarul #i mi)loacele auxiliare, elurile #i cantitatea tarei, mi)loacele de ncrcare*de"crcare #i cele de tran"port, n core"pundere cu recolta !lo&al' +n le!tur cu ace"ta, "e determin n preala&il recolta pe iecare cultur, "pecie, parcel #i "oi "eparat, iar apoi "e calculea,a recolta !lo&al'Evaluarea productiei con"tituie o opera%ie nece"ara #i util, ea "t la &a,a &unei or!ani,ri a proce"ului de recoltare'-etodolo!ia dup care "e e ectuea, evaluarea produc%iei pentru di erite culturi $orticole ete prev,ut n actele normative n vi!oare'Ca principiu, n ca,ul ma)orit%ii culturilor $orticole "e procedea, a"t el. "upra a%a cultivat cu o "pecie "e mparte n parcele omo!ene/ "e "ta&ile#te numrul de plante pe parcel/ numrul de plante de pe care "e recoltea, pro&e "au "e ac o&"erva%ii,"e determin cantitatea medie pe plant "au unitate de "upra a%/ "e determin produc%ia total de pe toata "upra a%a cultivat' 0atele o&%inute "e trec ntr*un re!i"tru unde "e notea, cu aten%ie mai mul%i ani la rnd,ceea ce va permite apoi aprecierea ct mai exact a recoltei'+n cadrul or!ani,ri de an"am&lu a recoltrii "e vor ntocmi o "erie de !ra ice * de cule", de tran"portare, de a"i!urare cu am&ala)e, de aprovi,ionarea cu car&uran%i, de livrare a produ"elor recoltate'E"te nece"ar " "e "ta&ilea"c elul #i numrul mi)loacelor de tran"port, locurile de ac$i,i%ionare "au depo,itare a recoltei'Gra icele de recoltare "e ntocme"c pe perioade "curte de timp1,ilnic 2"au mai lun!i 1"ptmni,decade lunare2 #i tre&uie re"pectate, a"pecte "ta&ilite #i n ca,ul contractelor economice nc$eiate ntre unit%ile de produc%ie #i cele de valori icare' 3*a "ta&ilit c or!ani,area recoltrii e"te n acela#i timp o pro&lem att a productorului ct #i a valori icatorului'+n ca,ul or!ani,rii recoltei "e iau n con"idera%ie urmtoarele etape. * "ta&ilirea orma%iunilor de lucru care prime"c "arcini preci"e * in"truirea muncitorilor "e ace in"i"tndu*"e a"upra condi%iilor te$nice de calitate, a r"punderii pe"onale, a nivelului de retri&uire #i ormelor de cointere"are, a m"urilor de protec%ie a muncii'

0E(OZITAREA

45' (roductorii tre&uie " "ta&ilea"c 6i " comunice n orm "cri" condi7iile 6i durata de depo,itare' 48' (e parcur"ul depo,itrii tre&uie " "e a"i!ure. 52 condi7iile de depo,itare a produ"elor prin &una unc7ionarea a di"po,itivelor ri!ori ice 6i veri icarea permanent a modului de unc7ionare a ace"tora/ 82 utila)ele ri!ori ice nu tre&uie"c "uprancrcate/ 92 "e inter,ice depo,itarea produ"elor are loc n condi7ii n care e"te po"i&il contaminarea ace"tora cu a!en7i pato!eni/ :2 pe parcur"ul depo,itrii tre&uie re"pectat i!iena 6i compati&ilitatea produ"elor' 49' Temperatura de depo,itare nu tre&uie " ai& o"cila7ii mai mari de ;,<oC' (entru m"urarea temperaturii din "pa7iul de depo,itare "e utili,ea, att in"trumente ce permit nre!i"trarea ace"tui parametru la un moment dat 1denumite termometre2, ct 6i in"trumente ce o er po"i&ilitatea nre!i"trrii evolu7iei

parametrului men7ionat pe o perioad oarecare de timp 1denumite termo!ra e2' 4:' Re!larea umidit7ii din "pa7iile de depo,itare poate n"emna, dup ca,, reducerea exce"ului de umiditate 1prin ampla"area de va"e con7innd var ne"tin", clorur de calciu, "ilica!el etc' * "u&"tan7e care a&"or& vaporii de ap2 "au ridicarea umidit7ii 1prin "tropirea cu ap a pardo"elii depo,itului * mpr6tierea de rume!u6 ume,it de lemn, ventilarea "pa7iului de depo,itare "au olo"irea unor umidi icatoare electrice2' 4<' +ntre containere 6i podea tre&uie " ie "pa7iu "u icient pentru a permite circula7ia aerului' Aerul tre&uie " circule n ntrea!a ncpere de depo,itare' Circula7ia aerului nu tre&uie " de p6ea"c ;,< m=" Tre&uie e ectuat controlul 6i diri)area con7inutului aerului din "pa7iul de depo,itare, n "copul evitrii modi icrii compo,i7iei aerului din interior n timp 6i impuri icrii lui cu particule de pra "au cu di erite !a,e

(rincipalele modi icari ale calitatii produ"elor alimentare pe circuitul te$nic producator > con"umator
0e,ec$ili&rele produ"e pe perioada pa"trarii 1depo,itarii2 intre cele doua cate!orii de actori 1interni "i externi2 conduc la modi icari ale calitatii produ"elor alimentare, ce pot i de natura i,ica, c$imica, &ioc$imica "au micro&iolo!ica'

-odi icari i,ice


Cele mai importante modi icari i,ice "unt datorate in principal, actiunii luctuante a parametrilor aerului din depo,it, re"pectiv a temperaturii "i umiditatii relative' 0e alt el, in luenta ace"tor parametri "e re!a"e"te nu numai la &a,a modi icarilor i,ice, ci a tuturor celorlalte tipuri de modi icari' ?luctuatiile temperaturii in luentea,a ne!ativ ec$ili&rul dintre umiditatea

aerului "i umiditatea produ"elor, provocind u"carea "au umectarea lor' Temperatura tre&uie a"i!urata in unctie de natura produ"ului depo,itat, durata de depo,itare etc' Cre"terea temperaturii pe"te limitele admi"e prin "tandarde poate conduce la u"carea unor produ"e, accelerarea di eritelor reactii c$imice in produ"e, modi icarea vi"co,itatii 1ex' la ulei2, con"i"tentei, "tarii de a!re!are "au crearea conditiilor avora&ile de,voltarii unor microor!ani"me' 0e a"emenea, inten"i ica proce"ele re"piratorii la produ"ele $emi&iotice producind pierderi cantitative "i "curtind perioada de pa"trare' 3caderea temperaturii "u& limita admi"a prin "tandarde poate determina "c$im&area "tarii de a!re!are 1in!$etarea2, contractarea produ"elor, reducerea "ta&ilitatii unor &auturi alcoolice etc' 0e a"emenea, datorita aptului ca prin in!$etare apa i"i mare"te volumul cu circa @A, determinind cre"terea pre"iunii in interiorul recipientelor 1la aproximativ 8;;; B! =cm8 la *88oC2, inte!ritatea ace"tora poate i pu"a in pericol' Temperatura in com&inatie cu umiditatea "i lumina pot produce pa!u&e "emni icative, motiv pentru care re!imul termic tre&uie a"i!urat "i "uprave!$eat continuu in unctie de proprietatile produ"elor depo,itate' A"t el, carto ii "e pa"trea,a la :*<oC, in &utoaie la :* 58oC, la "ticla la :* 5;oC etc' O"cilatiile umiditatii relative a aerului pot provoca produ"elor alimentare modi icari calitative importante pe perioada pa"trarii, mai ale" in ca,ul a"ocierii cu alti actori 1temperatura, lumina etc'2' Cre"terea umiditatii aerului pe"te limitele admi"e, poate conduce la ume,irea produ"elor datorita proprietatii de a&"or&tie a umiditatii din aer 1$i!ro"copicitatea2' A"t el unele produ"e ca le!umele "i ructele u"cate, &i"cuitii, laptele pra , "area etc', pa"trate in depo,ite cu aer umed "e de!radea,a calitativ' 3caderea umiditatii relative a aerului determina pierderea apei din produ"e' Cnele produ"e pierd cu u"urinta o parte din apa continuta, cind umiditatea din aer e"te "ca,uta iar temperatura ridicata' (ierderea apei provoaca la unele produ"e ve"te)irea 1ex. le!ume "i ructe proa"pete2, iar la altele c$iar u"carea lor 1ex. piine etc2' Daloarea de re erinta pentru umiditatea relativa a aerului e"te de 4<A' Intervalele optime ale temperaturii "i umiditatii relative ale aerului care tre&uie a"i!urate pe perioada pa"trarii, "unt recomandate prin "tandarde, di erentiat in unctie de natura produ"ului'

-odi icari c$imice


Ace"te modi icari "unt !enerate de o multitudine de actori interni "i externi, a caror actiune com&inata "e "oldea,a cu di erite e ecte in unctie de natura produ"ului/ cel mai ade"ea, ace"tea "e mani e"ta prin "epararea unor componenti din produ", "au prin ormarea unor "u&"tante cu proprietati complet di erite de cele "peci ice produ"ului de &a,a' A"t el, lumina, oxi!enul din aer, temperatura "i umiditatea relativa a aerului in luentea,a vite,a reactiilor c$imice 1la cre"terea temperaturii cu circa 5;oC "*a con"tatat du&larea "au triplarea vite,ei de de" a"urare a reactiilor c$imice2, "tind la &a,a initierii unor proce"e ca oxidarea !ra"imilor 1rince,irea2, coro,iunea am&ala)elor metalice etc' Coro,iunea e"te accelerata de actori precum. cre"terea umiditatii relative a aerului la valori de pe"te E<A, impuritatile de pe "upra ata metalului, impuritatile c$imice a!re"ive din atmo" era, "arurile etc' In ca,ul con"ervelor, coro,iunea recipientelor metalice conduce la acumularea de $idro!en, producind &om&a)ul c$imic 1denumit "i&om&a)ul de $idro!en2' Fidro!enul acumulat, trece in "olutie, imprimind produ"ului un !u"t metalic/ la acea"ta "e adau!a "i un nivel ridicat de ier "i "taniu in produ", iar pe ata interioara a am&ala)ului metalic apar pete de coro,iune' 3u& actiunea luminii "e declan"ea,a reactii otoc$imice care conduc la di"tru!erea unor con"tituienti valoro"i ai produ"ului' Cele mai recvente mani e"tari con"tau in "caderea continutului "au c$iar di"tru!erea totala a vitaminelor, rince,irea !ra"imilor etc' Toate proce"ele mentionate produc modi icari calitative irever"i&ile a"upra produ"elor, acindu*le practic improprii con"umului'

-odi icari &ioc$imice


Ace"te modi icari "e produc "u& actiunea oxi!enului din aer "i din produ" "i a en,imelor exi"tente in unele produ"e alimentare, pe ondul unor actori avori,anti ca temperatura "i umiditatea' E ectele modi icarilor &ioc$imice pot i ne!ative 1ex. de!radarea "u&"tantelor nutritive2 "au po,itive, a"a cum e"te ca,ul maturatiei careim&unatate"te caracteri"ticile or!anoleptice ale produ"elor' (rintre cele mai recvente "i importante proce"e &ioc$imice "e evidentia,a. re"piratia, maturatia, autoli,a "i incoltirea' Re"piratia e"te un proce" de oxidare din celula vie, "peci ica produ"elor in "tare $emi&iotica 1 ructe proa"pete, le!ume etc2' Ele re"pira "u& in luenta en,imelor de re"piratie, olo"ind oxi!enul din aer in ca,ul re"piratiei aero&e, "au din diver"e "u&"tante pe care le contin 1$idrati de car&on, aci,i etc'2 in ca,ul re"piratiei anaero&e'

Ca urmare a proce"ului de re"piratie, unele "u&"tante cum "unt. !lucidele, lipidele etc' "e de"compun oxidativ, re,ultind &ioxid de car&on, apa, caldura, alcool "i alte "u&"tante care, acumulate in cantitati mari duc la moartea te"uturilor' Caldura de!a)ata contri&uie la incal,irea produ"elor care "e incin! "i in "curt timp "e alterea,a' Re"piratia aero&a tre&uie "a "e de" a"oare cu o inten"itate oarte redu"a in timpul pa"trarii produ"elor alimentare in "tare $emi&iotica/ in ca, contrar, "e reduce continutul de oxi!en din mediul incon)urator "i incepe re"piratia anaero&a cu e ecte ne!ative a"upra calitatii produ"elor' Re!larea re"piratiei aero&e "e ace cu a)utorul temperaturii "i umiditatii, care tre&uie a"i!urate intre limitele "tandardi,ate' Cre"terea temperaturii "au a umiditatii relative a aerului inten"i ica re"piratia aero&a, determinind marirea cantitatii de &ioxid de car&on "i reducerea celei de oxi!en' Raportul &ioxid de car&on=oxi!en tre&uie "a ie e!al cu 5 la re"piratia aero&a "i "upraunitar in ca,ul re"piratieianaero&e' -aturatia e"te un proce" &ioc$imic complex care determina modi icari avora&ile a"upra proprietatilor or!anoleptice 1!u"t, aroma, ra!e,ime, "uculenta, pi!mentare etc'2,"tructurale "i te$nolo!ice ale produ"elor ve!etale dupa recoltare 1cereale, le!uminoa"e, ructe etc'2 precum "i ale altor produ"e prelucrate 1&rin,eturi, carne, "alamuri crude, tutun, &auturi alcoolice etc'2' (e lin!a im&unatatirea proprietatilor mentionate, maturatia are ca e ect "i cre"terea !radului de a"imilare a produ"elor de catre or!ani"mul uman' (roce"ul de maturatie e"te diri)at di erentiat in unctie de natura produ"elor prin pa"trarea ace"tora pentru perioade de timp determinate, in anumite conditii de temperatura, umiditate relativa "i circulatie a aerului' Autoli,a e"te un proce" e,imatic complex, care "e de" a"oara dupa moartea or!ani"mului, cind predomina reactiile de de"compunere a "u&"tantelor' 3u&"tantele proteice "unt $idroli,ate "u& actiunea en,imelor proteolitice re,ultind al&umo,e, peptone, polipeptide "i aminoaci,i' 0e"compunerea "u&"tantelor complexe in "u&"tante mai "imple, are ca e ect o mai &una a"imilare a ace"tora de catre or!ani"m' Autoli,a "e mani e"ta la carne, pe"te "i intr*o anumita ma"ura "i la &rin,eturi, prin "c$im&area con"i"tentei "i !u"tului' Ace"t proce" e"te in luentat de temperatura "i de pre,enta &ioxidului de car&on "i poate i caracteri,at ca o a,a avan"ata a proce"ului de maturatie' Cn exemplu in ace"t "en" il con"tituie e,andarea carnii care e"te un proce" incipient de autoli,a' (rin e,andare, carnurile tari 1cum "unt cele de vinat2 devin ra!ede "i capata un !u"t particular placut'Incoltirea e"te un proce" i,iolo!ic care implica unele tran" ormari provocate de un complex en,imatic' Inten"itatea ace"tui proce" cre"te odata cu ridicarea temperaturii "i umiditatii

relative a aerului' Incoltirea carto ilor duce la cre"terea continutului ace"tora in "olanina, care e"te un !lucoalcaloid toxic "i cu e ect $emolitic' (rincipalele modi icari micro&iolo!ice ale calitatii produ"elor alimentare care "e pot mani e"ta pe perioada pa"trarii "unt pre,entate in 3ta&ilitatea produ"elor alimentare

(ERI3AGILITATEA (RO0C3ELOR FORTICOLE


3ta&ilitatea produ"elor alimentare "e re era la capacitatea ace"tora de pa"trare in timp a caracteri"ticilor initiale 1calitative "i cantitative2 "i la re,i"tenta lor la manipulare "i tran"port/ deoarece toate produ"ele alimentare i"i modi ica in timp caracteri"ticile initiale, in "en" !eneral "i in mod curent, acea"ta proprietate e"te a"ociata notiunii deperi"a&ilitate' In "en" economic, peri"a&ilitatile "unt reduceri cantitative 1in !reutate "au volum2, care "e produc in timpul pa"trarii produ"elor alimentare in "patii ixe 1depo,ite, ma!a,ineetc'2 "au mo&ile 1mi)loace de tran"port2, din cau,a actiunii unor actori externi "au interni care modi ica valoarea anumitor proprietati ale produ"elor' 0eoarece ace"te pierderi apar "i in conditiile re"pectarii re!ulilor de manipulare, tran"port, depo,itare "i comerciali,are, mai "unt denumite "i pierderi naturale' (rincipalele cau,e o&iective care determina peri"a&ilitatea produ"elor "i care au la &a,a unele proprietati "peci ice ale ace"tora, "unt. re"piratia 1la ructe "i le!ume proa"pete, cereale etc'2/ evaporarea 1la carne, preparate din carne, &rin,eturi, "apunuri etc'2/ volatili,area 1ex. la &auturi alcoolice2/ ra!mentarea 1la &rin,eturi, ainoa"e, le!ume "i ructe de"$idratate, pa"te ainoa"e etc'2/ di u,iunea apei "au a !ra"imilor prin am&ala) 1&rin,eturi, !ra"imi, $alva etc'2/ muce!airea 1 ructe, le!ume etc2/ de&itarea la operatiile de vin,are 1&rin,eturi, "alamuri, etc'2/ a!lomerarea 1ex. lapte pra 2/ "par!erea "i "cur!erea 1produ"e lic$ide am&alate in recipiente de "ticla, oua etc'2 impre!narea 1im&i&area2 unor tipuri de am&ala)e 1ex. "aci textili2 cu produ"e

a late in "tare pulverulenta 1 aina, !ri", ,a$ar etc'2' In a ara cau,elor o&iective pre,entate, peri"a&ilitatea e"te determinata "i de unele cau,e "u&iective, dintre care mentionam. dotarea te$nica a "patiilor de pa"trare mo&ile "i ixe cu mi)loace adecvate "i cu aparatura nece"ara pentru diri)area parametrilor atmo" erici, in vederea reali,arii unui re!im optim de pa"trare/ nivelul de cali icare a lucratorilor din veri!ile circulatiei te$nice a mar urilor/ "i"temul de am&alare "i natura materialelor de am&ala) utili,ate/ elul "i recventa operatiilor de "ortare, de&itare, pream&alare/ durata de pa"trare' Cuantumul pierderilor naturale "e "ta&ile"te pe &a,a experimentala "u& orma de norme "au cote procentuale di erentiate pe !rupe de produ"e "i veri!i comerciale' 0eoarece peri"a&ilitatile nu au valori con"tante, nivelul lor "e revi,uie"te periodic in unctie de marimea actorilor de in luenta mentionati' Garantarea calitatii produ"elor alimentare Garantarea calitatii produ"elor alimentare pentru con"umatori implica termenul de vala&ilitate "i data dura&ilitatii minimale ' (entru produ"ele care din punct de vedere micro&iolo!ic au un !rad ridicat de peri"a&ilitate "i "unt "u"cepti&ile ca dupa un timp "curt "a pre,inte un pericol imediat pentru "anatatea con"umatorului, producatorul tre&uie "a preci,e,e termenul de vala&ilitate' Termenul de vala&ilitate repre,inta intervalul de timp in care, produ"ele alimentare proa"pete "au con"ervate prin di erite metode, depo,itate "i tran"portate in conditiile "ta&ilite prin documente te$nico*economice > tre&uie "a i"i pa"tre,e nemodi icate toate caracteri"ticile de calitate initiale, putind i con"umate re"pectiv utili,ate' 0erularea ace"tui termen incepe de la data a&ricatiei "i e"te indicat ca interval de timp, "au, mai recvent ca data limita de con"um' Indicarea termenului de vala&ilitate "e concreti,ea,a prin mentiunea HHexpira la data de IJJ, indicindu*"e, in ordine, ,iua "i luna "au ,iua, luna "i anul, in orma necodi icata' -entiunile "unt urmate de indicarea conditiilor de pa"trare "i con"ervare' A"a cum prevad directivele europene "i recomandarile expertilor comunitari,

le!i"latia re eritoare la calitatea produ"elor alimentare "i etic$etarea ace"tora a introdu" alaturi de termenul de vala&ilitate, "i termenul Kdata dura&ilitatii minimaleL pentru produ"ele care cu timpul i"i pot pierde caracteri"ticile "peci ice, ara a deveni periculoa"e pentru "anatatea con"umatorului' 0ata dura&ilitatii minimale repre,inta limita de timp "ta&ilita de producator, in care alimentul i"i mentine caracteri"ticile "peci ice in conditii de depo,itare core"pun,atoare'

-odi icri ale produ"elor peri"a&ile "u& ac7iunea actorilor exo!eni 6i endo!eni -odi icri de natur micro&iolo!ic
+n alimentele de ori!ine ve!etal "unt produ"e o "erie de modi icri de ctre anumite microor!ani"me. &acterii, muce!aiuri 6i dro)dii' -odi icrile de natur micro&iolo!ic cuprind urmtoarele enomene. muce!irea, ermentarea, putre ac7ia, alterri produ"e de !ermeni pato!eni 6i toxico!eni' -uce!irea determin de,voltarea de colonii de muce!aiuri 1"peciile -ucor, (enicillium, A"per!illu" 6'a'2, de re!ul pe "upra a7a 6i doar uneori n ma"a de produ"' -uce!irea "e produce n "pecial pe ructele peri"a&ile &o!ate n ,a$aruri, proteine "olu&ile 6i ap' E ectele muce!irii "unt. modi icri de a"pect, de textur, de !u"t, de miro", pierderi de $idra7i de car&on, de!radarea proteinelor "olu&ile la aminoaci,i' ?ermentarea repre,int o cla" de enomene. ermenta7iile alcoolic, acetic, lactic, &utiric, propionic 6'a'm'd' ca urmare a activit7ii di eritelor "pecii de &acterii' Ele "e produc n ructele care "unt &o!ate n $idra7i de car&on 6i ap, n mediu acid' 3in!ura excep7ie e"te ermenta7ia acetic care "uccede n mod o&li!atoriu ermenta7iei alcoolice, iar &acteriile re"pective meta&oli,ea, alcoolul etilic 6i nu "u&"tan7ele !lucidice (utre ac7ia e"te un enomen de de!radare a proteinelor care "e produce n mediu neutru, alcalin "au "la& acid ca urmare a de,voltrii de &acterii 6i de unele "pecii de muce!aiuri 1-ucor, A"per!illu"2' +n prima a, a unui enomen de putre ac7ie &acteriile aero&e ra!mentea, prin $idroli,, macromoleculele de proteine n produ6i mai

"impli 1al&umo,e, polipeptide, aminoaci,i2' +n a,a a doua, produ6ii "unt de!rada7i n continuare n amine &io!ene 1putre"ceina 6i cadaverina2, n produ"e ' ?ructele 6i le!umele au o compo,i7ie c$imic complex, con7inMnd principalele !rupe de "u&"tan7e or!anice 1!lucide, ,a$aruri, aci,i !ra6i, !r"imi, proteine, "u&"tan7e tanoide, arome, vitamine etc'2 6i "u&"tan7e minerale 1cu compu6i de N, Ca, -!, Na, ?e, -n, Al, (, 3, Zn etc'2 care pre,int importan7 n alimenta7ia oamenilor' 0atorit ace"tui con7inut complex, ructele 6i le!umele n "tare proa"pt au o valoare nutritiv ridicat, apt pentru care "unt de neinlocuit n aliOmenta7ia ra7ional a oamenilor' 0e aici cererea din ce in ce mai mare pentru con"um a ructelor 6i le!umelor n "tare proa"pta, ceea ce a determinat de,voltarea "ectoarelor le!umicole 6i pomi* viticole pentru cre6terea continu a produc7iei de ructe 6i le!ume' CON0IPIONAREA (RO0C3ELOR FORTICOLE

0up recoltarea ructelor 6i le!umelor, un loc important il ocupa opera7iile de pre!tire pentru di"tri&uirea lor la con"um n "tare proa"pt' n ace"te opera7ii intr "ortarea dup dimen"iunile !eomeOtrice "au ma"a lor individual n mai multe rac7ii, con orm unor ceOrin7e ce "e impun, am&alarea, mpac$etarea, n"cuirea 6i cMntrirea produ"elor, opera7ii care nece"it un volum ridicat de munc' 0ac pMn nu de mult ace"te opera7ii "e executau in ma)oritate manual, cu productivit7i "c,ute ale muncii, acum "e execut din ce in ce mai mult mecani,at, cMnd productivitatea muncii 6i calitatea lucrrilor cre"c oarte mult' :,a ructe "ortarea "e e ectuea, pentru mere, pere, cai"e, pier"ici, prune,iar la le!ume pentru tomate, ceap, ardei !ra" 6i !o!o6ar, ca"trave7i' Cna din cele mai importante cerin7e ce "e impun ma6inilor de "ortat ructe 6i le!ume e"te aceea de a proOduce vtmri mecanice cMt mai redu"e

produ"ului prelucrat de ace"Otea' 0e aceea, atMt pentru "ta&ilirea criteriilor de "ortare pe rac7ii cMt 6i pentru "ta&ilirea m"urilor 6i "olu7iilor te$nice pentru reducerea vtmrilor mecanice ale ructelor 6i le!umelor n timpul prelucrrii lor, e"te nece"ar " "e cunoa"c principalele lor propriet7i i,ice 6i mecanice care intervin n ace"te opera7ii 6i' actorii care in luen7ea, ace"te propriet7i' Tre&uie " remarcm c "tudii apro undate 6i "i"tematice ale propriet7ilor i,ice 6i mecanice ale ructelor "unt e ectuate n 7rile avan"ate, ca./3'C'A',R'?'G', An!lia, ?ran7a 6'a', pentru "oiurile exi"Otente n ace"te 7ri' n 7ara noa"tr, "e ini7ia, de"tul de timid a"t el de "tudii, mai ale" pentru propriet7ile mecanice ale merelor' Ace"te "tudii "unt a&"olut nece"are atMt pentru "oiurile exi"tente, cMt 6i pentru "oiurile nou create' n continuare vom eviden7ia care "unt ace"te proOpriet7i 6i actorii care le in luen7ea,'

' (roprietati i,ice "i mecanice ale ructelor


0intre propriet7ile i,ice 6i mecanice ale ructelor 6i le!umeOlor, care intervin ntr*o orm "au alta n proce"ul de lucru al ma6iniOlor de "ortat, ac parte. dimen"iunile 6i orma !eometric, ma"a 6i den"itatea, coe icien7ii de recare pe di erite materiale, re,i"ten7a meOcanic la comprimare 6i penetrare "tatic, re,i"ten7a mecanic la "arOcini dinamice 1cu 6oc2 6i re,i"ten7a mecanic la "olicitri ciclice'

0imen"iunile 6i orma !eometric


Ca dimen"iuni caracteri"tice, la ructe 6i unele le!ume, "e conO"ider diametrul maxim 10max2 6i minim 10min2 n plan ecuatorial 6i nl7imea 1F2 pe direc7ia normal pe planul ecuatorial' Ace"te dimenO"iuni "unt exempli icate pe i!' 5' -edia valorilor diametrelor maOxim 6i minim e"te diametrul mediu'0in punct de vedere al ormei !eometrice, ructele pot i caOracteri,ate n unc7ie de valoarea raportului

0imen"iunile caracteri"tice ale unui ruct


(entru J l, ructele au orm plat, pentru *5, orma aproOximativ " eric 6i pentru H5, orma alun!it' ?orma !eometric poate "ta la &a,a metodei de "ortare 6i depinde de natura ructului 6i de "oi' n !eneral, merele, tomatele 6i pier"icile au orm " eric/ peOrele, prunele, ca"trave7ii 6i ardeiul !ra" * orm alun!it, iar ardeiul !o!o6ar 6i ceapa au orma plat' n cadrul iecrei "pecii, n unc7ie de "oi, "e pot ntMlni toate cele trei orme !eometrice enumerate 1ex' mere, pere, tomate2' (entru exempli icare "e pot urmri datele re eriOtoare Ia trei "oiuri de mere, n ta&elul 8'5' Experimental "*a con"tatat c di eren7ele ntre valorile maxime 6i minime ale diametrului ecuato* rial "e modi ic n unc7ie de mrimea ructelor 6i de condi7iile de cre6tere' ?ructele mici au acea"t di eren7 1ntre 0max 6i 0min2 nen"emnat, di eren7 ce

cre6te cu mrirea dimen"iunilor ruclelor' -ai tre&uie men7ionat c valorile medii ale dimen"iunilor caracteri"tiOce nu "unt "u iciente, ci tre&uie completate de cur&ele de varia7ie ale di"tri&u7iei dup dimen"iuni a ructelor "au de 6irurile de varia7ie' 3e o&"erv c dimen"iunile varia, n limite lar!i, c di"Otri&u7ia dup dimen"iuni e"te neuni orm, c ma)oritatea ructelor "e !rupea, in )urul valorii medii 6i c di"tri&u7ia poate i "u icient de &ine aproximat cu di"tri&u7ia normal' -"urtorile au artat c "tructura 6irului de varia7ie e"te e"en7ial in luen7at de anul colectrii pro&elor, de ,on, de condi7iile climatice 6i de "ol' Cunoa6terea caOracterului di"tri&u7iei dup dimen"iuni a ructelor unui anumit "oi perOmite " "e "ta&ilea"c limitele rac7iilor de "ortat 6i a capacit7ii de reOcep7ie a )!$ea&urilor "au tran"portoarelor de evacuare a rac7iilor re"Opective' A-GALAREA

Am&alarea 6i am&ala)ul n indu"tria alimentarM au un e ect cu oimportan7 deo"e&itQ a"upra calit7ii, con"ervrii 6i valorii comerciale a unuiprodu" alimentar pe toatQ iliera de producere a ace"tuia cuprin"Q ntre reali,areamateriilor prime, proce"area ace"tora, condi7ionarea 6i con"ervarea produ"ului init, di"tri&u7ia, comerciali,area 6i con"umul ace"tuia (reocupri pentru am&alarea produ"elor n vederea con"ervrii au aprut nc din cele mai vec$i timpuri' (reocupri ma)ore au aprut de cMnd au nceput" "e ac depla"ri ma"ive de oameni, n "pecial, de cMnd "e depla"au armatemari, Ia di"tan7e mari de &a,a de aprovi,ionare cu alimente' (rin procedeul, metoda de am&alare, "au prin materialele olo"ite lacon ec7ionarea am&ala)elor, "e a"i!ur protectia temporar a produ"elor nperioada manipulrii 6i de" acerii ctre con"umator, +n practic, "e

oIo"e6te 6i pream&alarea, care e"te o'opera7iune de am&alare nunit7i de de" acere mai mici 6i &ine determinate ca marime, de o&icei, atRt cMt "Ra"i!ure con"umul pentru o ma"' (ream&alarea "e poate reali,a Ia locul deproductie "au de "ortare a produ"elor, on naintea vMn,rii, n "copul de a "eaccelera vMn,area ctre con"umator' ?CNCSIILE A-GALATELOR Cna din cele mai impontante cerin7e actuale pentru' circula7ia mr urilor,aceea de a a"i!ura inocuitatea ace"tora, impune ca ma)oritatea produ"elor alimentare " ie comerciali,ate n "tare am&alatU' +n ace"t el, am&ala)ul are omare in iuen7 n acceptarea "au neacceptarea produ"ului' (rin acea"ta,am&alarea devine o component a no7iunii complexe de calitate a produ"ului' Caurmare, am&ata)ul devine un mi)Ioc important de comerciati,are a produ"elor alimentare, datorit unc7iilor "ale' ?unc7iile am&ala)elor "unt urmtoarele.?unc%ia de a con%ine produ"ul, unc%ia de con"ervare aprodu"ului'

(REGATIREA 3(ATIILOR 0E (A3TRARE


Ace"t an"am&lu de lucrari, contri&uie in mare ma"ura la aplicarea in conditii core"pun,atoare a intre!ului lux te$nolo!ic al pa"trarii care "a conduca in inal la pierderi minime, reparti,ate pe o perioada cat mai lun!a' 3patiile de pa"trare nepre!atite in!reunea,a pe de o parte depo,itarea iar pe de alta parte "unt ocare "i!ure de in ectie pentru produ"ele care "e pa"trea,a, c$iar daca ace"tea "unt de cea mai &una calitate' In mod normal, pre!atirea "patiilor de pa"trare incepe din momentul cand "e lic$idea,a "tocul de ructe "au le!ume depo,itate in "e,onul precedent' In ace"t "cop "e inlatura toate re"turile de produ"e putre,ite care con"tituie de alt el "ur"a principala de in ectie' In ca,ul "patiilor con"truite "e iau din timp ma"urile nece"are cu privire la repararea "i amena)area 0e a"emenea, "e aduc im&unatatirile nece"are la in"talatia electrica, la cea de apa, canali,are, (aralel cu amena)arile "patiilor "e ace veri icarea "i repararea utila)elor, ma"inilor "i intre!ului inventar, cu care "unt dotate depo,itele. linii de conditionare/ &en,i tran"portoare/ tran"palete/ electro"tivuitoare/ electrocare/ in"talatii ri!ori ice "au de ventilatie/ aparatura olo"ita pentru controlul actorilor de pa"trare/ cantare/ palete/am&ala)e etc' 0aca e"te ca,ul "e iau ma"uri pentru com&aterea ro,atoarelor 1"oareci "au "o&olani2 di"tru!and cui&urile "au caile de intrare, precum "i eventualele

ocare din imediata vecinatate a depo,itului' 0erati,area "e ace cu di erite "u&"tante toxice' 0upa eli&erarea tuturor incaperilor "e ace de,in"ecti,area "i de,in ectarea depo,itelor' Curatirea "i de,in ectarea am&ala)elor "i paletelor "unt nece"are avand in vedere ca prin olo"irea ace"tora intr*o "tare murdara "e anulea,a e ectul lucrarii de de,in ectie a "patiilor de pa"trare' (3TRAREA VI 0E(OZITAREA -ERELOR

-erele "e recoltea,a inainte de maturitatea de con"um "i e"te nece"ar "a "e a"i!ure conditii pentru ca proce"ele &ioc$imice de maturare "a decur!a normal' Calitatea ructelor la recoltare 3oiurile care "unt core"pun,atoare pentru pentru pa"trarea de lun!a durata ac parte din !rupele. 0elicio" ro"u, 0elicio" auriu/ Tonat$an' Nu "e recomanda pentru pa"trare indelun!ata merele din plantatiile a late in primii ani de rodire, merele cu dimen"iuni mari 1pe"te E< mm in diametru2 "i cele recoltate la un !rad de maturare necore"pun,ator' Nu "e recomanda "oiurile de toamna cu capacitate "la&a de pa"trare' Nu "e recomanda pentru pa"trare merele care au o"t tinute mai multe ,ile dupa recoltare la temperatura mediului am&ient, cele iri!ate cu 5*8 "aptamani inainte de recoltare "i cele ertili,ate unilateral cu a,ot'

Recoltarea -omentul optim de recoltare va i "ta&ilit atunci cand au a)un" la maturitatea "peci ica "oiului, culoarea de ond varia,a intre verde inten" "i verde !al&ui iar amidonul e"te pre,ent pe "enctiunea tran"ver"ala a ructelor in ,ona cuprin"a intre partea exterioara a ca"ei "eminale "i partea exterioara "i partea exterioara a a"cicolelor li&ero*lemnoa"e' Amidonul "e determina cu o "olutie de 8,: ! iod in 5; ! iodura de pota"iu= l apa' Te"tul amidon e"te cuprin" intre 8,<*9 la 0elicio" auriu "i 0elicio" ro"u, "i intre 8*8,< la Tonat$an'

0epo,itarea

(entru reducerea pierderilor "i deprecierilor pe durata pa"trarii e"te o&li!atoriu ca intr*o celula "a "e pa"tre,e mere dintr*o "in!ura !rupa de "oiuri, cu acela"i !rad de maturare "i acelea"i cerinte pentru actorii de pa"trare' Incarcatura unei celule "e va ace in maxim < ,ile in conditiile incare temperatura optima a "patiului de depo,itare pe perioada incarcarii e"te intre :*W !rade (a"trarea. Goldan 0elicio". *5*; !rade C/ @<A umiditate/ 4*E luni durata de pa"trare Grupa 3tarBrim"on. * ;,<*; !rade C/ @;*@<A umiditate/ 4*E luni durata de pa"trare Grupa Tonat$an. X9* : !rade C/ @;*@<A umiditate/ <*4 luni durata de pa"trare (revenirea pierderilor prin "tricare de,in ectia "patiului de depo,itare. varuire cu lapte de var 8;A X"ul at de cupru 5A/ "au lapte de var 8;A X ormalde$ida 8<A 15,E l =metru patrat2 de,in"ectia "patiului de depo,itare 1com&atere in"ecte, acarieni2. Actelic <; EC, Car&etox <; EC/ ?umitox' de,in ectarea am&ala)elor. apa X "oda calcinata 5A prin periere urmata de pulver,irare "au imer"ie cu un!icide'

3electarea "i depo,itarea prunelor

(runele "unt di"poni&ile pe tot parcur"ul anului, in"a "unt mai !u"toa"e intre

lunile mai*"eptem&rie' Cand decideti "a cumparati, cautati ructele cu o culoare &o!ata, care "a mai ai&a putin al& pe coa)a, ceea ce indica aptul ca nu au trecut prin oarte multe maini' Evitati prunele ce pre,inta vanatai, moliciune exce"iva "au taieturi' ?ructele coapte "i proa"pete "unt ine la atin!ere "i ra"pande"c o aroma di"creta, dulcea!a'

(runele care inca "unt erme pot i tinute la temperatura camerei pana "e coc, iar cele de)a coapte "e pot pa"tra in ri!ider in"a ar tre&ui adu"e la temperatura camerei inainte de a i con"umate, pentru a va &ucura de !u"tul "i aroma "peci ica' Cele u"cate pot i pa"trate timp de cateva ,ile l a temperatura camerei' 3C(RADEGFEREA REGI-CLCI 0E (3TRARE 0IN 0E(OZITE VI ?RIGORI?ERE 0urata de pa"trare e"te in luentata de un complex de actori n care "e includ. temperatura, umiditatea relativ, compo,i%ia, circula%ia aerului, lumina etc care ac%ionea, a"upra proce"elor meta&olice ale ructelor #i le!umelor, determinnd n "en" po,itiv men%inerea valorii calitative, iar n "en" ne!ativ deprecierea produ"elor' +n perioada de p"trare "e "uprave!$ea, "i"tematic ace#ti actori n depo,ite, celulele ri!ori ice cu temperatura #i umiditatea relativ a aerului etc' n interiorul "tivelor "au !rme,ilor de produc%ie'-en%inerea actorilor de p"trare la valorile optime ca parametri te$nolo!ici e"te o cerin% de &a, pentru p"trarea calit%ii ructelor #i le!umelor' +n depo,it "au n celula ri!ori ic tre&uie " ie cel pu%in dou termometre de control' -"urarea temperaturii aerului #i a produ"elor $orticole n depo,it "e e ectuia, ,ilnic pe parcur"ul ntre!ii perioade de p"trare la aceea#i or, cel mai &ine la W diminea%a' Controlul temperaturii n depop,ite de mare capacitate n locurile !reu acce"i&ile "e ace cu aparate cu termore,i"ten%' Cmiditatea relativ a aerului "e controlea, cu a)utorul $i!rometrelor,p"i$ometrelor, $i!ro!ra icelor etc' (entru m"urarea de&itelor ventilatoarelor "au vite,ei curen%ilor de aer dintre "tive #i am&ala)e "e utili,ea, di erite tipuri de anemometre' (entru veri icarea compo,i%iei c$imice a aerului din celulele cu atmo" era controlat "e utili,ea, anali,atoarele de CO8 #i O8, iar n celulele de p"trare a "tru!urilor anali,atoare de 3O8'