1

Cuprins

Formarea si compozitia solului Fenomenul poluarii solului Surse de poluare a solului Poluarea cu reziduuri Poluarea cu pesticide Poluarea cu petrol Poluarea cu ingrasaminte Poluarea cu metale grele Poluarea solului prin activitatea n agricultura Poluarea solului prin depozitarea deseurilor Procedura depolurii solului Bbliografie

Formarea i compozitia solului.

Uscatul este format din continente si insule, nu constituie numai suport pentru desfasurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare adaptate respiratiei in aer liber,reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale !mul a e"ploatat din timpuri vec#i sarea si unele minereuri metalifere $ aur, fier apoi mercur la sfarsitul sec al %&%'lea( )arbunii incep a fi e"ploatati din primele secole ale mileniului nostru Petrolul incepe a fi e"ploatat in secolul %&% *azele incep a fi e"ploatate in secolul %% +upa 1,-. s'au e"tins e"ploatarile de #idrocarburi pe platforma continentala Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si comple"e procese c#imice,fizice,biologice Pe uscat , unde scoarta terestra se afla in stransa interferenta cu aerul atmosferic, cu umiditatea si sc#imbarile regimului termic, s'a dezvoltat o patura subtire de sol $ /. pana la 2.. cm ( &n alcatuirea solului intra 0 ' particule anorganice 0 provenite din alterarea rocilor din suport ' particule organice0 rezultate din substante vegetale si animale descompuse $ radacini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozatoare( ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale, contribuind la formarea #umusului ce da fertilitatea solului ' apa 0 care in sol poate deveni o solutie c#imica comple"a, ce asigura reactiile necesare functiilor solului ' gazele 0 din porii desc#isi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare a reactiilor din sol Solurile s'au format intr'o perioada lunga de timp 1ocile de la suprafata litosferei, in urma unor procese de dezagregare $diferentele de temperatura, ing#etul ( precum si a unor procese de descompunere c#imica $datorita apelor de infiltratie( se faramiteaza in particule mai mari sau mai mici0 pietrisuri,nisipuri,argila,praf Sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale 2a transformarea resturilor vegetale un rol important l au niste organisme mici numite bacterii,ce transforma aceste resturi in #umus ! contributie in formarea

solurilor o are apa de infiltratie, cedizolva anumite substante #ranitoare din sol 1adacinile plantelor absorb odata cu apa substantele #ranitoare 3erul din sol provine din atmosfera si este necesar pentru aerisirea solului Factorii care contribuie la formarea solurilor $factori pedogenetici( se impart n 0 ' materialul parental $roca pe care s'a transformat(4 ' formele de relief4 ' clima $influenteaza prin precipitatii (4 ' activitatea biologica4 Factorii biologici influenteaza procesul de #umificare $o"idarea lenta a substantelor vegetale moarte (, generand #umusul, continand din acizi organici ce a5uta la descompunerea minereurilor din materialul parental Solurile au culori diferite 0 ' rosii caramizii 0 in zonele calde cu anotimp secetos 4 ' negre0 in tinuturile temperate4 ' albastrii 0 in tinuturile subpolare4 !mul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea #ranei lui 3gricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti Pe baza ei s'a dezvoltat si s'a imbogatit civilizatia omeneasca Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne #ranim,dar deseori s'au manifestat negli5ente condamnabile, ce au dus la distrugerea solului prin eroziune Solul e o vasta uzina a naturii, care produce o mare cantitate de biomasa folosita ca #rana de o parte din vietuitoare, inclusiv de om 6ste cel mai important mu5loc de productie pentru agricultura si silvicultura 6ste tot mai mult influentat de om 3supra solului interventiile antropice pot produce modificari insemnate Prin araturi omul transforma anual /... 7m / de soluri naturale in pamanturi afanate ce sc#imba radical conditiile de aerisire, de umiditate, procesele biologic Prelucrat, solul devine un corp artificializat care implica un alt regim al infiltrarii apelor din precipitatii,un alt regim al scurgerilor , alte posibilitati de evaporare si de inmagazinare a apei,a substantelor minerale,o slaba coeziune si mult mai redusa rezistenta la eroziune +e aceea in tinuturile cultivate agricol, sc#imbarile in relief sunt mult mai active, eroziunea si depunerile putnd capata viteze ingri5oratoare

+in punct de vedere fizic, solul este un sistem polidispers, structurat si poros, alcatuit din trei faze0 solida , lic#ida si gazoasa , fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive Un centimetru de sol , in grosime, se realizeaza in zece, sute de ani +ar solul si #umusul pot fi pierdute intr'un an , prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice,in urma unor precipitatii de intensitate mare , a defrisarii padurilor Un 7ilogram de sol contine in general 0 ' circa . 9: 7g substante minerale , #uma , argila , cuar , carbonati , o"izi de fier4 ' circa . .1- 7g aer4 ' circa . 1- 7g apa4 ' substante organice0 #umus,lignina,celuloza,grasimi, rasini , antibiotice vitamine,#idrocarburi,enzime Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a solului, de culoare neagra sau bruna, mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor )ontine carbon $)(, o"igen $!(, #idrogen $;(, sodiu $<a(, potasiu $=(, fosfor $P(, substante care intervin n alcatuirea acizilor #umici $substante organice specifice cu molecule comple"e si caracter slab acid ( 3sigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le conine si pe care le elibereaza treptat prin procese c#imice si microbiologice, contribuind la formarea structurii afanate, favorabile dezvoltarii plantelor )oncluzie0 Solul este un ecosistem bogat, dar fragil , e stratul afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor 6ste cel de'al treilea factor de mediu ce trebuie prote5at cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant 6ste partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1,- m 6ste partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important

Raspndirea solurilor .
Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului, astfel zonele intinse lipsite de conditiile necesare pentru formarea solului $ deserturile , zonele acoperite de calotele glaciare ( 1aspandirea solurilor pe glob depinde de zonele de clima, zonele de vegetatie si relief a( b( +eosebim mai multe tipuri de soluri Solurile de tundra, sarace n substante organice, putin favorabile agriculturii $Siberia, <ordul )anadei ( Podsolurile tipice pentru climatul temperat umed si relativ rece, sub paduri de conifere si conifere in ameste de foioase, de culoare albicioasa cenusie,si sunt potrivite numai pentru plante nepretentioase la cantitatea de substante nutritive $ovaz, secara , cartofi ( Soluri brune de padure &n climatele temperate $sub pdurile de foioase( se formeaza soluri brune de padure tipice pentru 6uropa centrala si vestica sau pentru nord'estul SU3 Sunt bune pentru culturi, fiind fertile )ernoziomurile )ampiile se caracterizeaza prin soluri de culoare brun'nc#isa sau neagra )ernoziomurile soluri de o mare fertilitate,favorabile plantelor mai putin pretenioase la umezeala $grau,orz, floarea'soarelui, porumb ( Soluri lateritice Solurile brune sau rosii $terrarose( Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau rosii $terrarose(,datorita acumularii o"izilor de fier in sezonul arid Sunt fertile in general &n zonele ecuatoriala , subecuatoriala si tropicala umeda se formeaza diferite subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate pe calcare sau pe roci vulcanice Solurile aluviale se intind in lungul marilor fluvii si pe campiile litorale $>alea <ilului, )ampia &ndo'*angetica ( 6ta5area pe altitudine a solurilor, in unele zone, determinata de relief <umeroase eta5e altitudinale de soluri, paralele cu eta5ele de vegetatie solurile in muntii inalti din zona intertropicala $;imala?a sau nordul 3nzilor( unde se trece de la loteritele de la poale, la solurile de tundra alpina

c(

d(

e( f( g( #(

Poluarea solului.
Fenomenul poluarii Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor, care reprezinta deseurile activitatii umane Poluarea este un fenomen comple" cu urmatoarele caracteristici ' poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii,cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi te#nologii ' cresterea poluarii este e"ponentiala ca si factorii care o genereaza ' limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc, deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei ' e"ista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind multiple0costul ridicat, ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor 3stfel factorii mediului 0 apa , aerul , solul , sunt modificati in urma folosirii lor de catre om,aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii,in desfasurarea careia , unele produse rezultate din procesele fiziologice si din activitatile omului si animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a ecosistemelor in functie de natura si cantitatea lor &n zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale 0 aerul , apa , solul sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu , care devin insuficienti si inutilizabili de catre om &n atmosfera se revarsa fum,pulberi , gaze nocive din cosurile uzinelor din tevile de esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale i mai putin negli5abil din fumatul tutunului &n sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite din industrie Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale,care a5ung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti 0 ' cresterile de temperatura $ale apelor(4 ' zgomotele4

' modificarile campurilor electrice si magnetice naturale4 ' prezenta undelor electromagnetice naturale Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut n ultimele decenii un mers ascendent continuu, o evolutie ingri5oratoare , cantitatea de poluanti fiind intr'o continua crestere Poluarea este consecinta unor activitati umane i nlaturarea ei este o problema de corectare a erorilor ce o provoaca Poluantii pot fi 0 ' substante c#imice ' pesticide ' petrol, titei , gaze ' metale grele $An , Pb , )d , ;g ( ' ingrasaminte ' substante organice ' zgomot ' izotopi radioactivi ' caldura ' germeni patogeni

' factori fizici

' factori biologici

Surse de poluare a solului i modul de dispersie a poluantilor ' ' ' ' Sursele principale ale poluarii solurilor sunt 0 aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura4 folosirea sistemelor e"tinse de irigatii4 depozitarea deseurilor solide4 depunerile atmosferice de substante to"ice produse ca urmare a activitatilor umane

+eteriorarea solurilor se realizeaza prin 0 ' e"pansiunea agriculturii4 ' defrisare si eroziune4 ' suprae"ploatarea solurilor

Surse de deteriorare a solului

&<*13S3B&<C6 &1&*3C&& +6PU<61& 3CB!SF61&)6 +6P!A&C3163 +6S6U1&2!1 S!2&+6 P6SC&)&+6 61!A&U<6

+6F1&S3163 P3+U1&2!1 SUP136%P2!3C3163 S!2U2U& 6%P3<S&U<63 3*1&)U2CU1&&

Poluarea cu reziduuri.
Poluarea este evidenta in cazul solului 1eziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile Solul este supus actiunii poluarilor din aer si ap, fiind locul de intalnire al poluanilor 0 ' pulberile din aer si gazele to"ice dizolvate de ploaie in atmosfera se ntorc pe sol ' apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu'l spre adancime ' raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate 3proape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol Poluarile directe ale solului provin din 0 ' aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat ' scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la #ale de deseuri

<ocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte, fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar 1eziduurle industriale degradeaza solurile prin 0 ' #alele de reziduuri industriale care bloc#eaza mari suprafete de teren ce devin inutilizabile, amplasarea nerationala producand accidente ' raspandirea petrolului pe sol in zonele de e"tractie si prelucrare prin intermediul apelor fluviale ' #alele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de metale grele to"ice $)u ,An ,)d , Pb (, bio"id de sulf si arsen ' vec#ea metoda de fabricare a sodei $2eblanc( care producea mari cantitati de sulfura de calciu nevalorificabila care, o"idata si spalata de ploi, polueazaa aerul si apele cu gaze to"ice $; 2S , S!2( , metoda te#nologica astazi abandonata

Poluarea cu pesticide Pesticidele sunt substante c#imice utilizate pentru combaterea speciilor considerate daunatoare economiei siDsau sanatatii omului !data cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare , deoarece pesticidele nu au proprietati selective Pesticidele cu to"icitate mare sunt 0 ' ;idrocarburi clorurate ' ++C $diclor diferit tricloretan( ' aldrinul ' dieldrinul ' lindanul ' to"afenul ' &erbicide ' <abam ' Fenoprop Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse de filo"era,de gandacul de )olorado, de malarie sau tripanozomiaze

1.

6fectele alarmante ale utilizarii pesticidelor ' acumularea acestora in lungul lanturilor trofice de la baza lantului $producatorii primari( catre speciile de varf , avand ca prima veriga plantele 1 +upa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza pesticidele sunt 0 insecticidele $insecte( , rodenticide $rozatoare( , fungicide $ciuperci sau fungi(, ierbicide $buruieni(

2 +upa origine si compozitia c#imica sunt organice si anorganice ' pesticidele organice sunt naturale i de sinteza o naturale 0 piretrina , anabasina , nicotina e"trase din plante o de sinteza 0 substante organoclorurate $pe baza de #idrocarburi , cele mai utilizate( substante organofosforice,carbonice , piretroizi ' pesticidele anorganice 0 sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu arsenic , acid cian#idric , compusi ai borului , polisulfura de calciu si bariu ' ' ' ' / +upa to"icitate pot fi grupate in patru categorii 0 e"trem de to"ice puternic to"ice moderat to"ice slab to"ice 8 +upa modul de prezentare pot fi0 solide $granule , pulberi ( lic#ide sau gazoase

Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei agricole,prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi economice imense $mana cartofului,fainarea vitei de vie, plosnitele cerealelor,filo"era, gandacul de )olorado (, dar a afectat calitatea produselor 3 permis reducerea drastica a cazurilor de malarie , tripanosomoza , tifos e"ematic la om S'au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si s'a diversificat sinteza de compusi c#imici de tipul pesticidelor crescand rata similara si rezistenta daunatorilor la compusi 3ctiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se e"ercita prin0 ' to"icitatea substantei active din produsul utilizat ' doza de substanta activa e"istenta in produsul comercial ' cantitatea de pesticid aplicata pe #ectar4
11

' remanenta substantelor to"ice, in produsele obtinute din culturile respective,in sol, in apa ' frecventa aplicarii tratamentului c#imic ' modul de aplicare ' prin stropiri, prafuiri,gazari,ca granule ' suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi +in atmosfera pesticidele pot a5unge din nou pe sol sau in ruri, lacuri si mari unde sunt preluate de alge Pesticidele decelate astazi in unele alimente determina afectari ale functiei reproductive a organismelor )oncluzie 0 Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu, acumularea de reziduuri in produsele alimentare,infiltrarea in sol, antrenarea in apele de siroire, in rauri si lacuri, EspalareaF $perco4area( in straturile profunde ale solului , in apa interstitiala si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer

Poluarea cu petrol.
;idrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente 0 ' activitati umane ' ardere de combustibili,folosirea lemnului, prelucrarea petrolului ' procese naturale ' iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale Co"icitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii 0 1 imediata 2 pe termen lung 1( )ea imediata e cauzata de 0 a ;idrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea organismelor, a formelor tinere b ;idrocarburile aromatice sunt cele mai to"ice c ;idrocarburile olefinice au o to"icitate intermediara intre cele anterioare

12

2( )ea pe termen lung se refera la 0 a Fractiile solului in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu numerosi mesageri c#imici , cu rol in nutritia si reproducerea multor organisme acvatice, producand dezec#ilibre ecologice Petrolul a5uns in apa sufera transformari , iar formarea peliculei la suprafata apei determina efectele 0 ' Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea intensitatii fotosintezei plantelor ' Scade e"igenul din apa ' Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si a5ung in atmosfera ' Fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat ' +atorita actiunii vantului,pelicula de petrol este dusa spre tarm , invadand pla5ele, zonele litorale, zonele scaldate de maree zone bogate in flora si fauna

Poluarea cu ingrasaminte.
+ezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor , in special a celor cu potasiu, azot, fosfor 6fectul poluant deriva din doua elemente 0 ' contin multe impuritati to"ice ' sunt folosite in cantitati e"cesive 6fectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in e"ces a azotatilor &ngrasamintele ' au fost folosite n agricultura pe scara larga si fara discernamant netinandu'se cont de necesarul specific al plantelor de cultura , de momentul de aplicare a lor si de modalitatea cea mai adecvata )a urmare a folosirii lor, o parte raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire ,de infiltratie sau prin sistemul de drena5 al apelor de irigatii,a5ungand in rauri sau in apele freatice unde conduc la accelerarea fenomenului de eutrofizare

1/

6utrofizarea

' reprezinta o forma de poluare a ecosistemelor , mai ales a apelor statatoare,prin introducerea unor cantitati e"cesive de nutrienti, ca urmare a activitatii umane Poate fi un fenomen natural ce se desfasoara pe timp indelungat,sau un fenomen indus de om ce determina sc#imburi importante la nivelul ecosistemelor , ducand la degradarea lor 6utrofizarea s'a e"tins si s'a intensificat in timp, afectand lacurile mari,lacurile de bara5 , raurile si apa unor mari

Efectul poluant al ploilor acide.

EPloaia acidaF cuprinde toate precipitatiile 0 ploaie, zapada, bruma , ceata, care contin acizi tari , derivati din substantele care polueaza atmosfera +atorita activitatilor umane , atmosfera s'a supraincarcat cu substante daunatoare, avand repercursiuni grave asupra mediului, astfel 0 ' acizii adusi cu ploile acide ataca c#imic marmura , betonul , metalul , cauciucul, plasticul ' acizii deregleaza functionarea normala a organismelor ' acizii induc modificari in compozitia c#imica a solului si a apelor de suprafata,modificand circuitele bioc#imice de la nivelul ecosistemului +atorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele #idrografice , unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele, astfel 0 ' regiunile cu soluri sarace in calcare, acoperite cu un strat subtire de sol $e" cele din peninsula Scandinavica ( sunt cele mai sensibile la acidifiere ' regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa a5unga prin siroaie in lacuri si rauri 3pele de suprafata cu continut mare de carbonati neutralizeaza aciditatea +atorita neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor prezenti in sol si in apele alcaline de catre ionii acizi, se reduce cantitatea acestora si capacitatea solurilor si apelor de suprafata de a contracara efectul ploilor acide &n ecosistemele terestere, acidifierea are efecte distructive asupra padurilor deoarece copacii acumuleaza poluantii atmosferici pe o perioada

18

de mai multi ani , iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in paduri decat in zonele fara arbori , pentru ca arborii constituie prin coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului &n padurile de conifere concentrarea poluantilor este mai mare decat in padurile de foioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul iernii $ frunzele lor nu cad ( Ploile acide determina EmoarteaF padurilor prin caracteristicile 0 ' padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare4 ' perioada de scadere a vitalitatii este lunga4 ' sunt afectate numeroase specii4 Ploaia acida actioneaza asupra padurilor 0 ' ducand la o scadere perceptibila a P;'ului solului4 ' ceata acida cu un P; scazut actioneaza direct $asupra cuticulei frunzei, distrugand'o(4 ' distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor, deci la distrugerea lor 4 Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane, datorita spalarii compusilor cu sulf si azot , prin sol in apele freatice Se formeaza in troposfera $stratul inferior al atmosferei( avand reactii declansate de radiatiile solare si determinate de o"igenul si apa din atmosfera

Poluarea cu metale grele.

Mercurul (Hg) fiind lic#id, e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata Sursele de mercur sunt sunt naturale , mercurul fiind folosit in industria c#imica,in fabricarea vopselelor,a #artiei, a unor pesticide fi fungicide, a unor produse farmaceutice Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual si prelucrarea mnereului numit cinobru &n cazul mercurului tinem cont de trei aspecte 0 ' mediul natural $acvatic( contine o anumita cantitate de mercur , iar organismele s'au adaptat in decursul evolutiei ' mercurul provenit din activitatea umana se dega5a in atmosfera , prin migrare si transformare a5ungand in mediul acvatic , acumulandu'se in produsi to"ici ' in ecosisteme se pot produce fenomene de into"icare cu mercur in urma utilizarii fungicidelor organomercurice
1-

Plumbul (Pb) este un metal foarte to"ic si e folosit de multe industrii Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor cu e"plozie ale autove#icolelor $fiind adaugat in benzina ca moderator de e"plozie( 35unge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu e"plozie , iar din atmosfera a5unge in sol si apa , de aici fiind absorbit de plante , acumulandu'se in radacini, in frunze , de unde e preluat de animalele ce se #ranesc cu plante Zincul (Zn) ' este un element indispensabil tuturor organismelor , dar poate deveni si to"ic in unele impre5urari si conditii 6ste introdus in atmosfera din diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila cat si sub forma radioactiva Aincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea unui numar mare de enzime Bulte organisme concentreaza zinc in cantitati mult mai mari decat cele necesare functionarii lor normale Cadmiul (Cd) este un metal cu o puternica actiune to"ica asupra organismelor Patrunde in organisme prin #rana si prin suprafata corpului acumulandu'se selectiv in diferite tesuturi, crescand temperatura si scazand salinitatea

Poluarea solului prin activitatea n agricultura.

3ctivitatea in agricultura, se diferentiaza pe cele doua domenii0 productia vegetala si cea animala &n functie de activitatile specifice, vom intalni si cazuri de poluare a solului prin0 ' deseuri si reziduuri vegetale 4 ' pesticide4 ' surplus de ingrasaminte c#imice in sol 4 ' de5ectii de la comple"ele zoote#nice, etc Poluarea solului cu deseuri si reziduuri vegetale agricole si forestiere are loc cnd aceste materiale se depoziteaza dezordonat, se arunca la intamplare, putand incarca e"cesiv solul cu nitrati si agenti patogeni Uneori asemenea suprafete devin focare de imburuienare Poluarea solului prin de5ectii animaliere a capatat o mare amploare odata cu dezvoltarea sistemelor concentrate de crestere si ingrasare a
1@

animalelor $cu deosebire porcine si pasari( ! serie de substante folosite in #rana pasarilor, sau pentru combaterea anumitor boli, unele c#iar pentru stimularea cresterii, odata eliminate provoaca poluarea datorita si unor insusiri negative pe care le au 35ung astfel in sol elemente precum )u sau 3r )ercetarile asupra de5ectiilor animaliere au dovedit ca odata aplicate pe sol, acestea ridica continutul de An si Fe mobil

Poluarea solului prin depozitarea deseurilor.

6cosistemul care cuprinde si solul are doua functii esentiale0 de depozitare, furnizor de elemente nutritive si apa pe de o parte, si de recipient si transformator al reziduurilor si deseurilor, pe de alta parte, avand deci rolul de regulator al ecosistemului si de purificator al mediului incon5urator +e la aceasta face abstractie zona marilor orase, unde reziduurile sunt inlaturate mai mult pe suprafete mai reduse, dar totusi prin implicatiile pe care le au asupra mediului sunt principalele surse de poluare &ndustrializarea e"cesiva din ultimele 1- decenii a rupt ec#ilibrul natural, prin contaminarea mediului incon5urator cu numeroase substante to"ice &n prezent, in lume sunt generate 2 miliarde tone deseuri pe an, din care circa 5umatate sunt deseuri industriale periculoase +eseurile de compusi macromoleculari naturali sunt mineralizate de catre microbiota din sol, in timp ce deseurile de compusi macromoleculari sintetici sunt mai greu $sau foarte greu( biodegradabile si raman in sol timp foarte indelungat, creand probleme legate de poluare Procesul de degradare abiotica si biotica a compusilor macromoleculari in sol sunt deosebit de comple"e, iar impactul acestora asupra solului este destul de putin studiat +atorita compusilor organici intermediari formati dupa inceperea proceselor de biodeteriorareDbiodegradare, solul si modifica unele proprietati $in primul rand p;(, a5ungandu'se in unele cazuri la modificarea fertilitatii Prin cultivarea plantelor din familia 2eguminoase pe aceste soluri, ele isi pot totusi reface capacitatea de fertilizare

19

Procedura depolurii solului.

Pentru a remedia o zona poluat, sunt mai multe trepte de urmarit0 ' Bsura de urgena $ micorarea pericolului imediat(4 ' +iagnostic0 studiu geologic si #idrologic, istoricul activitailor ariei, cartare si analiza4 ' 6valuarea riscurilor4 ' +eterminare a obiectivelor si mi5loacelor depoluarii4 ' 2ucrari de depoluare in sine4 ' Bonitorizare si restricii asupra folosirii terenului4

Metode de depoluare f izico-chimice.

3ceste metode sunt in general evitate, fiindca genereaza costuri enorme deimplementare Gnsa, au avanta5ul de a rezolva problema repede si pot fi o soluie atunci cHnd termenul este mai critic decHt bugetul depoluarii
'

Metoda prin excavare: se e"trage pamHnt poluat pentru a fi tratat si apoi, se pune la loc 3ceasta metoda este e"trem de scumpa datorita transportului si stocarii4 Metoda prin injectare venting : se in5ecteaza azot, aer sau abur care va capta poluanii 3erul este aspirat printr'un pu de tragere si filtrat cu biofiltre sau filtre de carbune Gncalzirea solului amelioreaza eficacitatea tratamentului Metoda de plutire: +upa e"tragere, pamHntul este trecut printr'o sita i se adauga apa si ageni tensioactivi 3erul in5ectat in acest amestec capteaza poluanii Metoda prin extragere electrica: Solul trebuie sa aiba o buna conductibilitate $prezena apei din e"emplu( 3ceasta te#nica consta n crearea unui cHmp electric printr'o perec#e de electrozi )ontaminantul, care trebuie sa fie o molecula mica, migreaza n cHmpul electric spre unul dintre poli, unde este fi"at 3cest procedeu are avanta5ul de a limita riscurile de contaminare a muncitorilor cu poluanii respectivi 3cest procedeu este folosit pentru e"tragerea acidului acetic,fenolului si a metalelelor precum zinc, plumb si cupru n soluii
1:

'

'

'

'

Extragere prin ncalziri: Ce#nica este aplicabila componenilor usori care pot fi transformai n apa si dio"id de carbon, precum #idrocarburile PamHntul este e"cavat, tamizat si tocat 3poi este ncalzit la @..':..I) *azele care ies sunt retratate pentru c pot conine componente de sulf sau <!% to"ice Spalare cu solveni: Spalarea este indicata in poluarea cu produse de #idrocarburi grele tip gudron si pesticide &n general se procedeaza J #ors'site K sau pe o platform multimodala prevazuta pentru depoluarea solurilor poluate PamHntul este e"cavat si spalat cu un solvent de e"tragere Poluantul este separat prin distilare Solvenii care au ncarcat solul, se e"trag din el prin ncalzire Solventul este readus n faza lic#ida pentru a fi din nou folosit Poluanii sunt recuperai si stocai Spalare cu apa: Spalarea fizico' c#imica cu apa este destinata solurilor poluate de metale grele si uleuri minerale 3pa este de fapt solventul si poluanii solubili sunt dizolvai 3pa va fi apoi depoluat la rHndul ei i refolosit Uzina funcioneaz ca o bucla inc#is

'

'

epoluare prin metode !iotehnologice.

Folosirea bacteriilor pentru depoluari. Se stie de mult timp ca microorganismele si mai ales bacteriile au capacitatea impresionanta de tratare a substanelor Pe acest principiu, de5a funcioneaza demult timp ma5oritatea staiilor de epurare a apelor uzate n 6uropa unde bacteria leglutone digera poluanii ca sa le reduca sau s le elimine 6fluenii minieri sunt tratai si acum cu aceste te#nici folosite de ani S'a constatat de asemenea ca deseurile mena5ere puse n groapa de gunoi, dega5a gaz metan prinactivitatea bacteriana anaeroba care poate fi e"ploatata ca o sursa de energie 3stazi, bacteriile degradeaza fenolul, #idrocarburile, pesticidele, contribuie laeliminarea arsenicului si a metalelor grele 3lte perspective se vor desc#ide pentru reducerea impactului de )!2 3stfel, #idrocarburile e"trase prin fora5 sunt contaminate de )!2 si ;2S$#idrogen
1,

sulfurat ( care trebuie separate prin te#nici costisitoare Ce#nologia biologica permite tratare J in situ K care limiteaza mult costurile Solul adaposteste cantitai fenomenale de microorganisme Fiecare gram de sol poate conine mii de specii microbiene0 bacterii, ciuperci, alge +oar -L sunt cunoscute si pot fi izolate si cultivate n laborator 3ceasta biomasa, care se gaseste ca atare pHna la -.. m de adHncime 3ceasta metoda are si limitele ei si trebuie inut cont de anumiti parametri0 ' permeabilitatea solului4 ' condiii climatice locale4 ' tip de #idrocarbura si concentraia ei Faa de o metoda fizico'c#imica, costul de depoluare este redus de - ori 2imitele ei sunt legate de permeabilitatea solului, timpul alocat la remediere si adHncimea poluarii Folosirea plantelor. Fito'remedierea se poate face prin mai multe mecanisme 6a,se declina n 2categorii0 1emedierea activa care distruge propriu' zis poluarea4 1emedierea pasiva care nu face decHt sa o stabilizeze Ce#nicile de depoluare cu plante sunt de 8 tipuri0 ' Fito'stabilizare4 ' Fito'e"tracie4 ' 1izo'degradare4 ' Fito'volatilizare4
' '

Eroziunea 3vertismentul in privinta actiunilor de modificare a suprafetei planetei este necesar deoarece acestea duc la degradarea solului prin eroziune +espadurirea , agricultura condusa nerational au drept consecinta antrenarea solului cu apele din ploi 3stfel volume uriase de aluviuni a5ung in rauri si fluvii inrautatindu'le calitatea 3ceasta nu mai este poluare , ci o distrugere a suportului care ne asigura painea "unoaiele orasenesti
2.

Fiecare locuitor din orasele europne EproduceF cam 1 =g de gunoi pe zi 3utomobile abandonate , aparate electronice , ambala5e , ziare, carti , #aine , incaltaminte,resturi alimentare,cladiri demolate, mobile, cadavre de animale, tot ceea ce si'a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi Colectarea Bentinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat de dificil de rezolvat , in mare masura din cauza unei mentalitati negli5ente gestul spontan de raspandire a gunoiului Bultiplicand cel mai marunt deseu mucul de tigara $.,-( cu un milion $consumul zilnic intr'un mare oras( rezulta -.. 7g de gunoi , c#inuitor de greu de colectat 6vitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr'o educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti &n plus, printre gunoaie e"ista o multime demateriale recuperabile ' sticla, metal, #artie Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr'un mare oras sunt necesare mi5loace de amploare Depozitarea si prelucrarea +e obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in gropi e"istente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide, inevitabile &n decursul anilor , dupa ce a uratit peisa5ul, a poluat aerul si apele subterane, putrefactia #oldei de gunoi se sfarseste 1amane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului )oncluzie ca pentru volumele anuale de gunoaie si in conditiile crizei de terenuri din zonele urbane , aceasta evacuare rudimentara nu se mai poate considera satisfacatoare +epozitarea controlata a gunoaielor,cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba,permit transformarea lor in conditii igienice, intr'un compost stabi , utilizabil ca amendament in agricultura 3nalizele te#nico economice au stabilit ca aceasta este metoda optima pentru reziduurile colectate din asezari mici si mi5locii )ompostarea permite diferite niveluri de amena5are te#nica ,de la simpla depozitare controlata pana la instalatii perfectionate , de mare productivitate , in care se realizeaza prelucrarea mecanica si fermentarea intensiva la flu" continuu , iar compostul obtinut este comercializabil BIB I!"#$FIE
21

1 Batei Barnea, )orneliu Papadopol M Poluarea si protectia mediului M '6ditura Stiintifica si 6nciclopedica,Bucuresti , 1,92 &rina Ceodorescu,*eta 1isnoveanu,)laudia Banuela <egut M6cologie si protectia mediului M ' 6ditura )onstelatii , Bucuresti , 2..1

22