Sunteți pe pagina 1din 11

http://www.jayrobb.com/protein/whey-protein-vanilla.asp http://anatolbasarab.

ro

Doctorul german Ryke HAMER a tratat cu succes peste 31.000 de pacienti doar stand de vorba cu ei. Nu acea nimic magic! in a ara aptului ca le e"plica logic si rational despre stransa legatura dintre starea mentala si boala. El sustine ca iecare om s#a imbolnavit din cau$a unui program mental distructiv! nascut in urma unui %&' emotional. El a numit acest soc dupa numele iului sau( Dyrk Hamer %yndome sau DH% )sindromul Dirk Hamer*. Dr. Hamer era in anii +,0 'ercetator si %e al 'lincii de &ncologie din Munc-en unde trata cancerul olosind! la el ca ceilalti doctori! tratamentele clasice de tratarea cancerului! care se dovedeau a i mai mult sau mai putin e iciente. .nsa cursul vietii doctorului Hamer avea sa se sc-imbe radical! in luna decembrie a anului 1/,0! cand a primit teribila veste ca iul sau D.R1 ! de doar 1/ ani! a ost impuscat mortal. Mai mult decat atat! la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui. Aceste socuri l#au ranit la un nivel pro und! si! ca si cum n#ar i ost destul! peste cateva luni s#a imbolnavit de 'AN'ER la 2E%2.'34E. A5unsese un doctor care trata pancientii de cancer! iar in paralel trebuia sa se trate$e pe el insusi de cancer. Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice! pe care ar i trebuit sa le urme$e si el! insa nu mai avea incredere in ele . Desi pare descura5ator! acest conte"t urma sa#l a5ute pe Dr. Hamer sa revolutione$e lumea medicala. Din moment ce nu usese niciodata grav bolnav! a suspectat imediat ca de$voltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a iului sau. Moartea lui Dirk si propria sa e"perienta cu cancerul l#au acut pe Dr. Hamer sa investig-e$e istoricul pacientilor sai de cancer. A a lat oarte curand ca! la el ca el! toti au trecut prin e"periente e"trem de stresante! inainte ca boala sa se instale$e si sa se de$volte. &bservarea cone"iunii dintre minte si organism nu a ost surprin$atoare. Numeroase studii aratasera de5a ca atat cancerul! cat si alte bolii sunt oarte des precedate de un eveniment traumati$ant. E"ist6 o 4E7A23R8 dintre di eritele $one creiereului 9i anumite organe Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. 3rmarind ipote$a ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier! a anali$at tomogra iile pacientilor sai si le#a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit ca orice boala! nu numai cancerul! este controlata de o $ona din creier ce ii corespunde in mod speci ic si este legata! in mod particular! de un eveniment traumati$ant per ect identi icabil.

Mai e"act! a sesi$at aparitia unor vibratii mai anormale! vi$ibile sub orma de cercuri concentrice pe tomogra ie! in di erite $one ale creierului. Mai interesant era ca! oamenii cu acelasi tip de cancer! aveau vibraii mai intense E:A'2 in aceleasi $one ale creierului. 'u alte cuvinte! iecare tip de cancer avea o $ona corespondenta in creier! care nu mai unctiona corect. 'u aceasta descoperire a pus ba$ele a ceea ce se numeste N&3A MED.'.NA )pentru care va i desconsiderat de ceilalti doctori! dupa care i se va retrage dreptul de a mai pro esa )pentru ca perturba a acerile marilor companii armaceutice! care! pentru a supravietui! trebuie sa vanda anual citostatice! vaccinuri! medicamente care dau dependenta etc.*. 'and Dr. Hamer a ost arestat! in 1//,! pentru acordarea de s aturi medicale! ara a avea licenta medicala! pentru trei persoane! politia a con iscat isele pacientilor sai si le#a anali$at. 3n procuror public a ost nevoit sa recunoasca in timpul procesului! ca dupa ; ani! <.000 din <.;00 de pacienti ai dr. Hamer! cu cancer in a$a terminala! erau inca in viata. .n ca$ul tratementelor conventionale! ci ra aceasta este inversa. Noua medicina porneste de la =Regula de >ier a 'ancerului? Regula de >ier a 'ancerului( >iecare cancer sau alta a ectiune grava! are drept cau$6 un '&N>4.'2 care generea$a 3N %&' EM&2.&NA4( numit DH% )%indromul Dirk Hamer @ denumit ast el in onoarea iului sau* care imbolnaveste omul mai intai la nivel mental! cand apar dereglari in creier! iar in inal boala se ras range asupra unui organ. 4a aceast6 regul6! se adaug6 alte dou6 conclu$ii esenAiale( a. 2ipul con lictului care a generat %&'34 EM&2.&NA4)DH%* determin6 B&NA in care apar vibratii anormale in creier. Bona de pe creier in care apar aceste inele concentrice! determina organul in care va aparea boala. b. 'u cat durea$a mai mult con lictul! cu atat se imbolnaveste mai rau organul corespun$ator acestui tip de con lict. Aceste conclu$ii au re$ultat in urma e"perimentelor practice pe care dr. Hamer le#a acut pe oameni si pe animale. A demonstrat mai intai cum! si animalele! la el ca oamenii! sunt predispuse bolilor un urma unui con lict care generea$a un soc emotional. &riginea bolilor este Cn creier Dr. Hamer a stabilit ca Dorice boala este cau$ata de un soc emotional )numit DH%* care surprinde individul total nepregatit?.

Esi-ologic vorbind! DH% este un incident oarte personal! conditionat si determinat de e"perientele noastre trecute! de vulnerabilitati! de perceptiile personale! de valorile si credintele personale. 'u toate acestea! DH% nu este doar un con lict emotional! ci si biologic! care trebuie inteles in conte"tul evolutiei noastre personale. Animalele e"perimentea$a aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului! a pierderii unui pui! a separarii de partener sau de grup! a unei amenintari nesteptate! a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. 3n barbat! de e"emplu! poate su eri un soc con lictual de Dpierdere a teritoriului? ! cand isi pierde casa sau locul de munca! pe neasteptateF pentru o emeie! un soc con lictual Din camin? poate i o gri5a pentru binele unuia dintre membrii amilieiF un soc con lictual de tipul Dabandonului? poate i declansat de un divort nepreva$ut sau de o spitali$are de urgentaF copii su era deseori un soc con lictual Dde separare?! cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii. Anali$and mii de tomogra ii )'2* in relatie cu istoricul pacientului! Dr. Hamer a descoperit ca! atunci cand are loc DH%! socul impactea$a o $ona speci ica! predeterminata din creier! cau$and o le$iune care este vi$ibila pe tomogra ie! ca un set clar de inele concentrice ).n 1/0/! %iemens! producatorul german de aparate tomogra ice! a con irmat ca aceste inele nu provin de la o proasta unctionare a aparaturii*. Dupa impact! celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care! la randul lui! raspunde cu o modi icare speci ica! ce poate i anticipata. Motivul pentru care di eritele con licte sunt legate indisolubil de anumite $one ale creierului este acela ca! de#a lungul evolutiei noastre! iecare parte a creierului a ost programata sa raspunda instantaneu la posibile con licte sau amenintari. .n timp ce Dvec-iul creier? )cerebelul! $ona amigdaliana* este programat cu instuctiuni de ba$a legate de supravietuire! care corespund respiratiei! -ranirii sau reproducerii! Dnoul creier? )creierul mare* este codat cu teme mult mai av ansate! precum cele legate de con lictele teritoriale! con lictele de separare! con lictele de identitate si cele legate de autoapreciere! increderea si respectul de sine. 'ercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie! pentru ca! indi erent de elul in care organul raspunde unui con lict! ie prin de$voltarea unei tumori! prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea unctionarii! toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul! cat si tesutul cerebral corespondent. 7NM =&ntogenetic %ystem o 2umors? )%istemul &rtogenetic al tumorilor* ilustre$a ca organele controlate de Dvec-iul creier? care deriva din endoderm sau vec-iul creier mesoderm! precum plamanii! icatul! colonul! prostata! uterul! pielea in pro un$imea ei! pleura! peritoneul! pericardul! glandele mamare! etc.! generea$a intotdeauna proli erare celulara! imediat ce con lictul corespondent are loc la nivelul creierului. 2umorile acestor organe se de$volta e"clusiv pe durata a$ei active a con lictului )initiata de DH%*.

E:EME4E 'ancerul de plaman %a luam e"emplul cancerului de plaman( con lictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul D rica de moarte?! deoarece! in termeni biologici! panica de moarte este ec-ivalenta cu incapacitatea de a respira. &data cu socul datorat ricii de moarte! celulele pulmonare alveolare care reglea$a respiratia incep instantaneu sa se multiplice! ormind o tumoare pulmonara. 'ontrar parerilor conventionale! aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces ara rost! ci serveste unui scop biologic oarte bine de init! si anume sa creasca capacitatea pulmonara! optimi$and ast el sansele de supravietuire ale organismului. Anali$ele tomogra iilor intreprinse de Dr. Hamer demonstrea$a ca iecare persoana bolnava de cancer de plaman pre$inta o con iguratie clara de tip inele concentrice in $ona corespondenta din creier si ca iecare pacient a su erit un soc con lictual emotional total neasteptat! de tipul D rica de moarte?! inaintea declansarii cancerului. .n ma5oritatea ca$urilor teama de moarte a ost declansata de socul unui diagnostic de cancer! ce a ost resimtit ca o sentinta la moarte. 'ancerul de san 'ancerul de san! potrivit cercetarilor Dr. Hamer! este re$ultatul gri5ilor provocate de un con lict de tipul =mama#copil? sau =probleme cu partenerul?. Aceste tipuri de con licte impactea$a intotdeauna vec-iul creier! in $ona care controlea$a glandele producatoare de lapte. & emeie poate su eri un con lict de tipul mama#copil! intrucat isi ace oarte multe gri5i! atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav! oarte brusc. Ee durata a$ei de stres! cat con lictul este activ! celulele glandei mamare continua sa se multiplice! ormand o tumora. %copul biologic al proli erarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul su erind! grabind ast el procesul de vindecare al acestuia. >iecare emeie si iecare emela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si de$voltare. Numeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca emeile! c-iar si atunci cand nu alaptea$a! de$volta tumori ale glandelor mamare! din cau$a gr5ilor obsesive pentru binele celor dragi )a copilului care are probleme! a unui parinte bolnav! sau de gri5a unui prieten cu probleme*. 'eea ce a ost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in Dvec-iul creier?. >iecare tip de cancer este declansat de un con lict soc speci ic! care activea$a un Dprogram biologic precis? )A 'incea 4ege Giologica*! ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele unctionarii $ilnice si sa se con runte i$ic cu situatia urgenta. Eentru iecare tip de con lict e"ista o $ona cerebrala speci ica! de unde este coordonat acest program de urgenta. 'e se CntHmpl6 cu organele controlate de noul creier

.n vreme ce organele controlate de vec-iul creier de$volta tumori pe durata a$ei active a con lictului# soc! situatia este opusa in ca$ul organelor controlate de noul creier. 2oate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier )ovarele! testiculele! oasele! nodulii lim atici! epiderma! mucoasa colului uterin! bron-iile! vasele coronariene! canalele de alaptare etc.* isi au originea in ectoderm sau mesoderm#ul noului creier. .n momentul producerii con lictului# soc! tesuturile organelor corespondente acestei $one a creierului raspund prin degenerare celulara. Necro$area ovarelor sau a testiculelor! osteoporo$a! cancerul osos sau ulcerul stomacal! de e"emplu! sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se a la intr#o stare emotionala de stres relationata cu con lictele# soc corespondente. Asa cum este de asteptat! distrugerile tesuturilor respective au o semni icatie biologica precisa. %a luam e"emplul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se de$volta mult mai tar$iu decat glanda mamara! acest tesut iind controlat de o $ona mai tanara a creierului! corte"ul cerebral. 'on lictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip con lict de separare! re$ultat al unei e"periente de tipul copilul meu )sau partenerul meu* mi#a ost luat de la san. & emela din lumea animala su era un ast el de con lict! atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. 'a un re le" natural la acest con lict#soc! tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcere$e. %copul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie! ast el incat laptele ne olosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestione$e in interiorul sanului. 'reierul iecarei emei este programat cu acest gen de reactie#raspuns biologic. Din moment ce sanul emeii este asociat! biologic vorbind! cu gri5a si -ranirea! emeile su era un con lict#soc cau$at de separarea brusca de o persoana iubita. Ee durata a$ei active a con lictului# soc nu e"ista practic nici un simptom! cu e"ceptia unor oca$ionale puseuri usoare in interiorul sanului. >a$a de Cmbon6vire)de con lict* 9i >a$a de vindecare)post con lict* Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice con lict si orice boala are si o re$olvare! iar des asurarea oricei boli are loc in doua a$e. )A Doua 4ege Giologica*. .n timpul primei a$e! a con lictului activ )si anume atata timp cat acesta e"ista* intregul organsim este orientat catre a ace ata con lictului. .n timp ce! la nivel i$ic! au loc dereglari celulare speci ice! psi-icul si sistemul nervos vegetativ autonom se con runta de asemenea cu situatii neasteptate. 'omutata intr#o a$a de stres )sympat-icotonia* ! mintea devine total preocupata de continutul con lictului. 2ulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome speci ice. Giologic vorbind! acest lucru este vital! deoarece ocali$area atentiei asupra con lictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru re$olvarea con lictului. >a$a activa a con lictului este denumita si D a$a rece?. Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange! simptomele speci ice ale activitatii con lictuale sunt e"tremitatile reci )in special mainile*! tremurul si transpiratia rece. .ntensitatea simptomelor depinde! in mod

natural! de intesitatea si impactul socului con lictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp! urmarile pot i atale. Dr. Hamer a demonstrat! ara nici o indoiala! ca organismul nu poate muri niciodata de cancer! in sine. & persoana poate muri ca re$ultat al complicatiilor mecanice produse de tumori! de e"emplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila! dar in nici un ca$ celulele canceroase! in sine! nu pot provoca moartea. .n 7erman NeI Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. 2ermenul malign este o constructie arti iciala )la el ca marcarii tumorali* care! pur si simplu! indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara. Daca o persoana moare pe durata a$ei initiale active a con lictului! este de obicei din cau$a pierderii de energie! a slabirii e"agerate! a lipsei de somn si a epui$arii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei progno$e negative! de genul =Mai ai doar sase luni de traitJ?! impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr#o stare de disperare. 'u oarte mica speranta sau c-iar deloc! sunt privati de orta lor vitala! isi consuma inutil energia si! in cele din urma! mor in urma unui proces agoni$ant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu ac decat sa il accelere$e. Daca pacientul nu a acut nici un tratament conventional de cancer )in special c-imioterapie sau radioterapie* ! 7NM are o rata de succes de /; pana la /0 K. Este o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au ost date c-iar de autoritati. 'and Dr. Hamer a ost arestat! in 1//,! pentru acordarea de s aturi medicale! ara a avea licenta medicala! pentru trei persoane! politia a con iscat isele pacientilor sai si le#a anali$at. 3n procuror public a ost nevoit sa recunoasca in timpul procesului! ca dupa ; ani! <000 din <;00 de pacienti cu cancer in a$a terminala erau inca in viata. .n ca$ul tratamentelor conventionale! ci ra aceasta este inversa. 'on orm declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului Dr. 3lric- Abel )7ermania*! succesul ma5oritatii c-imioterapiilor este 5alnicL nu e"ista nici o dovada stiinti ica re eritoare la abilitatea de a e"tinde in mod apreciabil viata pacientilor care su era de cele mai comune orme de cancer organicL'-imioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie! care repre$inta 00K din totalul cancerelor! repre$inta un =pustiu stiinti ic? )=scienti ic Iasteland? @ 4ancet 1//1*. 'orpul se vindec6 singur Re$olvarea con lictului generat de semnalele initiale repre$inta inceperea a$ei a doua a programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare! programul de vindecare iind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Ee perioada a$ei de vindecare! apetitul revine! dar suntem oarte obositi )putem c-iar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat*. &di-na si urni$area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe

perioada de vindecare. A doua a$a este denumita a$a calda si! in aceasta perioada! vasele de sange se maresc! incal$ind e"tremitatile si pielea. &data cu re$olvarea con lictului se produce o sc-imbare la nivelul organelor! proli erarea celulara )vec-iul creier @ controlul cresterii tumorale* si distrugerea celulara )creierul nou @ controlul degradarii tesuturilor* se opresc imediat si este declansat procesul de reparare speci ic. & $ona care s#a necro$at sau a pre$entat ulceratii in timpul a$ei active a con lictului este acum regenerata si re acuta cu celule noi. Acest proces este insotit! de regula! de in lamatii potential dureroase cau$ate de edeme care prote5ea$a tesutul pe durata vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt( -ipersensibilitate! mancarimi! spasme )daca tesuturile musculare sunt implicate* si in lamatii. E"emple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt( di erite probleme de piele! -emoroi$i! laringita! brosita! artrita! aterosclero$a! dis unctii ale rinic-ilor si ve$icii urinare! anumite boli ale icatului si in ectii. Ga$andu#se pe observarea multiplicarii celulare )mito$a* si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna! medicina conventionala interpretea$a procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. .n 7NM distingem la el doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele! ci mai degraba sunt clasi icate dupa tipul de tesut si $ona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate. E"ista acele tumori care se de$volta! in mod e"clusiv! in a$a activa a con lictului# soc )tumorile pulmonare! tumorile de colon! tumorile la icat! tumorile uterului! tumorile la prostata etc.* si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare. .n elul in care creierul vec-i controlea$a cancerul! cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici ara sens! din moment ce proli erarea celulara se opreste! de indata ce tesutul este reparat. 'ancerul testicular! cancerul ovarian! lim omul! lim omul non#Hodgkin! di eritele tipuri de sarcom! carcinomul bron-ial si laringial si cancerul cervical! toate sunt de natura curativa si enomene e"clusive ale a$ei de vindecare. 'u conditia ca procesul de vindecare sa nu ie intrerupt de medicamente sau de o revenire a con lictului soc! aceste tumori dispar pana la urma! pana la s arsitul procesului de vindecare. Erincipiile pentru M.NDE'ARE A. .n primul rand( Eacientul devine Nstapanul absolutN al tratamentului. E 100K responsabil pentru conditia lui si nu#si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi. G. Apoi pacientul va lucra la intelegerea 'A3BE. care a provocat con lictul si implicit boala. '. .n inal va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan e icient de de re$olvare a con lictului atat MEN2A4 cat si ERA'2.'. OEste absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine 'E se intampla de apt cu el! pentru a putea sa aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare.

O Dr. Hamer pune accentul pe re$olvarea EME.R.'A )practica* a orcarui con lict emotional! insa pot i bene ice si psi-oterapia! terapiile prin -ipno$a si regresie sau altele de acest el. O >rica de cancerPmoarte poate genera alt con lict! pe langa cel e"istent. E nevoie sa renunti total la ast el de ganduri! pentru ca a$a de vindecare sa se des asoare ara probleme. O & persoana sanatoasa! bine -ranita! odi-nita!rela"ata!cu activitate i$ica $ilnica si care are convingeri po$itive! va ace mult mai usor ata orcarui con lict! si de asemenea se va lovi de mult mai putine. O Eersoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre deosebire de cei saraci )care nu au bani pentru a re$olva anumite con lite* O 4a emeile insarcinate orice orma de cancer sau de tip cancer se va vindecaPelimina pe cale natural6! CncepHnd cu a 3#a lun6 de sarcina! deoarece sarcina are prioritate absoluta! spune dr. Hamer. A primit ultimatum sa renunte la descoperirile sale stiinti ice Re$ultatul cercetarilordoctorului Ryke HAMER se constituie intr#o diagrama stiinti ica ce ilustrea$a legatura biologica dintre psi-ic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman )varianta engle$a a =Diagramei stiinti ice a 7NM? este in lucru*. Dr. Hamer a denumit descoperirile sale ='ele ; 4egi Giologice ale Noii Medicine?! datorita aptului ca aceste legi biologice valabile in ca$ul oricarui pacient! o era o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cau$ei! a de$voltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. .n 1/01! Dr.. Hamer a pre$entat re$ultatele descoperirilor sale la >acultatea de Medicina a 3niversitatii din 2Qbingen! sub orma unei te$e post#doctorat. 2otusi! pana asta$i! 3niversitatea a re u$at sa teste$e cercetarile Dr. Hamer! in ciuda obligativitatii legale de a o ace. Acesta este un ca$ ara precedent in istoria universitara. .n mod similar! medicina o iciala a re u$at sa aprobe descoperirile sale! in ciuda a 30 de veri icari stiinti ice di erite! acute atat de medici independenti! cat si de asociatii pro esionale. 4a scurt timp dupa ce Dr. Hamer si#a pre$entat te$a! i#a ost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiinti ice! sau i se va re u$a reinnoirea contractului sau la 'linica 3niversitara. .n 1/0<! desi munca sa nu a ost niciodata pusa la indoiala sau de$aprobata! doctorului Hamer i#a ost ridicata licenta medicala pe motive ca a re u$at sa se con orme$e principiilor medicinei standard. 'u toate acestea! era -otarat sa#si continue munca si! in 1/0,! a reusit sa#si e"tinda descoperirile practic catre orice boala cunoscuta de medicina. Dr. Hamer a ost persecutat si -artuit timp de R; ani! in special de catre autoritatile germane si de catre cele race$e. Din 1//,! Dr. Hamer locuieste in e"il in %pania! unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea o iciala a =NeI Medicine?. .nsa! din moment ce >acultatea de Medicina a 3niversitatii din 2Qbingen isi mentine tactica de amanare! pacientilor

din intreaga lume le este re u$at dreptul de a bene icia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer. %ursa ( inanciarul.ro

va recomand cartea Autocontrolul prin Metoda Silva!


Am invatat de-a lungul timpului sa zbor cu aripi de iubire cu aripi de prietenie si vis. Sa imi construiesc visuri si sperante si sa cred in ele. Sa imbratisez atunci cand su!letul imi spune sa iubesc !ara sa cer nimic si sa imi trans!orm dragostea in cuvinte atat de greu de rostit altadata. "ubirea nu te #ajuta# cu nimic in viata pentru ca iubirea e insasi viata nu un lucru pe care il !olosim doar atunci cand suntem in di!icultate. $a !ace parte din !iinta noastra sta la baza e%istentei noastre. "ubirea nu cauta sa se de!ineasca nu se cauta nu se cere pur si simplu se simte se traieste te bucuri de ea in !iecare moment. "ubirea este mereu acolo in su!letul tau chiar si in momentele in care tinzi sa crezi ca ea nu mai e%ista.

Suntem sclavii timpului si oricat am vrea sa-l stapanim este !ace tot ce stie. Si trece... &raim intr-o lume a vitezei cand viata curge atat de repede cand toti se grabesc si nu pretuiesc clipele traite cand timpul nu asteapta si nu iarta pe nimeni. ' lume in care viata e ca un tren iar noi stand pe un peron de gara suntem in !ata unei dileme sa urcam intr-unul e%pres sau in unul care se opreste la toate statiile si sa !acem in asa !el incat toate clipele traite sa !ie speciale... "n aceasta lume (colorata) mai mult in cenusiu cred eu ca nu este atat de important in care tren vei alege sa urci ci mai mai important este cu cine vei urca in el.

Nu este usor sa pui punct unui capitol din viata ta. Nu este deloc usor! desi stii ca este un lucru necesar pentru a putea merge mai departe. Dar... treci peste toate si o aci. & aci pentru ca esti puternic si stii asta. & aci pentru ca stii ca meriti mai mult. & aci pentru ca tot interiorul tau striga dupa sc-imbare. Nu este deloc usor sa stii ca trebuie sa lasi in urma persoane dragi! sentimente! si mai ales vec-iul =eu?. Nu este usor sa renunti. Eentru ca in inal! despre asta este vorba. Renuntare. %traniul sentiment ca desi stii ca poti lupta in continuare! trebuie sa renunti pentru binele tau. E oarte greu sa incepi un nou capitol! dar nu imposibil. Mult mai di icil este sa ramai captiv in ceata care te incon5oara! sa nu poti sa ve$i iesirea! sa nu poti atinge multumirea! ericirea! iubirea. Nu vorbesc despre renuntarea ca abandon! vorbesc despre renuntarea ca necesitate! caci pentru a putea avea acea ericire dupa care tan5im intreaga noastra viata! trebuie sa stim cand sa punem punct si cand virgula.
*umina din ochii si su!letul unui copil trebuie pastrata si ocrotita ca cea mai mare comoara a lumii.

+oate ca si renuntarile au o umbra de curaj in ele. "ti trebuie tarie pentru a accepta ca porti o lupta care nu-i pentru tine ca esti prea mic pentru o provocare atat de mare ca poate poate se intampla uneori ca lucrurile bune sa vin, tocmai atunci cand nu te zbati cu inversunare pentru ele. Si renuntarile mai poarta inca ceva in ele: gustul amar al resemnarii. -oar ca eu nu am invatat niciodata lectia resemnarii si nici nu am acceptat-o ca pe un posibil mod de viata asa ca nu-mi ramane decat lupta cu viata si obstacolele ei atata timp cat voi mai avea su!lare in mine. Asa ca-i resemnarii nu-i pot spune decat un nu hotarat orice ar !i sa !ie... .u nu sunt lacrimile mele... sunt lacrimile lunii atat de trista pentru ca nu-si poate trai visul de iubire cu soarele. Si ploua cu lacrimi de stele. Alege sa !ii bun bland si generos... .imic nu se compara in viata cu-o mana-n intinsa din care sa bei cu sete alinarea atunci cand esti abatut si su!letul iti este parjolit de durere uscat de tristete sau poate doar prea obosit ca sa meara mai departe $ste o ca!ea !ermecata dragii mei... ca!eaua prieteniei pregatita cu toata dragostea si aromata cu ganduri bune. Si este pentru voi toti sa va !aca dimineata cat mai buna!

Singuratatea nu este doar atunci cand nu ai pe nimeni alaturi ci si atunci cand esti inconjurat de oameni si tot singur te simti. Atunci cand prin toata galagia ce te inconjoara esti inghitit de o liniste atat de adanca si de apasatoare incat auzi si bataile inimii. Singuratatea atunci cand zimbesti nu pentru ca asa simti ci pentru ca asa (trebuie)... Singuratea este atunci cand te simti gol pe dinautru si asta nu tine de cate ori pe saptamina iesi cu prietenii in oras. Singuratatea este ceea ce simti si nu ceea ce arati. Singuratatea este atunci cand strigi si nimeni nu te aude !iindca doar su!letul tau striga... in tacere deplina. /ndeva candva... 0um ar !i daca ne-am putea intoarce in timp daca am putea sa ne indreptam toate greselile trecutului sau daca am putea trai inca o data cele mai !rumoase zile din viata noastra1 -ar asta este una dintre dorintele pe care stim ca viata nu ne-o va indeplini din pacate niciodata asa ca trebuie sa traim din plin prezentul sa-l pretuim asa cum merita pentru ca sirul clipelor adunate inseamna chiar viata noastra..

Sigur ca nu sunt cea mai importanta persoana din viata ta dar sper ca atunci cand cineva imi va rosti numele te vei gandi la mine zambind si vei spune cu bucurie: ($ste prietena mea!)... Si daca pot sa am o rugaminte pastreaza-mi un loc in inima nu in mintea ta pentru ca uneori mintea uita usor dar inima isi aminteste intotdeauna...

Sunt momente din viata pe care su!letul nostru a ales sa le pastreze ca pe o comoara asezandu-se parca de-a curmezisul drumului pe care trecea grabit timpul. *e-am adunat bob cu bob si imi revin in gand iar si iar... .imeni nu poate da timpul inapoi dar inchid ochii si el este viu si este aici traieste in mine in inima mea. -orurile nu tac si nu se sting niciodata. Ard mocnit si uneori !lacara lor izbucneste razbate prin hatisul vietii noastre de zi cu zi mai vie ca niciodata amintind-mi ce am iubit amintindu-mi sa iubesc mereu !ara incetare... 0e anume1 'rice... !ie chiar si numai iubirea.