1.

DEFINITIA ETICII: EVOLUTIA IN GANDIRE

ETICA, MORALA, MORALITATE; Radacina etimologica a notiunii de etica se afla in limba greaca: ethos notiunea de morala isi are radacina in limba latina: mores.

Etica si morala

etica si morala puse in conjunctie este o dovada de impostura intelectuala (!). Cuvantul etic este sinonim cu termenul moral; unul provine din greaca, eethos (i.e., caracter, dif. ethos, obicei, deprindere), Morala din latina mores, si-l traduce pe primul. Asa stau lucrurile de vreo 2000 de ani incoace.

PRIMA TRADITIE

Potrivit primei traditii de definire a eticii, aceasta este considerata: stiinta a comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaza problemele practice morala este socotita: totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru ca sa traim intr-un mod omenesc; ansamblul prescriptiilor concrete adoptate de catre agenti individuali sau colectivi.

II

Etica este ansamblul regulilor de conduita impartasite de catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia intre bine si rau. Morala este ansamblul principiilor de dimensiune universal-normativa (adeseori dogmatica), bazate pe distinctia intre bine si rau (vezi J. J. Wundenburger, 1993, p.XIV).

Etica

Etica = ce ar trebui s facem i cum ar trebui s trim. Etica se ocup de situaii specifice (avort, clonare etc.) i ncearc s le concilieze cu morala, fie prin conjuncie, fie prin disjuncie. Pe de o parte, etica studiaz situaiile pe care unii le consider datorate relei-voine sau a lipsei de onestitate ns, pe de alt parte, nimic nu ne poate garanta c unele etici ar fi mai puin lipsite de onestitate i mnate de interese. Starea de moralitate este influenat de etic n mod pozitiv sau negativ, depinznd de raionamentele practice i de orizonturile valorice pe care aceasta le propune.

Morala

Morala = raionalizarea moralitii, studiul comparativ al normelor n vederea clarificrii moralitii. Moralitatea se transform n moral cu ajutorul limbajului, care ne confer identitate personal socializat. Spre deosebire de moralitate, morala este caracterizat de o reflecie scruttoare, de ordin critic. Morala face din momentele istorice ale moralitii modele. De exemplu, n antichitate modelul era neleptul; n morala cretin modelul este sfntul, n perioada romantic modelul este buntatea naturii i respectul fa de justiie. Actualmente, morala contemporan nu are nc un model uman sau un punct de sprijin.

Moralitatea

Moralitatea = dispoziiile noastre spontane, formate prin socializarea noastr treptat de-a lungul istoriei omului i a vieii noastre personale. Ea ine de emoiile i sentimentele noastre i este manifestat prin momente de referin n istorie, de exemplu viaa lui Iisus Hristos, care a reprezentat dimensiunea interioar a moralitii (afectivitatea bazat pe iubire, absena oricrui resentiment i spirit de rzbunare).

Moralitatea pe plan social

Pe plan social, moralitatea poate fi: comunitar, personal i ideal. - moralitatea comunitar aprob sau dezaprob faptele personale - moralitatea personal dorete s fac din propria persoan mai mult dect o vietate ce se autoconserv, dorete s o maturizeze d.p.d.v. intelectual, s o perfecioneze (de exemplu, prin iubire la Iisus), - moralitatea ideal reprezint convergena dintre acestea dou. Comportamentul cu adevrat demn i responsabil are loc atunci cnd moralitatea personal este n concordan cu cea comunitar. Moralitatea are nevoie de moral pentru a fi asumat.

Metaetica

Metaetica = studiaz relaia logic dintre judecile morale i alte forme de judeci. Ea se bazeaz pe faptul c eticile difer unele de altele pn la contradicie i ncearc s vad dac ele pot s se fortifice ca un ntreg. Principalul promotor al metaeticii a fost Alfred Jules Ayer

In politica, administratie publica, afaceri, media, educatie, medicina s.a termenul preferat este cel de etica Termenul morala este legat de viata privata Respectam morala in viata privata si etica in viata publica (politica, civica, profesionala).

Enciclopedia online de filozofie afirm c: "domeniul eticii sau al filosofiei morale presupune sistematizarea, definirea i aplicarea conceptelor de bine i ru la comportamentul uman" Ceea ce au n comun definiiile eticii este cerina privind analiza sistematic necesar pentru a distinge binele de ru i pentru a putea stabili anumite valori Etica n relaii publice implic valori precum onestitate, deschidere, loialitate, cinste, respect, integritate i comunicare deschis.

In mod curent, relaiile publice sunt asociate cu un comportament lipsit de etic: minciuna, manipularea sau chiar spionajul. Muli critici susin c nu se poate vorbi de etic n relaii publice, deoarece profesia n sine presupune manipulare i propagand. Numeroi jurnaliti, politicieni sau oameni de rnd consider c termenul de etic n PR este un oximoron, i anume, fie exprim ceva imposibil, fie o minciun.

Curente recente

Curente recente in teoria i practica managerial, precum Total Quality Management, configureaz tot mai mult, cu un consens tot mai deplin, importana eticii i

moralei in afaceri.

Directori pe probleme de etic

In corporaiile moderne exist deja directori pe probleme de etic (corporate ethics officers), avnd in acelai timp un numr de consultani independeni in materie de etic a afacerilor. Dup Robert C.Solomon, sunt distinse mai multe nivele ale eticii afacerilor:

Nivele ale eticii in afaceri

- nivelul microeticii, care cuprinde regulile schimbului echitabil intre indivizi; - nivelul macroeticii, care se refer la regulile instituionale sau culturale ale comerului pentru o intreag societate (lumea afacerilor); - nivelul molar al eticii afacerilor, care este preocupat de unitatea de baz a comerului, respectiv corporaia.

Binele si raul

- conceptul dualistic al naturii reprezinta o faza necesara in gandirea umana Conceptele de bine si de rau au aparut la toti oamenii pe pamant inca de la inceputul dezvoltarii lor, sub numele de ANIMISM Omul incearca sa isi uneasca conceptiile intr-un MONISM consistent si armonios. credinta in spirite bune tinde spre formarea MONOTEISMULUI cea in spirite rele - MONOTEISMULUI , tinde spre acceptarea unei singure zeitati negative care intruchipeaza tot ceea ce e rau, imoral si distructiv MONOTEISMUL SI MONODIALISMUL au aparut simultan din tendintele monistice , constituie impreuna un DUALISM

Binele si raul

binele i rul absolut este imposibil pentru oameni, ca i pentru orice alt fiin care nu e omniscient

1. DEFINITIA ETICII: EVOLUTIA IN GANDIRE

ETICA, MORALA, MORALITATE; Radacina etimologica a notiunii de etica se afla in limba greaca: ethos notiunea de morala isi are radacina in limba latina: mores.

Etica si morala

etica si morala puse in conjunctie este o dovada de impostura intelectuala (!). Cuvantul etic este sinonim cu termenul moral; unul provine din greaca, eethos (i.e., caracter, dif. ethos, obicei, deprindere), Morala din latina mores, si-l traduce pe primul. Asa stau lucrurile de vreo 2000 de ani incoace.

PRIMA TRADITIE

Potrivit primei traditii de definire a eticii, aceasta este considerata: stiinta a comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaza problemele practice morala este socotita: totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru ca sa traim intr-un mod omenesc; ansamblul prescriptiilor concrete adoptate de catre agenti individuali sau colectivi.

II

Etica este ansamblul regulilor de conduita impartasite de catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia intre bine si rau. Morala este ansamblul principiilor de dimensiune universal-normativa (adeseori dogmatica), bazate pe distinctia intre bine si rau (vezi J. J. Wundenburger, 1993, p.XIV).

Etica

Etica = ce ar trebui s facem i cum ar trebui s trim. Etica se ocup de situaii specifice (avort, clonare etc.) i ncearc s le concilieze cu morala, fie prin conjuncie, fie prin disjuncie. Pe de o parte, etica studiaz situaiile pe care unii le consider datorate relei-voine sau a lipsei de onestitate ns, pe de alt parte, nimic nu ne poate garanta c unele etici ar fi mai puin lipsite de onestitate i mnate de interese. Starea de moralitate este influenat de etic n mod pozitiv sau negativ, depinznd de raionamentele practice i de orizonturile valorice pe care aceasta le propune.

Morala

Morala = raionalizarea moralitii, studiul comparativ al normelor n vederea clarificrii moralitii. Moralitatea se transform n moral cu ajutorul limbajului, care ne confer identitate personal socializat. Spre deosebire de moralitate, morala este caracterizat de o reflecie scruttoare, de ordin critic. Morala face din momentele istorice ale moralitii modele. De exemplu, n antichitate modelul era neleptul; n morala cretin modelul este sfntul, n perioada romantic modelul este buntatea naturii i respectul fa de justiie. Actualmente, morala contemporan nu are nc un model uman sau un punct de sprijin.

Moralitatea

Moralitatea = dispoziiile noastre spontane, formate prin socializarea noastr treptat de-a lungul istoriei omului i a vieii noastre personale. Ea ine de emoiile i sentimentele noastre i este manifestat prin momente de referin n istorie, de exemplu viaa lui Iisus Hristos, care a reprezentat dimensiunea interioar a moralitii (afectivitatea bazat pe iubire, absena oricrui resentiment i spirit de rzbunare).

Moralitatea pe plan social

Pe plan social, moralitatea poate fi: comunitar, personal i ideal. - moralitatea comunitar aprob sau dezaprob faptele personale - moralitatea personal dorete s fac din propria persoan mai mult dect o vietate ce se autoconserv, dorete s o maturizeze d.p.d.v. intelectual, s o perfecioneze (de exemplu, prin iubire la Iisus), - moralitatea ideal reprezint convergena dintre acestea dou. Comportamentul cu adevrat demn i responsabil are loc atunci cnd moralitatea personal este n concordan cu cea comunitar. Moralitatea are nevoie de moral pentru a fi asumat.

Metaetica

Metaetica = studiaz relaia logic dintre judecile morale i alte forme de judeci. Ea se bazeaz pe faptul c eticile difer unele de altele pn la contradicie i ncearc s vad dac ele pot s se fortifice ca un ntreg. Principalul promotor al metaeticii a fost Alfred Jules Ayer

In politica, administratie publica, afaceri, media, educatie, medicina s.a termenul preferat este cel de etica Termenul morala este legat de viata privata Respectam morala in viata privata si etica in viata publica (politica, civica, profesionala).

Enciclopedia online de filozofie afirm c: "domeniul eticii sau al filosofiei morale presupune sistematizarea, definirea i aplicarea conceptelor de bine i ru la comportamentul uman" Ceea ce au n comun definiiile eticii este cerina privind analiza sistematic necesar pentru a distinge binele de ru i pentru a putea stabili anumite valori Etica n relaii publice implic valori precum onestitate, deschidere, loialitate, cinste, respect, integritate i comunicare deschis.

In mod curent, relaiile publice sunt asociate cu un comportament lipsit de etic: minciuna, manipularea sau chiar spionajul. Muli critici susin c nu se poate vorbi de etic n relaii publice, deoarece profesia n sine presupune manipulare i propagand. Numeroi jurnaliti, politicieni sau oameni de rnd consider c termenul de etic n PR este un oximoron, i anume, fie exprim ceva imposibil, fie o minciun.

Curente recente

Curente recente in teoria i practica managerial, precum Total Quality Management, configureaz tot mai mult, cu un consens tot mai deplin, importana eticii i

moralei in afaceri.

Directori pe probleme de etic

In corporaiile moderne exist deja directori pe probleme de etic (corporate ethics officers), avnd in acelai timp un numr de consultani independeni in materie de etic a afacerilor. Dup Robert C.Solomon, sunt distinse mai multe nivele ale eticii afacerilor:

Nivele ale eticii in afaceri

- nivelul microeticii, care cuprinde regulile schimbului echitabil intre indivizi; - nivelul macroeticii, care se refer la regulile instituionale sau culturale ale comerului pentru o intreag societate (lumea afacerilor); - nivelul molar al eticii afacerilor, care este preocupat de unitatea de baz a comerului, respectiv corporaia.

Binele si raul

- conceptul dualistic al naturii reprezinta o faza necesara in gandirea umana Conceptele de bine si de rau au aparut la toti oamenii pe pamant inca de la inceputul dezvoltarii lor, sub numele de ANIMISM Omul incearca sa isi uneasca conceptiile intr-un MONISM consistent si armonios. credinta in spirite bune tinde spre formarea MONOTEISMULUI cea in spirite rele - MONOTEISMULUI , tinde spre acceptarea unei singure zeitati negative care intruchipeaza tot ceea ce e rau, imoral si distructiv MONOTEISMUL SI MONODIALISMUL au aparut simultan din tendintele monistice , constituie impreuna un DUALISM

Binele si raul

Binele este cea mai inalta dintre cunosteri si probabil ca cine ajunge la aceasta cunoastere este si fericit Binele poate fi definit ca ceva care TE sustine , ca ceva care inobileaza caracterul... si aceast bine sau stare de bine TE face sa relationezi mai bine in relatiile interumane. In Biblie binele e privit ca ceva la care este imposibil sa ajungi atata timp cat vrei sa asculti doar de ratiunea ta , fara a avea o legatura stransa cu Dumnezeu pe care l-am putea denumi ca Binele Suprem. Explicatia paradoxului un bine care imi face rau Oare sunt lucruri pe care le-am putea definii ca fiind rele, atunci cand credem ca binele inseamna iubire, iar raul inseamna pacat, si cu toate acestea sa iubim un rau care ne face sa ne simtim bine ?!

Binele si raul sunt doua notiuni subiective ale moralitatii umane. - De la caz la caz pot fi mai generale sau mai interpretabile si particulare. - Spre exemplu este universal valabil ca e rau sa abuzezi un individ, dar nu este universal valabil ca este gresit sa omori un om (vezi auto-aparare, eutanasie, razboi samd). In multe cazuri binele unei parti este raul celeilalte

Gramatica dihotomiei dintre bine si ru

DIHTOMIE-Diviziune n dou pri a unui concept, fr ca acesta s-i piard nelesul iniial Trim una dintre contradiciile fundamentale ale lumii de azi: fiecare om alearg n cutarea fericrii, deci a binelui, ns lumea e plin de ruti. De multe ori cei considerai oameni buni vor s impun binele prin ru, alii considerai ri de multe ori ajung s fac bine.

ETICA BINELE SI RAUL

Teorii morale Hedonismul este o doctrina etica ce identifica binele cu placerea. Termenul provine din limba greaca : hedone = placere. Exemplu : filosofia sofistilor ,cirenaicilor (Aristip) ,epicurienilor. 2. Eudaimercismul: scopul vietii este fericirea. O viata fericita este o viata conforma cu virtutea. Exemplu : etica lui Aristotel, a lui Platon. 3. Etica deontologica : constituirea unei teorii care sa conduca actiunea in functie de reguli (principii normative) universale. Rerezentand : I. Kant. 4. Etica aplicata rerezinta studiul aspectelor etice ale politicilor si practicilor colective sau ale liniilor de conduinta individuala

Etica aristotelica

Aristotel (384-322 i.H.) considera ca omul este o fiinta rationala a carui viata este condusa de ratiunea practica indreptata catre atingerea binelui ultim. Acest bine ultim este fericirea. Fericirea este un scop sine, este dorita pntru sine si nu pentru altceva . Onoarea, placerea, inteligenta sunt dorite atat pentru ele insele ,dar mai ale pentru faptul ca prin ele se ajunge la fericire. O viata fericita este cea dusa conform cu virtutea , este viata dedicata efortului de a indeplini un anumit obiectiv. Etica eudaimerista este o etica teleologica pentru ca justifica si explica valorile etice prin raportatrea la un scop ultim care este fericirea.

J. St. Mill (1806-1873) Conceptia moarala

Conceptia moarala a lui Mill este una utilitarista : fericirea este scopul actiunilor omenesti si principiul suprem al moralitatii Actiunile omului sunt bune daca aduc fercirea si rele daca au ca rezultat contrariul fericirii. Fericirea este acelasi lucru cu placerea sau cu absenta suferintei (este o etica hedorista). Valoarea actiunilor omenesti este consecinta dobandirii placerii, respectiv a uitarii suferitei (durerii ). Mill introduce principiul diferentierii calitative a valorilor : cu cat o valoare este impartasita de mai multi oamenii, cu atat ea este mai superioara celorlalte valori

DREPTATI SI ECHITATI

DREPTATE Dreptatea este valoarea etica si juridica, n functie de care se aproba sau se dezaproba relatiile sociale si raporturile juridice, normele juridice si hotarrile organelor de jurisdictie existente ntr-o epoca si ntr-o organizare sociala data; este faptul de a recunoaste drepturile cuiva, de a acorda fiecaruia ceea ce i se cuvine n mod legitim. Dreptatea este o virtute morala, cea mai nalta dintre cele patru virtuti cardinale, care consta n faptul de a da fiecaruia ce este al sau, n a respecta drepturile altuia. ECHITATE - egalitate, dreptate, neprtinire, cinste. comportare bazat pe respectarea riguros reciproc adrepturilo r i a obligaiilor, pe satisfacerea n mod egal a intereselor fiec ruia. (< fr. quit, lat. aequitas)

Tipuri de dreptate
Cele mai intilnite forme ale dreptatii sunt: dreptatea distributiva, dreptatea colectiva, dreptatea procedurala. Dreptatea distributiva - presupune impartirea corecta a avantajelor (bunuri, recompense) cit si a obligatiilor (pedepse, plata taxelor) si tot odata presupune accesul fiecaruia la resurse, pozitii sociale, functii publice in stat, educatie s.a. Criteriile de identificare sunt: trebuintele,meritele ,compete ntele sau calitatile personale

DREPTATEA CORECTIVA DREPTATEA PROCEDURALA Dreptatea corectiva - presupune repararea unei nedreptati, a unei greseli prin incalcarea unor drepturi, avind ca scop restabilarea echilibrului, afectat, prin executarea unor masuri reparatorii. Dreptatea procedurala - se refera la modalitati concrete de elaborare a unor decizii prin care se realizeaza dreptatea justitiara. Fapta ilicita (infractiunea) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie savirsita cu vinovatie sa prezinte pericol social sa fie prevazuta si pedepsita de legea penala.

DREPTATE SI ECHITATE

In tarile comuniste s-a sustinut ideea ca o societate este dreapta daca se realizeaza egalitate deplina intre cetateni, in sensul repartitiei bunurilor dupa nevoi si, prin urmare, al unui rezultat egal al distributiei. In aceste tari, printre care si Rominia, a avut loc de-a lungul mai multor decenii o distrugere sistematica a proprietatii private, care a antrenat adincirea crizei economice in cadrul lor, fara a rezolva insa problema inegalitatii dintre oameni. Prabusirea comunismului in E Europei in 1989 a permis conturarea unui nou context social si politic, avind un rol deosebit de stimulativ in dezvoltarea economiei unei societati.

MAXIME ref. dreptate

A dovedi ca am dreptate, ar insemna sa fiu de acord ca s-ar putea sa ma insel.Beaumarchais Dreptatea fara putere este neputincioasa, puterea fara dreptate este tiranica.Pascal 6. Curajul nu are nici o valoare daca nu este acompaniat de dreptate; cu toate astea daca toti oamenii ar deveni drepti, nu ar mai fi nevoie de curaj.Agesilaus the Second

Imn nchinat datoriei Immanuel Kant,

Datorie! Tu nume mare i sublim, care n-ai nimic plcut n tine ce ar ispiti prin mgulire, ci care ceri supunere, dar nici, spre a mica voina, nu amenini cu nimic ce ar trezi n suflet team fireasc i ce ar nfricoa, ci statorniceti numai o lege, care-i gsete de la sine intrarea n minte, dobndindu-i, totui, chiar mpotriva voinei veneraie (dei nu totdeauna urmare), naintea creia amuesc toate nclinaiile, dei n tain uneltesc mpotriv-i: care i este obria vrednic de tine, i unde se gsete rdcina nobilei tale origini, care respinge cu mndrie toat nrudirea cu nclinaiile, rdcin al crei vlstar este neaprat condiie a acelei valori, pe care numai oamenii i-o pot da? (cf. 8, p. 413-414)

Datoria si obligatia morala

Datoria moral n eticile religioase Determinaiile religioase ale datoriei n eticile preclasice sunt sugestiv analizate de Gilles Lipovetski. Parafraznd primele cuvinte ale Vechiului Testament, autorul pune, de la nceput, un diagnostic care se vrea indubitabil: La nceputul moralei a fost Dumnezeu. Kant scoate datoria moral de sub instana criteriilor religioase . Kant i modelul absolutist al datoriei morale laice Datoria, n concepia lui Kant, este nume mare i sublim al unei determinaii a contiinei aflate dincolo de lumea empiric i care se opune acesteia, prin modul n care ordoneaz voina uman:

Gilles Lipovetski apreciaz, n lucrarea Amurgul datoriei, c n istoria filosofiei au existat trei modele ale datoriei: Modelul religios: La nceputul moralei a fost Dumnezeu Modelul laic absolutist al lui Kant, n care caracterul absolut al imperativelor nu a fost dect deplasat, transferat din domeniul religios n cel al datoriilor individuale i colective. Modelul laic minimal al erei postmoderne, post-datorie, dominat de preemiunea drepturilor omului asupra obligaiilor sale, care nu prescrie abolirea intereselor personale ci moderarea lor, care nu reclam eroismul dezinteresului ci cutarea unor compromisuri rezonabile, a unei ;;drepte msuri:: adaptate mprejurrilor i oamenilor aa cum sunt. (9, p. 26 )

DATORIA IN FILOSOFIA ANTICA

Tema datoriei este tot att de veche, ct nsi filosofia despre om i, cum este firesc, o descoperim, nu neaprat sub acest nume, n gndirea filosofic antic, ncepnd cu Socrate. Analiznd determinaiile virtuii (arete)stabilite de Socrate, intuim n acestea respectul purtat de filosof fa de acele caliti umane care l fac receptiv la obligaii: respectul legii, brbia, dreptatea, curajul, justeea, binele etc.

Modelul postmodern al datoriei minimale

Citndu-l pe Ortega y Gaset, Ernest Cassirer constat c n lumea noastr modern asistm la o prbuire a teoriei clasice, greceti, a existenei i, prin urmare, a teoriei clasice despre om. (10, p. 238). Analiznd punctele de vedere ale postmodernitilor putem formula cteva caracteristici de esen

Caracteristici de esen , referitoare la cercetarea omului si a datoriei, aa cum sunt ele prezentate n lucrarea Amurgul datoriei a lui Gilles Lipovetski:

Proclamarea drepturilor omului ca fundament al oricrei viziuni despre om. nlocuirea rigorismului absolutist kantian al imperativului categoric cu un relativism total bazat pe autonomia nelimitat a individului problematica omului generic este nlocuit cu problematica omului concret. n timp ce termenu nsui de datorie tinde s nu mai fie utilizat dect n mprejurri excepionale, nimeni nu mai ndrznete s compare ;;legea moral din mine: cu mreia cerului nstelat deasupra mea::. Odinioar datoria se scria cu majuscule, acum o scriem cu litere cat mai mici.

nlocuirea valorilor datoriei morale absolute cu valorile narcisic-hedoniste ale fericirii personale, intimiste i materialiste (9, p. 10) Potrivit lui Gilles Lipovetski, societile noastre au suprimat toate valorile legate de sacrificiu, fie ele comandate de viaa de apoi sau de finaliti profane, cultura cotidian nu mai este hrnit de imperativele hiperbolice ale datoriei ci de bunstarea i de dinamica drepturilor subiective, iar noi nu mai recunoatem obligaia de a ne ataa de altceva dect de noi nine (9, p. 20)