Mina de Aur - Rezumat

Capitolul 1- Profitul este rege, dar banii gheata fac

legea
In prmu capto descoperm probeme cu care se confrunta
Php n cadru compane pe care o conduce. Prntr-un compex
de mpre|urar, pretenu sau, Mke, a|unge sa sugereze sa
apeeze pentru nste sfatur a tata sau, Bob Woods, care
avusese o carera neobsnuta, dferen[ndu-se prn faptu ca a
prns ofensva ndustraa |aponeza devreme. Compana avea
comenz, dar nu erau onorate. Managementu nvestse atat de
pu[n n ateer de-a ungu anor astfe ncat manare erau
de mute or nefunc[onae, ar productvtatea avea de sufert
dn cauza pse unor ustense smpe mute ate nmcur.
Nveu stocuror este mare n cadru compane. Am descopert
ca e detneau un stoc mut prea mare dn anumte
componente nmc dn atee. Tnand cont de faptu ca
anumte componente se transforma n anumte produse fnte,
e ntmpnau ntreruper ae produc[e datorta componenteor
psa, ncercnd sa compenseze ucrnd a ate comenz, acest
ucru ducnd a apar[a de stocur n curs de produc[e. Au avut
un oarecare succes n reducerea probeme componenteor
psa, dar stuata dfca a fost ca atunc cand au facut acest
ucru s-au dat seama ca va f foarte greu sa reduca stocure
de componente suprastocate. Acestea erau de regua
componente ce partcpau a un ccu ma ung de produc[e,
provennd dn tar unde costure erau mc, e avand ca
msune de a creste nveu stocuror pentru componentee ce
pseau ma mut. La sfarst, stocure contnuau sa creasca
nu tau cum sa e reduca fara sa afecteze vrare catre cent.
Asadar, stocure trebue reduse.
Pare ca n compane nu exsta ban sufcen[ tot tmpu:
bancher au anuntat ca nu vor extnde credtu, exsta
probeme enorme a pata dobnz, s-a ntrzat cu pata a o
parte dn furnzor exsta dfcuta[ n a gas ban sa se
pateasca saare.
Creterea numaruu de comenz a condus a cresterea
necesaruu de ban pentru crearea produsuu care s-a
suprapus cu probema stocuror, pus pata saaror
echpamenteor, n cee dn urma gramada de ban cu care s-
a nceput afacerea a dsparut n neant. Cu ct vnz ma mut,
cu att a nevoe de fnan[area costuror de produc[e a
bunuror pe care e vnz.
Trebue sa se renunte a orce actvtate care nu aduce proft.
Trebue nvestt to[ ban de care dspune Ph n ucrur
proftabe sau n cee care au ce ma mare poten[a pe pa[a.
Fuxu de producte este ma mportant, pentru ca daca a ce sa
vnz, cent au ce sa cumpere s astfe se reuseste sa se
obtna proft. De aceea, fara un fux de producte bun, nu ar
exsta proft.
Bob Woods nu este totus hotarat prvnd oferrea a|utoruu pe
care - cere Php, cac s |urase ca nu ma ntra ntr-o ata
fabrca pana a sfarstu vet.
Capitolul 2 - Aurul din procesul de productie
Cu greu, Bob Woods decde sa ncerce sa- a|ute pe pretenu
fuu sau. La prma vzta n fabrca, Ph e preznta produsee
pe care e produce, modeu STR fnd ce ma proftab.
Domnu Woods este ce ma preocupat de voumu de stocur
regast n fabrca. Daca ar prv ca un potenta cent, domnu
Woods s-ar ngr|ora cu prvre a: catatea produsuu s
nefecentee pe care e vede. Nu exsta ncun sstem
mpementat care sa asgure faptu ca defectee sunt
dentfcate sstematc a fecare pas a procesuu separate
de pesee bune. Asta nseamna ca nu exsta contro asupra
catat. Testarea nu spune cum este ncorporata catatea n
produs, sau, ma bne zs, cum este ncorporata non-catatea n
produs. Orce defect care apare n unu dn produse a fost pus
de fapt acoo. Este rezutatu munc, char daca e o munca
proasta.
Cat prveste nefcenta, Bob adauga ca orce ucru care nu
adauga n mod drect vaoare produsuu e nefcent. La
sfrtu ze, mbunata[rea opera[or nseamna
transformarea mcar n munca. Stocure repreznta ar un
semn de nefcenta, pentru ca nu sunt transformate n vaoare,
ar toate nfcentee sunt transferate n cost. Perdere se po[
mpar[ n apte tpur, aa cum face Toyota:

supraproduc[e, prn producerea a ma mut dect este

necesar;

operator care ateapta, perdere creata de o secven[a de

ucru nefcenta;

exces de transport, ceea ce nseamna ca fuxu de

produc[e nu este nc drect, nc contnuu;

supraprocesarea peseor, ma mute dect este nevoe;

stoc nut, ce depaete nevoe medate;

mcar nute ae operatoruu, care nu contrbue a

vaoare;

defecte, care mpca retuur ma mute perder

Reducerea perderor pare u Ph mposba, ntrucat, n
prmu rnd, nca exsta prea mute stocur, care mannca dn
fuxu de numerar. n a doea rnd, costure fxe nu sunt
acoperte.
Apare n poveste s Amy Cruz, manageru de HR, care doreste
sa fe prezenta a ntanr. Domnu Woods arata ca produsee
fnte repreznta auru. Ceea ce trebue sa se faca este sa se
mearga napo de-a ungu fuxuu pentru a se vedea cum
curge auru prn e ce fe de petre ar putea sa
ncetneasca, petree fnd reprezentate de perder. S-a decs
urmarrea procesuu de producte pentru a putea observa
ocure n care se aduna stocur, obectvu fnd dubarea
producte de STR fara cresterea costuror fxe. Se a|unge a
concuza ca tmpu de reazarea repreznta raportu dntre
stocu n curs de fnazare tota s rata producte. In fna se
doreste sa se a|unga a reducerea stocuu de produc[e n curs
de fnazare a o pesa pe persoana.
Capitolul 3 - Tactul
Domnu Woods s Mke fac cunostnta cu Dave Kosowsky, omu
responsab cu producta,
Se reazeaza cronometrarea tuturor fazeor dn procesu de
producte. Domnu Woods anunta mportanta mentner unu
rtm de producte numt tact, a caru formua este raportu
dntre tmpu znc de producte dsponb s cererea znca s
astfe se constentzeaza reata drecta dntre tmpu de
producte, numaru de munctor s tmpu necesar ca e sa-s
faca treaba. Asadar, se determna s numaru de oamen
necesar a o ne de producte dupa formua: Nr de operator =
Contnut tota de munca/Tact. Ce dn echpa a|ung a concuza
ca exsta varate n procesu de producte. Este muda = munca
ce nu adauga vaoare, mur = suprancarcarea s mura =
neunformtatea. In procesu de producte trebue sa se a|unga
a "zero defecte acceptate", domnu Woods aducand astfe n
dscute prncpu |doka (a cata[ ncorporate n produs): sa
te asgur ca atunc cnd un defect apare, ndferent de motv,
este oprt ct ma devreme posb n fuxu vaor n amonte,
adca zero defecte acceptate. Se a decza ca operator sa nu
parda tmp cu refacerea produseor pe care e consdera
necorespunzatoare s nc nu e accepta. Astfe, este ntrodus
sstemu "cosuror ros": daca operatoror nu e convne ceva
anume a o pesa pe care o [n n mna, fe ca e un mecansm
de a postu anteror, fe ca e vorba de o componenta, o pun n
cou rou.
Rezutatee au fost surprnzatoare pentru Ph: 20% dn produse
aveau probeme. S de data aceasta, domu Woods vne cu o
ata soute - ntroducerea une tabe mar numta andon astfe
nct daca un operator are o probema, un numar umnat
apare, ar supraveghetoru poate sa vada care este stua[a.
Se decde crearea grafcuu echbrar operatoruu s tactuu
s ca este nevoe de mbunata[re contnua pentru a reduce
pentru nceput ccu de ucru a operatoror, ar apo pentru a
scapa de pu[nu tmp care ma ramne n pus. Aceasta e ceea
ce |aponez numesc kazen. Lna este echbrata daca tmpu
mnm pentru fecare operator este ma mut sau ma pu[n
dentc. Ceea ce trebue sa se faca este:

sa se reazeze nte masurator,

sa se dentfce cauzee vara[or,

sa se descompuna actvta[e n opera[ eementare

sa se combne sa se echbreze opera[e conform

tactuu.
Un at sstem ntrodus n fabrca este sstemu "mpnge s
trage": exsta de materae, operatoru fabrca produsu
mpnge catre urmatoru munctor. Este un sstem bazat pe
mpngere. Intre fecare sta[e de ucru o sa se marcheze un
spa[u pentru o sngura componenta. Dn acest punct ma
departe, regua de operare este foarte smpa:

Daca patratu e ber, atunc operatoru construeste un

produs nou.

Daca patratu este ocupat, operatoru se opreste dn

ucru.
Capitolul 4 - Standardizarea muncii
Are oc ntanrea a Yacht Cub unde se dscuta de
mbunatatre aduse n cadru organzate (se modfca
programu de ucru cu doua ture, revenrea a veche motoare
a prmre). Se ntroduce conceptua de standardzare conform
carua se fac ntotdeauna aceeas operatun, n aceeas
ordne, mpementand metoda ceor 5S. Asfe se creste
productvtarea (se reduc ccure de producte, nu ma apar
operate ce nu aduc vaoare s operator ucreaza n aceeas
ordne). Standardzarea se bazeaza pe un tact unform s pe un
stoc standard.
Ce 5S necesar pentru standardzare sunt: ser(emna),
seton(ordoneaza), seso(curata), seketsu(ntretne)
shtsuke(dscpna). De asemenea, prn ntroducere metodeor,
apare s mpcarea ma mare a anga|ator.
Capitolul - !ste "orba de oameni
Are oc o noua ntanre a Yacht Cub. Pe baza observar
munc n echpa a membror unu echpa| ce partcpa a
Regata, persona|ee ncep dscute egate de ntroducerea
munc standardzate. Se observa ca membr echpa|uu cauta
defectee, ar conducatoru de grup fooseste sendntee pentru
a- face sa ucreze ma bne ca o echpa. Un ro mportant are
s kanzen-u (mbunatatrea contnua) ma aes pentru
mcsorarea contnutuu tota de munca. Prn metodee date se
reduc costure, dar pe termen ung. Amy mentoneaza da
ntanre de 5 mnute de a fecare tura de cand ucra a un
fast-food. Astfe, se dentfcau probemee ture anteroare
pentru a f rezovate de cum se ntaneau. A doua z, are oc o
nou ntanre s se observa, pentru nceput modu de actune a
echpa|uu. Acesta este asemenator ntanror dn cadru
restaurantuu unde a ucrat Amy. De asemenea, se vorbeste
despre mportanta deruu de echpa. E nu are un rang sau o
anumta pozte s poate duce a ndepnrea scopuu une
echpe, comunca tactu, dscuta producta ture anteroare cu
tot operator, se asgura ca toate condte de munca sun
normae, antcpeaza probemee s s asuma responsabtatea
pentru ce 5S. Supervzor repreznta s e un factor mportant,
avand rou de a contnua producta ntr-un proces, char daca
sunt probeme, supravegheaza functonarea ogstc s
mentne munca standardzata a toate nveee (=are gr|a de
kazen). In urma dscute, se decde mpementarea sednteor.
La sfarstu captouu se concuzoneaza ca n toate aceste
procese este vorba de sprtu de echpa/sprtu uptator, prn
care anga|at se smt speca, ar datora manageruu este de
a- dezvota.
Capitolul # - $i"elare pentru preluare
Des s-au ntrodus masure dscutate n captoee anteroare,
stuata organzate nu este prea buna, stocure contnuand sa
se mareasca. Apar s probeme egate de persona: |ake
Rogers, Gary Peman, Kevn Morgan, echpa de desgn. Se
ntroduce char s o noua ne de aparate STR.
Idea de ntroducere a une no n nu este pe pacu d. Woods.
Se organzeaza o ntanre a ma pentru a amur noua
probema egata de producta n pus. Prn dubarea producte
se schmba tactu, ceea ce nu este dort n cazu de fata. Se
ncearca asemanarea une fabrc cu un supermarket pentru a
reda fuxu produseor. In acest fe se nocuesc doar produsee
care au fost consumate. Apar doua tpur de
tragere( nocurea, mura). Pentru evtarea varate se
fooseste stocu tampon.. Se propune aran|area comenzor
astfe ncat sa nu se ma creeze stocur.
Se ntroduce un nou concept, de he|unka (nveare). Pentru
ntroducerea aceste metode se anazeaza producta
ntreprnder pentru a o putea programa n functe de cererea
centor. Mecansmu tactuu repreznta o componenta a
nvear. Un prm pas repreznta nvearea procesuu de
asambare fnaa astfe ncat sa se poata trage dn procesu de
producte fara a se acumua stocur. In practca, cresterea
productvtat s emnarea nor de producte supmentare
se poate face prn ntermedu kazen-uu. Impementarea
metode supermaketuu se poate face prn construrea unor
contanere specae, fecare cu numaru corect de mecansme.
De exempu pot f fooste rafture cu roe/de fux.
Se mpementeaza masura nvear producte znce, dar apar
dn nou probeme cu personau. Cu toate probemee egate de
oamen, stocure nu se ma aduna ca nante.
Persona|ee sunt nvtate a d. Woods acasa pentru a dscuta
despre probemee ntampnate de frma s cu un professor de
a o scoaa de afacer(Stephen MacAster). Se ntroduc
conceptee de cardur kanban s de cent perfect. Pe anga
conceptee |aponeze, se aduc n dscute s conceptee
promovate de Henry Ford(nceputure producte ean).
Reducerea stocuror mpune s marrea vraror, pas unde se
observa mportanta sstemuu de tp tragere.
Se revne a studerea cazuu fabrc n cauza s a produseor
acestea. Prn anaza ccuu de producte, se ncearca
nvearea supmentara s reducerea acestua. De asemenea, se
pune accent s pe fexbtatea ccuu. Se pune n practca s
un sstem de tragere efcent cu trager reguate facute de
cent perfect(care trag a aceeas nterva de tmp s aceeas
canttate). Eementee daunatoare sunt muda s
mura(negatatea). Tragere facute de cent perfect sunt
facute uand n consderare tmpu de tact.
Sstemu de tragere se pune a punct astfe:
1. gaset ct ma mute probeme de catate, a fe tmpu
mort ate probeme de nstabtate, fac pe ngner sa
se preocupe de probemee nterne.
2. te asgur ca fuxu de pese n sstem este ct se poate de
contnuu, ceea ce mpca crearea ceueor n forma de U
stabrea unor pe[e, evtnd vara[a n ccu operator, aa
ma departe.
3. ntroduc no[unea de munca standardzata te asgur ca
rtmu de ucru se stabzeaza de-a ungu dferteor procese.
4. ncep sa trag, astfe nct pesee sau materaee nu
a|ung n fa[a dect daca sunt chemate. Asta e ceea ce
trebue sa facem acum, asta mpca staborea unu cent
perfect, urmarnd panfcarea operatva, n cee dn urma,
nocund comenze saptamnae sau char znce, cu un fe
de semna ma des, cum ar f cardure kanban.
5. nveez produc[a prn reducerea marm oturor, marnd
rtmu vraror nterne nvend cererea nterna.
6. muncet a ea z noapte cu cercur de catate kazen.
dupa ce merge perfect, et gata pentru un - O, nu!
%& Capitolul % - 'egulile (A$)A$*+*,
Bob remarca dmensunea exagerata a rafturor dn
supermarketu cu contanere de pese. Impreuna cu Ph s Amy
descopera o modatate de apcare a kanbanuu de producte
a stuata or, pentru a reduce dmensune rafturor s
stabesc cee doua prncp care guverneaza metoda: 1. spune
ca procesu uteror este egat de procesu anteror,2 afrma ca
procesu anteror produce numa ce necesta procesu uteror.
Anazand sstemu de vrar-care functona data pe
saptamana, pentru a netez gradat cererea asupra producte,
tata propune utzarea kanbanuu s n stuata respectva, n
forma kanbanuu de retragere, utzand cute he|unka de
cardur.
Amy enunta cee 6 regu ae sstemuu de producte ae u
Ohno:

urmatoru proces vne sa retraga de a precedentu

proces.

procesu precedent doar produce ceea ce a fost retras.

produc[a sau retragerea se ntmpa doar cu cardure

corespunzatoare.

nc une pese nu este perms sa a|unga n acest oc

fara un sstem de produc[e ataat.

zero defecte n par[e vrate de catre procesu dn

amonte.

reducerea numaruu de procese de produc[e n tmp.

Se organzeaza o noua vzta a fabrca, a care partcpa s
Harry- fost vce-presednte a deparamentu de achztonare
pese-auto. Acesta umeste n pubc pe Kevn Morgan, sefu
de a ogstca, care nvnovatea pe toata umea pentru
nereustee nregstrate des ucrure nu functoanu cum
trebue dn cauza u. Pentru a dscuta despre stuata
nepacuta, Mke mpreuna cu Ph s Amy fac o vzta acasa u
Bob, n care, dscutand, amuresc care este scopu kanbanuu,
s anume de a produce doar ceea ce s-a consumat n ordnea
corecta, s faptu ca nstrumentu kazenuu este kanbanu s
nu nvers. Totodata e stabesc o vzta a fabrca pentru
weekend n care Bob promte sa e vorbeasca despre gemba.
8. Capitolul - - Atitudinea .!/)A In vzta dn weekend de
a fabrca reusesc sa dentfce probema: fuxu s acumuarea
materaeor s cauta sout pentru o producte ean, n functe
de prncpu producer de FPFS (fecare pesa a fecare
schmb). Se dscuta s despre apcarea metode SMED
(schmbarea ntr-un sngur mnut) s despre chea acestea:
separarea munc nterne de munca externa, dentfcand 6
pas:
1. Masoara tmpu tota de trecere a starea actuaa.
2. Identfca masoara eementee de munca nterna versus
cee de munca externa.
3. Muta eementee externe executa-e nante ca uta|u
sa se opreasca.
4. Standardzeaza, reduce emna munca nterna, n
speca a|ustare.
5. Standardzeaza, reduce emna munca externa pna a
mta posba.
6. Standardzeaza ntreaga procedura mbunata[ete.
Stabesc s ca este necesara apcarea TPM (mentenanta
productva totaa), n care termenu tota se refera de fapt a 3
totaur: efcactate totaa, mpcare totaa s ccu tota de
vata. Tnta TPM este sa creeze condt optme pentru un uta|
astef ncat sa produca cu zero defecte s zero defectun. Se
pune n vedere faptu ca pentru a putea emna un defect este
necesar ca acesta sa poata f reprodus, asa ncat sa se observe
unde anume n proces apare. Ma dentfca o ata tehnca ean
foostoare pentru fabrca s anume tehnca ceor 5 ,de ce",
cunoscuta prn ceebru exempu Ohno a tev care rasufa: 1.
De ce s-a oprt uta|u? Pentru ca [eava a rasufat dn cauza
une suprancarcar.
2. De ce era o suprancarcare? Pentru ca ungerea rumentuu
nu era adecvata.
3. De ce era ungerea nadecvata? Pentru ca pompa de ungere
nu func[ona bne.
4. De ce nu functona bne pompa de ungere? Pentru ca osa
pompe era uzata.
5. De ce era osa uzata? Pentru ca nu era nc o sta ataata
unde ar f trebut sa fe, perm[nd astfe achor de meta sa
patrunda.
D Woods preczeaza ca ncuna dn tehnce ean nu poate
functona fara attudne gemba dn partea oamenor.
Attudnea gemba nseamna ca e fecare decze bazndu-te
pe prncpu ca o mbunata[re adevarata are oc doar prn
aten[e sporta a nveu ateeruu de ucru bazata pe
observare drecta.
0& Capitoul 0 - Calea 1!,2*$(A
Consmtnd sa a|ute pe Ph cu conducerea fabrc prn
dscut s sfatur, Bob stabeste mpreuna cu acesta cateva
prncp generae de urmat, dupa care s-a ghdat e nsus n
carera:
Neproductvtatea este satsfacta centor n ceea ce prveste
fabrcarea neproductva; satsfacta centor este prncpu prn
prosma carua trebue |udecat orce dubu
Fexbtatea n compozte s voum: ntreaga neproductvtate
aprope ceea ce a fost construt de nevoa de a produce varat
echpament mtat a un cost care poate rvaza cu produc[a
de masa. Dec trebue sa maxmzez fexbtatea n tmp ce [
captau chetut sub contro, ceea ce socta un pc de gndre
creatva, dar ucrator se ntreaba pe termen ung. Kanban
este o manfestare gemba a acestu prncpu. Attudnea
gemba -Produ oamen nante de a produce pese; oamen ta
sunt propretat, nu costur Kazenu- ca mod profesona de a
dezvota profesona oamen
Dupa mute ate dscut egate de schmbare ce ar trebu
facute, ntr-o esre a pescut cu Ph, Amy, Harry s Mke, Bob
e vorbeste despre o ata tehnca nvatata a Toyota: anaza
fuxuu de matera s nformat(MIFA), adesea cunoscuta ca
maparea fuxuu vaor. Aceasta tehnca , prn harta obtnuta,
nu are ca eement de mportanta maxma ce se ntampa cu
fuxu produsuu, c puterea de nteegere a moduu n care
fuxu nformatona controeaza fuxu de matera. Pentru a
putea ncepe MIFA, trebue sa pregatet foaa de cacu cu tot
ce a nevoe sa t despre cern[ee centuu, precum
produsu, centu, comanda mede saptamnaa, comanda
mede znca, numaru de vrar, canttatea per contaner
aa ma departe. Apo se procedeaza a fe a fecare pas a
produc[e, scopu metode fnd de a te a|uta sa cunost
procesu n cee ma ntme deta. La fe se procedeaza s cu
fuxu nformatona: n prmu rnd trebue sa fac dstnc[e
ntre nforma[e egate de provz nforma[e egate de
frma. Trebue sa-[ notez frecven[a cu care prmet
nforma[e, data ora a care e prmet, precum tmpu ce
se ntrevede.
He|unka nu este doar o tehnca c un mod de gandre. Trebue
egazat cursu nformate pentru a putea egaza cursu
producte. Este nevoe sa se gaseasca cea ma rapda s de
ncredere sursa de nformate a cent, care sa fe transformata
n panu propru de producte, fuxu propru de nformate.
Acest ucru se poate face prn smpa cerere a panuu de
producte centuu, dea fnd ca acesta sa ofere prognoza s
nformate frme.
He|unka este o abordare n do pas: prmu este nvearea
producte pentru a evta urcusure une comonente s
coborasure; a doea pas este de a nvea vara[e de pa[a
pentru a e face ma pate, sau ce pu[n ma uor de absorbt.
13& Capitolul 0 - (A,4!$ la nesfarsit
Amy peaca de a fabrca pentru a ucra a o frma de
consutanta specazata pe probema producte ean, pentru
un saaru de doua or ma mare. Pentru a- a|uta pe Ph sa
nteeaga ca pecarea u Amy nu trebue tratata ca pe un fapt
est dn comun, Bob expca acestua ca ar trebu sa aba
mpementat un sstem ce nu depnde de exerctarea
controuu n fecare z, ceva care sa ma tempereze
componenta arbtrara a managementuu: un sstem care sa
determne oamen sa func[oneze mpreuna ca o untate de
upta; cum ar f raspunsure standard a probemee sau
stua[e tpce.
Leadershp-u se refera a a transforma acest ucru ntr-u fe de
esprt de corps, un sentment de apartenen[a.Sprtu de echpa
este dorn[a coectva a oamenor sa faca sstemu sa
func[oneze ma degraba dect sa ntreprnda ac[un mpotrva
u, s mndra pe care o resmt dn asta.
Pentru a reaza acest ucru trebue sa pastrez oamen
sufcent de mut tmp pentru ca sprtu de echpa sa se
dezvote. Pentru a creste, acest esprt de corps are nevoe de o
echpa sufcent de staba pentru a se dezvota. Dupa o
peroada, cu toate ca se vor certa s vor dscuta n
contradctoru pe masura ce vor dezbate probemee, vor
ramne pentru ca vorbesc aceea mba, se bucura de aceea
provocar, s n prncpu pentru ca se smt bne un cu a[.
Amy a pecat pentru ca, a sfrtu ze a fost dezamagta. Un
sngur der nu este de a|uns. E nevoe de crearea une echpe
de eadershp pentru a vedea ca acest esprt de corps char
merge. Trebue sa- fac sa smta ca arba nu este ma verde n
ata parte, ca nu vor gas vreodata un oc n care sa poata sa
ucreze n aceea atmosfera, avnd acea sstem de vaor.
Iar aceasta se face prn gasrea oamenor potrvt sa conduca
sstemu. Lderu este dator sa gaseasca, dar sa fe pregatt
sa parda s sa gaseasca at.
Tanaka, specast n producta ean s mentor a u Bob n
acest domenu, accepta sa vada fabrca u Ph. A|uns acoo
afrma exstanta une pse de nteres n ceea ce prveste
catatea (care se creeaza ntr-un produs, nu se verfca a
fnazarea producer acestua) s faptu ca exsta prea mute
stocur, ucrur ce pareau mposbe u Ph. Dupa o dscute
ntre 4 och cu Bob despre cee petrecute n fabrca, Tanaka
peaca urmand ca seara Bob, Ph s Mke sa se ntaneasca s
sa dscute despre vzta. Bob spune u Ph ca s-a concentrat
pe fudzarea proceseor s nu pe catate pentru ca operator
nu au procedur pentru emnarea automata a defecteor s nc
nu se cer propuner. Pentru a apca sstemu de producte
Toyota este nevoe sa se fooseasca producta |ust-n-tme s
|doka, deea esentaa fnd ca procesu dn ava se
amenteaza de a ce dn amonte, care nu trebue sa vreze
ncodata pese cu defecte.
Producta ean a demonstrat ca nvestrea de resurse pentru
reovarea probemeor a momentu a care ee apar conduce a
reducerea costuror s a munc per ansambu.
In cazu producte |ust-n-tme, a conceptuu |doka, totu se
nvarte n |uru crear catat n produs prn prevenrea de a
aparte a defecteor. Tmpu pe care manageru are a
dspozte pentru a rezova probema este ce a unu ccu de
producte; daca nu se reuseste n ace tmp, trebue oprta
toata actvtatea pana se gaseste o masura de prevenre
pentru a asgura producta fara perder, pana se gaseste o
soute de moment. Apo trebue anazata cauza probeme de
a nceput, ucru ce poate dura. In cazu masnor trebue
ntrodusa automatzarea astef nacat masne sa se opreasca
a tanrea unu defect s sa semnazeze acest ucru, asa ncat
un operator (care acum poate sa se ocupe de ma mute
masn, nu trebue sa ma supravegheze contnuu uta|u
pentru a- opr cand apar defecte) sa ntervna. Pentru ca
operator sa faca fata noor cernte este nevoe sa se nstaeze
nste dspoztve n medu or de ucru care sa- a|ute sa evte
greee pentru nceput. Toyota a denumt asta poka-yoke care
se traduce prn protec[e-mpotrva-gree sau evtarea-eror.
Totodata, trebue apcate s kazen s gemba n permanenta.
Kazen se va produce doar atunc cnd oamen sunt gata sa
puna a ndoaa ceea ce au facut, sa repare ceea ce nu este
satsfacator. Pentru a- aduce n acest punct a capatu fecare
actvtat trebue sa fe o pauza pentru nspecte, urmata de
repararea ucruror care nu au est sau prn foosrea steor
de contro.
Ccu kazen este: ste de contro sau munca standardzata,
dentfca perderea, da-[ seama cum sa o natur, daca
merge, actuazeaza stee de contro sau munca standardzata
Download