TEMA 7

MORTARE DE CONSTRUCIE I BETOANE PE BAZ DE SUBSTANE ANORGANICE

7.1. Clasificarea !r"arel!r #i $e"!a%el!r 7.1.1. Ge%erali"&'i 7.1.(. M!r"are )e c!%s"r*c'ii 7.1.+. Clasificarea $e"!a%el!r 7.(. Ma"eriale ,e%"r* ,re,ararea !r"arel!r #i $e"!a%el!r -rele. *#!are. cel*lare 7.+. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e !r"ar #i $e"!% 7.+.1. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e !r"ar 7.+.(. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e $e"!% 7./. Pr!,rie"&'ile !r"arel!r #i $e"!a%el!r 7./.1. Pr!,rie"&'ile $e"!a%el!r 7./.(. Pr!,rie"&'ile !r"arel!r 0a es"ec*l*i )e !r"ar i%"&ri"1 7.2. Ale-erea )!3a4*l*i ,e%"r* $e"!a%e #i !r"are 7.2.1. Ale-erea )!3a4*l*i ,e%"r* $e"!% 7.2.(. D!3a4ele !r"arel!r )e 3i)ire 7.5. Pre,ararea #i "ra%s,!r"area !r"arel!r #i $e"!a%el!r 7.7. T*r%area a es"ec*l*i )e $e"!% #i i%"re'i%erea aces"*ia 7.6. Be"!a%e -rele c* )es"i%a'ie s,ecial&. Be"!a%e ,e%"r* c!%s"r*c'ii 7i)r!"e7%ice #i s*$"era%e Scopul: a promova studenilor cunotine despre mortare i betoane 7.1. Clasificarea !r"arel!r #i $e"!a%el!r 7.1.1. Ge%erali"&'i Din tema 6 noi tim, c amestecul unui oarecare liant cu ap (pin la intrire) se numete past de liant, de exemplu, de ciment. Dup intrire, aceast past se trans orm in piatr de ciment.

!6

Dac in amestecul de ciment i ap (pasta de ciment) vom adu"a i un oarecare plasti icator, de exemplu var sau ar"il, vom obine past sau amestec de mortar, care dup intrire se trans orm in piatr de mortar. Dac in pasta sau amestecul de mortar ( r plasti icator) vom adu"a pietri sau piatr spart vom cpta aa#numitul amestec de beton, care dup intrire se trans orm in piatr arti icial # beton. 7.1.(. M!r"are )e c!%s"r*c'ie Mortarele se clasi ic dup urmtoarele criterii: densitatea aparent, elul liantului i destinaie. $.D*,& )e%si"a"ea a,are%"&: # obinuite ("rele) cu densitate aparent mai mare de %&'' (")m* preparate cu a"re"ate "rele+ # uoare cu densitate aparent mai mic de %&'' (")m*, preparate cu a"re"ate poroase+ ele se mai numesc i ,calde-. II. D*,& fel*l lia%"*l*i: - de ciment, preparat pe ba. de liani de ciment+ # de var aerian sau /idraulic+ # de ipsos # pe ba. de liani de "/ips+ # mixte # de ciment#var, var ipsos, obinui pe ba. de liani de

ciment#var, var#ipsos. 0elul lianilor determin elul de intrire # in aer ori in ap. III. D*,& )es"i%a'ie deosebim urmtoarele mortare: # pentru .idrie # utili.ate pentru .idirea din crmid, blocuri mici i mari+ # pentru inisa1 # tencuieli intrebuinate pentru tencuirea supra eelor interioare i exterioare ale construciilor+ # speciale+ # /idroi.olante+ # de cimentare pentru inc/iderea isurilor in roci, completea. spaiile acestota+ # mortare de in1ectare+ # mortare acustice+ # mortare de protecie contra ra.elor de rent"/en intrebuinate

!2

pentru tencuirea cabinetelor de rent"/eno"ra ie 34 5 66'' (")m* (cu nisip de baritin, de ma"ne.it, limonit). 7.1.+. Clasificarea $e"!a%el!r $n calitate de liant se intrebuinea. cimenturile. 7etoanele olosite in construcie se clasi ic, ca i mortarele, dup urmtoarele criterii: densitatea aparent, tipul liantului i destinaia. $. D*,& )e%si"a"ea a,are%"& $e"!a%ele se i ,ar" i%: foarte -rele, grele, uurate, uoare i foarte uoare. 1. Betonul foarte greu 34 5 6&'' (")m* i structur oarte compact, se pre"tete din in"rediente oarte "rele (oel, ont, minereu de ier, barit i altele)+ ele se intrebuinea. in instalaiile atomice pentru prote1are contra ptrunderii ra.elor "ama i a neutronilor. 2. Betonul greu 45 66'' # 6&'' (")m* se prepar din nisip, pietri (piatr spart) din roci "rele+ se intrebuinea. la toate construciile. *. Betonul uurat 4 5 %8'' # 66'' (")m* se prepar din nisip, pietri (piatr spart) din roci obinuite+ se intrebuinea. mai ales la construciile importante. 4. Be"!%*l *#!r 5 &'' # %8'' (")m*, care cuprinde: betoanele uoare pre"tite cu a"re"ate pori.ate arti iciale i naturale+ betoanele celulare ("a.obeton i spumobeton) din amestecul liantului, apei, bioxidului de siliciu mrunt mcinat i ormatorul de celule+ $e"!a%ele c* -!l*ri ( r nisip)+ $e"!a%ele c* densitatea aparent pin la 1600 (")m* se intrebuinea. la i.olarea acoperiurilor, pereilor, podelelor. . II. D*,& "i,*l lia%"*l*i i%"re$*i%'a" ,e%"r* ,re,arare. e8is"& $e"!a%e9 de ciment pe ba. de liant /idraulic+ silico#calcare de var#nisip, pe ba. de var /idraulic i var aerian+

!8

de ipsos # pe ba. de liani de "/ips+

as altic # pe ba. de liani bitumoi de "udron+ polimerbeton # pe ba. de rini de polimeri. III. D*,& )es"i%a'ie e8is"& *r &"!arele $e"!a%e: %. Obinute pentru executarea s"r*c"*ril!r ,!r"a%"e de beton armat ale cldirilor i construciilor in"inereti(coloane, "rin.i, plci). 6. :i)r!"e7%ice # pentru executarea construciilor /idrote/nice (bara1e,eclu.e, debarcadere). 9cest beton are o compacticitate mare, impermeabilitate, re.isten inalt la coro.iune in ap i alte medii+ *. De )r* *ri pentru c&ile a*"!, imbrcmintea aerodromurilor, se deosebete prin re.isten inalt la incvoiere i la in"/e # de."/e+ :. Refrac"are # pentru cptuirea cuptoarelor in industrie, pentru arderea materialelor de construcie. ;e.ist la temperaturi mai mari de %'''' <. &. Re3is"e%"e la aciunea c/imic a aci.ilor i alcaliilor+ ele se intrebuinea. pentru prote1area construciilor aparata1ului de producie c/imic. 5. Re3is"e%'a $e"!a%el!r la i%-7e';)e3-7e' ("evilitate) se exprim prin numrul ciclurilor repetate la in"/e#de."/e i se clasi ic in mrci,de exemplu, Mid %' # &. 7. Dup -ra)*l de i ,er ea$ili"a"e la ap se deosebesc betoane cu mrcile 76, 7:, 78, 7%6, care suport corespun.tor presiunea maxim a apei de 6, :, 6, 8, i %6 %'& =a la care nu se observ in iltrarea ei in prob. Dup &ri ea maximal a -ra%*lel!r, benoanele se clasi ic in: micro"ranulare cu a"re"ate avind mrimea de la %' pin la %&' mm. 7.(. Ma"eriale ,e%"r* ,re,ararea !r"arel!r #i $e"!a%el!r -rele. *#!are. cel*lare 9"re"ate pentru betoane i mortare pot i naturale i artificiale.

!!

Agregatele naturale au ost studiate la tema ,Materiale din piatr natural-. Dintre agregatele artificiale ac parte ."urile combustibile sau metalur"ice i materialele abricate special pentru ast el de scopuri: ceramzitul, sprtura de zgur, termozitul etc. Dup mrimea#limit a "ranulelor sau bul"rilor, a"re"atele se clasi ic ast el: agregate mcare#pietri sau piatr spart cu "ranulele de & # 2' mm, la prepararea betonului pentru construcii masive se poate intrebuina pietri sau piatr spart cu dimensiunea mai mare de 2' mm. Amestec de pietri i nisip # amestec cu mrimea "ranulelor de ',%: # 2' mm. Dup densitatea aparent in vrac a"re"atele uscate se clasi ic in grele 34 >%''' (")m*, uoare (poroase) 34 ? %''' (")m*, ele pot i sortate ( racionate) i obinuite, care sunt supuse splrii. Apa # nu trebuie s conin impuriti duntoare, cum sunt de exemplu aci.ii, sul aii, "rsimile, uleiurile, .a/rul etc. Se inter.ice intrebuinarea apelor mltinoase, de canali.are,

murdrite cu re.iduuri industriale. Se admit sruri de acid sul uric nu mai mult de 6,2 ")l. 7.+. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e !r"ar #i $e"!% 7.+.1. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e !r"ar Propriet ile principale ale amestecurilor de mortar sunt: lucrabilitatea, mobilitatea (plasticitatea), capacitatea de a reine apa, re.istena mecanic i la in"/e#de."/e. !ucrabilitatea # este proprietatea amestecului de mortar de a se intinde uor pe supra aa obiectelor intr#un strat uni orm dup "rosime i consisten, care se ine bine pe supra aa suportului. @ucrabilitatea amestecului de mortar este determinat, in "eneral, de mobilitatea i proprietatea acestuia de a reine apa. "obilitatea amestecului de mortar este proprietatea de a se intinde sub aciunea masei proprii sau a compresiei exterioare, care acionea. asupra lui.

%''

Mobilitatea pastei de mortar se stabilete cu a1utorul aparatului (special) standard. <a indice al mobilitii servete mrimea adincimii cu undrii in amestecul de mortar a conului apatatului standard care are masa de *'' " i un"/iul de la vir *''. Se recomand urmtoarele mrimi ale mobilitii determinate cu a1utorul aparatului standard: % # * cm # pentru .idrie de piatr brut vibrat+ : # 6 cm # pentru .idrie obinuit de piatr brut+ & # 2 cm # pentru umplerea rosturilor la montarea pereilor din blocuri i panouri, la rostuirea ori.ontal a acestora+ ! # %* cm # pentru .idrie cu crmid sau piatr de .idrie+ %* # %& cm # pentru astuparea rosturilor verticale. 9mestecul cu mobilitatea i poro.itatea mai inalte se intrebuinea. cind timpul e mai cald. #apacitatea de re inere a apei # se caracteri.ea. prin proprietatea pastei de mortar de a nu se strati ica la transportare i de a pstra ume.ela intr#un strat subire, intins pe suport poros. <apacitatea de reinere a apei se stabilete cu a1utorul unui aparat special. ;e.istena mecanic a mortarului (intrit) se caracteri.ea. prin $arca lui. Marca mortarului se determin prin limita de re.isten la compresie a cuburilor#probe cu muc/ia 2' mm, con ecionate din amestec de mortare de lucru i testate dup 68 .ile de intrire la temperatura %& # 6' '<. 2.+.(. Pr!,rie"&'ile a es"ec*l*i )e $e"!% <aracteristicile principale ale amestecului de beton sunt: lucrabilitatea, care se caracteri.ea. prin urmtoarele insuiri: mobilitate, consisten i capacitate de le"are+ pstrarea omo"enitii betonului. !ucrabilitatea este proprietatea amestecului de beton de a putea i turnat in orm sau co ra1. "obilitatea este proprietatea amestecului de beton de a se scur"e sub aciunea orei masei.@ucrabilitatea betonului este dat in

%'%

tabelul 2.%.

Ta$el*l 7.1. <*cra$ili"a"ea $e"!%*l*i 9mestecul de beton 9rttorul lucrabilitii <onsistena in sec. Aasarea conului, cm %. 0oarte aspr %* ' 6. <onsistena & B %6 ' *. Slab mobil & 6 B : :. Mobil ,#,#, : B %6 &. Aurnat ,#,#, %6 i mai 7./. Pr!,rie"&'ile !r"arel!r #i $e"!a%el!r 7./.1. Pr!,rie"&'ile $e"!a%el!r Propriet ile betoanelor (amestecul de beton intrit) sunt: re.istena i durabilitatea, care depind de calitatea materialelor i te/nolo"ia turnrii lui in orme sau co ra1. %e&isten a.7etonul re.ist bine la compresie, uneori este necesar de cunoscut re.istena betonului la intindere, care de obicei este de %' # %& ori mai mic decit re.istena lui la compresie. Caloarea re.istenei la compresie st la ba.a clasi icrii betonului in mrci. Marca betonului se stabilete dup limita de re.isten la compresie a probelor in orm de cuburi cu muc/ia de 6'' mm, con ecionate din amestecul de beton i testate timp de 68 .ile pstrate la temperatura de 6' D# 6'< i umiditatea mai mic de !'E. ;e.istena aproximativ a betonului la virsta de 68 .ile in condiii normale: pentru betoanele cu raportul ciment#ap (<)9) mai mic sau e"al cu 6,& (raportul ap#ciment (9)<) este e"al sau mai mare de ',:)+

%'6 ',& + 9 ;b F; < GH I JK 55L

entru betoanele cu raportul <)9 mai mare de 6,&, 9)< este mai mic de ',:+ ;b 5 F%;r (<)9 D ',&), unde ;b # este limita de re.isten a betonului la compresiune (")cm6, ;r # activitatea (re.istena) cimentului, determinat in probe plastice, (")cm6. F i F% coe icieni, care exprim calitatea materialelor i se determin dup tabelul 2.*. Ta$el*l 7.+. C!eficie%'ii care e8,ri & cali"a"ea a"erialel!r <aracteristica a"re"atelor i liantului. Calorile

lui F in ormul % Calorile lui F%in ormula a doua De calitate superioar ',6& ',:* Obinuite ',6' ',:' De calitate in erioar ',&& ',*2 Observaii: %. Din materialele de calitate superioar ac parte: piatra spart din roci compacte cu re.isten inalt, nisipul cu "ranulaie optim i cimentul =ortland cu adaos /idraulic de minim activitate +a"re"atele curate i racionate. 6. Din materialele obinuite ac parte: a"re"atele de calitate medie, inclusiv pietriul, cimentul =ortland cu activitate medie sau cimentul =ortland cu ."ur de marc superioar.

%'*

*. Din materialele de calitate in erioar ac parte: a"re"atele mcate cu re.isten in erioar, nisipurile mrunte, cimenturile cu activitate redus, precum i a"re"atele corespun.toare unor cerine in erioare ale SA9S#ului. %aportul ap ' ci$ent ;aportul maselor dintre ap i ciment in amestecul de beton se numete raport ap#ciment 9)<. Ml este unul dintre cei mai importani actori, care determin proprietatea betonului. <u mrirea cantitii de ap re.istena liantului se micorea.. 9mestecul ideal %' # 6'E, dar este imposibil de a amesteca i turna in co ra" aa amestec. =entru obinerea unui amestec de beton moale comod de lucrat cu el se ia de obicei mai mult ap decit necesit reacia primit. Surplusul de ap se evaporea., ormea. in beton pori, care micorea. re.istena. $n pre.ent paportul 9)< se ia de ',*' # ',:' i se intrebuinea. vibraie. Influena duratei i condiiilor de intrire asupra rezistenei betonului. ;e.istena betonului in condiii normale crete in primele 2 # %' .ile destul de repede i atin"e 6' # 2'E din marca sa, iar dup aceea ea crete din ce in ce mai incet. =este trei luni re.istena probelor intrece cu 6&E, peste %6 luni # 2&E , iar peste 6 ani # peste 6''E re.istena de 68 .ile la temperatura de 6& < i umiditate mare. #o$pactitatea #i i$per$eabilitatea la ap 7etonul nu este un material absolut compact. =orii de beton se omea. in urma evaporrii apei surplus i bulelor de aer, care n#au

ost inlturate in vremea compactrii. Odat cu mrirea compacitii se imbuntesc calitile betonului # impermeabilitatea la ap, re.istena la in"/e#de."/e, re.istena mecanic. <ompactitatea betonului se ridic prin vibrarea intensiv a amestecului turnat, ale"erea potrivit a componenei "ranulometrice a a"re"atelor, micorarea raportului ap#ciment, intrebuinarea plasti icatorilor, care reduc cantitatea apei in amestec, r s i se sc/imbe plasticitatea.

%':

#ontrac ia #i u$flarea $n procesul intririi betonul ii sc/imb volumul. @a intrirea in aer betonul se contract, iar la intrirea intr#un mediu umed poate s nu#i sc/imbe volumul sau s se um le puin. %e&isten a la ing(e Dup "radul re.istenei la in"/e se clasi ic in mrci Mi" de la &' pin la *''. =entru construciile civile i de locuit Mi" trebuie s ie nu mai mare de Mr. &' # bara1ele, eclu.ele, imbrcmintele rutiere, undaiile, supra aa exterioar a pereilor .a. %e&isten a la te$peraturi inalte Sub aciunea indelun"at a temperaturii inalte betonul ii pierde o parte din re.isten, dar nu se distru"e. De aceea el este lar" intrebuinat la construciea courilor de um etc. =entru cptuirea aparatelor termice se intrebuinea. beton special. %e&isten a la ap <oro.ia betonului sub aciunea apelor cu di erite sruri i "a.e uneori se produce in urma distru"erii pietrei de ciment. @a ale"erea a"re"atelor trebuie s se ia in consideraie compo.iia lor c/imic. <u cit betonul este mai compact, cu atit el este mai re.istent la coro.ie. 7./.(. Pr!,rie"&'ile !r"arel!r (amestecului de mortar intrit) Rezistena i durabilitatea.0actorii, care determin durabilitatea mortarelor de construcie sunt aceiai ca i la betoane. %e&isten a $ortarelor (ca i la beton) depinde de activitatea liantului i de raportul ap#ciment 9)< sau de raportul ciment#ap <)9. 9ceste raporturi pot i repre.entate prin ormula empiric :

GH I JK 5 L ',: 9 ;m ',6&; <

unde ;m este limita de re.isten la compresiune a mortarului in virst de 68 de .ile (in (")cm6)+ ;c # activitatea cimentului, in (")cm6+ <)9 # raportul ciment#ap.

%'&

;e.istena mortarului se caracteri.ea. prin marca lui. Marca mortarului se stabilete dup limita de re.isten la compresiune a unui cub cu muc/ia de 2',2 mm, con ecionat din amestec de mortar

de lucru pe un suport cu supra aa poroas, care absoarbe ume.eala i incercat timp de 68 .ile dup intrirea la temperatura de t 5 %& B 6''<. "rcile $ortarelor de &idrie sunt urmtoarele: :, %', 6&, &', %'', %&', 6'' i *'' (%'& =a). =e lin" aceste mrci principale exist inc dou mrci: marca-o- pentru determinarea re.istenei .idriei cu mortar proaspt inc neintrit i a .idriei de."/eate, executate prin metoda con"elrii (in"/erii) i marca 6 pentru determinarea re.istenei .idriei cu mortare de toate tipurile, care au cptat intrirea iniial (.idrie de iarn, .idrie in virst timpurie). ).*. Ale-erea )!3a4*l*i ,e%"r* $e"!a%e #i !r"are 7.2.1. Ale-erea )!3a4*l*i ,e%"r* $e"!% Do.a1ul amestecului de beton se exprim prin proporia mas sau in volum (care este mai puin precis) dintre ci e%", a crui cantitate se ia drept unitate, %isi, i ,ie"ri#. =rin urmare do.a1ul betonului poate i exprimat ast el % : x : N i raportul ap#ciment 9)< de exrmplu % : 6, 6 : :,2 9)< 5 ',&. <antitatea materialelor se ia la % m* de amestec de beton turnat. Se deosebesc dou do.a1e ale betonului. N! i%al, calculat pentru materiale uscate i )e l*cr* in care se ia in consideraie umiditatea natural a materialelor. =entru a obine un beton de mas cerut i mobilitate necesar, in dependen de materialele avute (ciment, piatr spart, sau pietri, nisip): la inceput se determin aproximativ valoarea raportului apciment dup ormule sau dia"rame speciale, in care sunt indicate dimensiunile a"re"atelor+ se calculea. proporia de ap necesar, adic consumul de ap in % la % m* amestec de beton+

%'6

dup raportul 9)< se determin cantitatea de ciment necesar in (" , consumul de piatr spart i nisip in (" la %m* de amestec de beton. Do.a1ul betonului obinut prin calcule se veri ic i se preci.ea. dup incercrile unor probe de control. 7.2.(. D!3a4ele !r"arel!r )e 3i)ire Do.a1ul mortarelor ca i a betoanelor se exprim prin raportul in mas sau in volum dintre materialele iniiale uscate # s*$s"a%'& lia%"&. a)a!s i%eral (ar"il, var) i %isi,. $n mortarele mixte el se exprim ast el # % : ', * : : in cele de ciment % : ',:. =entru mortarele mixte consumul de ciment este de 2& # %6& (")m*. =entru mortarele cu var: varul conine 6' B 8'E, adaosuri # *& # 6'E. $arna se adao" clorur de calciu <a<l6 sau clorur de sodiu Oa<l in proporii 6 # %'E din masa cimentului. ;e.istena mortarului in uncie de marca cimentului i de mrimea "ranulelor nisipului se exprim prin urmtoarea ormul aproximativ: ;m 5 (;c (< # ','&) D :+ unde ;m # este marca mortarului in (")cm6+ ;c # este marca cimentului in (")cm6+

< # consumul de ciment in t la % m* de nisip+ F # coe icientul ce exprim compo.iia "ranulometric a nisipului i este e"al cu %,' cind nisipul este mcinat, cu ',8 pentru nisipul cu "ranule medii+ cu ',6 pentru nisipul cu "ranule mrunte+ cu ',: pentru nisipul cu "ranule oarte mrunte. Din aceast ormul se determin aproximativ consumul de ciment la %m* de nisip.

',&+ F; < ;m :
c

D P Q 5 %'2

7.5. Pre,ararea #i "ra%s,!r"area !r"arel!r #i $e"!a%el!r 9mestecul de mortar se prepar cu a1utorul malaxorului. 9cesta repre.int o tob metalic prev.ut in interior cu un ax cu palete, care, rotindu#se, amestec mortarul. Malaxoarele de mortar pot i mobile i staionare cu capacitatea de la :' pin la %&'',' l. Mortarele se prepar la abrici centrali.ate sau in condiii de antier. Mortarul se transport pe antier cu autobasculantele. 0iecare lot (autobasculant, automobil) de beton expediat pe antier este insoit de un paaport in care se indic numirea i adresa abricii, numrul paaportului i data eliberrii paaportului, numrul lotului i volumul, masa i data preparrii, marca, do.a1ul, mobilitatea i cantitatea de reinere a apei. A$estecul )e beton =repararea amestecului de beton const in do.area (msurarea capacitii materialului i amestecarea lor pin la obinerea unei mase omo"ene.) =entru do.are se olosesc do.atoare volumetrice sau metrice (dup mas), ins cimentul se do.ea. totdeauna dup mas. =entru amestecarea betonului se olosesc betoniere cu uncionare periodic sau continu. 7etonierele pot i cu amestecare prin c&)ere li$er& a materialelor i cu a es"ecare f!r'a"&. $n betonierele cu cderele liber se amestec betoane mobile+ in betoniere cu uncionare orat se pre"tesc betoane virtoase. 7etonierele au capacitatea de incrcare a tobei de la %'' pin la :&'',' @, au uncionare periodic i amestecare prin cdere liber. Mle se impart in !$ile # cu capacitatea pin la 6&' @ # i s"a'i!%are # cu capacitatea mai mare de 6&' @. 7etoniera cu uncionare continu este compus dintr#o tob cilindric prev.ut cu palete in interior. =aletele sunt ae.ate in orm de urub dtorit crui apt in timpul rotirii tobei materialele se deplasea. in lun"ul ei i se amestec. =roductivitatea lor e pin la %&' # 6'' m* de amestec pe or, pe cind cea mai mare betonier cu uncionare periodic cu capacitatea de :&''% are productivitatea

%'8
6' m*)or, iar cea cu capacitatea %6''% # %6 m*)or. Dup amestecare, volumul betonului obinut va i totdeauna mai mic decit suma volumelor materialelor luate, datorit umplerii cu "ranule mrunte a "olurilor dintre "ranulue mai mari. Columul amestecului de beton obinut se caracteri.ea. prin randamentul betonului R (beta), e"al cu raportul dintre volumul amestecului de veton Cb i suma volumelor materialelor uscate consumate.

Cc Cn Cp Cb DD R5
unde Cc, Cn i Cp # sunt respectiv volumele cimentului, nisipului i al pietrei sparte (pietriului) in stare a inat R 5 ',&& # ',2&+ R 5 ',66. 7.7. T*r%area a es"ec*l*i )e $e"!% #i i%"re'i%erea aces"*ia 9mestecul de beton se compactea. (indeas) pe cale mecanic cu vibratoare electromecanice, electroma"netice, pneumatice. 9mestecul de beton turnat in co ra1 sau orm se indeas s nu rmin "oluri de aer in el. <ele mai rspindite sunt vibratoarele electroma"netice. Mle se impart in vibratoare de adincime, de supra a i exterioare (suspendate), portative i staionare. Cibratoarele transmit amestecurilor de beton vibraii de inalt recven pin la 2''' de oscilaii pe minut cu amplitudinea de ',*# ',8 mm. 7etonul capt proprietile unui lic/id "reu, se intinde i umple compact co ra1ul sau ormele. +acuu$area betonului ;idic consistena betonului i se inltur o parte din surplusul de ap din amestecul de beton, care devine mai compact. Ae/nolo"ia vacuumrii este scump cu (consum) volum mare de munc. 7etonul turnat in timpul verii trebuie aprat de uscare, iar iarna # de in"/e.

%'!

7.6. Be"!a%e -rele c* )es"i%a'ie s,ecial&. Be"!a%e ,e%"r* c!%s"r*c'ii 7i)r!"e7%ice #i s*$"era%e =entru prepararea betonului /idrote/nic se recomand cimenturile =ortland re.istente la sul ai, cu pu.olan, sau cimentul =ortland cu ."ur. $n urm reaciei adaosului /idraulic cu /idroxidul de calciu <a(OS)6 adaosurile se um l, indesind betonul, iar starea coe.iv a varului liber mrete capacitatea anticoro.iv a cimentului. =roprietile principale constructiv#te/nice ale betonului /idrote/nic sunt urmtoarele: impermeabilitatea, re.istena la in"/e, absorbia de ap, contracia i um larea, duritatea, re.istena i altele. Betonul acidore&istent (re.ist la aci.i). Se intrebuinea. ciment acidore.istent i a"re"ate din materiale compacte acidore.istente # nisip cuaros, piatr spart din betaunit, cuar. Betonul ter$ore&istent se distru"e la t 5 %6'' # %2'' '<. Ml

poate i preparat din ciment aluminos i a"re"ate re ractare (amot, ."uri metalur"ice). Ml se intrebuinea. pentru cptuirea urnalelor, ocarelor etc. 7etoanele pentru protecia contra radiaiei # radioactive (betoane /idrate) contra ra.elor "ama i radiaiei neutronice. Se intrebuinea. a"re"ate oarte "rele din care se prepar betoane cu proprieti i.olante superioare a de ra.ele "ama i radiaia neutronic. Be"!a%e *#!are ,e $a3& )e a-re-a"e ,!r!ase. Masa lor trebuie s ie mai mare de %8'' (")m*. 7etonul cu re.isten inalt )e a-re-a"e ,!r!ase. "asa lor se poate obine, intrebuinind a"re"ate uoare sau inlocuindu#le pe acestea cu celule aeriene. Din a"re"ate poroase uoare se obin betoane uoare, iar prin inlocuirea a"re"atelor cu cele aeriene se obin betoane oarte uoare i betoane celulare termoi.olante. etonul macroporos # este o variaie a betoanelor uoare. Ml este compus din ciment, ap i a"re"at mcat. 9"re"ate poroase (uoare) pot i obinute din roci naturale uoare, piatr ponce, tu , calcar coc/ili er, sau din materiale arti iciale # ."ur din combustibil, ."ur metalur"ic, materiale ar"iloase, expandate

%%'

(um late) prin ardere, c/eram.it a"loporit. etonul celular - se obine din amestec de beton celular r a"re"at mcat i in ma1oritatea ca.urilor, nisip. 7etoanele celulare dup procedeul ormrii structurii se impart in: ' ga&obetoane, obinute prin introducerea unui "a.o"en in amestecul compus din substan liant, ap i siliciu+ ' spu$obetoane, obinute prin introducerea unui spumant in amestecul compus din substan liant, ap i siliciu. !e mai clasific dup agregatul coninut: %isi, &ci%a" sau ce%*#& )e la "er !ce%"rale. Din prima "rup (coninut de nisip) ac parte spumobetoanele i "a.obetoanele preparate cu ciment =ortland, sau spumosilicaii i "a.osilicaii, preparai pe ba.T de var, din a doua "rup (coninut de cenu) ac parte spumobetonele cu cenu i "a.obetoanele cu cenu. =entru prepararea spumobetonului, pasta de ciment se amestec cu o spum special stabil. Ua.obetonul se prepar din past de ciment, la care se adao" nisip mcinat, ."ur sau alte a"re"ate. =entru ormarea "a.elor, in pasta de ciment se introduc adaosuri # pra de var i aluminiu, var nestins mcinat. $n ap, intre aceti componeni se produce reacia: *<a(OS)6 D 6S6O D 69l 5 *<aO V 9l6O* V 6 D *S6. Sidro"enul de"a1at creea. um lturi in pasta de ciment care dup intrire ii pstrea. structura sa poroas. ,a&oipsosul este o variant a betonului celular, el se obine ado"ind la materialele liante de ipsos "a.o"eni, care um l pasta de ipsos.