KINEZIOLOGIE

CURS 1 STIINTA MISCARII Kinesis-miscare Motricitate-derivat din fr. motilite=motrice care inseamna miscare Kinantropologia asociaza intr-un cuvant 3 radacini din greaca: kin-miscare,antropo-om, logos-stiinta Integrare: -tehnico-biomecanic -ergo-fiziologic->modul in care functioneaza o functie -psiho-motric -socio-motric->miscare in societate Contributia unor ramuri de altor stiinte: Medicina-anatomie,fiziologie,biochimie,biomecanica Psihologie Sociologie Informatica Pedagogie Kinesiologia are ca obiect de studio totalitatea formelor de miscare umana care au ca scop perfectionarea corpului uman (morfologic si functional) si a capacitatii sale de miscare. Teoria activitatilor motrice-disciplina stiintifica de cea mai mare generalitate care studiaza miscarea constienta si voluntara a omului. Teoria este un sistem de principii care constituie continutul ideologic al unei stiinte, al unei arte, al unei conceptii despre lume, ansamblu de idei pe baza carora se interpreteaza fapte sau evenimente care apartin anumitor domenii sau categorii de fenomene. Astfel teoria activitatilor motrice clarifica: 1.notiuni 2.concepte 3.principii specifice domeniului activitatii motrice Pedagogia-este stiinta care se ocupa cu metodele de educatie si de instruire a oamenilor. Ea are un character general, are principii si metode proprii aplicabile in procesul instructive-educativ specific oricarui domeniu care presupune stabilirea unei relatii de predare-receptie. Didactica este o parte a pedagogiei care se ocupa cu principiile si metodele predarii materiilor de invatamant si cu organizarea invatamantului. Metodica este parte a didacticii generale care studiaza principiile,metodele si formele de predare adaptate specificului fiecarui obiect de invatamant, detaliind pasii de urmat. Este asociata cu tehnologia de predare si se refera cu prioritate la partea de instruire din cadrul procesului instructiv0 educativ. Kineziologia-disciplina stiintifica: -are domeniu propriu de cercetare-miscare umana cu: obiectivele, sarcinile, finalitatile, are metode de cercetare proprii, are principia,reguli,cerinte si norme; dispune de un ansamblu de cunostiinte stiintifice pe baza carora emite noi ipoteze de lucru. Tipuri de activitate motrica:

-educatie fizica -triada: sport, antrenament sportiv, competitie -educatia (instructia fizica profesionala) -activitatile de timp liber -educatia fizica a persoanelor in situatii biologice special -ed.fizica a persoanelor cu deficiente fizice/kinetoterapie Forme organizatorice si de practicare: -lectia de ed fizica -lectia de antrenament -sedintele de recuperare si de refacere -minutul de ed.fizica -gimnastica de inviorare -jocul, sportul si turismul -activitatile de out-door, de timp liber

CURS2 Motricitatea umana

Generalitati Argumente ce sustin superioritatea activitatii motrice umane in fata celei animale. Activitatea este: constienta, voluntara, motivate, determinata de complex. CORELATII: Activitatea motrica este corelata cu: 1. Particularitatile date de ereditate 2. Dezvoltare somatic si functional 3.Capacitati energetic 4.Motivatie 5.Atitudini 6.Constiinta Forme de manifestare motrica 1. Actul motric sau gestul motric defineste in general o actiune simpla posibil a fi efectuata instinctive, dar de cele mai multe ori voluntary si constient si care constituie punct de plecare ptr miscari mai complexe. 2. Actiunea motrica= o inlantuire de acte motrice, este indreptata spre un anumit scop si are o motivatie rationala si un character constient si voluntar. Actul motric si actiunea motrica sunt manifestari care se desfasoara fiecare in timp intr-o anumita frecventa a acestuia si intr-un spatiu bine limitat si determinat. Ex:mersul 3. Activitatea motrica este un ansamblu de acte si actiuni motrice efectuate constient si sistematic si orientate in scopul obtinerii unui anumit rezultat. Activitatile motrice se deruleaza in timp, in secvente separate, chiar daca se desfasoara in acelasi spatiu sau incep intr un spatiu si continua in spatii diferite. Ex:handball Mecanisme fiziologice si psihice

SNC reprezinta masa de comanda care dirijeaza intreaga activitate a organismului, contribuind la incadrarea fiintei umane in mediul biologic si social. In fiecare moment creierul primeste un volum impresionant de informatii din exteriorul si interiorul organismului, pe care le prelucreaza de o maniera avantajoasa pt acesta, ca un adevarat computer. Ex: durerea Rolul SNC: -elaborarea deprinderilor motrice specifice diferitelor activitati -perfectionarea -consolidarea Functii specializate de: -receptionere -transmitere asigurand perfectionarea treptata a actelor motrice -codificare -decodificare -inductie -inhibitie

SNC asigura substratul functiilor psihice complexe: -sfera cunoasterii (orientarea, gandirea, atentia, invatarea) -sfera afectiva (emotiile, sentimentele, pasiunile) -sfera volitional-comportamentala ( hotararile, deciziile, caracterul, comportamentul) Schema generala de functionare a organismului uman (primul sistem de semnalizare) pt efectuarea actelor motrice, cuprinde urmatoarele repere: - Receptori (vizuali, acustici, de echilibru sau proprioreceptori, tactili etc) care culeg informatia externa sau interna => - Cai aferente sau senzitive care transmit informatia culeasa de catre receptori spre centrii nervosi=> - Centrii nervosi care prelucreaza informatia (o decodifica) si elaboreaza raspunsuri=> - Cai eferente sau motorii care transmit raspunsul prelucrat in centrii nervosi spre organele efectuare(muschi)=> - Organe efectuare Al doilea sistem de semnalizare constituit de limbaj si gandire - Au conexiuni stranse si sunt proprii numai omului - Constituie o modalitate de cunoastere abstracta, nemijlocita si generala a mediului inconjurator Motricitatea in ontogeneza Def: Ontogeneza reprezinta dezvoltarea individuala a organismelor (vegetale si animale) cu toate fazele si transformarile de la faza de embrion si pana la moarte. De la nastere pana la varsta de un an, evolutia motrica a copilului este puternic influentata de urmatoarele aspecte: -cunoasterea mediului inconjurator cu multitudinea de lumini, obiecte, voci, chipuri=>o avalansa de informatii care solicita reactii de cunoastere si adaptare -viata copilului la aceasta varsta este dominata de somn 18-20de ore/zi

-tractusurile nervoase nemielinizate favorizeaza iradierea puternica a influxului nervos care are drept urmare o perceptie 0-3 luni -miscari dezordonate ale membrelor -copilul reuseste sa-si ridice singur capul 3-6 luni -miscari de trunchi, tendinte de rulare stanga-dreapta -sta in sezut, tine unele obiecte 6-9 luni -miscari de trunchi, aplecari, rasuciri in vederea apucarii unor obiecte -incearca sa ridice picioarele 9-12 luni -sta in picioare, copilul normal putand merge singur 1-3 ani-varsta prescolara mica -achizitii motrice importante:jocul, alergarea 3-6/7 ani 1. activitati statice (pozitii stand cu mainile la piept, la spate, la ceafa) 2. activitati dinamice-sarituri, prinderea, aruncarea obiectelor, rostogolirea, rularea etc In aceasta perioada=>bazele deprinderilor motrice de baza si utilitar-aplicative prin cea mai importanta activitate pe care o are de realizat copiluljocul. Intr-o pregatire specializata (inot, schi) aria motrica se poate largi considerabil. 7-10 ani-prima perioada scolara -activitatea de baza ramane jocul, creste capacitatea de joc, se imbunatatesc calitatile motrice -creste volumul muschilor totusi copilul este fragil si oboseste repede -cresc capacitatile de efort 10-14 ani-gimnaziul -perioada prepubertara -orele de educatie fizica se fac cu profi specializati, nu isi dau seama de riscuri -copilul alearga la vale, sare obstacole, coboara in fuga cate 3-4 trepte, se catara in copaci. -activitatile motrice incep sa se separe pe sexe -selectia pt majoritate a disciplinelor sportive 14-18 ani- liceul -potential crescut de motricitate, dar din pacate sunt manifestari motrice mai slabe decat in perioada precedenta -motrivatia si atitudinea fata de activitatea motrica este puternic influentata de trasaturile de personalitate ale tanarului -se dezvolta foarte bine forta si viteza 18-65 ani -intre 18-40 de ani potentialul maxim motric Etapa este caracterizata de incheierea proceselor de crestere si dezvoltare, de stabilizare psihica, de capacitati crescute de efort, de calitati motrice relevante Varsta senescentei>65 de ani -deprinderile motrice diminueaza pana la uitare -atitudinea psihica contribuie definitoriu la valoarea activitatii motrice.

CURS 3 Activitatea motrica-elemente de continut Generalitati Priceperea motrica Deprinderea motrica Elementele de continut ale procesului de instruire motrica -priceperi motrice- se executa in spatiu si timp, echilibru, precizie, coordonare, rezistenta. -deprinderi PRICEPEREA MOTRICA conform DEX 1975=> indemanare, abilitate, iscusinta. Aceasta se identifica cu indemanarea in miscari, cu abilitati in miscari,iscusinta in miscari. Reprezinta o manifestare realizata voluntar si constient pe baza unor: cunostiinte anterioare, deprinderi formate anterior, calitati motrice (VIRF-viteza, indemanare, rezistenta, forta), precum si aptitudinea de a adapta si restructura miscari invatate anterior Priceperea motrica se manifesta in conditii relativ noi, in situatii: problematice, necunoscute sau putin cunoscute anterior ----neexersate sau putin exersate in prealabil. In functie de complexitatea activitatii motrice ce urmeaza a fi realizata si de nr. de acte motrice ce o compun se poate afirma ca P.M. reprezinta etapa initiala de invatare. P.M. necesita participare permanenta a rationalului, corectari si ajustari ale miscari prin autocontrolul constient al acestora. Mecanismul psiho-fiziologic prin care se realizeaza priceperile motrice implica primul si al 2-lea sistem de semnalizare. Etapele de realizare a priceperii motrice cuprind: -o prima faza de informare: directa-pe baza primului sistem de semnalizare (vazut,pipait,auz) Indirecta-al 2-lea sistem de semnalizare (cuvantul, explicatia, relatarea) -urmatoarea faza de analiza mentala cu evaluari, asocieri de elemente, conturarea unui plan de actiune si luarea unei decizii -faza a 3-a miscarea propriu-zisa. Faza presupune realizarea concreta a activitatii prin incercarea practica, intervin: organele efectoare precum si cele care supravegheaza corectitudinea miscarilor. Daca prima incercare nu este reusita, primele restructurari se fac pe plan mental, se realizeaza noi asocieri, analize si evaluari, se elaboreaza o alta strategie de lucru si incercarea se reia. Priceperea motrica este dependenta direct de experienta anterioara a subiectului 1. Cunostiinte -abstractizari si generalizari -analize si sinteze, pe baza carora se fac rationamente ce permit orientarea spre scop a actelor motrice Acestea pot fi acumulate anterior si mobilizate din stocurile memoriei sau pot fi furnizate pe loc prin diverse modalitati de informare. 2. Imaginile stocate in memorie - potograme- imagini vii care au fost receptionate sau traite anterior (zestre motrica virtuala) 3. Priceperile anterioare -un lucru deja facut punct de reper pentru efectuarea -o cale deja parcursa, fara a avea insa secvente automatizate priceperii noi 4. Deprinderi motrice anterioare -o lectie deja invatata, automatizata, secventa care se realizeaza fara controlul absolut sau cu un control minim din partea scoartei cerebrale 5. Simturi speciale -sensibilitati peste registrul normal al diverselor organe de simt

-intuitie -anticipatie -previziune Ex.volei 6. Capacitati de coordonare (indemanare) -capacitatile de apreciere si reglare a parametrilor dinamici, de spatiu, de timp -simtul echilibrului (static si dinamic) -capacitatea de orientare in spatiu -coordonarea miscarilor-la handbal Deprinderea motrica -reprezinta o actiune motrica mai mult sau mai putin complexa, invatata pe baza unei indelungi exersari, executata cursiv pe baza unui stereotip dinamic. Ex:mers Mecanismul psiho-fiziologic prin care se realizeaza deprinderea motrica -receptia semnalelor din exteriorul si/sau interiorul organismului -conducerea aferenta (spre centru) a semnalelor receptionate -prelucrarea informatiei (decodificare, analiza, asociere, codificare si elaborarea raspunsurilor -transmiterea eferenta (spre organele efectoare) a raspunsului elaborat -executia miscarii sau miscarilor conform programului elaborat de scoarta (centru) -controlul miscarii si efectuarea eventualelor corectari (feedback) Formarea deprinderilor motrice, etape de realizare ETAPA 1- Formarea reprezentarii (imaginea complexa) pe baza informatiilor primite si a celor avute anterior. Ex. Exemplificarea de catre profesorul de sport a miscarii ETAPA 2- Etapa miscarilor grosiere este o etapa de executie cu: 1. prime incercari mai mult sau mai putin reusite 2. cu o serie de miscari inutile 3. cu incordari excesive 4. cu amplitudine redusa si ritmuri neadecvate Ex. Aruncarea la poarta de handbal ETAPA 3: Etapa miscarilor fluente este tot o etapa de executie in care, pe baza repetariilor in conditii standard (identice), miscarea fluenta se realizeaza corect, precis, amplu si cu coeficient de ritm, viteza, forta adecvata. Deprinderea se fixeaza si se consolideaza ETAPA 4: Perfectionare si suprainvatare cu obligatia exersarii si repetarii miscarilor in conditii variabile. Se asociaza:deprinderi motrice (acte motrice, invatate, fixate, consolidate) cu priceperi motrice (construite ad-hoc, rationamente cunostiinte si a experientei motrice anterioare) realizandu-se, de fapt, trecerea spre achizitia unor priceperi noi, mai complexe. Caracteristici ale deprinderilor motrice: 1. Sunt miscari voluntare executate rational si constient 2. Se realizeaza cu economie de efort datorita gradului apreciabil de automatizare 3. Constituie: structuri motrice simple cand inglobeaza un nr. relativ mic de acte motrice, structuri motrice complexe cand inglobeaza un nr mare de acte motrice, si legaturi diferite intre acestea. 4. Pot fi componente ale altor deprinderi motrice mai complexe. 5.Pot fi componente ale unor priceperi motrice mai complexe. 6. Pot avea un caracter general deprinderi motrice de baza (mers, alergare, prindere, saritura) si utilitar-aplicative (tarare, catarare, excaladare). 7. Pot avea un caracter specific- deprinderi tehnice si tactice.

8. Fara reactualizare se pot sterge. Factori limitativi in formarea deprinderilor 1.atitudini individuale 2. capacitate de autoapreciere 3.conditii ambientale 4.calitatea procesului instructiv-educativ 5. conditiile de lucru 6. aptitudinile individuale

CURS 4 Activitatea motrica-elemente de continut. Calitatile motrice. Capacitatea motrica se dezvolta, nu se invata! Calitatile motrice sunt insusiri naturale ale omului cu care acesta e inzestrat de la nastere si care se manifesta in efectuarea actelor motrice. Ele difera de la individ la individ. Calitatile motrice de baza educabile si ameliorabile in procesul de antrenament -secundare Calitatile motrice de baza: viteza, forta, rezistenta, indemanarea (VIRF) Calitatile motrice secundare: mobilitatea, supletea, echilibrul static si dinamic (indemanarea), simturi. Calitati motrice in sine nu exista decat ca si concept teoretic. In practica acestea se manifesta numai ca indici ai actelor si actiunii motrice si sunt inglobate de acestea. Calitatile motrice nu exista in afara actelor si actiunilor motrice si invers. Calitatile motrice pot fi conditionale si coordinative. Cele conditionale se bazeaza pe eficienta metabolica a muschilor si a aparatelor si sistemelor organismului uman. Acestea sunt: viteza, forta, rezistenta, mobilitatea si supletea. Cele 5 calitati sunt conditionale de calitatea sistemului muscular si osteoarticular, cardiovascular si respirator si de starea generala a organismului. Factorii limitativi in manifestarile motrice sunt determinate de : -cantitati limitate de substante energetice (acid ATP, CP, glicogen), depozitate in muschi, ficat etc -de mecanismele care declanseaza si regleaza reactiile energetice: enzime, saruri minerale, viteze de prelucrare la nivelul celulei, starea generala a organismului. Calitatile coordinative sunt determinate de: 1. SNC 2. de calitatile organelor de simt 3. de capacitatea de receptie a analizatorilor (vizual, auditiv, tactil, kinestezic etc) 4. de capacitatile de prelucrare a acestor informatii de catre SNC. VITEZA -repr calitatea motrica de baza, capacitatea organismului de a efectua acte si actiuni motrice cu maximum de repeziciune in raport cu factorii de timp si spatiu Factori limitativi- conditionarea genetica sau ereditara.