Sunteți pe pagina 1din 100

UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA din CONSTANA FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE

PSIHOLOGIA PERSONALITII
Note de cur

Titu!"r di ci#!in$% !ect& uni'& dr& G(iur e! REGEP

CONSTANA% )*+,

CUPRINS
1

Cur +& PERSONALITATEA% ACCEPIUNI I DEFINIII 1.1. Personalitatea, concept necesar 1.2. Accepiunile conceptului de personalitate 1.3. Precizri terminologice 1.4. Definirea personalitii a. Definiii prin efectul e tern !. Definiii prin structura intern
c. Definiii poziti"iste

Cur )& A-ORDRI SI .ODELE ALE 2.1. A!ordarea !iopsi#ologic 2.2. A!ordarea psi#analitic A. $eoria psi#ose ual %&igmund 'reud, 1()* + 1,3,.. Psi#ologia analitic %/arl 0usta" 1ung, 1(2) + 1,*1-

PERSONALITII

/. Psi#ologia indi"idual %Alfred Adler2.3. A!ordarea dispozitional A. $eoria tipurilor %analiza factorial a personalitii.. $eoria trsturilor de personalitate 2.4. A!ordarea !e#a"iorist A. $eoria condiionrii operante %.. '. &3inner 1,44 + 1,,4.. $eoria 5n"rii %Al!ert .andura n. 1,2)2.). A!ordarea cogniti"ist 2.*. A!ordarea umanist 2.2. A!ordarea structural+sistemic Cur ,& PERSONALITATEA% /NNSCUT SAU DO-0NDIT 1 3.1. /omponenta ereditar 3.2. 'actorul social 3.3. 6atur 7i cultur Cur 2& TRASATURILE DE PERSONALITATE I .ETODELE PSIHO.ETRICE 4.1.De la comportament la trsturile de personalitate 4.2. 8etodele psi#ometrice de identificare a dimensiunilor personalitii Cur 3& TE.PERA.ENTUL - LATURA DINA.ICO4ENERGETIC A

PERSONALITII
).1. $emperamentul 9 definiie 7i descriere ).2. $ipologii temperamentale a. $ipologii antice 7i medie"ale !. $ipologii constituionale c. $ipologii psi#ologice d. $ipologiile psi#osociologice e. $ipologii psi#ofiziologice Cur 5& INTELIGENA - LATURA RE6OLUTIV4PRODUCTIV A PERSONALITII *.1. :nteligenta 9 definire 7i specific *.2. 8odele e plicati"+interpretati"e ale inteligenei
2

a. 8odelul psi#ometric

!. 8odelul factorial c. 8odelul genetic d. 8odelul psi#ocogniti"ist e. 8odelul neuropsi#ologic f. 8odelul ecologic g. 8odelul triar#ic *.3. ;aporturile dintre inteligen 7i personalitate Cur 7& INTELIGENTA E.OIONAL 2.1. Definirea 7i caracterizarea inteligenei emoionale %:<2.1. <mpatia ca trstur a inteligenei emoionale Cur 8& CREATIVITATEA - LATURA TRANSFOR.ATIV 9
CONSTRUCTIV A PERSONALITII

8.1. Definirea creati"itii (.2./reati"itatea ca produs (.3. /reati"itatea ca proces (.4./reati"itatea ca potenialitate general uman (.). /reati"itatea ca dimensiune comple a personalitii (.*. 'actorii creati"itii (.2. ;elaia dintre creati"itate 7i inteligen Cur :& CARACTERUL - LATURA RELAIONAL 4 VALORIC SI DE AUTOREGLA; A PERSONALITII ,.1.Accepiunile noiunii de caracter ,.2.$rsturi 7i atitudini + elemente structurale ale caracterului ,.3.8odele e plicati"+interpretati"e ale caracterului= 8odelul !alanei caracteriale Cur +*& STRUCTURA I DEZVOLTAREA PERSONALITII /N

CONTE<T SOCIO4PSIHOLOGIC
14.1.;elaia dintre temperament 7i caracter 14.2.;elaia dintre aptitudini 7i caracter 14.3.;elaia dintre temperament 7i "#titudini 14.4.De"enirea personalitii 14.).$ipuri de personalitate Cur ++& EUL% NUCLEU AL PERSONALITII 11.1.<ul 7i natura sa psi#ic 11.2.<ul 7i con7tiina 11.3.<ul 7i personalitatea 11.4.<ul 7i tipurile de <uri 7i de personalitate Cur +)& PERSONALITATE I STRES 12.1.De=inire" tre u!ui 12.2.Stre u! >i en i?i!it"te" =i@io!oAic$ 12.3.Personalitatea 7i longe"itatea Cur +,& NOIUNI DE PATOLOGIA PERSONALITII 13.1.Personalitatea anormal. /lasificri 7i descrieri ale tul!urrilor de
#er on"!it"te
3

A. 0rupa celor !izar > e centrice .. 0rupa celor dramatic > emoionale /. 0rupa celor an ios > temtoare Cur +2& PERSONALITATE SI PERFOR.ANT 14.1. $eorii personologice psi#o!iologice >i coAniti'e Bn eC#!ic"re"
#er=orD"nEei +2&)& Teori" tr$ $turi!or de #er on"!it"te Bn #redicEi" #er=orD"nEei

14.2. a.Orient"re" enerAiei # i(ice 14.2. !. .$ uri "!e "nCiet$Eii #entru #er=orD"nE$ 14.3. Inte!iAenE"% cre"ti'it"te" >i ni'e!uri!e de #er=orD"nt$

Cur +& PERSONALITATEA% ACCEPIUNI I DEFINIII


1.).

FPer on"!it"te"% conce#t nece "r


4

Psihologia personalitii + ca ramur special a psi#ologiei 7i ca domeniu distinct de cercetare 7i cunoa7tere + s+a prefigurat a!ia dupa 1,24.
&ocietatea a a"ut?are ne"oie de un concept care s descrie totalitate trsturilor care fac posi!il recunoaterea unui indi"id de+a lungul timpului i al multitudinii de situa ii 5n care se manifest omul. Practica a demonstrat c, indiferent de conte t i "@rst, tre!uie s rm@nem recognosci!ili % i noi c#iar facem lucrul acesta-.

Personalitatea descrie omul "iu, concret, empiric, deci omul a7a cum este el resimit 5n afara noastr sau 5n fiina noastr. A7adar personalitatea nu descrie omul a!stract, aflat 5n 5nc#ipuirea noastr, ori omul idealizat + fiin genericA, ci omul a7a cum e ist 7i se manifest el 5n "iaa curent, cotidian %nu fiina modal-. Bn calitate de concept, dup cum e prima ;. 8eili,
7i prin urmare, cel mai comple al psi#oloAieiG& personalitatea este o!iectul ultim

Bn lim!aCul cotidian e ist sute si c#iar mii de cu"inte care s descrie personalitatea. Bn anii 34, 0ordon Allport gsise 5n Curul a 1(.444 de cu"inte utiliza!ile 5n lim!a englez pentru caracterizarea personalitii. Acela7i autor su!linia e istena, 5nc din antic#itate, a preocuprilor asupra personalitii 7i 5l meniona la acest capitol pe .oet#ius %sec.D:- care nota= persona est substantia individua rationalis naturae"1. Bncep@nd din 1,32, urmare a reu7itelor lui 0ordon Allport, psi#ologia personalitii se constituie 5ntr+un domeniu particular al psi#ologiei. Bn prezent e ist c@te"a paradigme care a!ordeaz personalitatea din di"erse perspecti"e %complementare-. Astfel psi#ologia personalitii de"ine cadru de referin pentru e plicarea tuturor celorlaltor noiuni din psi#ologie. <timologic, termenul de personalitate deri" din latinescul persona, care 5nseamn masc de personaC a actorului, din care s+a format cu"@ntul persoanaA 2 Bn aceast accepiune, personalitatea poate fi pri"it ca parte a self-ului public.

1.*.

Acce#Eiuni!e conce#tu!ui de #er on"!it"te

1 2

Persoana este o su!stan special de natur raional %trad. noastr.enito, 2443, p. )( )

Dintr+o perspecti" foarte larg, putem defini personalitatea drept realitatea comple 7i dinamic a fiecruia dintre noi. Din multitudinea
accepiunilor noiunii de personalitate, 8.Elate %244,- selecteaz trei dintre ele, considerate ca fiind eseniale 7i complementare, una 5n raport cu cealalt= accepiunea antropologic, accepiunea psihologic, accepiunea axiologic.

Din perspecti"a celor trei accepiuni, personalitatea uman apare ca=


+ + +

entitate bio-psiho-sociocultural, ca 5ntreg, ca unitateF posesor i realizator al funciilor episte ice, prag atice i axiologice , omul
este o fiin care cunoa7te, acioneaz 7i "alorizeaz, transform@nd astfel lumea 7i pe sineF

produs i productor de ! pre"urri, omul nu doar asimileaz, ci 7i creeaz, diriCeaz


7i modific mediile, am!ianele 7i situaiile sociale.

1.2.

Preci@$ri terDino!oAice

Bn e istena lui pe pm@nt, su!iectului uman se prezint ipostaze distincte, astfel 5nc@t este util s definim
conceptele de individ, individualitate, persoan, personalitate, persona" care nu sunt sinonimi, pentru c 5n lim!a rom@n nu e ist sinonime perfecte. Astfel=

A& Indi'id <ste unitatea !iologic ce se afirm at@t 5n interdependena

funciilor 7i organelor 5ntre ele, c@t 7i 5n relaiile organismului cu mediul su. #ndivid desemneaz e emplarul singular + insul
+ dintr+o specie de fiine %uman, animal, "egetal, etc.-, care nu poate fi di"izat fr a+7i pierde specificul. <ste 5n 5ntregime determinat !iologic 7i nu cuprinde note de difereniere calitati", fiind o noiune aplica!il tuturor organismelor "ii %indiferent de "@rst 7i de ni"elul de dez"oltare-.

-& Indi'idu"!it"te" este ipostaza la care aCunge indi"idul printr+un proces de difereniere 7i
di"ersificare a organizrii structural 9 funcionale, o!in@nd o organizare specific, diferenial, irepeta!il 7i ireducti!il. Bnsu7irile !iologice se specializeaz, ierar#izeaz, integreaz, cpt@nd astfel unele note distincti"e, originale.

#ndividualitatea reprezint e presia indi"idului difereniat 5n plan !iologic 7i psi#ologic, total specific omului, 5n ea omul particulariz@ndu+se 7i do!@ndindu+7i specificitatea.3
<lementul central al oricrei indi"idualiti 5l reprezint personalitatea.

C& Per o"n$ este acea entitate psiho-social, la ni"elul creia se realizeaz

interaciunea dintre indi"idual 7i social.


/a structur interioar, individualitatea + eul propriu + nu se identific cu personalitatea care cuprinde 5ntreaga interaciune a indi"idului cu mediul 7i prin urmare 7i relaiile interiorului su cu e teriorul, actuale ca 7i cele poteniale + practic 5ntreaga sa de"enire.
3

<a este deter inat socio-cultural %statut, etnie, religie etc.- constituindu+se doar prin interaciunea omului cu mediul socio+cultural.
Bn timp ce indi"idualitatea "izeaz caracteristicile care difereniaz un indi"id de altul, persoana nu poate fi 5neleas dec@t 5n relaie, atri!utele ei specifice fiind date de interaciunea cu mediul social.

Persoana este corespondentul 5n plan social al indi"idului din plan !iologic.


Persoana este indi"idul luat 5n accepiunea sa psi#ologic, deci cu "iaa sa psi#ic constituit, superioar 7i con7tient. 6oiunea de persoan este aplica!il doar omului, dar nu 5n general, ci doar celui dez"oltat din punct de "edere psi#ic4.

D& Per on"!it"te desemneaz 5n accepiunea curent persoana

axi al

valorizat social %persoana plus o not de "aloare-, ceea ce implic dou condiii=
1. mai 5nt@i a fi recunoscut ca "aloare, ca o indi"idualitate ce contri!uie

semnificati" la "iaa social 7i,


2. a a"ea con7tiina acestui coninut "aloros %se refer la fiina uman care

do!@nde7te personalitatea-. Personalitatea reprezint modul de a fi al persoanei, orice persoan a"@nd personalitatea sa. Dac la ni"elul persoanei, comportamentul este un rezultat al refle iei, al alegerii 7i deciziei, personalitatea const?rezult dintr+un stil comportamental. Bn sens strict psi#ologic?tiinific, personalitatea este o construcie teoretic $abstract%
al persoanei. <a reprezint odul specific de organizare a trsturilor i !nsuirilor psihofizice i psihosociale ale persoanei. <ste o sintez $unitate% bio-psiho-socio-cultural-istoric ce contri!uie la adaptarea original a indi"idului la condiiile mediului natural 7i mai ales social. ela!orat de psi#ologie 5n scopul 5nelegerii 7i e plicrii modalitii de fiinare 7i funcionare

E& Per on"H reprezint e teriorizarea persoanei prin comportament.

Acest concept are dou accepiuni str@ns legate 5ntre ele=


1. manifestare

5n

afar,

5n

comportament

persoanei

7i

personalitiiF
4

Astfel, copilul mic este doar un candidat la do!@ndirea persoanei, iar 5n cazurile patologice c@nd psi#icul adultului se destructureaz, rm@ne doar atri!utul de indi"idF de asemenea, semnificaia peiorati" de indi"idA e prim intenia de a su!linia degradarea social 7i moral a persoanei de"enit simpl fiin !iologic. 2

2. pe de alt parte, personaCul ca persoan !n rol", omul interpretat

ca un rol social %fiecare om poate Cuca mai multe roluri 5nseamn c el se manifest prin mai multe personaCe-. Bn lim!aCul comun, "oca!ula personalitate este foarte frec"ent folosit, oamenii 5neleg@nd prin acesta indi"idul de e cepie, creator 5n domeniul 7tiinei, te#nicii sau artei. Bn lim!aC psi#ologic 5ns personalitatea este o calitate, pe care o poate do!@ndi "irtual orice indi"id 5ntr+o etap a dez"oltrii sale 7i anume 5n perioada adolescenei a"ansate + 5ntrunind anumite atri!ute caracteristiceA).
1.(.

De=inire" #er on"!it$Eii

$ermenul de personalitate este utilizat cu nuane semantice diferite 5n filosofie, etic, sociologie, pedagogie, accepiunea cea mai larg oferind+i+o, 5ns psi#ologia, domeniu 5n care s+au in"entariat peste 144 de definii*. &u!liniind c toat lumea 7tie ce este personalitatea dar nimeni nu poate s o descrie, 0. Allport %1,,1- clasific definiiile personalitii, dup criteriu! conEinutu!ui% 5n trei grupe= definiii prin efect extern %!iosociale-, definiii prin structur intern %care deplaseaz centrul de g@ndire spre interioritatea indi"idului- 7i definiii pozitiviste %formale, care au aprut ca reacie 5mpotri"a celor structuraliste-= a. De=iniEii #rin e=ectu! eCtern
potri"it crora personalitatea este suma total a efectului produs de un indi"id asupra societiiF deprinderi sau aciuni care influeneaz cu succes ali oameniF rspunsuri date de alii, unui indi"id considerat ca stimulF ce cred alii despre tineA %p. 3)-. /ei care definesc personalitatea din aceast perspecti" se apropie foarte mult de accepiunea sociologic a acesteia, ca deintoare a unui set de rol+statusuri. < .= P. 0raG susine c personalitatea este stilul general al persoanei de interaciune cu lumea, 5n special cu ali oameniA sau &mit#, 6olen+Hoe3sema, 'redric3son 7i Ioftus %244)- + personalitatea cuprinde o serie de pattern+uri distincte 7i caracteristice de g@ndire, emoii 7i comportamente care alctuiesc stilul personal al unui indi"id de a interaciona cu mediul fizic 7i social. Dar definiiile 5n funcie de efectele e terne confund personalitatea cu reputaiaF 7i cine"a poate a"ea mai multe reputaiiA %Allport, p. 3*-. J asemenea definire a personalitii o gsim la P. 0raG %apud Elate, 2444, p. 244- care su!liniaz c aceast este stilul general al persoanei de interaciune cu lumea, 5n special cu ali oameniA. !. De=iniEii #rin tructur" intern$ - pri"esc personalitatea ca o entitate o!iecti", care are propria sa istorie 7i propria sa e isten. K. &tern amintit de Allport "or!e7te despre personalitate ca unitate
) *

ultifor dina ic, nimeni 5ns nu

;adu, 2442, p. 1, 8c/lelland, apud &icionar de Psihologie social, 1,(1 (

do!@nde7te o unitate perfect ci tinde doar spre acest scop %e . P. 1anet-. &unt definiii de tip omni!usA sau sac de c@rpeA care introduc 5n coninutul personalitii o multitudine de elemente, de la dorine 7i impulsuri, p@n la tendine do!@ndite prin 5n"are 7i e perien. Ln e emplu menionat de Allport este 8. Prince dup care personalitatea este suma total a tuturor dispoziiilor, impulsurilor, tendinelor, dorinelor 7i instinctelor !iologice ale indi"idului, precum 7i a celor do!@ndite prin e perienA. .Grne, 5n 1,**, define7te personalitatea ca o co binaie a tuturor di ensiunilor, relativ durabile i diferenelor individuale care pot fi surate F la ;. Iinton %1,*(- personalitatea de"ine agregat organizat de procese i stri psihologice aparin'nd individului.

Definiia formulat de 0. Allport 5n 1,32, de"enit cele!r, este tot !n ter eni de structur intern= #er on"!it"te" e te orA"ni@"re" din"Dic$ Bn c"dru! indi'idu!ui " "ce!or i teDe # i(o4=i@ice c"re deterDin$ AIndire" >i coD#ort"Dentu! $u c"r"cteri ticA %1,(1, p. 44-.
/onceptele din aceast definiie sunt urmtoarele=

- organizare dina ic rele" faptul c personalitatea este 5n continu sc#im!are, ea de"ine mereu, pstr@ndu+7i totu7i identitate2. $ermenul de organizare implic 5ns 7i procesul in"ers, cel de dezorganizare, prezent mai ales la pesoanele anormaleF + sistem psiho-fizic este o e presie care ne aminte7te c personalitatea nu este nici e clusi" mental, nici e clusi" ner"oasA(.
+ deter in e prim faptul c personalitatea este ce"a 7i face ce"aAF

g'ndire i co porta ent constituie o etic#et pentru a desemna tot ceea ce poate un indi"id s facA , pentru a se adapta mediuF comportamentul 7i g@ndirea 5nlesnesc at@t supra"ieuirea c@t 7i cre7tereaAF

- caracteristic e prim faptul c g@ndirea 7i comportamentul sunt unice, indi"iduale, specifice persoanei. c. De=iniEii #o@iti'i te care accentueaz asupra a ceea ce putem cunoa7te despre personalitate, Aadic operaiile noastreA. J definiie tipic a dat 5n acest sens D. 8c/lelland 1,)114
Apersonalitatea este conceptualizarea cea mai adec"at a comportamentului unei persoane 5n M toate detaliile sale, pe care omul de 7tiin o poate da la un moment datA.

Bn prezent, e ist 5nc o preocupare "ie de a cerceta definitoriu personalitatea omului. Definiiile actuale 57i propun s o descrie at@t 5n sens restrictiv c@t 7i 5n sens larg.
2

Aceast idee a fost preluat de Allport de la filozoful grec Heraclit, care spunea c nimic nu este ci totul de"ineF sau nu te poi spla de doua ori 5n apele aceluia7i r@u %apud Hergen#a#n 7i Jlson, 1,,,-. ( Allport, 1,(1, p. 44 , 6oi am spune mai precis= conduit. 14 apud 0olu, 2442, p. *)2 ,

A. IieurG 5n 1,,4 o!ser" c personalitatea poate fi definit 5n sens restrictiv


descriind doar aspecte afecti"e 7i sociale, adic temperamentul 7i caracterul, 5n ideea c indi"izii au o manier destul de sta!il de a se comporta 5n situaii sociale. J asemenea definire a personalitii 5nt@lnim la o serie de psi#ologi 5ntre care= 6. &ilamG care apreciaz c aceasta este constituit din caracteristici noncogniti"e, centr@ndu+se mai ales pe cele emoti"e 7i nonemoti"e, pe structuri semnificati"e ale comportamentului 7i pe acti"itile "oinei. Bn sens larg personalitatea se refer la ansam!lul tuturor caracteristicilor indi"idului, 5ncep@nd de la cele senzorio+motrice, cogniti"e, aptitudini sau interese, emoti"e, aptitudini speciale pan la "alorile care depind de societate %IieurG, 1,,4-. Bn aceast accepiune, personalitatea apare ca un compozit de factori genetici, culturali+situaionali, de 5n"are, sc#im!ri personale, mecanisme incon7tiente, procese cogniti"e 7i trsturi %Hergen#a#n 7i Jlson, 1,,,-. Astfel conceptul de personalitate descrie pe de o parte ce au oamenii 5n comun, cu ce ec#ipament "in pe lume, iar pe de alt parte ceea ce 5i difereniaz ca urmare a influenelor socio+culturale.

Prin urmare personalitatea din aceast perspecti", apare ca indi"id uman pri"it su! aspectul dez"oltrii sale depline 7i unitare a 5nsu7irilor sale spirituale 7i al unitii rolurilor sociale. Pentru a reduce 5ntr+o oarecare msur di"ersitatea definiiilor, 1. .ermudez 1,(*11
sugereaz urmtoarea grupare= 1. De=iniEii "diti'e "u mnibus 5n care personalitatea este "zut ca sum a tuturor caracteristicilor pe care le posed un indi"id 7i care 5l definesc. < emplificatoare este definiia dat de A. ;o7ea, personalitatea este o 5m!inare unitar non+repetiti" a 5nsu7irilor psi#ologice care caracterizeaz mai pregnant 7i cu un mai mare grad de sta!ilitate omul concret 7i modalitile sale de conduitA . Aceste 5nsu7iri ale personalitii sunt aptitudinile, temperamentul 7i caracterul.
12

(.

De=iniEii inteAr"ti'e "u con=iAur"Eioni te pun accentul pe caracterul organizat 7i structurat, dinamic 7i e"oluti" al

personalitii= personalitatea este un sistem #ipercomple , cu autoorganizare, teleonomic, determinat !iologic 7i socio+ cultural, cu o dinamic specific, indi"idualizatA %0olu, 1,22-F structur comple implic@nd un ansam!lu de su!structuri 7i funcion@nd sistemicA %/reu, 1,(2-. Personalitatea este "zut ca un sistem desc#is ctre mediul socio+ istoric, considerat a fi un macrosistem.

3. De=iniEii ier"r(ice 5n care accentul cade pe caracterul structural 7i de ordonare, conferind fiecrui element o
semnificaie particular= Aindi"idualitatea uman, considerat sau interpretat 5n unitatea structurat 7i ierar#izat a trsturilor 7i manifestrilor psi#ocomportamentale, manifestri su!ordonate o!inerii unui anumit efect adaptati", 5n conte tul 5mpreCurrilor 7i situaiilor de "iaA %Popescu+6e"eanu, 1,(2-.

4. De=iniEii Bn terDeni de "d"#t"re rele" faptul c personalitatea este un ansam!lu

organizat 7i integrat de caracteristici indi"iduale care determin adaptarea la mediu. J


asemenea definiie ofer 7i <Gsenc3 %1,)3-, care su!liniaz c personalitatea este organizarea mai mult sau mai puin dura!il a caracterului, temperamentului, inteligenei 7i fizicului unei persoane, aceast organizare determin adaptarea sa unic la mediu. Bn domeniul psi#ologiei dez"oltrii, pentru 1. &antroc3 %2442- personalitatea se refer la g@ndurile distincte, emoii 7i comportamente specifice ce caracterizeaz cile de adaptare a indi"idului la mediul suA.
11 12

apud .enito, 2443 ;o7ea, 1,2*, p. 4** 14

). De=iniEii c"re u?!ini"@$ c"r"cteru! di tinct "! #er o"nei , identific@nd personalitatea cu ceea ce are ea esenial, distinct, constituind !aza sta!ilirii diferenelor dintre indi"izi= Adisponi!iliti generale 7i caracteristici pe care le e prim o persoan 7i care contureaz identitatea ei specificA %Nc#iopu, 1,,2-F Aacele idei care ne e"oc pe noi 5n cel mai 5nalt grad, consistena cunoa7terii, cauzalitate intern 7i distincti"A %Hansenne, 2443-.

8arius

Druga7 susine 5n 244*, c personalitatea poate fi definit ca un siste

structurat i ierarhizat,

dina ic i evolutiv, constituit din subsiste ul biologic, subsiste ul psihic, subsiste ul socio-cultural, care asigur individului o adaptare unic, original la ediu) . 'iind un sistem, personalitatea capt caracteristici distincte
1*

deri"ate din a!ordarea sistemic= auto+organizare, emergen, reorganizare, tranziie, reacti"itate, sta!ilitate etc.

Bn ce ne pri"e7te putem susine c personalitatea este un siste

dina ic i evolutiv, constituit din

aciunea co un a subsiste ului biologic, a subsiste ul psihic i a subsiste ului socio-cultural, astfel !nc't s poat fi conturat identitatea specific a individului, fc'ndu-l recognoscibil pe parcursul existenei sale i prile"uindu-i o adaptare original la ediu.

'iecare are o personalitate unic, compus dintr+o multitudine de caracteristici diferite, care rm@n sta!ile o anumit perioad de timp, 5n mare msur pe toat durata maturitii. /ar"er 7i &c#eier %2444- sistematizeaz ideile despre personalitatea astfel=
+ personalitatea este organizare 7i nu Cu tapunere de piese diferiteF + personalitatea este un proces dinamic 5n interiorul indi"iduluiF + personalitatea este un concept psi#ologic ale crui !aze sunt fiziologiceF + personalitatea este fora intern care 5l determin pe indi"id s se comporte 5ntr+un

anume felF
+ personalitatea este constituit din pattern+uri de rspunsuri recurente 7i consistenteF
+ personalitatea se rele" 5n direcii diferite= comportamental, g@ndire, sentimente.

13

8arius Druga7 5n .onc#i7% E&% DruA">% .&% Tri#%S&% Dinde!eA"n%C&% )**5% #& +3& 11

Cur )& A-ORDRI

SI .ODELE ALE

PERSONALITII
Bn mod tradiional, teoreticienii personalitii au afirmat c personalitatea este sta!il 7i consistent de+a lungul timpului 7i relati" indiferent de situaii. $eoriile asupra personalitii 5ncearc s descrie esena, originalitatea 7i unicitatea personalitii, ofer e plicaii 7i clasificri pri"ind originea, structura, dinamica 7i manifestrile comportamentale ale acesteia. Din pcate, niciuna din teoriile prezentului pri"ind personalitatea nu e plic integral personalitatea. Pentru a facilita o e"entual sintez a lor, se consider mai eficient analiza co parativ a teoriilor personalitii. )&+& A?ord"re" ?io# i(o!oAic$ .azele !iologice ale personalitii au fost recunoscute 5nc din cele mai "ec#i timpuri. Hipocrate %4*4 + 322 5.e.n.-, pune !azele "iziuni !iologice asupra personalitii, care a fost apoi preluat 7i dez"oltat de medicul 0alen %134 + 244 e.n.-. Ace7ti g@nditorii antici susineau c teD#er"Dentu! $considerat starea emoional predominant a unei persoane- pro"ine din predominana fluidelor corpului pe care le+au denumit u ori. Astfel, au asociat s@ngele cu Co"ialitatea, !una dispoziie, "eselia, deci cu tipul sang"inic, apoi flegma au asociat+o cu temperamentul calm, flegmaticF au #otr@t c !ila neagr este indicator pentru
12

temperamentul melancolic, cu tendine 7i predispoziii depresi"e, iar cea gal!en reprezint do"ada unui temperament coleric, irita!il. 8ai t@rziu, psi#iatrul german <rnst Oretsc#mer %1((( + 1,*4- a efectuat 5n 1,2) msurtori asupra fizicului a sute de pacieni !olna"i mintal 7i a gsit o legtur 5ntre aspectul sla! 7i sc#izofrenie, ori 5ntre fizicul grsu, !ine fcut 7i !olile maniaco+ depresi"e. Killiam &#eldon %1(,( + 1,22-, a formulat 7i el teoria constituional a personalitii. Acesta a identificat trei ti#o!oAii =i@ice pe care le+a denumit oD"toti#uri& Bn "iziunea sa, ecto orful are un fizic sla!, fragilF ezo orful este cel atletic, musculos, puternicF endo orful are un aspect grsu, plinu. <l a constatat de asemenea c ectomorfului 5i corespunde cerebrotonicul, apoi mezomorfului 5i corespunde tipul so atotonic, viscerotonicul este reprezentat de endomorful
Astzi a!ordrii !iopsi#ologice sunt interesate mai degra! de legtura dintre ereditate 7i personalitate.

)&)& A?ord"re" # i("n"!itic$ A!ordarea psi#analitic a personalitii poate fi considerat o succesoare a a!ordrii !iopsi#ologice. J idee central pe care a utilizat+o 'reud pentru a e plica originile personalitii a fost conceptul de libido
pe care l+a considerat o energie "ital general, moti"ant. Psi#anali7ti susin pre"alena incon7tientului 5n determinarea personalitii. /omportamentul este considerat doar o manifestare e tern, de suprafa a personalitii, 5nelegerea personalitii cui"a se poate face prin descifrarea 5nelesurile sim!olice ale comportamentului su 7i prin sondarea profunzimile incon7tientului. A. $eoria psi#ose ual %&igmund 'reud, 1()* + 1,3,-

Psi#analiza consider personalitatea ca pe un aparat psi#icA organizat dup un model ierar#ic stratificat, ierar#ic, format din
incontientul. in t"nEe specializate funcional= incotientul 7i

+ +

Eu!este instana con7tient a aparatului psi#ic al persoanei, sediul e perienelor indi"iduluiF este

mediatorul intereselor persoanei. <ul se realizeaz prin sinteza percepti" a lumii e terioare. Su#r"Eu! este sediul con7tiinei moraleA, locul unde se formeaz aspiraiile 7i idealurile persoanei. &upra<ul pro"ine din asimilarea interdiciilor parentale 7i a celorlaltor fore represi"e %sociale de pild- care+7i e ercit aciunea asupra indi"idului 5n cursul dez"oltrii sale.
13

Incon>tientu!

se afl 5n zonele de profunzime ale sistemului psi#ic uman 7i se orienteaz

predominant asupra propriei fiine, e prim@nd+o direct prin porniri instinctuale, pulsiuni, tre!uine, stri afecti"e, g@nduri ascunse, fantasme a!isale. <l are un rol de asigurare a unitii <u+lui, este principalul depozitar al informaiilor 7i al tensiunilor moti"aionale care, prin organizare psi#ic, particip la e"oluia con7tiinei. .. Psi#ologia analitic %/arl 0usta" 1ung, 1(2) + 1,*1-

De7i 'reud considera libido+ul de natur esenialmente se ual, 1ung %7i Adler-, l+ au considerat mai cur@nd drept o e presie a "ieii 5nse7i, dec@t a se ualitii. :n concepia lui 1ung, personalitatea %sau psi#icul- este constituit din trei straturi %sisteme- intercorelate= !on"#i$n#ul in!on"#i$n#ul %$&son'l 7i in!on"#i$n#ul !ol$!#i( .
a. Despre Con"#i$n# 1ung spunea c reprezint punerea !n relaii a

coninuturilor psihice cu +ul, exist contiin !n perceput ca atare de +u" %/.0. 1ung-.

sura !n care ea este

<ul nu este identic cu totalitatea psi#icului, de aceea 1ung difereniaz <ul de &elf, afirm@nd c= ,,<ul este doar subiect al contientului -elful este subiect al !ntregului
este direct con7tient . !. In!on"#i$n#ul %$&son'l este similar conceptului freudian.

eu, pe cand

eu psihic, inclusiv al celui incontient".

Astfel, con7tientul denumit <u %<go- se refer la procesele 7i funciile psi#ice de care un indi"id

c. In!ons#i$n#ul !ol$!#i( reprezint stratul comun tuturor indi"izilor, iar materialul coninut 5n
incon7tientul colecti" este cel mai profund 7i mai inaccesi!il al psi#icului, nede"enind niciodat con7tient. <l este rezultatul ereditii. Ni este alctuit dintr+o serie de coninuturi impersonale, din imagini ancestrale %reziduuri psi#ice ale dez"oltrii umane- depozitate 5n psi#icul uman 7i de care indi"idul nu este direct con7tient. 0sind drept criteriu direcEi" D"Hor$ de orient"re " enerAiei # i(ice , 1ung difereniaz oamenii 5n dou tipuri psi#ologice fundamentale= tipul extravertit 7i tipul introvertit.

+xtravertiii apreciaz 5n mod deose!it dinamismul "ieii practice 7i circumstanele e terne, fiind de aceea mai socia!ili, comunicati"i 7i u7or adapta!ili, "ioi 7i e presi"i, introvertiii se 5ndeprteaz lumea o!iecti" pentru a se concentra asupra psi#icului
propriu, de unde tendina de izolare, de 5nc#idere 5n sine. $otu7i cele dou tipuri nu constituie dou categorii fundamental diferite ele se afl 5n fiecare om, la unii predomin una, la alii cealalt. /. Psi#ologia indi"idual %Alfred Adler-

14

Pentru Adler dez"oltarea personalitii este condiionat de factorii socioculturali, accentu@nd importana influenelor educati"e %familie, societate- 5n formarea <ului. Pentru Adler elementul esenial care descrie personalitatea este
<l propune dou concepte primare= otivaia, analiza 7i 5nelegerea personalitii fiind ec#i"alente cu identificarea cauzelor, a moti"aiei comportamentelor umane.

a- s$n#im$n#ul d$ in)$&io&i#'#$* A . fi o
od constant co pensarea sa" %A. Adler-&

!nsea n a poseda un senti ent de inferioritate care recla !n

b+ !om%l$,ul d$ in)$&io&i#'#$ = apare atunci c@nd compensarea sentimentului de inferioritate e7ueaz. Adler acord o deose!it importan "stilului de via" care se fi eaz 5naintea "@rstei de ) ani, orice atitudine a indi"idului fa de lume depinz@nd de mica sa copilrie. -tilul de via asigura consec"ena personalitii.
Bn funcie de caracteristicile predominante ale stilului de "ia, A. Adler identific patru ti#uri de #er on"!it"te= domin'n# d$%$nd$n# $(i#'n# 7i so!i'l

)&,& A?ord"re" di #o@ition"!$ &in abordarea dispoziional


teoria tr$ $turi!or. a personalitii %care ia 5n considerare caracteristicile personale ale oamenilor- fac parte at@t teoria ti#uri!or %ca rezultat al analizei factoriale a personalitii- c@t 7i

A. $eoria tipurilor %analiza factorial a personalitii/ea mai influent teorie dispoziional a prezentului este teoria celor * factori ai personalitii ela!orat de Hans 1Prgen <Gsenc3
german. A"@nd con"ingerea c singura modalitate de cunoa7tere a oamenilor din perspecti" 7tiinific este prin analiza do"ezilor o!iecti"e, <Gsenc3 a utilizat te#nicile de analiz factorial 5n identificarea tipurilor. Astfel a descoperit 3 dimensiuni ale personalitii= neurocisi manifestarea crora rezult orice tip de personalitate . $/%, psihoticis $P% 7i extraversie$+% din %1,1* +1,,2-, psi#olog englez de origine

/onstruind 7i aplic@nd teste 7i c#estionare de personalitate + scalele <P: %<Gsenc3 PersonalitG :n"entorG- 7i <PQ %<Gsenc3 PersonalitG Questionnaire 9 unui mare numr de su!ieci din domeniului clinic, <Gsenc3 descoper c 7i ace7ti factori principali este compus din c@i"a factori secundari, dup cum urmeaz= pentru
$,#&'($&siun$ factorii secundari sunt dina is ul, sociabilitatea, disponibilitatea de asu are a riscurilor, i pulsivitatea, expresivitatea, chibzuina, responsabilitatea, n$u&o#i!ismul are factori secundari respectul de sine, bucuria, tea a, obsesivitatea, autono ia, ipohondria, vinovia, factorii secundari ce stau la !aza
1)

%si-o#i!ismului sunt= singurtatea, insesibilitatea, indiferena fa de alii, nonconfor is ul, opoziia fa de practicile sociale, lipsa de contiin.

/onsecuti", <Gsenc3 ela!oreaz un model de structurare ierar#ic a personalitii 5n funcie de gradul de generalitate. Personalitatea are, a7adar, o organizare
Du!tini'e!"r$, astfel 5nc@t ni"elurile cu gradul cel mai 5nalt de generalitate 57i su!ordoneaz ni"elurile inferioare. ;ezult c atunci c@nd se cunoa7te scorul o!inut de o persoan la una din cele trei dimensiuni, situate la ni"elul cel mai 5nalt, se pot face predicii legate de trsturile, rspunsurile #a!ituale 7i cele specifice, determinate de dimensiunea respecti". Bn ordinea descresctoare a gradului de generalitate, acestea sunt=

+ + + +

nivelul tipului de personalitate %dimensiunea <, 6 sau P-F nivelul trsturilor de personalitate %tendine indi"iduale spre aciune-F nivelul rspunsurilor habituale %aciuni repetiti"e 5n situaii asemntoare-F nivelul reaciilor specifice i ediate
rspunsuri necaracteristice-. %preferina de a aciona 5ntr+un anumit mod,

.. $eoria trsturilor de personalitate $eoria trsturilor de personalitate aparine personologului 0. Allport a constatat c fiecare indi"id are o personalitate unic, conin@nd o serie de caracteristici %trsturiA- diferite. Pentru Allport, trsturile de personalitate= a-. &unt structuri relati" sta!ileF determin persoana s se comporte consec"ent, indiferent de situaie. !-. Au o e isten real. 6u sunt doar concepii teoretice sau etic#ete.. c-. Pot fi demonstrate empiric. De7i trsturile nu sunt direct o!ser"a!ile, folosind instrumentele potri"ite putem deduce e istena trsturilor 5n coerena 7i consec"ena rspunsurilor acelei persoane. d-. 6u sunt rigid separate una de alta, ci numai 5n mod relati". De7i prezint caracteristici diferite, ele se pot suprapune, adesea se afl 5n corelaie unele cu altele14. Preocuprile lui Allport pentru unicitatea indi"izilor 7i pentru perspecti"a de ansam!lu asupra unei persoane, au ec#ili!rat a!ordrile nomotetice, centrate pe
De e emplu, agresi"itatea 7i ostilitatea sunt trsturi separate, dar 7i 5n str@ns legtur, ele put@nd fi o!ser"ate 5n comportamentul uneia 7i aceleia7i persoane.
14

1*

asemnrile dintre oameni, 5n defa"oarea indi"idualitii. /onsider@nd rolul interioritii psi#ice, totu7i nu tre!uie ignorat influena mediului e tern 5n formarea personalitii. $ot 5n aceast seciune este normal s fie menionat 7i ;.
descriere detaliat a acestori. $rsturile pot fi descrise fc@nd diferena dintre trsturile de suprafa 7i cele de origine %surs-. 0rsturile de suprafa sunt caracteristici ale personalitii care sunt 5n corelaie una cu alta, dar nu formeaz un factor de personalitate pentru c la !aza lor stau mai multe surse. $rsturile de suprafa sunt mai puin sta!ile 7i /attell le consider ca fiind mai puin importante 5n 5nelegerea personalitii. /attell a oferit o analiz 7i o

0rsturile surs sau de origine

sunt sta!ile, permanente, fiecare fiind sursa unic a unui

comportament. &unt factorii unici 7i in"ariani care pot e plica trsturile de suprafa. $rsturile surs pot s fie de natur constituional %depinz@nd de fiziologia organismului, 5nnscut sau nu- sau pot s ai! originea 5n mediu %fiind deri"ate pe !aza influenelor mediului social-. /attell a identificat 5n peste douzeci de ani de munc 7aisprezece factori de !az sau trsturi sursF cea mai cunoscut form de prezentare a lor este c#estionarul 1*P' $-ixteen Personalit1 2actors%. 'iecare factor este e primat pe un continuum care se 5ntinde de la scoruri sczute la scoruri ridicate %/attell, 1,)*-.

)&2& A?ord"re" ?e("'iori t$ A!ordarea !e#a"iorist accentueaz importana 5n"rii 7i a factorilor de mediu, e cluz@nd sau minimaliz@nd factorii !iologici, influenele incon7tientului ori trsturile dispoziionale. A. $eoria condiionrii operante %.. '. &3inner 1,44 + 1,,4Pentru mai !ine de trei decenii, 5ntre 1,4) 7i 1,2), &3inner a fost cel mai cunoscut psi#olog pe plan mondial. &3inner nu s+a ocupat 5n mod special de su!iectul personalitii, pe care o "edea doar ca o etic#et pentru anumite aspecte de comportament. A 5ncercat 5n sc#im! s ofere e plicaii pentru 5ntregul comportament uman. &3inner a susinut c psi#ologia tre!uie s 57i restricioneze domeniul la ceea ce poate fi "zut, manipulat 7i msurat 5n la!orator, adic la comportamentul o!ser"a!il.
/onform lui .urr#us 'rederic &3inner, suntem ceea ce facem . :ar ceea ce facem 5ntr+o anumit conCunctur particular depinde direct de e periena noastr 5n acea situaie sau 5n situaii similare. Astfel, tindem s manifestm comportamente care au fost induse, consolidate 7i 5ncuraCate, pe de o parte.
1)

&e poate astfel susine c personalitatea este pattern-ul unic de co porta ent al unei persoane, str'ns legat de specificitatea situaiilor.
1)

12

.. $eoria 5n"rii %Al!ert .andura n. 1,2)$eoria cogniti"+social %a 5n"rii- 9 1,(* 9 reprezint o punte de trecere 5ntre a!ordarea strict comportamentalist a lui &3inner 7i cea cogniti". .andura menine rolul 5ntririi 7i pedepsirii comportamentelor 5n formarea personalitii dar adaug rolul proceselor cogniti"e 5n definiti"area comportamentului. Astfel 5n rspunsurile noastre la stimulii de mediu, inter#ret$ri!e caracteristicilor noastre personale 7i ale circumstanelor de mediu ne determin comportamentele. Dup .andura, 5n"m de la alii, prin o!ser"aie, maCoritatea tendinelor noastre comportamentale dar acesta este mai mult dec@t un rspuns mecanic, reclam@nd 5ns 7i o interpretare cogniti" a situaiei respecti"e. $eoria personalitii a lui .andura propune 7i conceptul de .d$#$&minism &$!i%&o!/ care poate e plica o multitudine de comportamente, inclusi" cele ale liderilor, ale persoanelor cu diferite ni"eluri de atractie fizic, ale depresiei, etc. Pentru A. .andura cel mai important aspect cogniti" al personalitii, este auto-eficacitatea 3 'u#o-$)i!i$n0'. Aceasta determin alegerea acti"itilor, intensitatea efortului 7i perse"erena. /ei trei d$#$&min'n0i 'i 'u#o-$)i!i$n0$i= succesul anterior, experiena prin !nvare i observare 7i persuasiunea verbal. )&3& A?ord"re" coAniti'i t$ A!ordarea cogniti" a personalitii recunoa7te accentueaz importana proceselor cogniti"e 5n modelarea comportamentului, acord@nd o crescut atenie e perienei su!iecti"e 7i interpretrilor personale. /ea mai influent teorie cogniti"ist a personalitii este #$o&i' !ons#&u!#$lo& %$&son'l$ lui 0eorge OellG %1,4) + 1,*2-. 0eorge OellG consider c fiinele umane se comport ca ni7te oameni de 7tiin 5n e perienele 7i acti"itile lor zilnice, deoarece %re-consider e"enimentele, se raporteaz acti" 5n e"aluarea lor 7i ela!oreaz teorii referitoare la ele. Dac teoria nu se potri"e7te, atunci construim alta.

1(

Dez"oltarea continu a acestor teorii 7i testarea lor reprezint, dup OellG, cogniia social. Jmul model al teoriei constructelor personale este o ul savant", el este ocupat permanent s realizeze pre"iziuni, s anticipeze ceea ce se "a 5nt@mpla, ocupat mereu cu construirea 7i reconstruirea uni"ersului su. 0. OellG introduce un concept c#eie al teoriei sale de personalitate, acela de !ons#&u!# %$&son'l1 Acesta este constituit di percepiile, 5nelegerile, anticiprile 7i interpretrile care centralizeaz modul 5n care persoana "ede lumea sau realitatea. Personalitatea devine un siste de constructe.
4onstructele personale sunt e periene repetate 7i ele pot fi re"izuite, ca efect al acestor e periene.

4onstructele personale sunt bipolare

% inteligent? neinteligentF calm ? ner"os, etc.-, se

integreaz 5ntr+un siste , 5n care unele sunt supraordonate, iar altele subordonate.

Din perspecti"a sc#im!rii, constructele personale pot fi=


+ +

rigide %conduc la predicii in"aria!ile, sunt supuse infirmrii, dar sunt puternice-F suple, flexibile %sunt greu de infirmat, dar pot fi confuze, sla!e-.

Dup OellG, oamenii reacioneaz la ceea ce ei interpreteaz a fi un stimul. Dou persoane pot reaciona complet diferit 5ntr+o situaie identic. De fapt, ei nu sunt 5ntr+o situaie identicA ei a"@nd sisteme de constructe particulare si indi"iduale. OellG a ela!orat si o metod de cunoa7tere a constructelor personale, denumit grila de repertoriu".

)&5& A?ord"re" uD"ni t$ Psi#ologi umani7ti considera!ili alturi de


C("r!otte -u(!er% 1. /o#en, ;ollo 8aG 7i A. de Peretti& A!ra#am 8asloR 7i /arl ;ogers sunt

A. $eoria &ine+lui ? &elf+ului %/arl ;ogers, 1,42 + 1,(2;ogers ela!oreaz 5n 1,), teoria sinelui 5n care afirm c oamenii au o necesitate fundamental de a+7i dez"olta potenialul c@t mai mult posi!il % .n$(oi$ d$ 'u#o-'!#u'li2'&34 + necesitatea de realizare a eu+ului, a potenialului propriu-. /arl ;ogers considera personalitatea ca o unitate coerent 7i 57i centreaz teoria pe idee" .sin$lui/ 7i pe .n$!$si#'#$' %&$0ui&ii/1 Aceasta 5nseamn c orice fiin uman tre!uie s fie preuit de alte persoane, preuire care s se manifeste prin dragoste, afeciune sau c#iar simplu respect.
1,

Bn mod o!i7nuit oamenii au tendina de a condiiona preuirea celor din Cur de un comportament adec"atA. Aceasta 5nseamn c ei admir o persoan dac aceasta se comport 5ntr+un anumit mod pun@nd a7a numitele !ondi0ii d$ ('lo'&$ care sunt foarte importante 5n g#idarea comportamentului indi"idual, deoarece ele conduc indi"idul spre tipurile de comportament apro!ate de societate. /@nd condiiile de "aloare impun indi"idului s acioneze pe ci cu totul opuse comportamentului de autoactualizare apreciat poziti" de persoana respecti", atunci apare 'm$nin0'&$' 5pentru c necesitatea de autoctualizare a indi"idului este ameninat-. Aceasta produce an ietate, deoarece omul de"ine con7tient %c#iar dac acest lucru nu+i este foarte clar- c e ist o lips de concordan 5ntre aciunile 7i "alorile sale. /a urmare indi"idul dez"olt &$'!0ii d$ '%6&'&$ care proteCeaz sinele de confruntarea cu situaia real. Aceste reacii de aprare sunt de dou tipuri= negarea %adic refuzul de a admite c e ist "reo neconcordan- 7i distorsionarea
%adic falsificarea sau modificarea amintirii e perienei neplcute, pentru a ade"eni mai puin amenintoare-. ;ogers a "zut personalitatea ca un fel de asc" pe care o folosim 5n raport cu alte persoane, 5n "iaa cotidian. <l afirma c este important faptul c aceast mascA s fie similar sinelui interior" real.

)&7& A?ord"re" tructur"!4 i teDic$ &oluia pentru a ie7i din confuzia definiiilor prin efect e tern 7i prin structur intern se regse7te, dup prerea lui 8ielu Elate, 5n a!ordarea structural 7i sistemic a personalitii. Abo&d'&$' s#&u!#u&'l6 realizeaz o sinteza 7i "ede personalitatea ca dispun@nd de o structur 7i funcion@nd structural, integreaz prile 5n 5ntregF e"oluia prilor depinde de e"oluia 5ntregului. A!ordarea sistemic presupune nu doar rele"area legturilor dintre componentele personalitii 5n raport cu finalitatea sa, ci 7i desc#iderea acesteia ctre mediul socioistoric am!iant, considerat ca macrosistem %Elate, 244,-. Definit din perspecti"a celor dou tipuri de a!ordri, personalitatea de"ine o ,,structur co plex i plic'nd un asa blu de substructuri i funcion'nd sistemicA%/reu, $inca, 1,(2, p. 2**-. 8ai mult dec@t at@t, personalitatea de"ine un "siste hiper-co plex, probalistic, dina ic, deschis". %0olu, 244,-.
24

Acti"itatea este modul esenial de e isten a omului 7i a psi#icului su, ea este cea care conduce la sedimentri si cristalizri psi#ice, la apariia unor structuri relati" in"ariante. $inca /reu %1,(2, pp. 2** 7i urm.- &ta!ileste urmatorele su!structuri ale personalitii =

1. subsis#$mul d$ o&i$n#'&$, ce cuprinde concepiile despre lume 7i "ia, idealul de "ia,


imaginea de sine etc.F

2. subsis#$mul bio$n$&7$#i! corespondentul, 5n structura personalitii a su!sistemului su!stanial+


energetic al acti"itiiF

3. subsis#$mul ins#&um$n#'l al personalitii 7i al aciunilor ei 5i corespund miCloacele interne 7i


e terne ale acti"itii F

4. subsis#$mul &$l'0ion'l-('lo&i! "i d$ 'u#o&$7l'8 %componentele autoreglatoare

si organizatoare ale acti"itii-.


Ia aceste patru su!sisteme ale personalitii 8. Elate adaug 5nc dou= subsis#$mul &$2olu#i(%&odu!#i( %ce cuprinde inteligena- 7i subsis#$mul #&'ns)o&m'#i(-!ons#&u!#i( % cu o component esenial, creati"itatea-.

Cur ,& PERSONALITATEA% /NNSCUT SAU DO-0NDIT 1

,&+& CoD#onent" eredit"r$ $endinele 7i dinamica personalitii nu se manifest 5n afara unor cauzaliti 7i a unor factori o!iecti"i. Prin constatarea unor factori o!iecti"i, care determin acti"itatea persoanei, se demonstreaz c personalitatea nu este un simplu concept, ci constituie o realitate indu!ita!il. Jrganizarea personalitii este opera a doi factori= a factorului endogen + mediul intern + 7i a factorului e ogen + mediul e tern. 6ici unul dintre ace7ti doi factori nu poate fi eliminat, primordialitate 5n timorare 5ns factorul endogen.
21

Jntogeneza eului coincide la 5nceput cu maturizarea funciilor ner"oaseM personalitatea se realizeaz pe un anumit fond ner"os, endocrin 7i umoral. Dar fondul ner"os, endocrin 7i umoral indi"idul 5l prime7te, datorit ereditii, de la prinii 7i strmo7ii si. <reditatea poate fi studiat din dou puncte de "edere= ca proces de transmitere, prin plasma germinati", a genelor 7i ca su!strat transmis. 5n 1(4, Iamarc3 5n P#ilosop#ie zoologiSueA a e plicat diferenele de "ia prin "ariaia condiiilor de mediu. :n raport de doctrina lui 8endel 7i a lui 8organ, genele sunt considerate suporturi materiale ale tuturor caracterelor morfologice, fiziologice 7i psi#ologice ale unui indi"id. Dar nu cum"a 7i mediul 5l influeneaz pe indi"id T 5n acest caz, modificrile do!@ndite se transmit sau nu T Bn 1((3 Keisman a 5ntreprins o critic distructi" a teoriei lui Iamarc3, accentu@nd imposi!ilitatea transmiterii caracterelor c@7tigate. /u mici e cepii oamenii de 7tiin au 5mprt7it teza lui Keisman. &e apreciaz, 5n general, c singura manier de a pri"i 7tiinific pro!lema ereditate+mediu este la ni"elul grupului social uman, cercetarea put@ndu+se 5ntreprinde, prin studierea "aria!ilitii performanelor. Pornindu+se de la aceste consideraii, at@t 5n <uropa c@t 7i 5n America, s+a declan7at o ade"rat campanie de in"estigare a factorilor ereditari 7i de Dediu Bn r"#ort de iDi!"rit"te" "u di iDi!"rit"te" indi'i@i!or& /n "ce te cercet$ri 4"u uti!i@"t Bn #riDu! rInd #o i?i!it$Ei!e o=erite de AeDeni& S#re eCeD#!i=ic"re #ot =i con u!t"te d"te!e !ui NeJD"n% FreeD"n >i Ho!@inAer% c"re "te t$ Bn Dod =r"#"nt core!"Eii!e =o"rte ridic"te dintre AeDenii identici& Re@u!t"te!e ce!e D"i #ect"cu!o" e re=erito"re !" r"#ortu! dintre AeDenii identici >i cei =r"tern"!i% unt ce!e #u?!ic"te Bn +:): de c$tre KinA=Be!d >i S"ndi=ord& D"te!e re@u!t"te "tIt de #e u?iecEii norD"!i% cIt >i #e de?i!ii Dint"!i >i coD#ort"Dent"!i% nu di=er$ e enEi"! de !" "utor !" "utor% d"r nici nu con=irD$ o o#inie unic$& 6"@@o #reci@e"@$ c$ =orD"re" #er on"!it$Eii de#inde Bn u!tiD$ in t"nE$ de i teDu! de re!"Eii c"re F e t"?i!e c Bntre Dine >i cei!"!EiG& Du#$ e!
22

eredit"te" tr"n Dite nuD"i ="ctorii Aenetici% nu >i =orDe!e de conduit$& De>i eC#erienEe!e #e AeDeni "!e !ui Luri" >i ce!e "!e !ui Lo'"!e' conduc #re idee" c$ tr$ $turi!e de c"r"cter unt deterDin"te Bn #riDu! rInd de re!"Eii!e #eci=ice% D"Horit"te" cercet$ri!or "ccentue"@$ totu>i #ondere" ="ctoru!ui Aenetic& F"ctoru! eredit"r "=!"t Bn trIn $ !eA$tur$ cu conduit" uD"n$ " con tituit o?iectu! de tudiu "! unor #eci"!i>ti% #rin intere u! #e c"re !4"u #ro'oc"t ="Di!ii!e unor o"Deni eDinenEi >i ="Di!ii!e unor in=r"ctori& In !ucr"re" "% FHeredit"rM Aeniu G% #u?!ic"t$ Bn +85:% Fr"nci D"!ton "HunAe !" conc!u@i" c$ Aeniu! e Do>tene>te& DoDeniu! #ro#riu "! # i(o!oAiei e te conduit"& F"ctoru! eredit"r Aenere"@$ un "nuDit ti# de conduit$% "ce t" "'Ind o D"re iD#ort"nE$ Bn #roce u! de tructur"re " #er on"!it$Eii% d"r "ce" t" nu e #o"te eC#!ic" inde#endent de Dediu& /nc$ din #riDe!e c!i#e de 'i"E$% #e #"rcur u! di'i@iunii e #o"te con t"t" in=!uenE" Dediu!ui ce!u!"r c"N Ar"'it"Ei"% #re iune"% oCiAenu!% o erie de e!eDente c(iDice% c" >i cID#uri!e e!ectrice% #roduc '"ri"Eii Bn ce!u!e& /n di cut"re" c!" ic$ " eredit$Eii% Aen" con tituie ="ctoru! c"re tr"n Dite tr$ $turi!e c"r"cteri"!e& Cu to"te #o@iEii!e di=erite Bn #ri'inE" eredit$Eii% #rin in'e tiA"re" "ce tei" #rin interDediu! AeDeni!or% " tudii!or de Aenetic$ uD"n$ >i de Aenetic$ eC#eriDent"!$% 4" remarcat c ereditatea constituie un fundament al personalitii. 'actorul ereditar se prezint pentru personalitate su! form de ec(i#"Dent #riD"r& Bn formarea personalitii o importan deose!it o are 5ns 7i factorul social 5n 5ntreaga sa comple itate 7i di"ersitate.

,&)& F"ctoru! oci"! :nfluena pe care o e ercit societatea asupra indi"idului este imens. PersonalitateaA este considerat de ctre unii un individ socializat. /ercetrile lui 8alinoRs3i 7i ale 8argaretei 8ead au demonstrat c cea mai mare parte a conduitei
23

care era descris ca e presie categoric a naturii umane permanente, nu e 5n fapt dec@t un produs al culturii. Iiteratura sociologic 7i antropologic distinge, 5n formarea personalitii, dou seturi de "aria!ile= cultura 7i societatea. Lzual, termenul de cultur "izeaz o!iecte care e prim "alorile, credinele 7i concepiile despre lume, cuno7tinele, legile, o!iceiurile, arta 7i lim!a, termenul de societate se refer la instituii, la relaiile sociale. <ste greu de desprit cultura de societate, deoarece ele se su!5neleg una pe alta 7i acioneaz 5mpreun asupra indi"idului. :ndi"izii se adapteaz la societatea 7i cultura lor. :n 5nelesul acesta, indi"izii se supun unor modele care aparin unor anumite culturi. 'iecare societate 7i cultur posed un model social care uniformizeaz 5ntr+un fel conduita indi"izilor. Pe !aza studiilor a opt culturi ale unor tri!uri primiti"e, populaii 5n stare apropiat de cea de naturA, A!ram Oardiner atest c, 5n cadrul fiecrui grup social, e ist o structur de conduit comun 5ntregului tot social, pe care o nume7te #er on"!it"te de ?"@$& Prin personalitate de !az el 5nelege o con=iAur"Eie # i(o!oAic$ #eci=ic$% #ro#rie DeD?ri!or unui Aru# oci"! concret% ce e o?iecti'e"@$ Bntr4un "nuDit ti! de 'i"E$% #e c"re indi'i@ii ?rode"@$ "#oi '"ri"nte inAu!"re& Oardiner precizeaz c aceast configuraie psi#ologic nu constituie pentru mem!rii unei populaii e act o personalitate, ci baza personalitii, matriceaA pe care se dez"olt ulterior trsturile indi"iduale de caracter. Pentru el, cauzalitatea prezint un sens du!lu?pe de o parte e ist raporturi cauzale de la mediu la indi"id, pe de alt parte de la indi"id la mediu. Aceast distincie "izeaz 5n interiorul unei culturi dou c"teAorii de in tituEiiN #riD"re >i ecund"re& /ele primare sunt acelea care dau coninut aciunii mediului asupra indi"idului, iar secundare acelea care se alimenteaz din retroaciunea asupra sa. Oardiner susine c instituiile de !az creeaz pro!lemele de temelie ale adaptrii indi"idului, acesta fiind o!ligat s in seama de regulile sociale 5n legtur cu pro#i!iia se ual, de practicile referitoare la #ran, de disciplina grupului.
24

Bn demonstrarea afirmaiilor sale, el accentueaz cu precdere rolul pe care 5l are familia prin educaie, regimul alimentar impus copilului, 5n modelarea unei conduite comune unui tot unitar. Pro!lema statutului personalitii de !az a fost repus de ctre Oluc3#o#n 7i 8urraG 5n sensul c=
U U U

fiecare om e ca toi oameniiF ca un grup restr@ns de oameniF ca nimeni altul. /u alte cu"inte, orice om are o natur uman, o personalitate de !az 7i o

personalitate indi"idual. Personalitatea de !az este legat direct de istorie 7i mai ales de istoria 5neleas ca tradiie, tradiia fiind supra"ieuire psi#ologic. &e poate imediat constata c instituiile primare 7i secundare precum 7i personalitatea de !az, au un caracter relati". 6umai condiiile concrete determin sfera 7i coninutul personalitii, put@ndu+se "or!i astfel de o #er on"!it"te etnic$ 7i de o #er on"!it"te indi'idu"!$ unic. 5n "irtutea principiului uni"ersalitii, fiecare om este un om ca toi oamenii. Bn ce msur personalitatea prezint o e"oluie endogen sau e ogen T :ncontesta!il, regulile, "alorile 7i sim!olurile, ca 7i cultura 5n genere, au un important rol 5n procesul de socializare a indi"idului. 8odelele sociale afecteaz personalitatea indi"idului uman 5ns 7i mai 5n profunzime. Antropologul 8argaret 8ead a studiat unele societi sla! dez"oltate cu pri"ire la a7a+numita "@rst criticA a adolescenilor. &e 7tie c adolescena este e plicat ca un rezultat al dramaticelor sc#im!ri fiziologice, concomitente cre7terii, 5n special al maturizrii glandelor endocrine se uale. 8odelul social nu influeneaz numai trecerile de la o "@rst la alta, ci 5ns7i conduita masculin 7i feminin. Acesta acioneaz mult mai profund 5n formarea personalitii dec@t se poate constata la prima "edere. Adesea educaia formal intr 5n contradicie cu constatrile fcute pe "iu. 'ormal lui i e #une $ re #ecte "nuDite '"!ori% d"r #rin Dode!e!e oci"!e e!

2)

" iDi!e"@$ conduit" #$rinEi!or "u " "!tor #er o"ne c"re "cEione"@$ di"Detr"! o#u de cuD i 4" #u !ui& ECi t$ di=erite conduite oci"!e% du#$ cuD urDe"@$N cont"ctu! cor#or"!% #o@iEi" >i "#ro#iere" =i@ic$% Ae tu!% eC#re i" ="ci"!$% Di>c"re" oc(i!or% di=erite " #ecte !inA'i tice "!e !iD?"Hu!ui& Bn r"#ort de un Aru# oci"!% de o "rie AeoAr"=ic$% o"Denii e D"ni=e t$ #rin di=erite Doduri de " trInAe DIn"O #o@iEi" >i "#ro#iere" unei #er o"ne ="t$ de "!t" '"ri"@$ Bn =uncEie de cu!tur$% de tr"diEie% de di t"nt" oci"!$ cuD% de " eDene" '"ri"@$ >i Ae tu! BnEe!e c" re#!ic$ "u c" De "H >i !" =e! to"te ce!e!"!te te(nici "Dintite% =iindc$ e!e unt Bn'$E"te >i "#"rEin conduitei no" tre% er'indu4ne !" "d"#t"re& Inter"cEiune" nu #o"te =i "!tce'" decIt "d"#t"re% un =eed4?"cP% "dic$ o '"ri"Eie " c"u@e!or c"re !" rIndu! !or c(iD?$ en u! '"ri"Eiei e=ecte!or& NoEiune" de "cEiune >i de "cti'it"te uAere"@$ noEiune" de ro!% ce con t$ Bntr4un Dode! de conduit$ #re cri $ #entru to"te #er o"ne!e "'Ind "ce!">i t"tut oci"!& AtIt Bn c"dru! =in"!it$Eii oci"!e% cIt >i " tendinEei de "4>i re"!i@" #ro#ri" " =in"!it"te% indi'idu!% c" #er o"n$% Ho"c$ di=erite ro!uri #e cen" 'ieEii oci"!e& /ntr4o inte@$ e #ot de #rinde dou$ ideiN
U U

ro!u! contri?uie !" =orD"re" #er on"!it$EiiO #er on"!it"te" e D"ni=e t$ Bncontinuu #rin ro!% conduit" "ce tei" =iind Dintre toate rolurile pe care le Coac indi"idul pe scena "ieii, cel care+1 ine

Bntr4un #rocent"H "#reci"?i! o conduit$ Bn ro!& angaCat aproape toat "iaa 5n aria sa este rolul profesionalF gradul de integrare 7i ec#ili!rul psi#ic difer 5n funcie de modul cum se potri"esc indi"izii cu rolurile profesionale.

,&,& N"tur$ >i cu!tur$ Personalitatea apare a7adar, ca o rezultant a concurenei dintre fondul ineitar 7i mediul social. 6atura uman nu e o natur deCa fcut, ci este un ansam!lu de posi!iliti care nu se actualizeaz dec@t 5n contact cu socialulV d@nd 5n acela7i timp socialului
2*

fizionomia sa proprie-W.iologicul la om este mai mult dec@t !iologic. Dac psi#icul se e plic prin intermediul tre!uinelor, se impune a fi fcut precizarea c la om intr 5n aciune 7i tre!uinele spirituale. Oardiner are dreptate c@nd afirm c omul se poate defini prin ceea ce face, pentru c el se recunoa7te a aparine lucrrilor sale 7i c o teorie a naturii umane tre!uie s in seama 7i de sistemele de aciune prin care omul stp@ne7te uni"ersul 7i intr 5n acord cu lumea social. Astfel, cultura acioneaz de la 5nceput asupra fiecrui indi"id, oferindu+i acestuia reguli de "ia, "alori spirituale, sta!ilindu+i un statut social, oferindu+i diferite roluri. ;eferindu+ne la natura uman putem preciza c aciunea culturii nu se e ercit asupra indi"idului dec@t cu acordul acestuia. Bn rezumat, raportul dintre natur 7i cultur se prezint astfel= + prin ineitate 5i sunt date indi"idului direciile generale ale dez"oltrii sale psi#ofiziologice, 5i este asigurat un plan de e"oluie, dar, acesta se realizeaz numai prin concursul forelor e terioare ale mediului. Lnii autori %1ordan- atri!uie factorului 5nnscut 5n formarea personalitii un procentaC de *4X+24X, iar mediului doar 34X+44X. 'actorul 5nnscut 7i mediul sunt 5n realitate str@ns legai 7i imposi!il de desprit %1.&toetzel-. /urs 4. TRASATURILE DE PERSONALITATE I .ETODELE PSIHO.ETRICE 2&+&De !" coD#ort"Dent !" tr$ $turi!e de #er on"!it"te Dac ar tre!ui s punem ce"a la !aza personalitii, trsturile ar tre!ui s fie acelea, pentru c ele sunt elemente fundamentale ale personalitii. /oncepia despre trsturile de personalitate s+a cristalizat treptat, a"@ndu+7i originea 5n lim!aCul comun omenesc. Astzi, trsturile de personalitate ca 7i concepte, conin dou prezumii de !az=
+

o prim prezumie este aceea c, tr$ $turi!e e DenEin Bn tiD#. De7i 5n mod firesc, comportamentul unei persoane poate "aria 5ntr+o oarecare msur 5n funcie de situaie, totu7i, e ist 7i un nucleu constant, care define7te o anumit persoan= a7a cum rm@ne ce"a 5n trsturile feei care nu se sc#im!. Bn al doilea r@nd, se
22

consider c tr$ $turi!e in=!uenEe"@$ neDiH!ocit coD#ort"Dentu! %e . dac o persoan este recunoscut ca a"@nd trstura socia!ilitii ne putem a7tepta ca ea s+7i fac prieteni cu u7urin-. 6icio teorie a trsturilor nu poate fi 5ntemeiat dac nu ia 5n considerare 7i nu se e plic "aria!ilitatea conduitei unei persoane. Presiunile din mediul 5nconCurtor dar 7i procesele su!iecti"e ale persoanei 5ns7i pot 5nt@rzia, mri, deforma sau in#i!a complet conduita pe care am a7teptat+o 5n mod normal ca rezultat al trsturilor unei persoane. Dincolo 5ns de acest segment "aria!il, persoana dispune 7i de o poriune constant care poate fi desemnat cu conceptul de #&6s6#u&6
.

Allport %1,32- considera c trsturile sunt tructuri Dent"!e orA"ni@"te%


di=erite Bn c"@u! =iec$rui indi'id% c"re iniEi"@$ >i diriHe"@$ coD#ort"Dentu! A.

$rstura psi#ic este conce#tu! c"re e'idenEi"@$ "ce te Bn u>iri

"u

#"rticu!"rit$Ei re!"ti' t"?i!e "!e unei #er o"ne "u "!e unui #roce # i(ic . Bn plan comportamental, o trstur este indicat de predispoziia de a rspunde 5n acela7i fel la o "arietate de stimuli. Dup cum deCa 7tim, Allport a sta!ilit o distincie 5ntre tr$ $turi!e coDune 7i di #o@iEii!e #er on"!e Qtr$ $turi indi'idu"!eR 0rsturile co une
.

sunt acele aspecte ale personalitii 5n raport cu care maCoritatea oamenilor

dintr+o cultur %rigoarea german, ospitalitatea rom@neasc, etc.- 7i sunt oarecum apro imati"eF

0rasturile individuale $sau


comportament.

dispoziii personale%, sunt unice, definitorii pentru indi"id. <le

reflect cu precizie structura personalitii 7i se manifest cu o anumit constan %mai mare sau mai mic- 5n

Dup criteriul impactului pe care+l au 5n organizarea personalitii omului, Allport a clasificat dispoziiile 5n=
+

dispoziii c"rdin"!e + dispoziii dominante care influeneaz toate aspectele comportamentului %inteligen 5n c"@u! !ui A& Ein teinRO dispoziii centr"!e + sunt tendinele mai puin ptrunztoare ale rspunsurilor indi"iduale. /ei mai muli dein )+14 dispoziii centrale care conduc maCoritatea reaciilor 7i controleaz o gam 5ntins de situaii o!i7nuite, cotidiene %li!eralismul, perse"erena pentru e . anterior-.
2(

dispoziii ecund"re + interese 7i tendine specifice mult mai restr@nse, e prim@nd aspecte mai puin eseniale ale acti"itii 7i conduitei indi"idului= preferina pentru un anumit gen de #aine, tendina de a a"ea !iroul 5n ordine 5n ciuda unei aparene personale dezordonate.

/lasificarea dispoziiilor permite prezentarea personalitii ca sistem organizat concentric. $rsturile ca atare se formeaz 7i se indi"idualizeaz pe fondul interaciunii coninuturilor proprii diferitelor procese psi#ice= cogniti"e, afecti"e, moti"aionale 7i "oliional+"alorizate de su!iect 7i implicate 5n determinarea atitudinii lui fa de o!iectele socialeA. &e delimiteaz astfel= trsturile A!o?"!e, care definesc personalitatea 5n ansam!lu 7i trsturile #"rticu!"re, care se e prim la ni"elul diferitelor componente psi#ice. /aracteristicile trsturilor glo!ale=
+ unitatea + 5n ciuda "ariaiilor situationale accidentale, linia de conduit a unei

persoane 57i pstreaz o anumit constan 7i identitateF


+ pregnana + care indic modul de ierar#izare 7i gradul de intensitate 7i consolidare

a componentelor dominanteF
+ originalitatea + specificitatea 7i indi"idualitatea personalitii, gradul de deose!ire

a unui profil de altulF


+ plasticitatea + define7te disponi!ilitateaA structurilor de a se adec"a la dinamica

realitii socialeF
+ sta!ilitatea scopului + reflect gradul de ierar#izare 7i integrare a moti"elor care

imprim orientarea general a su!iectului 5n "ia, finalitatea lui maCorF


+

integritatea + e prim rezistena la influenele 7i presiunile pertur!atoare %negati"e-.

$rsturile particulare poart 5n ele amprenta componentei psi#ice, pe !aza creia se difereniaz 7i se manifest fiecare om, ele put@nd fi grupate 5n=
+

trsturi de natur cogniti"= refle i"itatea, o!iecti"itatea, spiritul critic 7i opusul lorF trsturi de natur afecti"= sentimentalismul, timiditateaF
2,

trsturi de natur "oliional= curaCul, independena, perse"erena, fermitatea, #otr@rea, consec"ena, autocontrolul 7i opusele lorF trsturi de natur moti"aional= lcomia, rapacitatea, a"ariia, mercantilismul 7i opusele lorF trsturi de natur intersu!iecti"= solicitudinea, spiritul de cooperare, spiritul de 5ntraCutorare, altruismul 7i opusele lorO trsturi de natur moral= !untatea, cinstea, corectitudinea, demnitatea, modestia 7i opusele lor. Lnul dintre o!iecti"ele principale ale cunoa7terii 7i e"alurii personalitii este

realizarea de predicii pri"ind comportamentul persoanei 5ntr+o anumit situaie. Dar ce anume determin comportamentul uman= trsturile sau situaia 5n care se gse7te indi"idulT Adepii teoriei trsturilor %Allport, <Gsenc3, /attell- consider c de7i faptele de conduit ale unei persoane prezint o anume "aria!ilitate situaional, pe termen lung, o!ser"aia furnizeaz un cadru relati" sta!il, unitar, de a7teptare 7i interpretare. Psi#ologii situaioni7ti au criticat teoria trsturilor, afirm@nd despre comportamentul personal 7i social c depinde 5n mod #otr@tor de situaia 5n care se gse7te su!iectul. <i afirm c potri"it teoriei 5n"rii sociale persoanele ac#iziioneaz di"erse comportamente ca rspuns la anumite situaii. Dez!aterile 7tiinifice dintre cele dou modele e plicati"e au dus la dez"oltarea a!ordrilor personalitii de tip interacionist. Bn aceste modele noiunea de trstur nu e te "?"ndon"t$% ci con ider"t$ dintr4o #er #ecti'$ din"Dic$& Su?iectu!ui i e "tri?uie o intenEie% e! D"ni=e t$ tr$ $turi% d"r >i t$ri c"re core #und "ctu"!i@$rii unei tr$ $turi !" un DoDent d"t& E! in=!uenEe"@$ in=!uenEe"@$ coD#ort"Dentu!& A t=e!% deterDini D 4 tr$ $turi% itu"Eii& Un ro! iD#ort"nt e te "cord"t credinEe!or u?iectu!ui% =e!u!ui Bn c"re e! inter#rete"@$ itu"Ei" >i B>i "#reci"@$ #er=orD"nE"% c" >i "d"#t"re !" itu"Eie& tr"teAii!or de itu"Eii!e% i"r "re un itu"Eii!e du?!u coD#ort"Dentu!

34

2&)& .etode!e # i(oDetrice de identi=ic"re " diDen iuni!or #er on"!it$Eii $eoretizrile contemporane despre trsturi sunt str@ns legate de procesele de msurare 7i de e"aluare necesare pentru a identifica dimensiunile fundamentale ale personalitii. Bn "ederea cercetrii trsturilor se porne7te de la c@te"a ipoteze despre numrul 7i natura dimensiunilor principale, apoi se ela!oreaz un c#estionar pentru msurarea lor. Bntotdeauna, oric@t de atent ar fi conceput c#estionarul, este ne"oie 7i de e"aluarea oficial a adec"rii lui, respect@nd principiile psi#ometriei, 7tiina msurtorilor psi#ologice. Psi#ometria utilizeaz te#nici statistice pentru "erificarea calitii unui c#estionar ca unealt de msurare. J importan deose!it o are analiza factorial, instrument deose!it de puternic 5n cercetarea structurii fundamentale a trsturilor personalitii. Jrice test tre!uie s 5ndeplineasc 5n mod satisfctor patru criterii eseniale= =ide!it"te% '"!idit"te% t"nd"rdi@"re >i et"!on"re& 'idelitatea se refer la acurateea cu care c#estionarul msoar o anumit calitate. Ln test psi#ometric nu are nici o rele"an dac rezultatele sale sunt afectate de procese temporare sau trectoare. < ist trei modaliti prin care psi#ologii estimeaz fia!ilitatea %fidelitatea- unui test psi#ometric. /ea mai simpl dintre acestea este etoda test-retest. Bn cadrul acesteia se efectueaz testul asupra unui grup de persoane, iar mai t@rziu se repet acela7i test. Dac testul este fia!il rezultatele ar tre!ui s fie foarte asemntoare de fiecare dat. A doua te#nic ce poate fi utilizat pentru testarea fidelitii este etoda !n"u tirii. Bn cadrul acesteia un test este 5mprit 5n dou= itemii cu so 7i itemii fr so. /ele dou Cumti formeaz 7i se aplic separat ca dou instrumente independente. Dac testul este fia!il, cele dou Cumti ar tre!ui s furnizeze rezultate similare.

31

J alt te#nic este de a ela!ora dou "ersiuni distincte ale aceluia7i test 7i de a o!ser"a dac se o!ine acela7i rezultat c@nd testai acelea7i persoane, 5n situaii diferite. Aceasta este cunoscut su! denumirea de etoda for elor alternative. 'idelitatea este e primat su! forma unui coeficient de corelaie. Acesta are o "aloare 5ntre +l 7i Y1, care e prim c@t de !ine se potri"esc rezultatele o!inute 5n urma aplicrii celor dou teste sau a celor dou Cumti de test. /a regul general, testele de capacitate tre!uie s ai! o corelaie de Y4,(, sau mai mare pentru a fi considerate fia!ile, iar testele de personalitate Y4,*, sau mai mult. Dac "aloarea este ce"a mai mic dec@t aceasta, rezultatele testului nu sunt demne de 5ncredere. &tatistica alfa+/ron!ac# este un instrument de msurare a fidelitii %consisten intern-, utilizat frec"ent, calculat pe !aza unui singur set de itemi. <a este, 5ntr+ ade"r, corelarea testului cu el 5nsu7i. Bn general, "aloarea coeficientului cre7te at@t 5n funcie de cre7terea corelrii dintre itemi, c@t 7i odat cu cre7terea numrului de itemi ai testului. Daliditatea presupune c testul msoar cu ade"rat ceea ce intenioneaz cercettorul s msoare. 8sura 5n care un test estimeaz, 5ntr+ade"r, ceea ce se intenioneaz reprezint gradul su de "aliditate. < ist patru tipuri de "aliditate= superficial, a criteriului, de construcie 7i "aliditatea ecologic. Daliditatea superficial este cea mai simpl, aceasta art@nd numai dac un anumit test #"re $ D$ o"re cee" ce e dore>te& Daliditatea criteriului presupune "alidiarea testului prin compararea rezultatelor sale cu scorurile la un alt criteriu comportamental-. < ist dou tipuri de "aliditate a criteriului= "aliditate concurent 7i "aliditate predictiv. Daliditatea concurent este "erificat atunci c@nd testul este comparat cu o rezultatele la un alt test deCa "alidat. Daliditatea predicti" este "erificat atunci c@nd rezultatele testului sunt comparate cu ce"a care tre!uie s se 5nt@mple 5n "iitor %cum ar fi testarea cui"a pentru selecia pe un anumit post 7i mai t@rziu realizarea comparaiei dintre performanele sale concrete 5n acti"itate 7i rezultatele testului-. %cum ar fi compararea cu un criteriu

32

Daliditatea construciei arat dac un test psi#ometric este ela!orat 5n spiritul teoriei pe care se dore7te s o "erifice. <sena "aliditii construciei este faptul c 5ntre trstur 7i criteriile e terne e ist corelaii pre"zute pe !aza unei teorii 7tiinifice adec"ate, nu pe !aza !unului sim sau a unei analize superficiale a caracteristicilor trsturii. Daliditatea construciei reiese din 5ntreaga reea de informaii empirice 7i analiz teoretic esut 5n Curul unei trsturi, numit uneori reEe" noDo!oAic$& Pro?!eDe!e cu c"re e con=runt$ '"!idit"te" con trucEiei unt ce!e "!e t"?i!irii "de'$ru!ui >tiinEi=ic& V"!idit"te" con trucEiei e te Bntotde"un" re!"ti' #ro'i@orie >i #o"te =i !$?it$ "u Bnt$rit$ de cercet$ri!e noi& Daliditatea ecologic arat dac testul msoar fenomenul real 5n lumea de zi cu zi pe care tre!uie s o reprezinte. De e emplu, dac un test de e tra"ersiune identific 5ntr+ade"r persoanele socia!ile 7i prietenoase 5n "iaa cotidian. &tandardizarea. $estele psi#ometrice tre!uie s fie standardizate. < ist trei etape ale acestui proces= 1+tre!uie s fie cert c toi su!iecii sunt testai 5n acelea7i condiii, astfel 5nc@t coninutul testului s determine rezultatul. Bn manualul testului s fie clar definite condiiile e acte pentru administrarea testului. 2+ela!orarea normelor populaiei + ta!ele generale care permit e perimentatorului s aprecieze felul 5n care scorul o!inut de un indi"id se raporteaz la ali mem!ri ai populaiei. 3+certitudinea c rezultatul testului corespunde standardelor sta!ile. 6oile teste tre!uie s dea rezultate similare testelor mai "ec#i, duc@nd la o distri!uie normal. < ist o serie de aspecte ale testrii psi#ometrice care fac distincia 5ntre testele nomotetice 7i cele idiograf5ce. $estele nomotetice sunt utilizate pentru a gsi legi sau principii generale, deci pentru a compara indi"izi diferii pe aceea7i scal. $estele idiograf5ce sunt destinate analizei caracteristicilor unei singure persoane. <le nu au ca scop compararea mai multor persoane ci 5ncearc s asigure o descriere aprofundat a capacitilor sau a caracterului unei persoane.

33

<Gsenc3 7i /attell au identificat principii generale ale personalitii %trsturi de personalitate- 7i apoi au ela!orat teste care msoar scorurile unui indi"id 5n raport cu fiecare dintre aceste trsturi. Deci, at@t in"entarul personalitii al lui <Gsenc3, c@t 7i testul de personalitate 1* P' al lui /attell, sunt teste nomotetice. $estul de personalitate ela!orat pe !aza teoriei personalitii a lui ;ogers, am o!ser"a c acesta este un test idiografic, al crui singur scop este acela de a oferi terapeutului posi!ilitatea de a intui specificul acti"itilor mintale ale indi"idului supus testului. $estele idiograf5ce pot ptrunde destul de ad@nc 5n mecanismele interne ale minii indi"idului respecti". De7i nici un test nu poate s garanteze c o persoan este candidatul potri"it pentru un anume post, testele de personalitate sunt deseori utilizate 5n selecia profesional, pentru c o trstur care se do"ede7te deose!it de puternic sau deose!it de fragil poate fi important pentru predicie, indic@nd 7i tipul de informaii suplimentare necesar pentru luarea deciziei de angaCare.

34

Cur u! 3& TE.PERA.ENTUL - LATURA DINA.ICO4

ENERGETIC A PERSONALITII
3&+& TeD#er"Dentu! 9 de=iniEie >i de criere Bnc din antic#itate g@nditorii au o!ser"at c e ist diferene 5ntre oameni 5n ceea ce pri"e7te trsturile de ordin dinamic sau energetic. $rsturile proceselor psi#ice 7i actelor motorii %precum intensitatea, pregnana, acuitatea, modalitatea, ec#ili!rul- au fost integrate 5n ceea ce s+a numit structura temperamental a personalitii. E#imolo7i!
teD#er"Dentu! pro"ine din latinescul te pera entu , te perare Z a amesteca pentru a dilua, a modera.

Pentru 6. &illamG temperamentul este Fun 'ns'mblu d$ $l$m$n#$ biolo7i!$ !'&$ 9m%&$un6 !u )'!#o&ii %si-olo7i!i !ons#i#ui$ %$&son'li#'#$'G& Bn prezent, temperamentul este considerat ca fiind cea mai general 7i constant particularitate a personalitii umane, intrinsec acesteia 7i a"@nd deci cea mai mare certitudine de in"ariant. %.onc#i7, <. 7i cola!., 244*-. $emperamentul este de natur "=ecti'o4re"cti'$& A#ro"#e to"te c!" i=ic$ri!e teD#er"Dente!or i"u Bn c"!cu! =ie eDoti'it"te"% =ie re"cti'it"te"& Ia Allport nu e ist nici un du!iu cu pri"ire la natura afecti"+reacti" a temperamentelor= FTeD#er"Dentu! e re=er$ !" en i?i!it"te" ="E$ de o tiDu!"re eDoEion"!$% =orE" >i 'ite@" " o?i>nuit$ de r$ #un % c"!it"te" di #o@iEiei "!e #redoDin"nte >i to"te #"rticu!"rit$Ei!e =!uctu"Eiei >i inten it$Eii di #o@iEieiG&

3)

Bn psi#ologia contemporan e ist aproape o unanimitate 5n definirea temperamentului apropiat de maniera 5n care o face H. 0oldsmit# 5n 1,(2=
1*

%teD#er"Dentu! re#re@int$- ?"@" di #o@iEii!or Bnn$ cute "!e unei #er o"ne% c"re "u o re!"ti'$ con i tenE$ >i c"re
unt Dodu!"te de eC#re i" "cti'it$Eii% re"cti'it$Eii eDoEion"!e >i oci"?i!it$Eii A .

$emperamentul reprezint modul 5n care "aria!ilele !ioconstituionale 7i !ioenergetice se implic 5n organizarea 7i desf7urarea proceselor psi#ice + percepie, memorie, g@ndire, afecti"itate + 7i se reflect 5n comportament. /@nd "or!im de temperament 5n plan psi#ologic, nu ne g@ndim la constituia fizic sau la procesele meta!olice care au loc 5n organism, ci la Dodu! cuD re"cEione"@$ >i e D"ni=e t$ indi'idu! u? " #ect din"Dico4enerAetic 5n diferite situaii e terne. Astfel, putem pune pe seama temperamentului=
+ + + + + + + + +

rapiditatea cu care su!iectul percepeF rapiditatea reaciilor motoriiF ec#ili!rul sau impulsi"itatea rspunsurilor la succesiunea stimulrii e terneF rapiditatea rspunsurilor "er!ale la 5ntre!riF intensitatea tririlor emoionale 7i durata lorF rezistena la frustraii, la stres, la situaii afectogene 7i conflictualeF disponi!ilitatea la comunicare interpersonalF rezistena la solicitri puternice 7i de lung duratF capacitatea general de !ucru&

TeD#er"Dentu!% de>i "re o condiEion"re ?io!oAic$ direct$ >i eredit"r$% do?Inde>te '"!enEe >i en re"! nuD"i Bn #!"n # i(ocoD#ort"Dent"! "dic$% "ce te tr$ $turi e eC#riD$ >i e concreti@e"@$ nuD"i !" #er o"ne!e c"re e D"ni=e t$% "cEione"@$ Bntr4o BD#reHur"re de 'i"E$& ;u!instein afirma c temperamentul constituie latura dinamico+energetic a personalitii.

1*

Bn= 0oldsmit#, H., .uss, H., Plomin, ;., ;ot!art#, ;., and 8c/all, ;. %1,(2-. ;oundta!le= K#at is temperamentT 'our approac#es. 4hild &evelop ent. Dol. )(, pp. )4)+)2,.
3*

+ Dinamic, deoarece ne furnizeaz informaii despre c@t de intens sau lent, mo!il ori rigid, accelerat sau domoal, uniform sau neuniform este conduita indi"idului. + <nergetic, deoarece ne arat care este cantitatea de energie de care dispune un indi"id 7i mai ales modul 5n care este consumat aceasta. Astfel,
unele persoane dispun de un surplus energetic, unele se 5ncarc energetic, altele se descarc e plozi", "iolentF unele 57i consum energia 5ntr+o manier ec#ili!rat, fac c#iar economie, altele dimpotri" 57i risipesc energia.

$emperamentul e prim forma de manifestare a personalitii 7i nu coninutul "ieii psi#ice. <l reprezint Dodu! de " =i% de " e coD#ort" "! cui'"% EinInd D"i "!e de stilul comportamental "! oDu!ui& TeD#er"Dentu! e te un" dintre !"turi!e #er on"!it$Eii c"re e eC#riD$ ce! D"i con ec'ent >i t"?i! Bn cur u! eCi tenEei indi'idu!ui& P i(o!oAii% Bn c'" iun"niDit"te% con ider$ teD#er"Dentu! c" =iind Bnn$ cut& $rsturile
de temperament sunt puternic influenate de factori !iologiciF toate teoriile su!liniaz continuitatea trsturilor de temperament de+a lungul "ieii, a"@nd cea mai 5nalt sta!ilitate, comparati" cu celelalte componente ale personalitii.

$emperamentul este una dintre laturile primordiale ale personalitii, manifest@ndu+se e trem de timpuriu, este o latur general 7i ma imal constant pe parcursul "ieii, reprezent@nd manifestarea tipului de acti"itate superioar 5n sfera "ieii psi#ice, 7i dac tipul este 5nnscut 5nseamn c 7i temperamentul este 5nnscut. 8. Elate consider temperamentul ca structur psi#ic, de7i larg determinat genetic, c este modelat de condiiile socio+culturale, e isteniale ale indi"idului. In=!uenE" eredit"r$ " u#r" # i(ocoD#ort"Dentu!ui nu e te direct$% ci Dedi"t$% =i!tr"t$ de ocio4cu!tur"!& Prin teD#er"Dente oDu! in=!uenEe"@$ Dediu! rIndu! !ui "=ecte"@$ teD#er"Dente!e& 3&)& TIPOLOGII TE.PERA.ENTALE De+a lungul "remii, 5ncep@nd cu Hipocrate 7i termin@nd cu <Gsenc3 7i OeirseG, au fost ela!orate o multitudine de tipologii temperamentale, 5n funcie de di"erse oci"! c"re !"

32

criterii, at@t de di"ersificate 7i comple

e, 5nc@t cu greu ar putea fi ordonate. Bn continuare, trecem 5n

re"ist principalele categorii de tipuri temperamentale, 5n !aza tipologiilor mai sus menionate.

!. Ti#o!oAii "ntice >i Dedie'"!e

Hipocrate 7i 0alenus au pus la !aza clasificrii temperamentelor diferite umori prezente 5n corpul omenesc= s@nge, limfa, !ila gal!en 7i !ila neagr. <i considerau c amestecul potri"it, temperat %de aici 7i termenul de temperament- al acestor su!stane duce la o stare perfect de sntate, implicit la un temperament perfect, 5n timp ce e cesul unei umori produce teD#er"Dente iD#er=ecte& D"c$ !" o #er o"n$ #redoDin$ InAe!e% "ce" t" '" "'e" ="E" de tin $% urI@$to"re% =ericit$% '" =i "ti =$cut$% o#tiDi t$ Q "nAuinicR. Dac predomin limfa, faa "a a"ea trsturi rotunCite, "a fi letargic, apatic, iar psi#ocomportamental persoana respecti" "a fi lent, r!dtoare, inert Q=!eAD"ticR& Predominana ?i!ei A"!?ene, #rodu $ de =ic"t e " oci"@$ cu ="E" riAid$% cu #roeDinenE" o" e!or =runEii% "rc"de!or% n" u!ui% #er o"ne!e re #ecti'e =iind 'io!ente% #" ion"nte% iD#u! i'e %coleric-. Persoanele la care organismul este impregnat de ?i!" ne"Ar$, c"re Aenere"@$ inten it"te" >i #ro=un@iDe" re"cEii!or ner'o" e% ="E" '" =i @'e!t$% de!ic"t$% oc(ii #!ec"Ei% Aur" "D"r$% i"r # i(ocoD#ort"Dent"! "ce te" 'or =i #redi #u e #re interiori@"re% "uto"n"!i@$% concentr"re QDe!"nco!icR& ?& Ti#o!oAii con tituEion"!e Aceste tipologii iau 5n calcul constituia corporal, morfologic a indi"idului, consider@nd c o anumit constituie predispune la un anumit comportament. Psi#iatrul german <. Oretsc#mer, utiliz@nd un ansam!lu de instrumente de in"estigaie 7i studiind !olna"ii psi#ici, a sesizat o coresponden frec"ent 5ntre simptomatologia psi#ocomportamental 7i aspectul !ioconstituional e tern. <l a ela!orat o tipologie pe criterii Dor=o!oAice c"re cu#rinde trei ti#uri #rinci#"!e >i un ti# "cce oriu% D"i #uEin indi'idu"!i@"tN
+

tipul picnic + ciclotim= se caracterizeaz prin e pansiunea ca"itii "iscerale, prin tendina de a acumula grsime, piele 5ntins, fa moale, sistem osos fragil, e tremiti moi, rotunde, scurteF
3(

tipul leptosom %astenic- + sc#izotim= se distinge prin constituie "ertical, trunc#i cilindric, cutia toracic plat, umeri apropiai 7i 5ngu7ti, cap mic 7i rotund, mu7c#i 7i oase su!iri, nas lung 7i ascuit, paloarea feei, trsturi feminine la !r!ai 7i masculine la femei %leptos+5ngust, str@mt-F

tipul atletic + "@scos= mare dez"oltare a sc#eletului osos, a musculaturii, epidermeiF umeri lai 7i !azin 5ngust, partea de sus a corpului dez"oltat 5n lrgime, g@t lunA deA"H"tO

tipul displastic + reune7te numeroase "arieti dismorfice, cu malformaii congenitale. Din punct de "edere medical, tipurile sta!ilite de Oretsc#mer se asociaz cu

predispoziii psi#opatologice diferite= tipul picnic + ciclotim predispune la tul!urri maniaco+depresi"eF tipul leptosom %astenic- + sc#izotim predispune la tul!urri de natur sc#izoid %sc#izofrenic-F tipul atletic + "@scos 7i cel displastic predispune la epilepsie. Bn "ederea sta!ilirii 7i descrierii c@t mai e acte a tipurilor morfologice, &#eldon procedeaz la fotografierea a 4444 de studeni, pe care 5i supune apoi studiului pentru identificarea "aria!ilelor principale. Bn final au fost identificate 7i reinute 12 "aria!ile printre care= 5nlimea, greutatea, dez"oltarea toracelui 7i a capului, distana de la mrul lui Adam la om!ilic 7i se , lungimea m@inilor 7i picioarelor, dez"oltarea sistemului muscular 7i osos, fineea pielii, suprafaa pielii etc. /a element de !az pentru delimitarea !iotipurilor, &#eldon a luat cele trei mem!rane em!riogenetice %din care deri" organele interne, sistemul muscular 7i osos, organele de sim 7i sistemul ner"os-= endoderD"% De@oderD" >i ectoderD"% #e ?"@" c$ror" "u =o t de!iDit"te ce!e trei ?ioti#uri #rinci#"!eN endomorf %"isceroton-, mezomorf %somatoton- >i ectomorf %cere!roton-.
#. Ti#o!oAii # i(o!oAice

Lna dintre cele mai rsp@ndite 7i cunoscute tipologii temperamentale dup criterii psi#ologice a fost sc#iat de olandezii HeGmans 7i Kiersma care au pornit, 5n ela!orarea ei, de la o ipotez neurofiziologic, formulat de psi#iatrul Jtto 0ross.
3,

HeGmans 7i Kiersma, unul psi#olog 7i cellalt psi#iatru, pornesc de la ideea c temperamentul se compune din trei elemente fundamentale= eDoti'it"te% "cti'i D% re@on"nE$% c"re Bn coD?in"Eii '"ri"te% =orDe"@$ c(e!etu! teD#er"Dentu!ui& <moti"itatea define7te persoana mi7cat, tul!urat afecti", persoana care "i!reaz 5n orice situaie 7i la orice nimic, mai mult dec@t media semenilor. Acti"ismul caracterizeaz persoana pentru care aciunea, efortul sunt totulF ea acioneaz din proprie iniiati", spre deose!ire de persoana inacti" care acioneaz 5mpins din afar, care se pl@nge de efortul depus, se simte epuizat dup o acti"itate. ;ezonana sau ecoul, rsunetul impresiilor 7i aciunilor asupra psi#icului se manifest diferit= unii oameni triesc 5n prezent, aici 7i acum, e"enimentele nu las nici o impresie asupra lor, iar alii se orienteaz dup trecut, sunt puternic marcai de e"enimentele e terioare, care se prelungesc 7i le acapareaz tririle psi#ice& Decup@nd fiecare distri!uie de trsturi 5n dou pri, autorii de mai sus au sta!ilit
U
o#t ti#uri # i(o!oAice% corespunz@nd com!inaiilor posi!ile ale celor trei trsturi= ner"osul, sentimentalul, colericul, pasionatul, sang"inicul, flegmaticul, amorful 7i apaticul..

n$&(osul este tipul emoti", nonacti", primar %<+nA+P- care se caracterizeaz prin dispoziie "aria!il, impulsi"itate, "iolen, insensi!il la o!iecti"itate, tendin de a 5infrumusea realitatea, are gust pentru !izar, maca!ru, pentru negati". Ie &enne spune c ner"osul prezint o de!ilitate a sentimentelor morale, "anitate 7i insurecie. Daloarea lui dominant este di"ertismentul.
s$n#im$n#'lul este emoti", nonacti", secundar %<+nA+&-, intro"ertit, centrat pe "iaa lui interioar care 5l proteCeaz, 5l proteCeaz, 5l susine, 5l consolideaz, este un tip meditati", "ulnera!il, scrupulos, indiferent fa de e"enimentele e terne, caut solitudinea, ocole7te oamenii. Daloarea lui dominant este intimitatea.

!ol$&i!ul este emoti", acti", primar %<+A+P-, generos, cordial, plin de "italitate 7i e

u!eran, are aptitudini oratorice, dorin de e teriorizare, simte ne"oia de aciune, de iniiati", gust pentru noutate, crede 5n progres, 57i manifest "e#ement emoiile. Daloarea dominant este aciunea.

%'sion'#ul este emoti", acti", secundar %<+A+&-, dominat de am!iii, dorina de succes, 7tie s+7i stp@neasc 7i s+7i utlizeze "iolena,trie7te numai pentru opera sa, pentru misiunea sa, se regsesc 5n el at@t tensiunea c@t 7i !l@ndeea, ne5ncrederea lui se poate transforma 5n !untate fa de cei pe care+l iu!esc, are o mare putere de munc, manifest atracie pentru istorie 7i trecut. Daloarea lui dominant este 5ndeplinirea scopului propus. U s'n7(ini!ul este nonemoti", acti", primar %n<+A+P-, e tra"ertit, politicos, spiritual, ironic, sceptic, apt pentru a fi conductor, a!il, preuie7te e periena, d do"ad de iniiati" 7i o mare suplee spiritual, are un remarca!il sim practic. Daloarea dominant este succesul social. U )l$7m'#i!ul este nonemoti", acti", secundar %n<+A+&-, perse"erent, respect o!iceiurile 7i principiile, este punctual, o!iecti", demn de 5ncredere, ponderat,
U
44

manifest dispoziie egal, este tenace,ra!dtor, are ta!ieturi,este pedant, are simul umorului, posed un optimism rece. Daloarea dominant este legea. U 'mo&)ul este nonemoti", nonacti", primar %n<+nA+P-, conciliant, tolerant prin indiferen, tenace 7i uneori 5ncpt@nat, lipsit de energie, lini7tit, calm, relfle i", puin comunicati", nepunctual. Daloarea dominant este plcerea.
U

'%'#i!ul este nonemoti", nonacti", secundar %n<+nA+&-, 5nc#is, interiorizat, taciturn, so!ru, conser"ator, puin "or!re, ro! al #a!itudinilor, iu!e7te singurtatea. Daloarea dominant este lini7tea.

i. Ti#o!oAii!e # i(o ocio!oAice

Bn funcie de orientarea "aloric a persoanei, de atitudinea dominant fa de "alori, S#r"nAer%


A!!#ort% Vernon% amintii de 8. Elate, propun o tipologie psi#osociologic ce aduce nou ni7te opiuni "alorice, upiuni inedite pentru ta onomiile temperamentale. Autorii amintii au delimitat * tipuri temperamentale= teoretic, economic, estetic, social, politic 7i religios.

ti#u! teoretic + are ca "aloare dominant descoperirea ade"rului, scopul su principal fiind acela de a+7i ordona 7i sistematiza cunoa7tereaF este predominant empiric, critic 7i raional, e"it@nd Cudecile estetice sau morale, 5n fa"oarea celor cogniti" + analiticeF ti#u! econoDic + este dominat de ideea utilitii, satisfacerea tre!uinelor materiale fiind pe primul planF fiind interesat de afaceri, producie, comer 7i consumul !unurilor, tinde s ignore dimensiunea estetic a e istenei, mai ales atunci c@nd acesteia 5i lipse7te componenta comercialF ti#u! e tetic + are ca "aloare dominant armonia, e periena empiric fiind Cudecat de sine, din perspecti"a graiei, simetriei, corespondeneiF componentele teoretice 7i pragmatice sunt con"ertite 5n e perien estetic, frumosului acord@ndu+i+se implicit 7i o funcie de ade"rF ti#u! oci"! + are ca "aloare suprem dragostea de oameni, o!iecti"at 5n relaii interpersonale positi"e, filantropice, prietenie, altruismF pragmatismul, atitudinea teoretic, economic sau politic sunt considerate inumaneF ti#u! #o!itic + este interesat 5n primul r@nd de putere, ascenden si control asupra celorlali,, toate acti"itile desfsurate fiind ocazii si prete te pentru competiie, lupt si posi!ile surse de o!inere a superioritiiF
ti#u! re!iAio + are ca "aloare suprem unitateaF este mistic si caut s 5neleag uni"ersul ca 5ntreg si s se raporteze pe sine la aceast totalitate cuprinztoareF e ist istici i aneni %care 5si gsesc e periena religioas 5n afirmarea "ieii si 5n participarea acti" la ea- si istici transcedentali %care caut unitatea cu di"initatea prin retragerea din "ia + ascetul-.

C. Ti#o!oAii # i(o=i@io!oAice

Pe !aza datelor e perimentale de la!orator, o!inute prin metoda refle elor condiionate, Pa"lo" a reu7it s e"alueze, prin indicatori cuantifica!ili, trei proprieti
41

naturale care alctuiesc tipul general de acti"itate ner"oas superioar %tip a.n.s-= fora, mo!ilitatea 7i ec#ili!rul. Bn funcie de for se delimiteaz dou tipuri generale de sistem ner"os= ti#u! #uternic 7i ti#u! !"?. Bn funcie de mo!ilitate= ti#u! Do?i! 7i ti#u! inert. :n funcie de ec#ili!ru= ti#u! ec(i!i?r"t 7i ti#u! neec(i!i?r"t. /ele trei 5nsu7iri naturale interacioneaz, form@nd patru tipuri generale de acti"itate ner"oas superioar=
+ + + +

tipul puternic+ec#ili!rat+mo!il tipul puternic+ec#ili!rat+inert tipul puternic+neec#ili!rat+e cita!il tipul sla! Pa"lo" a pus 5n coresponden cele patru tipuri generale de sistem ner"os cu cele

patru temperamente sta!ilite 5n antic#itate. Astfel=


+

ti#u! #uternic4ec(i!i?r"t4Do?i! 4 adapta!il, controlatF

"nA'inic = "ioi, comunicati", socia!il,

ti#u! #uternic4ec(i!i?r"t4inert 4 =!eAD"tic= calm, tcut, nesocia!il, lent, greu adapta!il la situaii noi, puin impresiona!il, rezistent la stres 7i frustraiiF ti#u! #uternic4neec(i!i?r"t4eCcit"?i! 4 co!eric= rezistent, "ioi, #iperacti", irasci!il, impulsi", imprudent, triri emoionale e plozi"e, insta!ilitate comportamental, tendin de dominare 5n relaiile interpersonale, saturaie 7i plictiseal rapid la monotonie.
+

ti#u! !"? 4 De!"nco!ic= interiorizat, retras, sensi!il, delicat. 6umrul tipologiilor,

di"ersitatea termenilor folosii, multiplicitatea a!ordrilor pot da impresia de confuzie. Ia o analiz atent, "om constata c e ist numeroase corespondene 5n sc#emele de clasificare. 'r 5ndoial, maCoritatea tipologiilor e istente au tendina de a lua 5n seam doar aspectele pariale ale temperamentului. :n acest caz, o tipologie "erita!il ar tre!ui s ia 5n considerare, simultan, componentele morfologice, fiziologice 7i psi#ologice.

42

Cur 5& INTELIGENA - LATURA RE6OLUTIV4PRODUCTIV A PERSONALITII& 5&+& Inte!iAent" 9 de=inire >i #eci=ic $ermenul de inteligen pro"ine din latinescul inte!!iAere% c"re 9ns$'mn6 ' &$l'0ion' ' o&7'ni2' "u de !" terDenu! de inter!eAere c"re #re u#une s#'bili&$' d$ &$l'0ii 9n#&$ &$l'0ii1 'ilosoful francez R& De c"rte de=ine" inte!iAenE" c" =iind FDiH!ocu! de " "c(i@iEion" o >tiinE$ #er=ect$ #ri'ito"re !" o in=init"te de !ucruriG& Din "ce" t$ de=iniEie #uteD de #rinde ce!e dou$ #o@iEii "ctu"!e "!e noEiunii de inte!iAenE$N
+

c" i teD coD#!eC de o#er"Eii= 7tiina nu este posi!il :ar punerea 5n funciune a unor operaii intelectualeF
43

c" "#titudine Aener"!$= in=init"te" !ucruri!or nu #o"te =i cuno cut$ =$r$ " di #une de o c"#"cit"te Aener"!$& CInd 'or?iD de inte!iAenE$ c" i teD coD#!eC de o#er"Eii "'eD Bn 'edere

o#er"Eii >i "?i!it$Ei cuD "r =iN


+ adaptarea la situaii noi, + generalizarea 7i deducia, + corelarea 7i integrarea 5ntr+un tot unitar a prilor relati" disparate, + anticiparea deznodm@ntului 7i consecinelor, + compararea rapid a "ariantelor acionale 7i reinerea celei optiDe% + rezol"area corect 7i u7oar a unor pro!leme cu grade cresc@nde de dificultate.

Aceste operaii 7i a!iliti scot 5n e"iden trei caracteristici fundamentale ale inteligenei=
1. c"#"cit"te" ei de "

o!uEion" itu"Eii!e noi , cele "ec#i, familiare, fiind

soluionate cu aCutorul deprinderilor o!i7nuinelorF


2. r"#idit"te"% Do?i!it"te"% u#!eEe"% =!eCi?i!it"te"F 3. "d"#t"?i!it"te" "dec'"t$ >i e=icienE" la 5mpreCurri.

Astfel, inteligena apare ca o calitate a 5ntregii acti"iti mentale, ca e presie a organizrii superioare a tuturor proceselor psi#ice. /@nd "or!im de inteligen ca aptitudine general, a"em 5n "edere implicarea ei cu succes 5n e trem de numeroase 7i "ariate acti"iti. <ste "izat 5ndeose!i finalitatea ei. $re!uie remarcat faptul c pe l@ng inteligena general, cu aCutorul creia rezol"m cu succes o multitudine de acti"iti, mai e ist 7i forme specializate de inteligen %teoretic, practic, social, te#nic, 7tiinific- ce permite finalizarea cu succes doar a unui singur tip de acti"iti. Con iderInd ce!e dou$ "cce#Eiuni Qc" i teD coD#!eC de o#er"Eii >i c" "#titudine Aener"!$R trIn !eA"te Bntre e!e% 4" recur !" o de=iniEie coD#o@it$N Inte!iAenE" e te c"#"cit"te" A!o?"!$ de cuno">tere " !uDii% AIndire r"Eion"!$% c"#"cit"te" de " Bn'inAe #ro'oc$ri!e 'ieEiiA %Kec#esler, 1,2)-.

44

/ei mai muli cercettori 5nclin s considere inteligena capacitatea general de ac#iziie a cuno7tinelor, de raiune 7i rezol"are de pro!leme, dar sunt 7i alii, mai puini la numr, care consider c inteligena implic diferite tipuri de a!iliti. Astfel, HoRard 0ardner, 5n 1,(3, introduce conceptul de inteligen multipl. <l sta!ile7te 7apte tipuri de inteligen=
+ + + + + + +

ling"istic, logico+matematic, spaial, muzical, 3inestezic, interpersonal, intrapersonal. Aceste forme de inteligen "ariaz de la indi"id la indi"id, dar 7i de la cultur le

cultur. Iui G"rdner i e re#ro>e"@$ c$ Bn conce#Ei" " nu e re=er$ !" inte!iAenE$% ci !" t"!ent% !" cre"ti'it"te "u !" F'irtuEiG& Teori" ="ctori"!$ susine, de asemenea, caracterul comple , multidimensional al inteligenei. Astfel, pe !aza comparrii 7i corelrii rezultatelor la diferite teste, s+au identificat trei categorii de factori=
+

un ="ctor Aener"! %0-, descoperit pentru prima dat de c. &pearman, c"re inter'ine Bn re@o!'"re" oric$rui Aen de "rcini Q#ro?eRO D"i Du!Ei ="ctori de Aru# %*+2-, care inter"in 5n rezol"area unei anumite clase de sarcini %pro!e-, ca de pild, un factor numeric %6-, implicat 5n sarcinile de calcul, un factor "er!al %D-, implicat 5n rezol"area sarcinilor "er!ale %ordonarea cu"intelor, 5nelegerea propoziiilor etc.-, un factor imaginati" %:-, solicitat 5n rezol"area sarcinilor de transformare 7i com!inare, un factor mecanic %K-% iD#!ic"t Bn de@'$!uire" >i BnEe!eAere" r"#orturi!or =uncEion"!e dintre e!eDente!e unui F"AreA"tGO

un nuD$r D"i D"re de ="ctori #eci=ici %&:-, care inter"in 5n rezol"area unor sarcini indi"iduale din cadrul unei clase. Ace7ti din urm factori coreleaz mai
4)

puternic cu diferitele aptitudini speciale 7i, ca atare, se e clud din structura inteligenei 5neleas ca aptitudine general.

5&)& .ode!e eC#!ic"ti'4inter#ret"ti'e "!e inte!iAenEei &+au conturat de+a lungul timpului diferite "iziuni 7i perspecti"e specifice de concepere a inteligenei, at@t su! raport teoretic, c@t 7i practic. Aceste perspecti"e s+ au comasat 5n modele e plicati"+interpretati"e ale inteligenei.
!. .ode!u! # i(oDetric

Ia !aza acestui model stau cercetrile psi#ologului francez Alfred .inet fcute asupra intelectului copiilor. <l a ela!orat un instrument pe !aza cruia s poat depista copiii cu intelect normal pentru a fi 5ncadrai 5n 5n"m@ntul de mas. 5mpreun cu $#. &imon sta!ilesc o suit de pro!e care apro imeaz compoziia operatorie a intelectului %spirit de o!ser"aie, memorie, raionament, "oca!ular, cuno7tine- 7i care sunt cuprinse 5ntr+un instrument de msur numit &cara metric .inet+&imon %1,4)-. 8ai t@rziu, IeRin $erman re"izuie7te scara lui A. .inet 7i o introduce 5n America su! numele de &tanford+.inet &cale %1,1*-. $erman arat c "@rsta mental este distana parcurs 5ntre "@rsta noului+nscut 7i inteligena adult, iar Q.:+ul este raportul dintre distana parcurs 7i timpul necesar parcurgerii ei, cu alte cu"inte raportul dintre "@rsta mental 7i "@rsta cronologic& S&I& T VDUVc C +** Q"D?e!e 'Ir te =iind eC#riD"te Bn !uniR 8ai t@rziu, prin anii W34, psi#ologul Da"id Kec#esler imagineaz o scar a inteligenei pentru aduli %Kec#esler Adult :ntteligence &cale + KAISR% iar descendenii lui 5i "or re"izui mai t@rziu scala %KA:&+;- 7i "or produce o "ersiune pentru copii %Kec#esler :ntteligence &cale
for Children, Revised, -

KISC4RR&

Din perspecti"a modelului psi#ometric, inteligena apare ca o colecie de a!iliti, cercettorii fiind interesai mai mult de construirea instrumentului de diagnoz dec@t de definirea 7i conceptualizarea o!iectului in"estigat. ?& .ode!u! ="ctori"!
4*

Acest model continu 7i ad@nce7te modelul psi#ometric, psi#ologii 5ncep@nd s =Ve intere "Ei de Dodu! de #re!ucr"re " re@u!t"te!or o?Einute Bn urD" "#!ic$rii te te!or de inte!iAenE$& Un" dintre Dod"!it$Ei!e #ro#u e " =o t ce" " "n"!i@ei ="ctori"!e de ctre /#. S#e"rD"n Q+:*2R&
,

Bn interioru! "ce tui Dode! #ot =i de #rin e cIte'" tendinEe eDni=ic"ti'eN


+

tendinE" unit"r$ 4 S#e"rD"n Q+:*2% +:)7R e'idenEi"@$ ="#tu! c$ "cti'it$Ei!e inte!ectu"!e conEin un ="ctor coDiD% i"r Bn =uncEie de '"riet"te" "cti'it$Ei!or Bn c"re inte!iAenE" o#ere"@$ inter'ine >i un ="ctor #eci"!% di=erit de !" o "rcin$ !" "!t"& PriDu! " =o t nuDit ="ctoru! A% ce!$!"!t% ="ctoru! & Du#$ o#ini" !ui S#e"rD"n% inte!iAenE" "r =i o coD?in"Eie !ini"r$ " ce!or doi ="ctori&

tendinE" #!ur"!i t$ recurAe !" Du!ti#!ic"re" nuD$ru!ui de ="ctori& T(ur ton Q+:,8% +:27R% de@'o!tInd di=erite #rocedee de "n"!i@$ ="ctori"!$% " A$ it "!Ei o#t ="ctori coDuni Bn #"te!e ="ctoru!ui A& Ace>ti ="ctori "u =o t nuDiEi "?i!it$Ei Dent"!e #riD"re&

tendinE" ier"r(ic$ e te #reocu#"t$ "tIt de BnDu!Eire" c"ntit"ti'$ " ="ctori!or% cIt >i de ier"r(i@"re" !or& -urt >i Vernon "u D"i "d$uA"t #e !InA$ ="ctorii A >i "i !ui S#e"rD"n o " trei" c"teAorie de ="ctori% nuDiEi ="ctori de Aru#% #e c"re i4"u "D#!" "t Bntre cei!"!Ei& A t=e!% ="ctorii nu unt di #u>i !ine"r% ci unt ordon"Ei >i di #u>i #ir"Did"!&

8odelele factoriale ale inteligenei, aduc, pe l@ng rigurozitatea prelucrrilor matematice, o nou "iziune asupra inteligenei 7i anume interpretarea ei dintr+o perspecti" structural. c& .ode!u! Aenetic /el care ilustreaz cel mai !ine acest model este 1ean Piaget. <l porne7te 5n lucrarea sa Psi#ologia inteligenei %1,24- de la premisa c inte!iAenE" e te o re!"Eie "d"#t"ti'$ Bntre orA"ni D >i !ucruri. Ad"#t"re" re#re@int$% du#$ Pi"Aet% ec(i!i?r"re" 5ntre asimilare %5ncadrarea noilor informaii 5n cele "ec#i- 7i acomodare Qre tructur"re" iD#u $ de noi!e
42

in=orD"Eii c"re nu e #otri'e c cu 'ec(i!e i teDeR& Ec(i!i?r"re" e te identi=ic"t$ cu inte!iAenE"& Conduit" inte!iAent$ c"re e e!"?ore"@$ tre#t"t% Bn t"dii% e #roduce #rin "coDod"re% "dic$ #rin re tructur"re >i reorA"ni@"re Dint"!$& CInd " iDi!"re" e te u#er=ici"!$% i"r "coDod"re" e #roduce Areoi% "tunci >i ec(i!i?r"re" inte!iAent$ '" =i in u=icient$& d& .ode!u! # i(ocoAniti'i t Acest model 57i propune s rspund la 5ntre!area de ceTA funcioneaz inteligena 5ntr+un fel sau altulT :nteligena are funcii= + de culegere de informaii, + de prelucrare a lor 7i + de deci@ie% de "cee"% e" #o"te =i tr"t"t$ Bn terDenii #roce $rii in=orD"Eii!or& S#eci=icu! nou!ui Dode! "! inte!iAenEei con t$ Bn " de crie #">ii "u #roce e!e Dent"!e c"re d"u n">tere oric$rei in t"nEe " coD#ort"Dentu!ui inte!iAent& Cercet$torii "u Bncerc"t "ce tei"N
+

$ deterDine coD#onente!e coAniti'e "!e

inte!iAenEei& A t=e!% Ster"?erA " A$ it trei D"ri c"teAorii coD#onenEi"!e "!e Det"coD#onente!e Q#roce e de D"re coD#!eCit"te c"re inter'in Bn

#!"ni=ic"re"% conducere" >i !u"re" deci@ieiRO


+

coD#onente!e #er=orD"nEei Qc" DiH!oc "u #roceduri u?ordon"te tr"teAii!or coD#onente!e "c(i@iEiei in=orD"Eii!or Qce!e c"re inter'in Bn co!ect"re"%

de o!uEion"reRO
+

Bnc"dr"re" e!ecti'$ " in=orD"Eii!orR&

e& .ode!u! neuro# i(o!oAic Acest model descrie inteligena 5n termenii ariilor fizice ale creierului. Iuria %1,**, 1,2,- 7i 8ilner %1,24-, studiind a!ilitile cogniti"e ale pacienilor care a"eau operaii ale creierului ca tratament pentru epilepsie, au descoperit c afectarea emisferei drepte se asocia cu deficiene de recunoa7tere, de reamintire, 5n timp ce afectarea emisferei st@ngi, cu deficiene de g@ndire, 5nelegere 7i lim!aC. ;ezultatele
4(

acestor cercetri "in 5n spriCinul ipotezei creierului di"izatA sau a specializrii funcionale a emisferelor cere!rale.
3. .ode!u! eco!oAic

Presupune studiul inteligenei 5n conte tul ei am!iental de operare. Pentru aceast acti"itate sunt utilizate dou strategii de lucru=
1.

o!ser"area modului cum g@ndesc diferite categorii socio+profesionale %muncitori, marinari, c#elneri etc.- 5n conte tele fire7ti de "iaF studiul transcultural, pentru a se determina 5n ce msur "ariaz comportamentul inteligent 5n funcie de cultur.
l. .ode!u! tri"r(ic

2.

;eprezint o 5ncercare de unificare prin sintez a modelelor anterioare. &tern!erg arat c teoria inteligenei cuprinde trei su!teorii=
1. 1.

u?teori" conteCtu"!$ + e amineaz relaiile inteligenei cu mediul e teriorF u?teori" coD#onenEi"!$ + se detaliaz relaia dintre inteligen 7i diferite alte componente interne ale personalitii u?teori" ce!or dou$ ="Eete + este centrat pe relaiile inteligenei at@t cu conte tul e terior, c@t 7i cu componentele ei interne, accentul cz@nd pe ac#iziiile din psi#ologia 5n"rii, deoarece 5n"area este "eriga de legtur dintre mediul e tern 7i cel intern.

2.

5&,& R"#orturi!e dintre inte!iAenE$ >i #er on"!it"te :nteligena, de7i este o latur a personalitii, ea intr 5n interaciune nu doar cu celelalte laturi ale personalitii, ci 7i cu 5ntregul, adic cu personalitatea. :nteligena este motorul e"oluiei, generale 7i indi"iduale, care apare 5n situaiile "itale ce presupun su!ordonarea ei unei du!le necesiti= de a e"ita ce este "tmtor 7i de a reine ceea ce este !un, util. ;spunsul "enit din interior la prescripiile e terioare nu este altce"a dec@t rspunsul inteligenei care este accelerat sau o!strucionat de o
4,

mulime de factori de personalitate= dorine, temeri, satisfacii, nemulumiri, entuziasm, descuraCare etc. ;elaiile semnificati"e dintre inteligen 7i personalitate=
+

precizia 5ndeplinirii unei acti"iti depinde de inteligen, 5n timp ce calitatea rezultatului, de personalitateF rapiditatea depinde de inteligen, efortul depinde de personalitateF asocierea imaginilor sau ideilor depinde de inteligen, supleea sau rigurozitatea asocierilor depinde de personalitateF ni"elul de dez"oltare al inteligenei este o trstur intrinsec inteligenei, modul de utilizare al lui este influenat de personalitateF tul!urrile personalitii au ecouri asupra inteligeneiF

+ +

Dezec#ili!rrile dintre inteligen 7i personalitate duce !" reAre iune" "D?e!or&

)4

Cur 7& INTELIGENTA E.OIONAL <moiile constituie e"aluri sau Cudeci pe care le facem asupra lumii. <moia implic o e"aluare din partea su!iectului cu pri"ire la semnificaia unui e"eniment sau a unei situaii. Aceast e"aluare depinde de factori legai de cultur 7i de personalitatea su!iectului. /u alte cu"inte emoia depinde de modul 5n care o persoan e"alueaz 7i analizeaz o situaie. Prin emoii Cudecm lumea ca fiind plcut sau neplcut, ca fiind !un sau rea, deci o Cudecm dup un sistem de "alori. A iu!i sau a ur@, a fi temtor, a fi trist, a fi ru7inat, a fi m@nios, a fi optimist sunt Cudeci emoionale asupra unor situaii. 7&+& D$)ini&$' "i !'&'!#$&i2'&$' in#$li7$n0$i $mo0ion'l$ 5IE+ Plec@ndu+se de la rolul adaptai" al afecti"itii s+a constatat c persoanele care au un cotient intelectual %Q: + indice al ni"elului de dez"oltare a inteligenei, sta!ilit prin raportarea "@rstei mentale la "@rsta cronologic- 5nalt sau o inteligen academic foarte !ine dez"oltat se descurc mult mai puin 5n "iata de zi cu zi, 5n timp ce alt categorie de su!ieci, de7i au un Q: mai redus 5n comparaie cu primii, au rezultate deose!ite 5n practic. /um reu7esc ace7tia s fac fa oric@nd 5mpreCurrilor de "iaT Bn urma unui studiu efectuat 5n 1,(( de ctre &tern!erg s+a aCuns la concluzia c ei dispun de o alt a!ilitate dec@t inteligena academic, datorit creia reu7esc s dep7easc o!stacolele "ieii de zi cu zi, a!ilitate ce a fost raportat la inteligena social, care desemneaz capacitatea de a 5nelege 7i de a sta!ili relaii cu oamenii.

)1

$#oradi3e definea inteligena social ca fiind capacitatea de a 5nelege 7i de a aciona inteligent 5n cadrul relaiilor interumane. Ni ali psi#ologi 7i+au dat seama c a!ilitatea care asigur succesul 5n "iaa cotidian este distinct de inteligena academic %teoretic-, dar constituie 5n acela7i timp un fel de sensi!ilitate specific fa de practic 7i relaiile interumane. Astfel s+a nscut inteligena e oional. $ermenul de
Finte!iAenE$ eDoEion"!$G

" =o t =orDu!"t #entru #riD" d"t$ Bntr4o te@$ de doctor"t% Bn

SUA% Bn +:83% de c$tre K"Mne Leon P"Mne% c"re con ider" inte!iAenE" eDoEion"!$ c" o "?i!it"te ce iD#!ic$ o re!"Eion"re cre"ti'$ cu t$ri!e de te"D$% durere >i dorinE$&

."Mer >i S"!o'eM consider inteligena emoional ca fiind !'%'!i#'#$' d$ ' su%&'($7-$' %&o%&iil$ $mo0ii "i %$ !$l$ 'l$ 'l#o&' d$ ' I$ dis#in7$ un$l$ d$ 'l#$l$ "i d$ ' )olosi in)o&m'0iil$ 9n di&i8'&$' %&o%&iilo& 7:ndu&i "i '!0iuni56. Bn 1,,2, ;eu"en .ar+Jn, doctor la Lni"ersitatea din $el A"i" a sta!ilit componentele :< pe care le+a grupat 5n cinci factori= I&As%$!#ul in#&'%$&son'l7 - !on"#i$n#i2'&$' %&o%&iilo& $mo0ii 4 "?i!it"te" de " recuno">te #ro#rii!e entiDenteO - o%#imism 5's$&#i(i#'#$+ - "?i!it"te" de " "#$r" cee" ce e te ?ine >i di #oni?i!it"te" de
eC#riD"re " AInduri!or% " credinEe!or% " di tructi'$O
+

entiDente!or% d"r nu Bntr4o D"nier$

&$s%$!# - !onsid$&'0i$ %$n#&u %&o%&i' %$&so'n6 "?i!it"te" de " re #ect" >i


-

"cce#t" ce e te ?unO
+

'u#o&$'li2'&$ - a!ilitatea de a realiza propriile capaciti poteniale, capacitatea de

a 5ncepe s te implici 5n cutarea unor scopuri, eluri care au o anumit semnificaie 7i un anumit 5neles pentru tineF
+

ind$%$nd$n06 + a!ilitatea de a te direciona 7i controla singur 5n propriile g@nduri

7i aciuni, capacitatea de a fi li!er de dependenele emoionale. II&A #ectu! inter#er on"!=


+

$m%'#i$ "?i!it"te" de " =i con>tient% de " BnEe!eAe >i " "#reci" entiDente!e
-

ce!or!"!EiO

)2

&$l'0ii in#$&%$&son'l$ 4 "?i!it"te" de " t"?i!i >i " DenEine QBntreEineR re!"Eii

inter#er on"!e reci#roc #o@iti'e% "ce t !ucru c"r"cteri@Indu4 e #rin intiDit"te% o=erire >i #riDire de "=ecEiuneO
+

&$s%ons'bili#'#$ so!i'l6 "?i!it"te" de "4>i deDon tr" #ro#ri" coo#er"ti'it"te


-

c" DeD?ru contri?u"?i! >i con tructi' Bn Aru#u! oci"! c$rui" Bi "#"rEii "u #" c"re i4"i =orD"t& III&Ad"#t"?i!it"teN +
re@o!'"re" #ro?!eDe!or 4 "?i!it"te" de " =i con>tient de #ro?!eDe >i de "

de=ini #ro?!eDe!e #entru " Aener" >i iD#!eDent" #otenEi"!e!e o!uEii e=ecti'eO
+

te t"re" re"!it$Eii 4 "?i!it"te" de " t"?i!i% " e'"!u" Q" "#reci"R core #ondenEe!e =!eCi?i!it"te 4 "?i!it"te" de "4>i "Hu t" AInduri!e% eDoEii!e >i coD#ort"Dentu!

Bntre cee" ce Bn e"Dn$ o eC#erienE$ Qtr$ireR >i c"re unt o?iecti'e!e eCi tenteO
+

#entru " c(iD?" itu"Ei" >i condiEii!e& IV&Contro!u! tre u!uiN


+

to!er"nE" !" tre 4 "?i!it"te" de " te BD#otri'i e'eniDente!or >i itu"Eii!or

tre "nte =$r$ " te #oticni >i% de " eDene"% "?i!it"te" de " ="ce ="E$ "ce tor" Bn Dod "cti' >i #o@iti'O
+

contro!u! iD#u! uri!or 4 "?i!it"te" de " re@i t" "u " "DIn" iD#u! i'it"te" >i

de " Aoni tent"Ei" c"re te deterDin$ $ "cEione@i Bn Ar"?$& V&Di #o@iEi" Aener"!$N
+

=ericire 4 "?i!it"te" de " te iDEi "ti =$cut de #ro#ri" 'i"E$% de " te di tr"

inAur >i BD#reun$ cu "!Eii% de " te iDEi ?ineO


+

o#tiDi D 4 "?i!it"te" de " 'ede" #"rte" tr$!ucito"re " 'ieEii% de " DenEine o

"titudine #o@iti'$ c(i"r Bn #o=id" "d'er it$Ei!or& Bn 'i@iune" !ui D"nie! Go!eD"n Q+::3R constructele inteligenei emoionale sunt=
con>tiinE" de ine 4 Bncredere Bn ineO "uto4contro!u! 4 dorinE" de "de'$r% con>tiincio@it"te"% "d"#t"?i!it"te"%

ino'"re"O Doti'"Ei" 4 dorinE" de " cuceri% d$ruire"% iniEi"ti'"% o#tiDi Du!O


)3

eD#"ti" 4 "4i BnEe!eAe #e "!Eii% di'er it"te"% c"#"cit"te" #o!itic$O "#titudini!e

oci"!e 4 in=!uenE"% coDunic"re"% D"n"AeDentu! con=!ictu!ui% conducere"% t"?i!ire" de re!"Eii% co!"?or"re"% coo#er"re"% c"#"cit"te" de !ucru Bn ec(i#$& &te"e Hein, 5n 1,,*, 5ncearc o prezentare a inteligenei emoionale pe !aza

consultrii celor mai reprezentati"e lucrri 5n domeniu 7i ofer c@te"a definiii acesteia=
U

inteligena emoional 5nseamn s fii con7tient de ceea ce simi tu 7i de ceea ce simt alii 7i s 7tii ce s faci 5n legtur cu aceastaF inteligena emoional 5nseamn s 7tii s deose!e7ti ce+i face !ine 7i ce+i face ru 7i cum s treci de la ru la !ineF inteligena emoional 5nseamn s ai con7tiin emoional, sensi!ilitate 7i capacitate de conducere care s te aCute s ma imizezi pe termen lung fericirea 7i supra"ieuirea. De asemenea, Hein consider c ridicarea ni"elului inteligenei emoionale 7i a

culturii emoionaleA presupune parcurgerea mai multor etape=


identificarea propriilor emoii + unde este responsa!il folosirea listei de cu"inte

care desemneaz sentimenteF


asumarea responsa!ilitii pentru emoiile identificate, lucru care este dificilF 5n"area compasiunii 7i empatiei 7i 5ncercarea de a le aplica 5n practic zi de zi.

'ormarea inteligenei emoionale este 5ntr+o mare msur tri!utar unor o!i7nuine sau automatisme 5n"ate, a"@nd la !az modele emoionale 5n familie sau 5n mediul 7colar. :nteligena academic este mai fle i!il, mai independent de conte tele concrete 5n care se construie7te. <ste de remarcat c at@t inteligena emoional, c@t 7i cea general au im caracter adaptati", asigur@nd supra"ieuirea persoanei. 7&+& ED#"ti" c" tr$ $tur$ " inte!iAenEei eDoEion"!e <mpatia poate fi definit ca fiind Fun =enoDen # i(ic de retr$ire " t$ri!or% AInduri!or >i "cEiuni!or ce!ui!"!t% do?Indit #rin tr"n #unere" # i(o!oAic$ " eu!ui
)4

Bntr4un Dode! o?iecti' de coD#ort"Dent uD"n% #erDiEInd BnEe!eAere" Dodu!ui Bn c"re ce!$!"!t inter#rete"@$ !uDe"G& <mpatia se construie7te pe desc#iderea spre sentimentele celorlali, pe a!ilitatea de a citi informaiile pro"enite prin canalele non"er!ale. /u"intele pot e prima relati" puin din sentimentele oamenilor, fapt pentru care empatia se !azeaz pe capacitatea de a intui sentimentele oamenilor, atri!uind o ma im atenie informaiilor de tip non"er!al. tonul "ocii, mimica, gesturile 7i mi7crile persoanei 7.a. Ade"rul 5n pri"ina emoiilor se afl mai mult 5n curiiA spune persoana dec@t 5n ceea ceA spune persoana, mai ales c@nd 5ntre latura "er!al 7i cea non"er!al a comunicrii apar neconcordane sau c#iar contradicii. :n cazul unor discordane 5ntre cele dou modaliti de comunicare, cele care sunt percepute ca atare sunt semnalele non"er!ale. <mpatia este realizat prin transpunerea i aginativ-ideativ Bn i teDu! de re=erinE$ "! "!tui" 4 re #ecti' #re!u"re" Dodu!ui de " AIndi >i de " re"!i@" ro!u! oci"! 4 >i tr"n #unere" eDoEion"!$% "cEiune" de "cti'"re " unei eC#erienEe de u? tituire Bn tr$iri!e !ui% DenEion"te #rin identi=ic"re" "=ecti'$ " #"rteneru!ui% #re!u"re" t$rii !ui de #irit& ED#"ti" c" diDen iune " inte!iAenEei eDoEion"!e e D"ni=e t$ Bn #eci"! u? =orD" unei tr$ $turi de #er on"!it"te& Persoanele cu un ni"el 5nalt al empatiei 5m!in e periena afecti", care este !ogat 7i nuanat, cu fle i!ilitatea 5n planul cogniti", prin utilizarea 7i aplicarea unor criterii apreciati"e di"erse, adaptate situaiei. < ist cinci aspecte ale inteligenei emoionale=
+ +

perceperea clar %corect-, ordonat a emoiilor personale 7i ale altoraF e ersarea capacitii de a rspunde cu emoia 7i comportarea adec"at %realist, implicarea 5ntr+o relaie interpersonal, a"@nd capacitatea de a e prima onest alegerea muncii %profesiei, acti"itii- care aduce satisfacie emoional, e"it@nd

nedistorsionat, adaptat- la situaiile "ariate de "iaF


+

emoiile, art@nd deopotri" consideraie 7i respectF


+

am@narea, du!iile 7i nerealizrileF

))

capacitatea de a lucra ec#ili!rat 7i de a se recrea, de a se rela a 5n "ia.

Persoanele 5nalt empatice sunt altruiste, generoase, tind s acorde aCutor persoanelor care le 5nconCoar, au un comportament prosocial !ine conturat, sunt !ine adaptate social 7i 5n general puin an ioase. Altruismul se refer la aciunile de !inefacere fcute 5n mod dezinteresat semenilor no7tri. <mpatia determin altruismul 5n dou stadii=
+

recepti"itatea, o!ser"area suferinelor altuia, care se afl 5n oscilaie temporar cu propria persoan, cu e periena noastr personal la suferinF apariia actului altruist ca urmare a ne"oii de a reduce propriile noastre suferine empatice. Ln" dintre direcEii!e "ntren$rii inte!iAenEei eDoEion"!e 'i@e"@$ educ"re" "ce tei c"!it$Ei de " te ?ucur" de =ericire" >i de ucce e!e "!tor"&

)*

Cur 81 CREATIVITATEA 4 LATURA TRANSFOR.ATIV 9 CONSTRUCTIV A PERSONALITII

Bn contemporaneitate, creati"itatea a de"enit una dintre cele mai fascinante pro!leme, dep7ind cu mult sfera psi#ologiei 7i ptrunz@nd 5n cele mai di"erse specialiti 7tiinifice. /reati"itatea este o capacitate foarte comple . <a face posi!il crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres 5n plan social. /omponenta principal a creati"itii este imaginaia, dar creaia de "aloare real mai presupune moti"aie, dorina de a realiza ce"a nou, ce"a deose!it. Ni cum noutatea nu se o!ine cu u7urin, o alt component implicat este "oina, perse"erena 5n a face numeroase 5ncercri 7i "erificri. 8&+& De=inire" cre"ti'it$Eii $ermenul Acreati"itateA a fost introdus 5n psi#ologie de 0. K. Allport pentru a desemna o formaiune de personalitate. :n opinia lui, creati"itatea nu poate fi limitat doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitii, respecti" la aptitudini %inteligena-, atitudini sau trsturi temperamentale. Acesta este unul dintre moti"ele principale pentru care, 5n dicionarele de personalitate, aprute 5nainte de 1,)4, termenul Acreati"itateA nu este inclus. /u toate acestea, a!ordri mai mult sau mai puin directe ale creati"itii, s+au realizat 7i 5nainte de 1,)4, noiunea fiind consemnat su! alte denumiri= inspiraie, talent, supradotare, geniu, imaginaie sau
fantezie creatoare QRocco% )**+R&

Conce#tu"! de cre"ti'it"te B>i "re oriAine" Bn conce#tu! !"tin cre"re c"re Bn e"Dn$ @$Di !ire% =$urire% n">tere& In "cce#Eiune !"rA$% cre"ti'it"te" con tituie un =enoDen Aener"! uD"n% =orD" ce" D"i Bn"!t$ " "cti'it$Eii oDene>ti& In "cce#Eiune D"i BnAu t$ >i D"i #eci=ic # i(o!oAic$% cre"ti'it"te" "#"re Bn #"tru "cce#Eiuni iD#ort"nteN c" #rodu % c" #roce % c" #otenEi"!it"te Aener"! uD"n$% c"
diDen iune coD#!eC$ " #er on"!it$Eii Q6!"te% )***R&
)2

8&)&Cre"ti'it"te" c" #rodu 8aCoritatea psi#ologilor, c@nd au definit creati"itatea, s+au referit la caracteristicile produsului creator. /a 7i caracteristici eseniale ale unui produs creator au fost considerate, pe de o parte nout"te" >i oriAin"!it"te" !ui% i"r #e de "!t$ #"rte% '"!o"re"% uti!it"te" oci"!$ >i "#!ic"?i!it"te" '" t$& ;eferindu+se la trecerea produsului creator din planul su!iecti" %nou pentru su!iect- 5n planul o!iecti" %nou pentru societate-, $aGlor, 5n 1,),, descrie cinci planuri ale creati"itii=
+

creati"itate e presi" + se manifest li!er 7i spontan, 5n special 5n planul producti" este planul crerii de o!iecte %materiale sau ideale-

desenele sau construciile copiilor miciF


+

specific muncilor o!i7nuite %olar, estoare-F


+ +

planul in"enti" este accesi!il unei minoriti foarte importante %in"entatori-F creati"itatea ino"atoare se regse7te la oamenii talentaiF creati"itatea

emergent este caracteristic geniului, omului care aduce sc#im!ri radicale 5ntr+ un domeniu 7i a crei personalitate se impune de+a lungul mai multor generaii. Pe primele trei planuri, noul este legat de e periena de "ia, pe c5nd ultimele dou planuri fac raportarea la uni"ersul de semnificaii al unei culturi. 6outatea produsului tre!uie considerat numai corelati" cu utilitatea lui. 8&,& Cre"ti'it"te" c" #roce Aceast accepiune "izeaz caracterul procesual al creati"itii, faptul c ea nu se produce instantaneu, ci necesit parcurgerea unor etape distincte 5ntre ele. 8ai muli autori au sta!ilit #"tru et"#e "!e #roce u!ui cre"tor&
+

prepararea + se adun informaii, se fac o!ser"aii, se delimiteaz scopul incu!aia + este rstimpul 5ncercrilor sterile, c@nd nu se gse7te soluia,

ori pro!lema, se sc#ieaz o ipotez sau un proiect generalF


+

concretizarea operei e nesatistactoareF incu!aia poate dura ani de zileF

)(

iluminarea + este momentul fericit c@nd apare soluia, c@nd opera este

"zut 5ntr+o lumin mirific. :n art i se mai spune inspiraie, iar 5n 7tiin intuiie. :n aceast etap se realizeaz 5n ritm rapid o!iecti"ele urmrite iniialF
+

"erificarea + este necesar dup concepia iniial, pentru eliminarea

e"entualelor erori sau lacune. Artistul 57i re"izuie7te creaia, face retu7uri. <tapele procesului creator sunt specifice mai ales pentru creati"itatea indi"idual 7i mai puin pentru cea de grup. Din punct de "edere procesual, creati"itatea de"ine creaie, capt o e presie desf7urat, trece din "irtualitate 5n realitate. 8&2&Cre"ti'it"te" c" #otenEi"!it"te Aener"! uD"n$ De+a lungul timpului, creati"itatea a fost considerat ca fiind un dar sau un #ar
di"in, re@er'"t unor #ri'i!eAi"Ei "i o"rtei% unei Dinorit$Ei& L" un DoDent d"t% 4"

eDi i#ote@" c$ "r =i o c"#"cit"te Bnn$ cut$% tr"n Di $ #e c"!e eredit"r$& Ace te conce#Eii nu "u =$cut "!tce'" decIt $ =rIne@e tudiu! >tiinEi=ic "! cre"ti'it$Eii& D"r% u? o =orD$ !"tent$% 'irtu"!$% Bn Ar"de >i #ro#orEii di=erite% e" e A$ e>te !" =iec"re indi'id% cre"ti'it"te" =iind o c"#"cit"te Aener"! uD"n$& C" do'"d$ t$ nuD$ru! D"re de in'ent"tori cu ?re'et din Du!te E$ri "!e !uDii& 8&3& Cre"ti'it"te" c" diDen iune coD#!eC$ " #er on"!it$Eii /reati"itatea integreaz 5n sine 5ntreaga personalitate 7i acti"itate psi#ic a indi"idului, iar la r@ndul ei, se su!sumeaz 7i integreaz organic 5n structurile de personalitate, de"enind astfel una dintre dimensiunile cele mai comple e ale personalitii. /reati"itatea este o dimensiune de sine stttoare a personalitii. 0uilford %1,)1- considera c personalitatea creatoare se distinge prin= =!uidit"te% =!eCi?i!it"te%
oriAin"!it"te% e!"?or"re% en i?i!it"te ="E$ de #ro?!eDe% c"#"cit"te de rede=inire&
+

De asemenea, $aGlor %1,*4- considera c anumite trsturi de personalitate,

cum ar fi !i# " de BnAID="re% to!er"nE" ="E$ de itu"Eii!e "D?iAui% Bncredere" Bn


#ro#ri" "cti'it"te cre"to"re unt de=initorii #entru #er on"!it$Ei!e cre"to"re&
),

Jamenii de 7tiin sunt, de cele mai multe ori, cei care au o personalitate puternic, emoionalitate sta!il, rezisten la presiunile conformiste, autoconducere ele"at, ne"oie crescut de independen, g@ndire a!stract. Persoanele 5nalt creatoare sunt in'enti'e% inde#endente% nein(i?"te% 'er "ti!e%
entu@i" te% #e cInd ce!e D"i #uEin cre"ti'e Bncre@$to"re Bn con'enEion"! it"te&

e de criu >i

unt de cri e c"


unt #er o"ne

di #unInd de un ?un c"r"cter% de #reocu#$ri #entru

eDeni%

8&5& F"ctorii cre"ti'it$Eii < ist factori e trem de di"er7i ca natur, structur 7i "aloare care acioneaz asupra indi"idului pentru a genera conte tul propice funcionrii creati"itii. Dintre ace7ti factori pot = B "DintiEi Q6!"te% )***RN + 'actorii interiori+structurali care sunt de natur psi#ologic. :n categoria
U

acestor factori sunt inclu7i=


factorii intelectuali %inteligena 7i g@ndirea creatoare cu forma ei

esenial, g@ndirea di"ergent, orientat spre o "arietate de soluii-F


U

factorii afecti"+moti"aionali %curiozitatea, pasiunea, cre7terea tensiunii

moti"ationale, tendina de autorealizare, tendina de a comunica, ne"oia de nou 7i claritate impulsioneaz la creaie-F
U

="ctorii de #er on"!it"te Q"titudin"!i% "#titudin"!i% teD#er"Dent"!iR

c"re cre c "u =rIne"@$ #otente!e cre"to"re "!e indi'idu!ui& Dintre ="ctorii c"re ="ci!ite"@$ cre"ti'it"te" "DintiDN
iniEi"ti'"% ten"cit"te"% "titudine" "cti'$ ="E$ de di=icu!t$Ei% " uD"re" ri cu!ui% Bndr$@ne"!" Bn AIndire% i"r dintre cei c"re in(i?$ cre"ti'it"te"

Derit$ $ DenEion$DN indeci@i"% "utode cur"H"re"% tiDidit"te" eCce i'$% =ric" de critic$ "u e>ec&
+

'actorii

e terior+conCuncturali

sau

socioculturali

sunt

legai

de

particularitile sociale, de or@nduire, de clasa social, de grupul cruia aparine indi"idul, de condiiile materiale fa"ora!ile sau precareF

*4

'actorii psi#osociali se refer la climatul psi#osocial 5n care trie7te indi"idul. /limatele destinse, cooperatoare, !azate pe 5ncuraCarea sc#im!ului de idei, fa"orizeaz creaia, 5n timp ce climatele tensionate, conflictuale, rigide, conformiste, o in#i!.

'actorii socio+educaionali sunt legai de prezena sau a!sena influenelor educati"e ale familiei, procesului de 5n"m@nt, influena educati" a colecti"ului de munc etc. Analiza acestor factori ai creati"itii conduce la identificarea potenialului

creator %capacitatea unui indi"id de a produce noul- 7i a creaiei ca atare %desf7urarea efecti" a unui act creator-. Potenialul creator nu poate asigura desf7urarea actului creator dec@t prin asigurarea condiiilor adec"ate de stimulare psi#oindi"idual, social 7i cultural. 8&7& Re!"Ei" dintre cre"ti'it"te >i inte!iAenE$ /ercetrile efectuate nu au confirmat e istena unei corelaii crescute 5ntre inteligen 7i creati"itate. &+a 5ncercat gsirea rspunsurilor adec"ate acestei pro!lematici 7i, dup opinia mai multor psi#ologi, corelaia sczut s+ar datora at@t erorilor de e7antionare, c@t 7i unor caracteristici ale instrumentelor de diagnoz folosite. $estele de inteligen 7i creati"itate erau at@t de asemntoare 5ntre ele 5nc@t se finalizau prin msurarea acelora7i atri!ute. $otu7i, corelaiile modeste dintre inteligen 7i creati"itate s+ar datora faptului c prin testele de inteligen se msura g@ndirea con"ergent, iar prin cele de creati"itate% AIndire" di'erAent$% tot"! o#u e Bntre e!e& Atri?ute!e # i(ice c"re ="ci!ite"@$ inte!iAenE" nu unt "ce!e">i cu ce!e iD#!ic"te Bn cre"ti'it"te& Du#$ o#ini" !ui .& 6!"te% #rinci#"!" di=icu!t"te Bn t"?i!ire" unei core!"Eii corecte Bntre ce!e dou$ diDen iuni "!e #er on"!it$Eii #ro'ine din eCtr"#o!"re" neHu ti=ic"t$ " core!"Eii!or re@u!t"te!or te te!or de inte!iAenE$ >i cre"ti'it"te " u#r" inte!iAenEei >i cre"ti'it$Eii% con ider"te c" =orDe de "cti'it"te uD"n$ Q6!"te% )***R&

*1

In #riHinu! "ce tei i#ote@e "duceD >i reD"rci!e !ui .& -eH"t% c"re "=irD$ c$ inte!iAenE" inter'ine de4" !unAu! BntreAu!ui #roce cre"tor% D"i Du!t Bn #riD" >i u!tiD" et"#$ Q#re#"r"re" >i 'eri=ic"re"R >i D"i #uEin Bn ce!e!"!te Q-eH"t% +:7+R& Din"Dic" #er on"!it$Eii #o"te =i eC#!ic"t$ nuD"i #rin din"Dic" inter"cEiuni!or u Einute dintre inte!iAenE$ >i cre"ti'it"te&

*2

Cur :1 CARACTERUL - LATURA RELAIONAL 4 VALORIC SI DE AUTOREGLA; A PERSONALITII :&+&Acce#Eiuni!e noEiunii de c"r"cter Lna din 5nsu7irile psi#ice cele mai comple e specifice persoanei umane este caracterul. /u"@ntul deri" din lim!a greac 7i 5nseamn
Ftr$ $tur$G% F#"rticu!"rit"teG% F eDnG& C"r"cteru! deo e?e>te #er o"n" c" indi'idu"!it"te

# i(o!oAic$ ="E$ de "!te #er o"ne& C"r"cteru!% fiind considerat !"tur" re!"Eion"!$ " #er on"!it$Eii% responsa!il de felul 5n care oamenii interacioneaz unii cu alii 5n cadrai societii, el a fost definit cel mai adesea ca o pecete sau o amprent ce se imprim 5n comportament, ca un mod de a fi al omului, ca o structur psi#ic comple , prin intermediul creia se filtreaz cerinele e terne 7i 5n funcie de care se ela!oreaz reaciile de rspuns. Datorit faptului c e prim "aloarea moral personal a omului, caracterul a mai fost denumit 7i #ro=i!u! # i(o4Dor"! al acestuia, e"aluat dup criterii de unit"te%
con i tenE$ >i t"?i!it"te&

/aracterul reprezint configuraia sau structura psi#ic indi"idual, relati" sta!il 7i definitorie pentru om, cu mare "aloare adaptati", deoarece pune 5n contact indi"idul cu realitatea, facilit@ndu+i sta!ilirea relaiilor, orientarea 7i comportarea potri"it specificului su indi"idual. /n en !"rA% caracterul poate fi definit ca ansam!lul trsturilor eseniale 7i calitati" specifice care se e prim 5n acti"itatea omului 5n mod sta!il 7i permanent, 5n interiorul lui, se includ componente psi#ice distincte ca natur, structur 7i funcionalitate, cum ar fi= concepia despre lume 7i "ia, aspiraii, idealuri, coninutul 7i calitatea aciunilor, stilul acti"itii etc, toate corelate 7i integrate 5ntr+o structur unitar. /n en re trIn % caracterul poate fi definit ca un ansam!lu de atitudini 7i trsturi eseniale 7i sta!ile, deri"ate din orientarea 7i "oina omului.
*3

:&)&Tr$ $turi >i "titudini 4 e!eDente tructur"!e "!e c"r"cteru!ui Definind caracterul 5n funcie de noiunea de trstur, tre!uie s detenninm coninutul noiunii de trstur caracterial. $rsturile nu sunt direct o!ser"a!ile, ele pot fi descifrate din "iaa indi"idual sau prin interpretarea faptelor de conduit o!ser"a!ile. $rsturile reprezint ni"elul de organizare a comportamentului, !azat pe corelaiile dintre diferite o!i7nuine. $rsturile caracteriale sunt acele particulariti psi#ice indi"iduale care fac parte integrant din structura caracterului. 'iind 5nsu7iri eseniale 7i dura!ile ale persoanei, ele determin un mod constant de manifestare. Datorit acestui fapt, cunosc@nd trsturile de caracter, putem pre"edea cu mult pro!a!ilitate cum se "a comporta un indi"id 5ntr+o 5mpreCurare sau alta. De e emplu, cunosc@nd ca trstur de caracter a unui om #rnicia, 7tim cum se "a comporta c@nd are de 5ndeplinit o sarcin, 7tim c "a da do"ad de e igen, strduin, manifestri care constituie criterii ale #rniciei. Ia un lene7 ne a7teptm la lips de e igen, delsare, superficialitate. Ia fel "om 7ti c un om curaCos "a 5nfrunta cu !r!ie situaiile periculoase, pe c@nd un la7 "a da !ir cu fugiii. $rsturile caracteriale nu sunt o manifestare 5nt@mpltoare a persoanei. <ste ade"rat c lene7ul poate s"@r7i fapte de #rnicie uneori, dar asta numai sporadic, nu se poate conta!iliza ca trstur de caracter. Pot fi considerate trsturi de caracter numai 5nsu7irile care e prim o atitudine
t"?i!i@"t$ Q#o@iti'$ "u neA"ti'$R ="E$ de re"!it"te >i c"re e D"ni=e t$ con t"nt >i dur"?i! Bn ="#te!e de conduit$ "!e oDu!ui& E te 'or?" tocD"i de tr$ $turi!e

deri'"te din orient"re" >i 'oinE" oDu!uiN


+

trsturile deri"ate din orientare dez"luie atitudinile persoanei fa de realitate trsturile "oliti"e confer conduitei umane un caracter acti" 7i de finalitate

%fa de ali oameni, fa de munc, fa de sine-F


+

%energie, fermitate, #otr@re, perse"eren etc-. $rsturile de caracter sunt asociate unei aprecieri morale= + trsturi poziti"e= s@rguina, onestitatea, modestia, generozitatea, curaCul etcF
*4

+ trsturi negati"e= lenea, necinstea, 5nfumur"re"% eAoi Du!% !">it"te" etc& Aceast 5ncadrare este necesar deoarece caracterul se formeaz 5n procesul integrrii indi"idului 5ntr+un sistem de relaii sociale. De altfel, se 7i afirm c prin
determinrile social culturale la care sunt supuse structurile psi#ice umane, atitudinile de la ni"elul caracterului de"in atitudini+"aloriA QTucico'4-oAd"nR&

CInd 'or?iD de #re c"r"cter "'eD Bn 'edere #er o"n" Bn tot"!it"te" ei% inte@" #eci=ic$ " tr$ $turi!or ei c"r"cteri"!e% "=!"te Bntr4o trIn $ interde#endenE$& C"r"cteru! nu e te ce'" ce e u#r"#iDe% c" o u#r" tructur$% #e te #roce e!e # i(ice "!e oDu!ui% e! re#re@int$ un orA"ni@"te ier"r(ic& De !" n">tere% indi'idu! Bn'"E$ $ e inteAre@e tre#t"t Bntr4un i teD de re!"Eii oci"!e% tot D"i coD#!eCe% #e D$ ur$ ce trece din ="Di!ie Bn >co"!$ >i "#oi Bn ociet"te& To"te "ce te i teDe de re!"Eii FeCterneG% de Dode!e ocio4cu!tur"!e de coD#ort"re% #e D$ ur$ ce e interiori@e"@$% unt tr$ite u? =orD$ de "titudini D"i Du!t "u D"i #uEin con o!id"te >i Aener"!i@"te ="E$ de o"Deni% ="E$ de "cti'it"te% ="E$ de #ro#ri" #er o"n$& O d"t$ =orD"te% "titudini!e re #ecti'e e o?iecti'e"@$% ori de cIte ori itu"Eii!e o cer% Bn ="#te de conduit$ core #un@$to"re& Atitudini!e e eC#riD$ "de eori Bn coD#ort"Dent% #rin interDediu! tr$ $turi!or c"r"cteri"!e& De eCeD#!u% '#i#udin$' )'06 d$ sin$ se e prim prin trsturi cum ar fi= modestia, demnitatea, amorul propriu, 5ncrederea 5n forele proprii,
sigurana de sine etc&

i teD de tr$ $turi

Pe "ce" t$ c"!e e =orDe"@$ tr$ $turi!e "!e c"r"cteri"!e% c"re !" Bnce#ut unt deterDin"te de condiEii oci"!e #entru c" o d"t$ con o!id"te $ eC#riDe condiEii!e interne "!e #er o"nei& In "ce t en % c"r"cteru! nu e te "!tce'" decIt unit"te" re!"Eii!or t"?i!i@"te "!e #er o"nei cu Dediu! oci"!& Conce#ut Bn "ce t =e!% c"r"cteru! "#"re c" o eC#re ie " e enEei oci"!e " oDu!ui& Inter#ret"t c" un i teD '"!oric >i "utoreA!"?i! de "titudini >i tr$ $turi% c"r"cteru! "#"re c" o coD#onent$ re!"ti' t"?i!$% di=erenEi"torie #entru oD >i cu o D"re '"!o"re "d"#t"ti'$& E! Bnde#!ine>te nuDero" e =uncEii Bn 'i"E" # i(ic$ " indi'idu!ui >i Bndeo e?i Bn #!"n coD#ort"Dent"!N
*)

funcia relaional 4 #une Bn cont"ct #er o"n" cu re"!it"te"% ="ci!itInd totod"t$ t"?i!ire" re!"Eii!or oci"!eO funcia orientati"+adaptati" 4 #erDite orient"re" >i conducere" de ine " funcia de mediere 7i filtrare 4 o=er$ #er o"nei #o i?i!it"te" de " =i!tr" #rin funcia reglatoare 4 cree"@$ condiEii!e #entru c" oDu! $4>i reA!e@e #ro#ri" " Bn 'irtute" Bnde#!inirii "ce tor =uncEii% c"r"cteru! " =o t con ider"t Fnuc!eu!

oDu!ui% #otri'it co#u!ui $uO


+

#ro#ri"4i iDEire >i AIndire tot cee" ce Bntre#rindeO


+

conduit$& #er on"!it$EiiG& :&,&.ode!e eC#!ic"ti'4inter#ret"ti'e "!e c"r"cteru!ui .ode!u! ?"!"nEei c"r"cteri"!e Acest model a plecat de la ideea c atitudinile e ist dou c@te dou, una opus alteia 7i c nici o persoan nu dispune doar de una dintre trsturile perec#i, cea poziti" sau cea negati". Aceste trsturi opuse %!un+ru, cinstit+necinstitF egoist+ altraist etc.-se gsesc la una 7i aceea7i persoan 5n proporii 7i amestecuri diferite. &e 7tie c lene7ul poate s"@r7i acte de #rnicie, c generosul poate fi egoist 5n anumite situaii. 6u e ist un om a!solut !un, a!solut generos, indiferent de condiii, de solicitri, de persoanele cu care se sta!ilesc relaii, pentru c o asemenea !untate sau generozitate nelimitat ar ec#i"ala cu......prostia. Ia na7tere trsturile caracteriale se afl 5n poziia zero, e"oluia lor fiind teoretic egal pro!a!il. :n realitate 5ns, omul "a e"olua spre un pol sau spre altul, dup cum reaciile lor "or fi 5ntrite sau respinse social. Putem s ne 5nc#ipuim o !alan cu dou a e sau talere 5ncl5n@ndu+se c@nd 5ntr+o parte , c@nd 5n alta 7i 5n cele din urm sta!ilindu+se la unul dintre poli, 5n funcie de=
+ + +

natura, tipul, numrul 7i "aloarea situaiilor de "ia parcurse de copilF 5ntrirea sau sancionarea lor e terior+educati"F gratificarea sau condamnarea lorF
**

asimilarea sau respingerea lor prin 5n"are. Dac un copil care druie7te altuia o Cucrie este apro!at sau ludat de cei din

Cur, el are toate 7ansele s e"olueze spre generozitate. Dac, dimpotri", acela7i copil, pentru acela7i gest este admonestat, repro7indu+i+se gestul, el "a e"olua spre a"ariie. /@nd numrul situaiilor 7i 5ntririlor este egal %una poziti" 7i una negati"copilul se afl 5ntr+o dispoziie tensional+conflictual, ec#i"alent strii de disonan cogniti", comportamentul su fiind fie de e pectati", de a7teptare a ceea ce "a urma , a ce se "a repeta, fie de cutare acti" pentru a dep7i sau cel puin pentru a reduce disonana pe care o trie7te. 5n aceast situaie, !alana este 5n ec#ili!ru sau tinde s se dezec#ili!reze. Dac, 5ns, numrul situaiilor 7i 5ntririlor poziti"e 5l 5ntrece pe cel al celor negati"e, atunci e"oluia spre rolul poziti" este e"ident, !alana dezec#ili!r@ndu+se 5n fa"oarea trsturilor caracteriale !une. :n am!ele cazuri o trstur iese 5n"ingtoare 7i de"ine precumpnitoare 5n conduita indi"idului numai 5n urma luptei, a ciocnirii cu cea opus ei. $rstura 5n"ins nu dispare 5ns, ci se pstreaz su! forma unor reziduri, put@nd fi reactualizat 5n diferite alte situaii. $rstura care dispune de sta!ilitate este prima, nu cea de+a doua care are o manifestare 5nt@mpltoare 5n comportament. $re!uie luat 5n considerare faptul c 5n pro"ocarea luptei sau ciocnirii 5ntre trsturi o mare semnificaie o au at@t influenele educati"e e terioare, c@t 7i propriile fore ale celui 5n cauz, care poate e"ita sau contracara influenele negati"e ale mediului 7i cuta, apropia, asimila pe cele poziti"e. <l se poate opune sau sustrage primelor , le poate pro"oca sau c#iar crea pe celelalte. 5n acest proces, caracterul se sc#im! din mod de reacie, 5n mod de relaieA, reacia fiind spontan, insuficient moti"at 7i controlat con7tient, iar relaia este sta!il, con7tientizat, ad@nc moti"at 7i susinut "aloric. 8odelul !alanei caracteriale are urmtoarea rele"ant=
+

e plic mecanismul psi#ologic al formrii caracterului, fora motrice a dez"oltrii acestuia care const, 5n principal, 5n opoziia dintre contrarii, 5n ciocnirea 7i lupta lorF

*2

sugereaz interpretarea caracterului nu doar form@ndu+se ca rezultat automat 7i e clusi" al determinrilor sociale, ci 7i ca autoform@ndu+se cu participarea acti" a indi"iduluiF

conduce spre sta!ilirea unei tipologii caracteriale. /@nd pe unul din talerele !alanei se adun mai multe trsturi poziti"e, putem

"or!i de un om de caracterA, iar c@nd precumpnitoare sunt cele negati"e, "or!im de un om fr caracterA. /5nd !alana se afl 5n ec#ili!ru, a"em de a face cu un caracter indecis, indefinit, contradictoriu.

Cur +*& STRUCTURA I DEZVOLTAREA PERSONALITII /N

CONTE<T SOCIO4 PSIHOLOGIC


*(

Prezentarea laturilor personalitii separate, independente unele de altele, este Custificat doar de raiuni analitice, 5n realitate ele interacioneaz, se organizeaz, se relaioneaz reciproc, se ierar#izeaz d@nd na7tere unei structuri ce dispune de o ar#itectonic specific. Iu@nd 5n considerare constituia tripatrit a personalitii %temperament, aptitudini, caracter- "om prezenta c@te"a relaii 5ntre componentele ei. +*&+&Re!"Ei" dintre teD#er"Dent >i c"r"cter Lnii autori, plec@nd de la modul lor de definire 7i mai ales plec@nd de la tipologiile caracteriale, care sunt, de fapt, tipologii temperamentale, nu au putut s le diferenieze 7i au recurs la amestecul lor. /onfundarea caracterului cu temperamentul 7i a temperamentului cu tipul de acti"itate ner"oas superioar, conduce la imprecizii terminologice 7i creeaz mari dificulti 5n plan practic. Ali autori au recurs la separarea temperamentului de caracter, argumentul in"ocat 5n fa"oarea acestui punct de "edere 5l reprezint e istena unor manifestri temperamentale care apar independent de atitudinile caracteriale 7i uneori c#iar 5n ciuda acestora. &unt 7i ali autori care susin ideea interaciunii dintre temperament 7i caracter, dar ei consider aceast interaciune de tip antagonist. :ntre temperament 7i caracter ar e ista o lupt, o contradicie permanent, dez"oltarea caracterului a"@nd loc ca urmare a unei continue destrmri a comple ului tipologic, concomitent cu reorganizarea lui 5n forme corespunztoare caracterului. /onsecina unei astfel de "iziuni este c, 5n lupta dintre temperament 7i caracter, s+ar aCunge, 5n cele din urm, la lic#idarea temperamentului, sau, 5n cel mai fericit caz, la golirea lui de consisten. 6ici una dintre aceste "iziuni %amestec, separare, interaciune de tip antagonicnu este con"ingtoare 7i realist. Ade"rata soluie a relaiei dintre temperament 7i caracter o constitue rele"area interin=!uenEe!or reci#roce cu efecte !enefice, constructi"e sau, dimpotri", erodante 7i dezec#ili!ratoare ale personalitii. Dac

*,

a"em 5n "edere influena temperamentului asupra caracterului, "tunci con t"t$D #re@enE" urD$to"re!or itu"EiiN
+

teD#er"Dentu!

co!ore"@$

modul de e primare, de manifestare 5n

comportament a trsturilor caracteriale %generozitatea "a fi e teriorizat diferit de ctre coleric 7i melancolic-F
+

temperamentul #redi #une la anumite manifestri caracteriale %colericul, fiind predispus spre percepii rapide dar cu unele erori, "a predispune 7i spre o anumit insta!ilitate caracterial-F

temperamentul "'"nt"He"@$ sau #ro'o"c$ dificulti 5n formarea unor trsturi caracteriale %ec#ili!rul sanguinicului 7i flegmaticului are influene !enefice 5n formarea trsturilor caracteriale, pe c@nd neec#ili!rul+e citati" al colericului afecteaz negati" formarea trsturilor de caracter-. :nfluena caracterului asupra temperamentului const 5n controlarea, reglarea

celui din urm 7i se concretizeaz 5n urmtoarele situaii=


+

caracterul in#i!, reine anumite 5nsu7iri temperamentale %mai ales pe masc#eaz 7i compenseaz temporar 5nsu7irile temperamentale care "alorific la ma imum trsturile temperamentale care se asociaz 5n

acelea care se asociaz 5n plan comportamental cu efecte negati"e-F


+

odat manifestate 5n comportament ar produce efecte dezadaptati"eF


+

plan comportamental cu efecte poziti"e. &e poate deduce c fiecare din cele dou componente ale personalitii deine o anumit putereA asupra celeilalte. Acest aspect apare cu pregnan c@nd una dintre componente o domin pe cealalt, p@n la ani#ilarea ei. Persoanele supracontrolate, cenzurateA, cu un caracter ferm, !ine conturat au tendina de a reprima at@t de mult trsturile temperamentale, 5nc@t psi#ocomportamental apar ca ni7te automate. Persoanele su!controlate, cu sl!iciuni caracteriale, "or cdea prad trsturilor temperamentale, care nemaifiind filtrate, se "or manifesta ca atare.5

24

6umai prin efort "oluntar con7tient, prin organizarea superioar a caracterului omul 57i poate lua 5n stp@nire propriul temperament. ;olul reglator al caracterului nu tre!uie 5ns s fie e cesi", s mearg p@n la ani#ilarea temperamentului. +*&)&Re!"Ei" dintre "#titudini >i c"r"cter Bntre aptitudini 7i caracter e ist o str@ns relaie. Aceast relaie poate fi descris ca fiind concordant sau discordant. De eCeD#!u% e #o"te #une de #re un oD c$ e te inte!iAent% d"r >i ?un% cin tit% ("rnic% Bn tiD# ce de #re un "!tu! c$ e te inte!iAent% d"r r$u% incorect% !ene>& Ace!e">i "=irD"Eii e #ot ="ce >i de #re un oD neinte!iAent& Din core!"re" c"e tor '"ri"?i!e "#"r #"tru itu"Eii ti#iceN
+

o"Deni cu "#titudini >i cu tr$ $turi #o@iti'e de c"r"cter Qo"Deni cu o"Deni =$r$ "#titudini% d"r >i =$r$ c"r"cter Qo"Deni cu tr$ $turi neA"ti'e o"Deni cu "#titudini% d"r F=$r$ c"r"cterGO o"Deni =$r$ "#titudini% d"r cu c"r"cter& PriDe!e dou$ itu"Eii unt de conAruenE$ Q"cord% #otri'ireR% i"r urD$to"re!e

c"r"cterRO
+

de c"r"cterRO
+ +

dou$ de nonconAr"enE$ Qde@"cord% ne#otri'ireR& E!e conduc Bn #!"n # i(o!oAic !" e=ecte tot"! di=eriteN de con on"nt$ "u de di on"nt$% u!tiDe!e =iind tr$ite c" o t"re de di con=ort # i(ic c"re e cer " =i e!iDin"te "u D$c"r redu e& Dintre ce!e #"tru itu"Eii de cri e do"r #riD" eC#riD$ inter"cEiune" o#tiD$ dintre "#titudini >i c"r"cter% ce!e!"!te =iind de@"'"nt"Ho" e% Bn Ar"de >i #ro#orEii di=erite% #entru #er on"!it"te& Per on"!it"te" '" =i "=ect"t$ cu "tIt D"i Du!t cu cIt de@"cordu! dintre "#titudini >i c"r"cter e te D"i #ro=und& Fo"rte iD#ort"nte unt re!"Eii!e de interin=!uenE"re reci#roc$ dintre "#titudini >i c"r"cter& C"r"cteru!% #rin i teDu! $u "titudin"!% ="'ori@e"@$ "u de="'ori@e"@$ #unere" Bn '"!o"re " c"#"cit$Ei!or& De Du!te ori% d"torit$ !i# ei uni c"r"cter ?ine =orD"t Du!te #otenEi"!it$Ei r$DIn !"tente& I"r ce!e eCi tente nu unt '"!ori=ic"te D"CiD"!& A>"d"r% c"r"cteru! '"!ori@e"@$ "#titudini!e& ;elaiile dintre aptitudini 7i caracter pot fi e"aluate dup urmtoarele criterii=
21

ni'e!u! la care se situeaz cele dou "aria!ile %superior, mediu sau inferiorF en u! 5n care se manifest interaciunile %poziti" 7i reciproc stimulati"F negati" c"r"cteru! raporturilor dintre aptitudini 7i atitudini %direct sau indirect-.

pre"z@nd surclasarea aptitudinilor prin atitudini sau in"ers-F


+

uni"oc sai !iuni"ocF c"asineutral-F


+

+*&,&Re!"Ei" dintre teD#er"Dent >i "#titudini <ste asemntoare cu cea dintre temperament 7i caracter. $emperamentul ca latur dinamico+energetic a personalitii nu predetermin aptitudinile, do"ada fiind dat de formarea uneia 7i aceleia7i aptitudini pe oricare temperament sau a mai multor aptitudini pe fondul unui singur temperament. ;aportat la aptitudini temperamentul Coac rol de predispoziie. <l poate a"antaCa sau pro"oca dificulti 5n formarea aptitudinilor, acestea fiind dep7ite prin antrenament sau compensare. De asemenea, modificarea manifestrilor temperamentale este 5n msur s conduc la modificarea aptitudinilor. De aceea, 5n "irtutea unor tendine de adaptare a temperamentelor la acti"itate, se "or!e7te despre o oarecare profesionalizare a temperamentelor. /oncluzion@nd, putem afirma c 5ntre laturile personalitii e ist relaii de.
+

ier"r(i@"re% cu dominana net a caracterului asupra temperamentului 7i interin=!uenE"re, cu efecte poziti"e sau negati"e, de a"antaCare sau de

aptitudinilor 7i cu capacitatea acestuia de a :e regla 7i "alorifica ma imalF


+

periclitare, rigidizare 7i c#iar anulare reciprocF


+

compensare, astfel 5nc@t unitatea glo!al a personalitii s nu fie afectatF


+

=eed4?"cP, efectele produse de o latur 5n alta repercut@ndu+se c#iar

asupra laturii care le+a generat.

+*&2&De'enire" #er on"!it$Eii Procesul constituirii personalitii 5ncepe din primele zile ale copilriei 7i continu toat "iaa omului. Jmul nu se na7te cu personalitate, ci de"ine personalitate. De7i procesul structurrii 7i re5mprosptrii personalitii se produce
22

de+a lungul 5ntregii "iei a indi"idului, e ist totu7i unele perioade , c@nd el cunoa7te o mai mare accentuare, implic@nd restructurri maCore sau sta!ilizri pariale. &peciali7tii consider c 5n Curul "@rstei de 3 ani %pre7colaritate- sunt puse marea maCoritate a premiselor personalitii, pentru ca 5n adolescen personalitatea s fie, 5n linii mari, constituit deoarece dispune de toate laturile 7i c#iar de maturizarea relaiilor dintre ele. Ourt LeJin% re=erindu4 e !" de@'o!t"re" #er on"!it$Eii % di tinAe" trei ni'e!uri de tructur"re " "ce tei"N
+

ni'e!u! tructuri!or #riD"re + insuficient difereniate, fr cone iuni ni'e!u! tructuri!or eDi4de@'o!t"te + caracterizat prin diferenierea ni'e!u! tructuri!or de@'o!t"te + indi"idualizarea su!sistemelor

interne 5ntre elementele componenteF


+

interioar a elementelor componente 7i specifice fiecrui su!sistemF


+

psi#ologice ale personalitii %cogniti"e, afecti"+moti"ationale, "oliti"e-, integrarea lor succesi" 5ntr+o structur fimcional+ec#ili!rat. Elate sta!ile7te zece criterii ca fiind rele"ante pentru denenirea personalitii. Jmul de"ine personalitate atunci c@nd=
+ +

de"ine con7tient de lume, de alii, de sineF 57i ela!oreaz un sistem propriu de reprezentri, concepii, moti"e, scopuri,

atitudini, con"ingeri 5n raport cu lumea 7i cu sineF


+ + +

desf7oar acti"iti socialmente utile 7i recunoscuteF emite, susine 7i argumenteaz Cudeci de "aloare 5ntemeiateF creeaz "alori sociale, se transform din consumator de "alori 5n productor de "aloriF are un profil moral !ine conturat, no!il, coerent care 5i permite s se dedice unor idealuriF 7i+a format capacitatea de control 7i autocontrolF se integreaz armonios 7i util 5n colecti"itateF 7tie s se pun 5n "aloare, s se fac recunoscut de aliiF poate fi luat drept model pentru formarea altor personaliti.
23

+ + + +

+*&3&Ti#uri de #er on"!it"te Iu@nd 5n considerare unele aspecte structural+funcionale 7i altele ce "izeaz finalitatea adaptai " a personalitii, putem desprinde urmtoarele tipuri=
[ personaliti imature psi#ologic 7i social + caracterizate prin structuri psi#ice

componente simple, prin lipsa corelaiei logice dintre ele, printr+o funcionalitate neeficient, impre"izi!il, inegal 7i prin capaciti adaptati"e e trem de sczute la situaiile noiF
[ personaliti mature psi#ologic 7i social + se disting printr+o mare comple itate

structural+flincional, prin adaptarea lor supl 7i fle i!il la cele mai di"erse situaii, prin eficien sporitF
[ personaliti accentuate + caracterizate prin tendina de a aluneca 5n anormal,

fr a de"eni anormale, fapt care afecteaz serios capacitile adaptati"e ale indi"iduluiF
[ personaliti destructurate + se deose!esc total de media populaiei, incapa!ile

de a se adaptasolicitrilor 7i 5mpreCurrilor "ieii. Psi#ologii s+au centrat 5ndeose!i pe definirea 7i caracterizarea personalitii mature, iar Allport a sta!ilit 7ase caracteristici ale acestui tip de personalitate=
+

e tensiunea simului <ului, adic 5ncorporarea 5n personalitate a unor sfere noi ale interesului uman, astfel 5nc@t ele s de"in personaleF dep7irea egocentrismului, sta!ilirea relaiilor cu alte persoaneF manifestarea capacitii de intimitate, compasiune, toleran relaionalF di #un de ec(i!i?ru eDoEion"!% de "utocontro!% de iDEu! #ro#orEieiO #erce#% AInde c >i "cEione"@$ cu intere Bn con=orDit"te cu re"!it"te" eCtern$O unt c"#"?i!e de " =i e!e Bn e!e% di #un de c"#"cit"te" de intuiEie% "utocuno">tere% uDorO tr$ie c Bn "rDonie cu o =i!o o=ie de 'i"E$ uni=ic"to"reO unt c"#"?i!e de "4>i =orD" o conce#Eie Aener"!$ de #re !uDe #e c"re o 'or tr"n #une Bn #r"ctic$&
24

+ +

/oncomitent cu maturizarea psi#ologic a personalitii are loc 7i maturizarea ei social. Aceasta se e prim 5n umanizarea 7i socializarea indi"izilor, 5n asimilarea modelelor socio+comportamentale definitorii pentru om, "iz@nd cu precdere 5mplinirea "ocaional a indi"idului, implicarea lui nemiClocit 5n acti"itatea social.

Cur ++& EUL% NUCLEU AL PERSONALITII

++&+&Eu! >i n"tur" " # i(ic$ <ste recunoscut faptul c definirea <ului este foarte comple datorit di"ersitii accentelor contro"ersate cu intenia de a surprinde mai e act locul 7i rolul <ului 5n structura personalitii. De+a lungul timpului, <ul a fost definit din mai multe puncte de "edere. Dasile Pa"elcu definea <ul ca fiind Ao entit"te unic$% #er on"H " cun #ri'irii din "="r$% "Aent "! "cEiuni!or no" tre oriAin"!e >i !i?ereA.
2)

Allport spunea= GEu! e te ce'" de c"re unteD iDedi"t con>tienEi% reAiune" c"!d$%
centr"!$% trict #er on"!$ " 'ieEii% un =e! de nuc!eu "! =iinEei no" treA.

Paul Popescu 6e"eanu definea astfel <ul. Ge te con>tiinE" de ine% nuc!eu!


i teDu!ui #er on"!it$Eii% c"re cu#rinde cuno>tinEe!e >i iD"Aine" de ine% "titudini!e con>tiente "u incon>tiente ="E$ de '"!oriA.

Din multitudinea de definiii date <ului s+au conturat trei modaliti distincte de definire, 7i anume=
+ + +

prin su!linierea locului 7i rolului <ului 5n structura personalitiiF prin sta!ilirea proprietilor luiF prin referiri la componena 7i structura lui psi#ic.

;eferindu+ne la primele dou modaliti, maCoritatea autorilor rele" locul 7i rolul central al <ului, de nucleu al personalitii, unitatea, sta!ilitatea lui. :n ceea ce pri"e7te natura psi#ic a <ului, se ridic 5ntre!area= <ul este simire sau g@ndireT <moie sau refle ieT 8aCoritatea autorilor precizeaz c <ul este de fapt con7tiin, dar o con7tiin refle i", 5nsoit deci de g@ndire. :n cazul <ului este "or!a despre con7tiina de sine, dar esenial pentru indi"id este intenionalitatea sa, orientarea spre realizarea scopurilor. Dar 7i autorii care au considerat c <ul rm@ne "e7nic simire su!iecti"A consider c, 5n urma procesului de limpezire a <ului de elementele primiti"e, acesta se transform 5ntr+o form superioar. :at deci cum g@ndirea, refle i"itatea, intenionalitatea, procese prin intermediul crora omul se cunos7te pe sine, se g@nde7te pe sine, apar ca elemente primordiale ale <ului. Dar psi#ologia genetic 7i cea patologic contrazic aceste puncte de "edere. Prima arat c p@n se aCunge la <ul refle i", con7tient de sine, se parcurge o serie de faze iniiale, preparatorii, 5n care factorii de ordin afecti" au o mare importan. Psi#ologia patologic precizeaz c atunci c@nd structurile superioare ale personalitii se altereaz, funcionale rm@n cele afecti"e. Bn momentul de fa, <ul este conceput ca organizator al cunoa7terii 7i ca reglator al conduitei dispun@nd 5ns, at@t 5ntr+un caz c@t 7i 5n altul, de o puternic !az afecti"+moti"aional. <ste studiat rolul <ului 5n procesele de prelucrare a
2*

informaiilor, se formeaz teorii asupra <ului 5n care locul central 5l au emoiile 7i prelucrarea precon7tient a informaiei, se analizeaz procesele <ului %inteligena refle i", pierdereaA <ului 5n lumi imaginate, utilizarea particular a mecanismelor de aprare- !azate pe implicarea concomitent a aspectelor cogniti"e, afecti"e 7i moti"aionale. Din perspecti"a <ului ca organizator al cunoa7teriiA se desprind patru caracteristici eseniale=
+ + + +

<ul este o structur de cunoa7tereF /oninutul acestei structuri "ariaz de la o persoan la altaF <ul este un focar al perspecti"ei afecti"eF <ul dispune de faete difuze %pu!lice, personale 7i colecti"e- fiecare contri!uind la perspecti"a afecti" a <ului.

Bncerc@nd s gseasc un rspuns la 5ntre!area= C'&$ $s#$ n'#u&' %si-i!6 ' Eului; 6!"te con ider$ c$ # i(o!oAi" oci"!$ "r #ute" r$ #unde ce! D"i ?ine #rin teori" con tructe!or #er on"!e " !ui Le!!M& Con tructu! este o imagine, un model al lumii, un discriminant creat de persoan, care d sens 7i direcionalitate comportamentului. .un+ru, inteligent+prost, cum sunt+cum a7 "rea s fiu, demn de 5ncredere+nedemn de 5ncredere, cum o!i7nuiam s fiu+cum sunt acum reprezint constructe personale prin care discriminm, organizm 7i anticipm realitatea. Dac sistemul noiunilor este apro imati" acela7i la diferii indi"izi, dat fiind faptul c noiunile reflect esenialul din realitate, sistemul constructelor este difereniat de la un indi"id la altul. \in@nd cont de cele menionate mai sus putem considera c <ul este un construct sintetic 7i personal care iz"or7te din simire, urc la refle ie 7i se e prim 5n conduit, fiind susinut permanent afecti"+moti"aional. Prin intermediul unui asemenea construct indi"idul se conceptual izeaz pe sine 5nsu7i, se e"alueaz 7i 57i anticip comportamentul.

++&)&Eu! >i con>tiinE"


22

Dac filosofii au tendina de a separa conceptul de <u de cel de con7tiin, 5ntre ele e ist@nd un ade"rat a!is, psi#ologii, psi#iatrii, psi#anali7tii, dimpotri", manifest tendina de a le identifica, de a le considera ca fiind sinonime. 6ici una dintre aceste poziii nu este corect, realitatea ar fi s considerm <ul 7i con7tiina ca fiind distincte, totu7i complementare, e ist@nd concomitent de+a lungul 5ntregii "iei con7tiente a indi"idului. <G, lu@nd ca punct de plecare fiina con7tient, arta c 5naintea ei e ist o su!iecti"itate confuz, o simire, un c@mp de e perien, 5n timp ce la un ni"el superior de dez"oltare a ei e ist <ul ca o rezultant structurat 7i istoric a ei, ca o su!iecti"itate con7tient de la ea 5s7i, care integreaz e periena trecut a indi"idului. <G 5nelege c <ul, de7i are rdcini 5n su!iecti"itatea confuz, nu se dez"luie deplin dec@t 5n refle ie. :ndi"idul se ridic prin cunoa7terea de sine la con7tiina de sine. :n trecerea omului de la su!iecti"itatea difuz la su!iecti"itatea con7tient de sine tre!uie s "edem nu numai un simplu proces de apariie a <ului, ci unul de autoformare, autoconstructie a <ului care e"ideniaz traiectoria a iologic a persoanei. Dac la 5nceput indi"idul se confund cu propria sa e perien, pe parcurs, o dat cu apariia <ului, el 7i+o controleaz 7i "alorizeaz. ++&,&Eu! >i #er on"!it"te" ;elaia dintre <u 7i personalitate este asemntoare celei dintre <u 7i con7tiin. 'r a fi identice, <ul 7i personalitatea nu sunt desprite, ci sunt 5ntr+o continu interaciune 7i interdependen. <ul este doar nucleul personalitii, doar un fapt de con7tiin indi"idual, pe c@nd personalitatea se e tinde 5n mediu, 57i trage 7i 57i interiorizeaz numeroasele sale elemente sociale, profesionale, c#iar cosmice. 6i"elul de dez"oltare al <ului influeneaz ni"elul de dez"oltare al personalitii= c@nd <ul este mai dez"oltat, mai amplu, cre7te gradul de con7tientizare, de ad@ncire a g@ndirii, se amplific posi!ilitatea de direcionare a 5ntregului comportament al persoaneiF c@nd 5ns <ul este mai puin dez"oltat, persoana are impresia c nu 7tie cine este , ce "rea, este derutat. A7adar, <ul 7i personalitatea sunt
2(

consu!staniale, se formeaz 7i e"olueaz concomitent. 6u ne na7tem nici cu <u, nici cu personalitate, ci "om do!@ndi <ul, "om de"eni personaliti. 6u este deloc 5nt@mpltor faptul c omul de"ine personalitate atunci c@nd aCunge la con7tiina de sine, deci c@nd se formeaz ca <u 7i nici faptul c degradarea <ului duce ine"ita!il 7i in"aria!il la degradarea personalitii. 8ai tre!uie remarcat faptul c <ul sta!ile7te o !az conte tual 7i o perspecti" mai ampl de interpretare a personalitii. &e consider c <ul conine 7i e prim personalitatea=
+

o conine 5n sensul c 5i posed corpul, numele, o!iectele, acti"itile,

tre!uinele, dorinele aspiraiile, sentimentele, con"ingerile, "alorile, rolurile socialeF


+ + +

o e prim 5n sensul c o face cunoscut 5n afar, altora, lumiiF o define7te din interior, simind+o, g@ndind+oF o reprezint 5n e terior, implic@nd+o acionai 7i social.

++&2&Eu! >i ti#uri!e de Euri >i de #er on"!it"te /ei mai muli autori atrag atenia asupra e istenei la unul 7i acela7i indi"id a mai multor <uri. <urile sunt clasificate 7i difereniate 5ntre ele dup= 1. c"r"cteri tici!e >i #ro#riet$Ei!e !orN
+ + + +

consistente i inconsistente, co plet sau total actualizate i inco plet sau parial actualizate, stabile i )&'7il$* sl'b$ "i %u#$&ni!$1
+

2 . !ocu! >i ro!u! !or Bn #!"nu! 'ieEii #er on"!e >i oci"!e " indi'idu!uiN +ul profund QeC#riD$ intiDit"te" # i(ic$ " indi'idu!uiR >i Eu! oci"! #ndividual 5eAoi t% teD#or"!R >i #iritu"! QEu! '"!o"reR% "dic$ u?iectu! +ul inti 4 =orD"t din '"!ori!e c$ror" indi'idu! !e "cord$ ce! D"i
2,

Q"re ro! Bn iD#!ic"re" indi'idu!ui Bn 'i"E" oci"!$RO


+

ce e #o"te AIndi #e ine cu "cee">i o?iecti'it"te c" >i #e "!EiiO


+

D"re credit% "ce te" =iind =und"Dent"!e #entru e!O Eu! oci"! 4 c"re

BnA!o?e"@$ i teDe!e de '"!ori BD#$rEite de indi'id cu "!te Aru#uri oci"!e% cuD "r =i '"!ori!e de c!" $% #ro=e ion"!e etcO Eu! #u?!ic 4 "nA"H"t Bn cont"cte!e uD"ne u=iciente& 3. tructur" !ui # i(o!oAic$ intern$N
+

"u Bn "cti'it$Ei!e Bn c"re "utoD"ti De!e

unt

+ul subiectiv QiD"Aine" de

ine " indi'idu!uiR >i Eu! re=!ect"t

QiD"Aine" de ine re=!ect"t$ Bn "!Eii Bn =uncEie de #$rere" !orRO


+

+ul autentic 4 di=erit de D$>ti!e #e c"re !e #o"rt$ indi'idu! "u de

#er on"He!e #e c"re !e Ho"c$O Eu! ide"! 4 cee" ce 're" $ =ie "u 're" $ #"r$ #entru " r$ #unde !" ">te#t$ri% " =i "cce#t"t de "!Eii% " ="ce ="E$ #re iuni!or Dediu!ui $uO Eu! "ctu"! 4 cee" ce e te Bn #re@ent% un =e! de coD#roDi Bntre " #ir"Eii!e #ro=unde >i #re iuni!e Dediu!ui #re uni=orDit"teO e te un eu
+

c!ero@"t deo"rece Du!te dintre re ur e!e

indi'idu!ui nu "u =o t Bnc$ "ctu"!i@"teO +ul i aginar 4 iD"Aine" de ine " indi'idu!ui% cuD crede c$ e teO Eu! " #ir"Eie "u dorinE$ 4 cuD "r 're" $ =ieO Eu! re"! 4 cuD e teO 2& inter#ret"re" !or Bn terDeni de F#"rteG "u FBntreAG% Fe!eDentG "u Ftot"!it"teGN
+

+ul total >i Eul $l$m$n#'&O


+

+ul vigil, treaz Qc"re "#"re Bn t"re" de 'eA(eR >i Eu! oniric Qdin

tiD#u! oDnu!uiR% "D?e!e dInd n">tere Eu!ui tot"!% c"re e te un Eu di'i@"t >i totu>i unit"r& ). criterii coD?in"te care le reunesc aproape pe toate cele de mai 5nainte.
+

+ul

aterial, +ul spiritual >i Eul so!i'l Qreunite d"u Eul n'#u&'l% de

="#t Eul #o#'l "! indi'idu!uiRO


+

Dac raportm <ul la prezent 5nt@lnim un +u actual, iar dac 5l raportm

la "iitor, atunci 5nt@lnim +ul virtual. 6!"te con ider$ c$ ">" cuD Bntr4unui >i "ce!">i indi'id nu eCi t$ D"i Du!te #er on"!it$Ei% ci un" >i "cee">i #er on"!it"te% ce conEine Bn $ F="EeteG di=erite% tot ">" Bn un" >i "cee">i #er on"!it"te nu eCi t$ D"i Du!te Euri% ci do"r unu! inAur
(4

c"re di #une !" rIndu! !ui de F="EeteG di tincte& A t=e!% !" ce!e >" e F="EeteG "!e #er on"!it$Eii% e! " oci"@$ >" e F="EeteG "!e Eu!ui% >i "nuDeN
+ + + + + +

Eul &$'l QcuD e teRO Eul 'u#o%$&!$%u# QcuD crede c$ e teRO Eul id$'l QcuD "r 're" $ =ieRO Eul %$&!$%u# QcuD #erce#e Euri!e ce!or!"!EiRO Eul &$)l$!#'# QcuD crede c$ B! #erce# "!EiiRO Eul '!#u'li2'# QcuD e D"ni=e t$R&

6u e ist numai personaliti unitare 7i armonios dez"oltate insta!ile dedu!late, accentuate, ci 7i <uri unitare 7i armonios dez"oltateW insta!ileW dedu!late, accentuate. /orespondena structural 7i tipologic pentru Personalitate 7i <u e"ideniaz 7i mai pregnant interdependena lor. Pe "ce" t$ ?"@$ 'oD BnEe!eAe c" d"c" o #er on"!it"te e te in t"?i!$ "ce" t" e d"tore"@$ ="#tu!ui c$ nuc!eu! ei 4"dic$ Eu! 4 e te in t"?i!& ECi tenE" unei iDetrii Bntre tructur" >i ti#o!oAi" Eu!ui o=er$ un c"dru D"i !"rA >i D"i di"!ectic de "#!ic"re >i inter#ret"re " "D?e!or re"!it$Ei # i(o!oAice&
Cur +)& PERSONALITATE I STRES

+)&+&De=inire" tre u!ui <timologic, cu'Intu!ui G tre G #ro'ine #"rEi"! din "?re'iere" cu'Intu!ui enA!e@e c Gdi tre G >i #"rEi"! din cu'Intu! Ge treceG12 din 'ec(e" =r"nce@$% c"re "'e" BnEe!e u! de Gcon trInAere% u=erinE$G& $ermenul de AstresA desemneaz o serie de su!stanti"e 5nrudite ca 5neles dar cu nuane ce pot di"ersifica sensul= 5ncordare, presiune, po"ar, for, efort, solicitare, tensiune, constr@ngere etc& /el care lanseaz 5n lim!aCul medical, 5nc din 1,3*, conceptul de stres este fiziologul canadian H"n Se!Me& E! introduce conce#tu! de tre #ro#riu4@i Bn "nii W3*% conce#t ce ocu#$ un !oc iD#ort"nt D"i BntIi Bn Dedicin$% "#oi Bn # i(i"trie& /n conce#Ei" !ui Se!Me% tre u! e te o re"cEie ?io!oAic$ >i Aener"!$& Pentru e! din !"tine cu! G trictu G% #"rtici#iu! trecut "! !ui G trinAereG% cu BnEe!e u! de G" tr"Ae QdinR AreuG&
12

/are la r@ndul su pro'ine

(1

G tre u! e te r$ #un u! ne #eci=ic #e c"re B! d$ cor#u! !" orice o!icit"re !" c"re e te
u#u A.

8ai recent, Dere"enco prezint o de=iniEie # i(o4?ioBoAic$ "

tre u!ui%

in #ir"t$ de teori" coAniti'$ " tre u!ui e!"?or"t$ de >co"!" !ui L"@"ru & A t=e!% tre u! e te Gde@ec(i!i?ru! ?io!oAic% # i(ic >i coD#ort"Dent"! dintre cerinEe!e Q#ro'oc$ri!eR Dediu!ui =i@ic% "D?ient"! "u oci"! >i dintre re ur e!e 4 re"!e "u #erce#ute c" "t"re 4 "!e oDu!ui% de " ="ce ="E$ Q#rin "Hu t"re "u "d"#t"reR "ce tor
cerinEe >i itu"Eii con=!ictu"!eG&

&tresul poate fi pri"it din trei ung#iuri principale=


1. !' s#imul 5)'!#o& d$ s#&$s+ 4 e te 'or?" de #re un e'eniDent eCtern c"re

"DeninE$ >i c"re #o"te '$t$D"& Ace>ti ="ctori de tre c"teAoriiN


+ + +

unt BD#$rEiEi Bn trei

cataclismice, cuD "r =i c"t" tro=e!e n"tur"!e "u "t"curi!e terori teO personale, cum ar fi moartea parteneruluiF #ruieli cotidiene, D"i #uEin Ar"'e% Bn $ D"i #er i tente >i D"i =rec'ente Q $ co!i co#iii diDine"E"% $4i (r$ne>ti >i $ "i AriH$ $ "HunA$ !" tiD# !" >co"!$RO

2. !' &$'!0i$ 5#$nsion'&$+ 4 e te 'or?" de #re

en@"Ei" de ner'o@it"te c"re

"#"re Bn itu"Eii!e de incertitudine1(. Re"cEi" iD#!ic$ "tIt coD#onente eDoEion"!e >i coAniti'e% cIt >i re"cEii =i@ice Q?$t$i D"i r"#ide "!e iniDii "u tr"n #ir"EieR& Ar #ute" "'e"% de " eDene"% e!eDente Doti'"Eion"!e% cuD "r =i "#"ti" >i #ierdere" intere u!ui c"re Bn oEe c e#ui@"re"O
3. !' #&'n2'!0i$ 5%&o!$s+ 4 ="ctoru! de tre >i ten ion"re" "u un iD#"ct di=erit

" u#r" o"Deni!or% Bn =uncEie de c"r"cteri tici!e #er o"nei >i de Dediu! Bn c"re eCi t$ ="ctoru! de tre & De " eDene"% #er o"n" e te '$@ut$ c" "Aent "cti'& Proce u! tre u!ui "re un " #ect cic!ic% deo"rece indi'idu! re"cEione"@$ !" Dodi=ic"re" #eriodic$ " itu"Eiei eCterne& Stre u! e te inter#ret"t Bn # i(o!oAie c" tr"n@"cEi" dintre ="ctoru! de tre "D?ient"! >i
1(

de e emplu, atunci c@nd

tre?uie $ d$D un inter'iu% $ EineD un di cur


(2

"u $ d$D un

eC"Den&

indi'id& /n en !"rA% tre u! e te re@u!t"tu! unei ne#otri'iri Bntre cerinEe!e unei "nuDite itu"Eii >i c"#"cit"te" #erce#ut$ a indi"idului de a 5ndeplini aceste cerine. Din punct de "edere fiziologic, stresul este semnalat 5n mai multe feluri= !tile rapide ale inimii, transpiraie, cre7terea tensiunii 7i ni"eluri 5nalte de eli!erare 5n s@nge a #ormonilor de stresA %cortizol-.

+)&)&Stre u! >i en i?i!it"te" =i@io!oAic$ ;e"cEii!e =i@io!oAice !" tre D$ ur"te cu DiH!o"ce >tiinEi=ice #reci e "r"t$ c$ "ce te" nu unt "ce!e">i !" toEi o"DeniiN unii unt =o"rte re"cti'i% Bn 'reDe ce "!Eii unt D"i #uEin re"cti'i& De eCeD#!u% re"cEii!e ritDu!ui c"rdi"c unt eC"Aer"te !" #er o"ne!e Bnc!in"te c$tre tre & H. &elGe a descris un -indro general de adaptare, care are trei faze= F"@" IN /Ind o #er o"n$ e con=runt$ cu o itu"Eie tre "nt$% cor#u! e #reA$te>te =ie de =uA$% =ie $ Bn=runte ="ctoru! de tre Qce!e?r" deci@ieN F=iA(t or =!iA(tR& Ace t ="#t e te cuno cut c" DoDentu! F"!"rD"A. Bn aceast faz este acti"at a ul #ipotalamic+#ipofizar+corticosuprarenalA+#ipotalamusul #ipofiza s ecrete HACT u#r"ren"!e stimuleaz Q(orDon (i#o=i@"r c"re deterDin$ A!"nde!e

$ e!i?ere@e 5n s@nge adrenalin $epinefrin%, noradrenalin

$norepinefrin% 7i cortizol. Ace7ti #ormoni pro"oac efectele caracteristice de transpiraie, cre7tere a tensiunii 7i a ritmului cardiac 9 simptome pe care le identificm u7or cu ner"ozitatea + ce aCut corpul s lupteA "u $ F=uA$& F"@" II QBD#otri'ire"RN cor#u! Bnce"rc$ $ e "d"#te@e !" ="ctoru! de tre c"re #er i t$& Sc"de ni'e!u! eCcit"Eiei Qd"r nu re'ine !" ni'e!uri!e norD"!eR >i e re="c tocuri!e de (orDoni& Cre>tere" eCcit"Eiei #o"te $ nu =ie #erce#ti?i!$ #entru o? er'"torii eCterni% Bn $ Bn "ce" t$ ="@$ cor#u! !$?e>te QenerAeticR >i #er o"n" re #ecti'$ #o"te =V D"i #redi #u $ !" "#"riEi" unor #ro?!eDe de $n$t"te% Dent"!e "u =i@ice&

(3

F"@" III Qe#ui@"re"RN apare dac factorul de stres persistF resursele corpului sunt consumate total 7i este mult mai posi!il s apar pro!leme de sntate 7i c#iar moartea& A#reciere" coAniti'$ " "ce!ui">i e'eniDent de c$tre dou$ #er o"ne #o"te =V =o"rte di=erit$1,7i unt t"?i!e Bn tiD#N e te #re'i@i?i! c" #er o"ne!e c"re "u re"cEii eC"Aer"te Bntr4o itu"Eie $ e coD#orte !" =e! >i Bn "!te oc"@ii& $rsturile de personalitate sunt legate constant de msurile strii de !ine mai multe studii au implicat ne"rozismul %6-, ca factor de predicie a unor diferite forme de afeciuni, aduc@nd do"ezi care leag ni"elul 5nalt al ne"rozismului de afeciuni cum sunt !olile psi#osomatice %ale sistemului circulator, ale sistemului respirator, !oli alergice, !oli gastrointestinale, !oli reumatismale si afeciuni dermatologice necontagioase-.& Ne'ro@i Du! "r #ute"% de " eDene"% $ =ie ?ene=ic #entru $n$t"te% #rin ="#tu! c$ iD#toDe!e ?o!i!or 4 inc!u i' ce!e Ar"'e cuD e te c"nceru! 4 unt detect"te 7i raportate mai repede de persoanele cu un ni"el 5nalt de ne"rozism 5n comparaie cu cele cu un ni"el sczut al lui 6. Bn studii despre legtura dintre personalitate 7i alte tul!urri psi#osomatice, la rezultatul omniprezent c ni"elul 5nalt de ne"rozism se leag de o tendin general ctre emoii negati"e se adaug indicatori ai unor efecte semnificati"e ale intro"ersiunii. Oellner, 5n 1,,1, a descris rezultate legate de ni"elul 5nalt al nevrozis ului 7i de introversiune 5n cazurile de colit. Acela7i tipar al personalitii a fost gsit 5n alte afeciuni, cum ar fi glo!us p#arGngis %senzaia de nod 5n g@tA-, 5n lipsa oricrei stri patologice structurale detecta!ile. Pe l@ng factorii personalitii, sunt implicate 7i maltratrile suferite 5n copilrie 7i traumele psi#ologice din faza adult. Bn unele sensuri, ni"elul 5nalt al lui 6 poate el 5nsu7i s fie considerat o form de predispoziie la stres= 5ngriCorarea permanent, sentimentele de inadec"are, tensionarea 7i ner"ozitatea persoanei cu un ni"el 5nalt al lui 6 sunt
1,

en@"Eii

De e emplu, cine"a care se teme de a"ion poate considera c plecarea 5n concediu 5ntr+un loc aflat la multe ore de z!or distan este foarte stresant, 5n "reme ce o persoan creia 5i place s cltoreasc cu a"ionul poate considera plecarea 5n concediu o !ucurie %deci deloc stresant-. (4

ne#!$cute% tre "nte& /n $ "ce" t" nu Bn e"Dn$ c$ #er o"ne!e t"?i!e eDoEion"! nu e iDt niciod"t$ tre "te% nuD"i c$ tre u! e Bntr4o D$ ur$ D"i Dic$ o c"r"cteri tic$ " 'ieEii !or de @i cu @i decIt e te #entru cine'" !"?i! eDoEion"!& <"enimentele D"Hore% cuD "r =i o #ierdere durero" $% di'orEu! concediere"% #roduc Bntotde"un" o "nuDit$ re"cEie de "D#!o"re" re"cEiei '"ri"@$ Bn =uncEie de #er on"!it"te& /oncluzion@nd, putem spune c afecEiuni!e # i(o oD"tice tind $ "#"r$ !" #er o"ne!e cu un ni'e! Bn"!t "! ne'ro@i Du!uiO !" "ce te Aru#uri eCi t$ Bn #!u o tendinE$ ctre intro"ersiune. "u tre % cu to"te c$

+)&,&Per on"!it"te" >i !onAe'it"te" Prezice sau nu personalitatea c@t de mult "om triT 'riedman 7i cola!oratorii si au descoperit, 5ntr+un studiu efectuat 5n 1,,), c longe"itatea era asociat cu ni"eluri 5nalte ale con7tiinciozitii 7i ni"eluri sczute ale
optimismului

in co#i!$rie Qe'"!u"te de #$rinEiR& Ni'e!uri!e

c$@ute "!e oci"!$ >i

con>tiincio@it$Eii "u =o t " oci"te cu o A"D$ de coD#ort"Dente !eA"te de $n$t"te% cuD "r =i =uD"tu!% con uDu! de "!coo! >i #ro=e ion"!$& FriedD"n >i Ro enD"n "u o? er'"t c$ #"cienEii !or cu c"rdio#"tie i c(eDic$ #re@ent"u #i%'&ul d$ !om%o&#'m$n# d$ #i% AA cu mi7cri iui ale trupului, 5ncle7tarea pumnilor 5n timpul con"ersaiei, "or!ire e plozi" 7i precipitat, respiraie 5n partea de sus a pieptului, lipsa rela rii corporale, agresi"itate, impulsul de dominare 7i de realizare a o!iecti"elor 7i o tendin de a fi o!sedat de munc
%Ror3a#olic-. L" #er o"ne!e de ti# A #ro?"?i!it"te" in="rctu!ui Dioc"rdic e te de

t"?i!it"te"

circ" dou$ ori D"i D"re decIt !" ce!e!"!te #er o"ne& Studii!e de #re #i%'&ul d$ !om%o&#'m$n# d$ #i% .A "u creion"t !eA$tur" dintre de#re ie >i c"ncer& Totu>i de#re i" >i di #er"re" unt indic"tori "i u=erinEei >i unt iD#ort"nEi din #unctu! de 'edere "! c"!it$Eii 'ieEii du#$ di"Ano tic"re& S#riHinu! u? =orD" inter'enEii!or educ"ti'e condu e de eC#erEi% c(i"r d"c$ nu "=ecte"@$ con ecinEe!e !eA"te de ?o"!$% unt ?ene=ice #entru c$
()

reduc de#re i" >i cre c t"re" Dent"!$ de ?ine% Bn #eci"! #entru cei cu ni'e!uri Bn"!te de de#re ie !" Bnce#utu! #roAr"Du!ui&

Cur +,& NOIUNI DE PATOLOGIA PERSONALITII

+,&+&Per on"!it"te" "norD"!$& C!" i=ic$ri >i de crieri "!e tu!?ur$ri!or de #er on"!it"te

Jrganizaia 8ondial a &ntii consider no&m'li#'#$' c" =iind o coD#!et$ stare de


bin$ fizic,

intal i social $-adoc8, -adoc8, (996%.

Bn practica clinic, un pacient poate primi diagnosticul de tul!urare de personalitate dup ce a fost e clus starea de !oal. Prin urmare, diagnosticul de tul!urare de personalitate ar putea semnala, pur 7i simplu, c persoana respecti" este considerat netrata!il. $ul!urrile de personalitate sunt 5mprite 5n trei grupe pe !aza similitudinilor descripti"e=

(*

Aru#" A " tu!?ur$ri!or de #er on"!it"te ?i@"r X eCcentriceN personalitatea sc#izoid, personalitatea sc#izotipal, personalitatea paranoidF Aru#" - " tu!?ur$ri!or de #er on"!it"te dr"D"tic X eDoEion"!$N
personalitatea narcisicF personalitatea antisocial, personalitatea !orderline, personalitatea #istrionic,

Aru#" C% " tu!?ur$ri!or de #er on"!it"te "nCio

teD$to"reN personalitatea e"itant, personalitatea dependent, personalitatea o!sesi" 9 compulsi".


A& Gru#" ce!or F?i@"r
A. 1. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te c(i@oid$

X eCcentrice

Aplatizarea afecti" este caracteristica personalitii sc#izoide. Persoanele care au o astfel de personalitate au ca 7i caracteristica principal lipsa de interes fa de alte persoane %7i relaii sociale-. &unt indifereni la laude sau critici. &unt ni7te singuratici 7i e prim foarte puine emoii, fiind 5n general intro"ertii. &unt retra7i 7i 5nclinai spre introspecie 7i re"erieF le lipse7te simul umorului, 7i sunt

"#!"ti@"Ei

eDoEion"!&

Pre=er$

"cti'it$Ei!e

o!it"re% "u

coD#ort"Dentu! !or #utInd #$re" necon'enEion"! eCu"!$&

?i@"r& Au #reocu#$ri redu e ori "? ente #entru "cti'it"te" De>i unt i@o!"Ei oci"! >i $r"ci "=ecti'% nu "u tu!?ur$ri de AIndire Q("!ucin"Eii% idei de!ir"nte "u tu!?ur$ri de !iD?"HR >i de "cee" nu #ot =i con ider"Ei c(i@o=renici& IncidenE" QBntr4un r"#ort de )N+R e te D"i D"re !" ?$r?"Ei decIt !" =eDei&
(2

A.2. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te

c(i@oti#"!$

<ste 5n principal caracterizat de deficite sociale 7i interpersonale manifestate prin disconfort acut 5n relaii 7i reducerea capacitii de a sta!ili relaii intime, precum 7i prin distorsiuni cogniti"e 7i de percepie 7i e centriciti de comportament. :ndi"izii au o g@ndire magic sau credine stranii care influeneaz comportamentul 7i sunt incompati!ile cu normele su!culturale. :deaia este dominat de con"ingerea c posed 5nsu7iri rare, particulare ilustrate prin= clar"iziune, capacitate de premoniie, telepatie sau superstiie. De asemenea, ei triesc e periene percepti"e insolite, incluz@nd iluzii corporale, o!sesii cu coninut dismorfofo!ic. Au o g@ndire de tip magic 7i un lim!aC !izar %e ., lim!aC "ag, circumstanial, metaforic, supraela!orat sau stereotip-. A.3. $ul!urarea de personalitate paranoid :ndi"izii care sufer de tul!urarea de personalitate paranoid

tind $ =ie

"nCio>i% di t"nEi% =$r$ uDor >i cert$reEi& Ei D"ni=e t$ neBncredere >i u #icio@it"te ="E$ de "!Eii "!e c$ror intenEii unt inter#ret"te c" r$u4'oito"re >i "u neBncredere" #er i t$ c(i"r Bn ="E" unor do'e@i #uternice& Au du?ii neHu ti=ic"te re=erito"re !" !oi"!it"te" de eori =ide!it"te" #"rteneri!or&& Po"rt$ #ic$ tot tiD#u! >i unt iD#!"c"?i!i ="E$ de in u!te% inHurii "u o=en e& /n "cti'it"te" #ro=e ion"!$ de#un Du!te e=orturi >i d"c$ e "=!$ Bn itu"Ei" de " Dunci indi'idu"!% e de curc$ =o"rte ?ine& F"#tu! c$ unt di t"nEi >i reEinuEi !e cree"@$
((

corectitudine" "Dici!or "u co!eAi!or% tin@Ind $ te te@e

nuDero" e di=icu!t$Ei interre!"Eion"!e% de inteAr"re >i "rDoni@"re& Sunt Du!Ei c"re "u tendinE" de " o?Eine >i #$ tr" #utere"% u#r"e tiDIndu4>i c"!it$Ei!e& ECi t$ Bn $ #er o"ne Bn rIndu! ce!or cu tu!?ur"re de #er on"!it"te #"r"noid$ c"re "u Du!t$ riAo"re !oAic$% "rAuDent"ti'it"te% #er u" iune% coD?"ti'it"te >i ten"cit"te% de'enind " t=e! eCtreD de di=ici! de contr"c"r"t Bntr4un c(iD? de o#inii& D"c$ unt contr"@i>i "u re #in>i to!ere"@$ Areu =ru tr"re" >i contr""t"c$ 'io!ent& /n itu"Ei" Bn c"re Are>e c (etero"tri?uie e>ecu!& Au o D"rc"t$ tendinE$ !" "utonoDie =iind "#ro"#e inc"#"?i!i unt eCtreD de eCiAenEi >i intr"n iAenEi& Tu!?ur"re" e te D"i =rec'ent$ !" ?$r?"Ei decIt !" =eDei& Pre'"!enE" e te D"i D"re !" Dinorit$Ei% iDiAr"nEi >i ur@i&
-& Gru#" ce!or Fdr"D"tic X eDoEion"!e ..1. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te "nti oci"!$ Ace7ti indi"izi %numii 7i sociopai- sunt caracterizai de desconsiderarea 7i "iolarea drepturilor altora, de impulsi"itate, irita!ilitate 7i agresi"itate. <i dau do"ad de negliCen nes!uit pentru sigurana sa sau a altora, iresposa!ilitate considera!il indicat prin incapacitatea repetat de a a"ea un comportament consec"ent la munc ori de a+7i onora o!ligaiile financiare. Bi descrie lipsa de remu7care, indiferena fa de nedrepti sau de 5ncercarea de Custificare a faptelor repro!a!ileF incapacitatea de a se conforma normelor sociale 5n legtur cu comportamentele legale&
(,

coo#ere@e deo"rece Bi di #reEuie c #e cei !"?i% inc"#"?i!i >i

Ei Dint i teD"tic% Bi c"r"cteri@e"@$ D"ni#u!"re" "!tor" #entru #ro=itu! "u #!$cere" #er on"!$&
Dau do"ezi de incapacitate de a face planuri pe durat lungF

iAnor$

#ro?!eDe!e #er on"!e curente >i de #er #ecti'$& Au o in t"?i!it"te # i(ic$ cre cut$& A=i>e"@$ iAur"nE$ de ine% "roA"nE$% e u#r"e tiDe"@$& Ade eori unt #er o"ne =erDec$to"re% 'o!u?i!e >i #ot #$re" =o"rte inte!iAente& De "cee" "ce>ti indi'i@i #ot =orD" cu u>urinE$ re!"Eii inter#er on"!e% d"r n"tur" "ce tor" e te u#er=ici"!$&
..2.Tu!?ur"re" de #er on"!it"te ?order!ine /aracteristica principal este insta!ilitatea%

"tIt

Bn

re!"Eii!e

inter#er on"!e% Bn iD"Aine" de ine >i Bn eDoEii& Le e te #ro#rie iD#u! i'it"te" D"ni=e t"t$ #rin c(e!tuie!i "?u@i'e% Hoc #"to!oAic% "?u@ de u? t"nE$% DInc"t eCce i'% re!"Eii eCu"!e de@orA"ni@"te etc& Indi'i@ii "!terne"@$ Bntre eCtreDe!e de ide"!i@"re >i de'"!ori@"re& Pot "'e" o #ertur?"re de identit"te >i interior&
/omportamentul lor este impre"izi!il, a#"r

entiDentu! cronic de 'id D"ni=e t$ri =rec'ente de

=urie cu inc"#"cit"te" de "4>i contro!" DIni"& Nu u#ort$ inAur$t"te" >i unt in t"?i!i "=ecti'& Au =rec'ente re"cEii iD#u! i'4"Are i'e !" incit"Eii DiniDe&
,4

$riesc sentimentul inconsistenei sau dispersiei identitii.

E'"!ue"@$

eCc!u i' "=ecti' ce!e!"!te #er o"ne BD#$rEindu4i Bn Fcei #e c"re Bi iu?e c >i cei #e c"re Bi ur$ cG& /n i toricu! #er on"! BntI!niD "cte "utodi tructi'e re#etiti'e QcoD#ort"Dent "utoDuti!"nt >i "DeninE$ri recurente de uicidR&
..3. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te (i trionic$ Personalitatea #istrionic

e te c"r"cteri@"t$ de eDoEion"!it"te

eCce i'$ >i de c$ut"re " "tenEiei&


B7i sc#im! rapid emoiile care sunt superficiale. /atarsisul afecti" este facil. Bmprumut cu u7urin temperaturaA afecti" a anturaCului 5n care se afl,

=$r$

$ D"ni=e te o eD#"tie "utentic$ ="E$ de cei!"!Ei& E te uAe tion"?i!% u>or de in=!uenE"t& Are tendinE" de " dr"D"ti@" conEinutu! 'or?irii >i un ti! de coDunic"re co!or"t% iD#re ion"?i!& Con ider$ re!"Eii!e " =i D"i intiDe decIt unt Bn re"!it"te& Are un coD#ort"Dent educ$tor >i #ro'oc"tor eCu"!& Sunt D"ni#u!"ti'i% orient"Ei #re "ti ="cere" #ro#rii!or intere e& Per on"!i@e"@$ re!"Eii!e% d"r "u o redu $ di #oni?i!it"te de DenEinere " "ce tor"& ."ni=e t$ intere #entru nout"te% tiDu!"re "u c(iD?"re& Se entu@i" De"@$ ="ci! >i e=eDer& Se "utoi#o t"@i"@$ Bn ro!uri eCtreDe "u in o!ite& ."ni=e t$ into!er"nE$ !" iAnor"re "u #eri=eri@"re%
,1

#utInd eCi t" re#et"te "DeninE$ri cu

uicidu!& Pot

D"ni=e t" "Dne@i" tr"uDe!or% =ru tr$ri!or >i "=ecte!or dr"D"tice% #$rInd det">"Ei Bn coD#"r"Eie cu dr"D"ti Du! e'eniDente!or tr$ite >i #o'e tite %la !elle indifference-.
..4. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te n"rci ic$ Personalitatea narcisic este caracterizat prin grandoare, necesitatea de admiraie 7i lipsa de empatie. Are sentimentul de autoimportan, fantasme de succes nelimitat, putere. 6ecesit admiraie e cesi" 7i 57i su!liniaz repetat 7i e agerat calitile. <ste sensi!il

!" critic$% in ucce

"u #ierdere& Are #retenEii

eC"Aer"te de tr"t"Dent ="'or"?i! >i u#unere dorinEe!or "!e& Pro=it$ de "!Eii #entru ">i "tinAe co#uri!e& E te !i# it de eD#"tieN e te inc"#"?i! $ cuno" c$ "u $ e identi=ice cu entiDente!e >i nece it$Ei!e "!tor"& Are un coD#ort"Dent "roA"nt% =id$tor& De " eDene"% "re entiDente o ti!e "u de in'idie #e c"re !e #roiecte"@$ " u#r" inter!ocutori!or& A=i>e"@$ o conduit$ di t"nt$% "roA"nt$% eD="tic$% =iind non4rece#ti' >i in en i?i! !" o#inii di=erite% ="turi "u BndeDnuri& Nu r"reori #o"te "'e" entiDente o ti!e "u D"!e=ice% #e c"re !e #roiecte"@$ " u#r" inter!ocutori!or& E te "'id de tit!uri% deDnit$Ei% onoruri% r"nAuri c"re con ider$ c$ i e cu'in&
,2

C& Gru#" ce!or F"nCio X teD$to"re /.1. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te e'it"nt$ Personalitatea e"itant este c"r"cteri@"t$

#rin in(i?iEie oci"!$%

entiDente de in u=icienE$ >i (i#er en i?i!it"te !" e'"!u"re neA"ti'$& E'it$ "cti'it$Ei!e #ro=e ion"!e c"re iD#!ic$ un cont"ct inter#er on"! eDni=ic"ti' din c"u@" =ricii de critic$% de@"#ro?"re "u re #inAere& ."ni=e t$ reEinere Bn re!"Eii!e intiDe de te"D" de " nu =i ridicu!i@"t >i in(i?"t Bn re!"Eii noi din c"u@" entiDente!or de in"dec'"re& Pre@int$ te"D" de " nu =i critic"t "u uDi!it Bn #u?!ic% tr$ind o t"re de "#re(en iune "u de "nCiet"te #er i tent$ >i !iDit"ti'$& De>i B>i dore>te $ =ie "cce#t"t >i iD#"ti@"t% e'it$ >i Bi e te te"D$ $ iniEie@e noi re!"Eii inter#er on"!e& Are ne'oie de t"ndreEe% ecuri@"re >i re" iAur"re& Se con ider$ in"#t oci"!% in=erior ce!or!"!Ei% ne"tr"cti' >i e u?e tiDe"@$& E te e@it"nt Bn "4>i " uD" ri curi ori Bn " e "nA"H" Bn "cti'it$Ei noi #entru " nu =i #u Bn di=icu!t"te& Are tendinE" de " eC"Aer" e'entu"!e!e ri curi% e>ecuri% #erico!e& Tr$ie>te inten % durero in"cce#t"re"% re=u@u!% re #inAere" >i di criDin"re"% =iind eCtreD de inter#ret"ti' >i (i#er en i?i! ="E$ de coDent"rii!e ce!or!"!Ei&
,3

/.2. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te de#endent$ Principala caracteristic este necesitatea e cesi" de a fi super"izat, care duce la un comportament su!misi" 7i adezi" %consumat de frica de separare- &

Are

di=icu!t$Ei Bn " !u" deci@ii iD#!e =$r$ re" iAur$ri >i ="turi din #"rte" "!tor"& Nece it$ c" "!Eii $4>i " uDe re #on "?i!it"te" #entru ce!e D"i iD#ort"nte doDenii "!e 'ieEii !ui% reducIndu4>i "u c(i"r "nu!Indu4>i iniEi"ti'e!e& Are di=icu!t$Ei Bn "4>i eC#riD" de@"#ro?"re" ="E$ de "!Eii de te"D" de " nu #ierde "#ro?"re" "u u#ortu! "ce tor"& Are tiD$ de ine redu $ >i B>i u?e tiDe"@$ c"!it$Ei!e >i di #oni?i!it$Ei!e #ro#rii& Are #erD"nent$ ne'oie de "#ro?"re% de "cce#t"re >i de u Einere& F"ce "cri=icii Bn 'edere" o?Einerii "#ro?$rii u#ortu!ui >i BnAriHirii& Acord$ "!tor" Airu! #ro#rii!or "!e re #on "?i!it$Ei& /i e te te"D$ de "?"ndon% D"ni=e tInd o to!er"nE$ eCce i'$ ="E$ de #er o"n" in'e tit$ c" #rotector& />i !iDite"@$ re!"Eii!e oci"!e !" cei de c"re unt de#endenEi&
Are

tendinE" de " inter#ret" orice contr"riere

"u

de@"#ro?"re c" eC#re i" neBncrederii "u inc"#"cit$rii "!e& .erAe =o"rte de#"rte #re " o?Eine o!icitudine #In$ !" #unctu! de " e o=eri 'o!unt"r $ ="c$ !ucruri c"re unt ne#!$cute& C"ut$ urAent o "!t$ re!"Eie dre#t
,4

ur $ de

u#er'i@"re cInd o re!"Eie

trIn $

e terDin$& /i e te

eC"Aer"t de =ric$ de " nu =i !$ "t $ "i?$ AriH$ de ine >i e iDte !i# it de "Hutor cInd r$DIne inAur&
/.3. Tu!?ur"re" de #er on"!it"te o? e i'4coD#u! i'$ /e!

c"re "re o " t=e! de tu?ur"re% e te "de eori Bn

urD$rire" unei idei c"re #re i t$ o? e i' Bn Dinte" "O de =$>o"r$ "cti'it$Eii re#etiti'e% ritu"!ice% "de eori inuti!e& Uneori deci@ii!e #e c"re !e i" unt inteD#e ti'eO e te D$cin"t =rec'ent de Bndoie!i >i incertitudini&
Acest tip de persoan este definit de

#reocu#"re" c$tre ordine%

#er=ecEioni D >i contro! Dent"! >i inter#er on"! Bn detriDent"! =!eCi?i!it$Eii% de c(iderii >i e=icienEei&
/el care are o astfel de tul!urare e

te #reocu#"t de det"!ii% reAu!i% "u #!"nuri Bn ">" =e! BncIt

!i te% ordine% orA"ni@"re

o?iecti'u! D"Hor "! "cti'it$Eii e te #ierdut& Pre@int$ #er=ecEioni D c"re inter=ere"@$ cu Bnde#!inire" "rcini!or% in=!eCi?i!it"te% into!er"nE$ ="E$ de indi=erenE$% coD#roDi >i coru#Eie&
<ste militantul standardelor 5nalte autoimpuse 7i 5n aceea7i msur estefoarte e igent cu ceilali, a"@nd tendina de a le impune propriile standarde, rigori sau stil de "ia. <ste e cesi" de de"otat muncii 7i

#roducti'it$Eii% DerAInd #In$

!" eCc!udere" "cti'it$Ei!or recre"ti'e >i "DiciEii!or&


,)

E te (i#ercon>tiincio % cru#u!o >i in=!eCi?i! Bn #ro?!eDe de Dor"!$% etic$% '"!ori& Re=u@$ e de!eAe "rcini "u $ !ucre@e cu "!Eii Bn "="r" itu"Eiei cInd "ce>ti" e u#un ti!u!ui $u& Ado#t$ un ti! "'"r de " c(e!tui Bn idee" de " =i #reA$tit =in"nci"r Bn orice itu"Eie ne#re'$@ut$& ."ni=e t$ te"D$ de c(iD?"re " "cti'it$Eii cotidiene% " !ocu!ui de Dunc$% " !ocuinEei% =iind "de#Ei "i t"?i!it$Eii% con er'"tori& Are inc"#"cit"te Bn " eC#riD" entiDente t"ndre "'Ind #uEine re!"Eii inter#er on"!e&
$ul!urrile de personalitate nu sunt caracterizate printr+o funcionare diferit calitati" de cea normalF mai degra! pot fi redate prin trsturi sau dimensiuni care descriu at@t personalitatea normal, c@t 7i pe cea anormal. /u alte cu"inte, e ist mai mult diferene cantitati"e pe anumite coordonate. Din pcate, di"erse cercetri "u

con t"t"t c$ Bntre tu!?ur$ri!e de

#er on"!it"te conce#ute Bn i teDe!e DS. eCi t$ un Ar"d D"re de u#r"#unere #"rEi"!$ QF"rDer% )***R&

Cur +2& PERSONALITATE SI PERFOR.ANT

/ercetarea legat de performan are un grad considera!il de pertinen practic, prin faptul c msurile trsturilor de
personalitate pot fi folosite la prezicerea competenei unei persoane 5ntr+un anumit post sau 5ntr+o anumit acti"itate. De e emplu, unele companii aeriene folosesc 88P: la selectarea piloilor, pentru a depista candidaii care ar putea fi "ulnera!ili la !olile mentale.

,*

Ln alt argument, din alt arie, ar fi c e

tra"ersiunea pare s se lege de riscurile de accidente pro"ocate

de auto"e#icule, poate din cauz c e tra"ersiunea este legat de impulsi"itate. Astfel, 'urn#am %1,,2- a trecut 5n re"ist literatura despre accidentele profesionale 7i a tras concluzia c trsturile legate at@t de <, c@t 7i de 6 prezic pro!a!ilitatea accidentelor.

+2&+& Teorii #er ono!oAice # i(o?io!oAice >i coAniti'e Bn eC#!ic"re" #er=orD"nEei A.


Ln adept al teoriilor psi#o!iologice a fost <Gsenc3, care a fost implicat 5n "aste cercetri care

urmreau gsirea cii ctre performan. <Gsenc3 a legat e tra"ersiunea de e cita!ilitatea circuitului cortico+ reticular 7i ne"rozismul de e cita!ilitatea sistemului lim!ic, despre care se spune c ar controla emoiile.

Pentru a aplica 5ns teoria lui <Gsenc3 pentru prezicerea performanei, tre!uie s 7tim 5n ce mod
se leag e citarea cortical de performan. Iegea ]er3es+Dodson ne poate fi de folos deoarece susine c "alorile e treme ale e citaiei, at@t cele 5nalte, c@t 7i cele sczute tind s fie asociate cu pertur!area performanei. Bn plus, ni"elul optim este legat 5n proporie in"ers de gradul de dificultate a sarcinii.

<Gsenc3 descoper 5n 1,*2 c e

tra"ertiii tind s ai! un ni"el sczut de e citaie cortical 5n

comparaie cu intro"ertiii. Astfel, conform acelea7i legi ]er3es+Dodson, persoanele care au iniial un ni"el sczut de e citaie tind s funcioneze mai !ine la zgomot, deoarece este mai puin pro!a!il ca ele s de"in suprae citate. Prin urmare, 5ntruc@t la e tra"ertii e citaia sczut tinde s fie cronic, ei sunt 5nclinai s+i dcp7easc pe intro"ertii 5n mediile stimulante = intro"ertiii sunt mai "ulnera!ili dec@t e tra"ertiii la suprae citaie, dep7ind astfelni"elul optim. :n"ers, e tra"ertiii sunt deza"antaCai 5n mediile nestimulante sau deze citante, fiind "ulnera!ili la su!e citaie.

Ln alt model psi#o!iologic este formulat de 0raG 5n :einforce


sistem de pedepsire care spriCin an ietatea $;ehavioural #nhibition -1ste

ent -ensitivit1 0heor1

%;&$- care presupune c mai importante dec@t e citaia+in#i!iia sunt sistemele moti"aionale, adic un sau .:&- 7i un sistem de recompensare ce spriCin impulsi"itatea $;ehavioural .ctivation -1ste sau .A&-.

..

Bn cercetrile de tip cogniti", persoana e pri"it ca asemntoare cu un ro!ot modern, controlat

de un calculator care funcioneaz pe !aza unor anumite programe. Astfel, persoana de"ine deci un sistem de procesare a informaiilor.

Au fost concepute numeroase "ariante concurente ale ar#itecturii cogniti"e umane, printre care cea care face distincia dintre ni"elurile superior 7i inferior de controlare a prelucrrii de informaii= + ni'e!u! in=erior spriCin operaiunile mentale 5n"ate pe de rost, de rutin, care pot fi e ecutate cu puin atenie con7tient. <l este acionat, 5n principal, de stimuli e terni, 5ntr+un mod refle i" 7i automatA.
+ ni'e!u! u#erior acioneaz ca director care supra"eg#eaz, inter"enind pe !az de depistare a defeciunilorA atunci c@nd sarcina este nou sau dificil. &ec"enele de procesare iniiate 7i reglate de ni"elul
,2

superior sunt numite uneori procesare controlatA. Pentru procesarea controlat ar putea fi ne"oie de resurse sau capaciti atenionale, conceptualizate aici ca surs de energizare a prelucrrii.

Aceast imagine despre minte %ca dispoziti" structurat intern de procesare a informaiilor- are dou caracteristici care sunt deose!it de rele"ante 5n conte
tul performanei. Bn primul r@nd, se consider c performana este controlat at@t de componentele de procesare generale, c@t 7i de cele cu scop precis. A doua caracteristic a metaforei prelucrrii informaiilor este faptul c separ controlul in"oluntar al comportamentului de cel "oluntar.

+2&)& Teori" tr$ $turi!or de #er on"!it"te Bn #redicEi" #er=orD"nEei +2&)& "&Orient"re" enerAiei # i(ice Putem 5ncepe analiza cu cu o 5ntre!are direct= ce tip de persoan are performane mai !une, un e tra"ertit sau un intro"ertitT 6u putem rspunde la aceast 5ntre!are dac nu inem seam c e ist o gam larg de sarcini 7i de "aria!ile conte tuale. ;spunz@nd acestei 5ntre!ri, <Gsenc3 7i <Gsenc3 au dedus c < nu are un efect general asupra cutrii 5n memorie, dar e tra"ertiii sunt superiori din punctul de "edere al prelucrrii paralele al ateniei distri!uti"e. Ia e tra"ertii apare tendina de performan superioar celei pe care o relizeaz intro"ertiii 5n 5ndeplinirea anumitor sarcini, 5n special 5n cazul sarcinilor relati" dificile care cer atenie distri!uti", rezisten l a distragerea ateniei sau rezisten la
interferene %<Gsenc3, 1,(2-. De asemenea, e tra"ertiii pot a"ea a"antaCe 5n pri"inii prelucrrii informaiilor "er!ale care le spriCin socia!ilitatea. :n"ers, 5n unele situaii, cum ar fi "igilena 7i anumite tipuri de rezol"are a pro!lemelor, intro"ertiii se descurc mai !ine. 8att#eRs %1,,2- a trecut 5n re"ist o serie de studii 5n care se arat c e tra"ertiii 5i dep7esc pe intro"ertii 5n condiii stimulante sau stresante, 5ns intro"ertiii funcioneaz mai !ine 5n condiii deze citante, cum ar fi pri"area de somn.

Pentru
oferit de mediu.

a prezice 5n ce mod se deose!esc %7i dac se deose!esc- e tra"ertiii de intro"ertii din

punctul de "edere al performanei, tre!uie s lum 5n calcul at@t cerinele sarcinii, c@t 7i ni"elul de stimulare

+2&)& ?& .$ uri "!e "nCiet$Eii #entru #er=orD"nE$


,(

An ietatea de trstur 7i ne"rozismul "or fi, 5n interesul temei de fa, luate 5mpreun, datorit gradului 5nalt de corelare a celor dou trsturi.
&ensi!ilitatea la conte t a fost demonstrat at@t 5n studiile despre an ietatea general, c@t 7i 5n cele despre an ietatea la testare.

An ietatea are un efect noci" 5n sarcinile dificile nu din cauz c pertur! 5n mod caracteristic
procesarea, 5ngreun@nd 5ndeplinirea sarcinii, ci din pricin c e ist o mai mare pro!a!ilitate de e7ec 5n cazul sarcinilor dificile, iar e7ecul cre7te starea de an ietate la su!iecii cu un ni"el 5nalt al an ietii ca trstur, duc@nd la dereglarea performanei. <Gsenc3 %1,,2- a presupus c memoria acti", de lucru, este una dintre funciile cogniti"e cele mai sensi!ile la an ietateF procesarea legat de 5ngriCorare consum capacitatea memoriei de lucru. Diferite studii sugereaz c amplitudinea scderilor performanei legate de an ietate spore7te 5n funcie de comple itatea sarcinilor de memorare pe termen scurt. Bn acest caz, 5ngriCorarea asociat cu an ietatea ar putea pertur!a mai ales funciile de stocare pe termen scurt dar 7i de prelucrare care stau la !aza conceptului de e orie de lucru. J alt "ariant este ideea c an ietatea ar putea a!ate resursele atenionale de la 5ndeplinirea sarcinii ctre procesarea legat de 5ngriCorare, duc@nd la o insuficen a resurselor implicate 5n sarcina curent %&arason et al., 1,,)-. Bn mod compati!il cu modelul tranzacional al stresului, &arason 7i cola!oratorii si %1,,)- au afirmat c su!iecii an io7i se 5ngriCoreaz din cauz c se autoapreciaz ca incompeteni.

+2&,& Inte!iAenE" >i cre"ti'it"te" i ni'e!uri!e de #er=orD"nt$ Psi#ologii


trsturilor au presupus c personalitatea 7i inte!iAenE" ar putea influena

comportamentul 5n mod interacti" = performana optim ar putea depinde nu numai de aptitudinea intelectual fundamental, c@t 7i de factorii de personalitate care permit transpunerea acestei aptitudini 5n comportamentul efecti".

Bn acest conte t rolul autoreglrii %ca e

presie a unui sistem comple cum este personalitatea- a

fost cercetat 7i demonstrat de o serie de studii rezumate de /#iu, Hong 7i DRec3 %1,,4-. Ia grupuri de copii la fel de inteligeni care erau fie orientai spre miestrie %pri"ind pro!lemele ca pro"ocri 7i perse"er@nd 5n ciuda greutilor-, fie neaCutorai %tinz@nd spre autodenigrare, afect negati" 7i renunare 5n faa greutilor-, au constatat diferene clare din punctul de "edere al performanei 5n rezol"area pro!lemelor dup un e7ec. Bn timpul pro!lemelor imposi!ileA, copiii orientai spre miestrie au #otr@t s se concentreze mai !ine 7i s gseasc noi strategii pentru rezol"are, 5n "reme ce copiii neaCutorai s+au 5ndoit de propria 5nzestrare, s+au plictisit 7i g@ndurile le+au z!urat la alte lucruri.

Dor!ind despre cre"ti'it"te %care este 5n mod cert deose!it de inteligena general-, ea poate fi e"aluat pe !aza testelor cum ar fi gsirea mai multor utilizri
,,

ale o!iectelor %de e . a unei coli de #@rtie, a unei monezi, a unui creion, a unei crmizi, etc.-. Bn termeni psi#ologiei cogniti"e, se consider c aceste teste reflect procese de regsire a informaiilor din memoria de lung durat. Bn creati"itate par s fie implicai mai muli factori ai personalitii. J idee popular este aceea c geniul creator se leag de ne!unie, iar analizele materialelor !iografice au raportat rate ale psi#ozei de circa 34X la mari romancieri, poei 7i pictori %Oarlsson, 1,24-. $otu7i, <Gsenc3 %1,,)- a artat c creati"itatea ar putea fi asociat cu trsturi patologice inute 5n fr@u de atri!utele poziti"e, cum ar fi fora eului, fle i!ilitatea mental 7i intuiia. Bn plus, persoanele cu un grad 5nalt de creati"itate au, 5n medie, punctaCe mari la testele :Q.
Bn multe domenii ale realizrii artistice, .arron 7i Harrington au gsit un set fundamental de factori ai personalitii care sunt comuni indi"izilor creati"i, dup cum urmeaz = Ae"aluarea la ni"el 5nalt a calitilor estetice 5n triri, o gam larg de interese, atracie fa de lucrurile comple e, mult energie, Cudecat independent, autonomie, intuiie, 5ncredere 5n sine, capacitatea de a soluiona antinomiile sau de a pune de acord trsturi aparent opuse ori conflictuale din concepia despre sine 7i, 5n sf@r7it, o percepie intens a propriului caracter creati"A. Bn termenii modelului cu cinci factori, creati"itatea din "iaa real, sau 5ntr+un cadru de afaceri, a fost legat de desc#iderea la e periene, ne"rozism, e tra"ersiune 7i un ni"el sczut al con7tiinciozitii. 8c/rae %1,(2- a lansat ipoteza despre creati"itate c ar fi legat, 5n principal, de dimensiunea desc#iderii 7i a "erificat+o pe o serie de e7antioane. <l a constatat c e ist corelaii foarte semnificati"e 7i constante 5ntre punctaCele la trstura personalitii desc#idere la e perieneA7i punctaCele totale 5ntr+un set de teste pentru g@ndirea di"ergent.

/n conc!u@ie% factorii 5nzestrrii, cum ar fi inteligena general 7i creati"itatea, au o influen mai


mare asupra performanei dec@t alte trsturi de personalitate.

144