5. O maree este considerata diurna cand este formata din: a.

O singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore b. Doua ape inalte in 24 de ore c. Doua ape joase in 24 de ore d. O apa inalta si o apa joasa la interval de 6 ore R: a 9. Conform legii Bu s!Ballot" daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din #$" centrulde joasa presiune va fi locali%at in: a. &#& b. ''$ c. &'& d. $'$ R: b (4. Conform legii Bu s!Ballot" cand in emisfera nordica" se observa ca vantul este din #$" centrul de joasa presiune va fi locali%at in: a. #& b. $'$ c. #$ d. ''& R: a 22. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering" de!a lungul coastelor )siei de #&" se numeste: a. Curentul )las*a b. Curentul O a '+ivo c. Curentul Californiei d. Curentul ,uro '+ivo R: b 2-. Curentii oceanici sunt definiti ca: a. Deplasari verticale ale maselor de apa b. Deplasari ori%ontale ale maselor de apa c. .odificari ale densitatii apei d. /ariatii ale temperaturii apei R: b 20. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant" %ona de presiune joasa va fi: a. Drept in fata sa b. 'pre dreapta" usor in spatele sau c. 'pre stanga" usor in spatele sau d. 'pre stanga usor in fata sa R: b

29. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica" cel mai indicat loc pentru a

trece de furtuna va fi: a. 1rin oc+iul furtunii b. 1rin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii c. 1rin semicercul periculos d. 1rin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii R: d -2. 3a citirea unei +arti" intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:4 a. /anturi puternice b. Calm sau vanturi slabe c. #ebulo%itate 050 d. 1loi continui R: a -(. 6n emisfera nordica" principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga: a. 6n sens direct" cu e7ceptia curentului 8olfului b. 6n sens retrograd" in )tlanticul de nord si 1acificul de nord c. 6n sens direct daca curent cald" sau retrograd daca este curent rece d. 6n sens direct in )tlanticul de #ord si 1acificul de #ord R: b -9. .areea inalta medie are inaltimea medie a: a. Celor mai inalte ape b. Celor mai joase ape c. Celor mai joase ape din ultimele 2 %ile d. :uturor apelor inalte R: d -0. .areea joasa medie are inaltimea media a: a. 'uprafetei marii b. :uturor apelor joase c. )pelor inalte si apelor joase d. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore R: b 42. .areele de cuadratura se produc: a. 3a inceputul primaverii" cand 'oarele este in apropierea punctului vernal b. Cand 'oarele" 1amantul si 3una formea%a un ung+i de 92 c. Cand 'oarele" 1amantul si 3una sunt pe aceasi directie d. 3a intervale de 20 de %ile R: b 4(. .areele de cuadratura se produc cand: a. 3una este la fa%ele de primul si al doilea patrar b. 3a 3una noua si 3una plina c. 'oarele si 3una sunt la conjunctie d. 'oarele si 3una sunt in opo%itie R: a 42. 3a un voiaj de la Capeto;n la 3ondra" care este cel mai puternic curent intalnit pe langa

coastele )fricii< a. Curentul &cuatorial de nord b. Curentul Benguelei c. Curentul )celor d. Curentul )tlanticului!de 'ud R: b 4-. =na din cau%ele care generea%a circulatia curentilor oceanici este: a. =miditatea atmosferica b. Banc+i%ele de g+eata c. Configuratia coastelor d. /ariatia densitatii apei oceanice R: d 40. .areele de si%igii au loc cand: a. 3una este la primul sau la al doilea patrar b. &ste 3una noua sau 3una plina c. 'oarele si 3una sunt pe directii diferite d. 'oarele si 3una au declinatii de aceeasi valoare R: b 49. .areele de si%igii se produc cand: a. Declinatia 3unii este ma7ima si este in opo%itie cu 'oarele b. #umai cand 'oarele si 3una sunt la apro7imativ 92 fata de 1amant c. Cand 'oarele" 3una si 1amantul sunt pe aceeasi directie" indiferent de ordine d. O singura data in decurs de 20 de %ile R: c 52. 3a o nava in deplasare" vantul aparent este %ero" cand vantul adevarat este: a. Diferit de %ero b. Din prova si este egal cu vite%a navei c. Din pupa si are de doua ori vite%a navei d. Din pupa si este egal cu vite%a navei R: d 56. Curentul Bra%iliei curge in directia generala: a. #$ b. ''$ c. ' d. #& R: b

59. Curentul oceanic" care in multe privinte este similar cu Curentul 8olfului" este:

a. Curentul ,uro '+ivo b. Curentul Californiei c. Curentul )ustraliei de &st d. Curentul &cuatorial de #ord R: a 62. Diferenta" pe verticala" dintre inaltimea apei joase si apei inalte se numeste: a. 1erioada mareei b. Durata mareei c. )dancimea marii d. )mplitudinea mareei R: d 64. 6negalitatea diurna a mareelor este cau%ata de: a. 'c+imbarea conditiilor de vreme b. /aritia declinatiei 3unii c. 3una aflata la apogeu d. 'oarele aflat la peri+eliu R: b 69. 6n ce directie curge curentul >umboldt ?1erului@< a. 'pre '!$ b. 'pre # c. 'pre &!'!& d. 'pre $ R: b 92. Aona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica panta" spre cele mai mari adancimi se numeste: a. Campia abisala b. Aona de rift c. 'elf sau platou continental d. :erasa submarina R: c 96. Curentului &cuatorial Contrar are directia generala spre: a. #ord b. &st c. 'ud!$est d. #ord!&st R: b

99. Curentul oceanic stabil continuu aflat la apro7imativ 62' este:

a. Curentul vanturilor polare b. Curentul 1erului c. Curentul de deriva al vanturilor de $ d. Curentul Bal*land R: c 0(. 6ntervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la : a. 1erioada valului b. Brecventa valului c. 6naltimea valului d. 3ungimea valului R: a 02. Doua din cele mai importante cau%e care generea%a curentii oceanici de suprafata sunt: a. )dancimea apei si topografia submarina b. /anturile si diferenta de densitate a apei marii c Configuratia costelor si a platoului continental d :emperatura aerului si presiunea atmosferica R: b 05. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este: a. 3imita mareei b. )dancimea apei din +arta c. 6naltimea mareei d. 1erioada mareei R: c 09. /anturile care au cea mai mare influenta asupra directiei" derivei si adancimii curentilor ecuatoriali sunt: a. /anturile locale b. .usonii c. /anturile ali%ee d. /anturile de $ R: c 9-. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului< a. 3ungimea valului b. )dancimea valului c. 6naltimea valului d. 1erioada valului R: c

(2(. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri "valul:

a. Creste ca inaltime b. Creste ca lungime c. Creste ca vite%a d. 3ungimea este nesc+imbata R: a (25. Cand e7ista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr!o %i mareica" mareea se numeste: a. .aree diurna b. .are semidiurna regulata c. .aree mi7ta d. .are semmidiurna neregulata R: b (26. Care este forta unui vant avand vite%a de 65 #d< a. 4 Bf b. 6 Bf c. (2 Bf d. (9 Bf R: c (29. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din #$ oceanului )tlantic< a. Curentul )tlantic de #ord b. Curentul Canarelor c. Curentul 3abrador d. Curentul Baffin R: c ((2. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre /ancouver si 3os )ngeles< a. Curentul 1erului b. Curentul O a '+ivo c. Curentul Californiei d. Curentul #orvegiei R: c (((. Ce curent vei intalni pe ruta ' )frica spre 'tr. .agellan< a. Curentul de deriva al vanturilor de $ b. Curentul )celor c. Curentul Benguela d. Curentul 1erului R: a

((-. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este )D&/)C):)< a. )u loc numai la cuadratura b. Determina maree diurne c. )u o valoare mai sca%uta decat in mod normal d. )u loc la si%igii R: c ((4. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este )D&/)C):)< a. Borta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare"deci si curentii b. Depinde de declinatia 3unii c. Borta Coriolis este mai mare la latitudini mici d. Borta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala R: a ((6. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul )tlantic de #ord< a. :ablele de maree b. Cartile pilot ale %onei c. #avte7ul d. )tlasul geografic R: b ((0. #avigand spre $ in oceanul )tlantic de 'ud intr!o furtuna e7tratropicala cu vantul din prova". aplicand legea Buo s!Ballot" centrul de joasa presiune se afla: a. 3a nord de nava b. 3a sud de nava c. 6n prova navei d. 6n pupa navei R: b (22. Care este curentul oceanic cu cea mai mare influenta asupra climatului datorita caracteristicilor sale< a. Curentul )tlanticului de #ord b. Curentul 8olfului c. Curentul de deriva al vanturilor de $est d. Curentul &cuatorial Contrar R: b 2. 'ecventa norilor Cirrus" Cirrostratus" )ltostratus si #imbostratus" dupa care urmea%a ploaie cu caracter general" indica apropierea unui: a. Bront oclus b. Bront stationar c. Bront cald d. Bront rece R: c

-. 6n general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: a. )nticicloni b. Cicloni tropicali c. 'a barica d. :alveg depresionar R: b (2. Dupa trecerea frontului rece" presiunea atmosferica in mod normal: a. 'cade ca si temperatura aerului b. 'cade in timp ce temperatura aerului creste c. Creste ca si temperatura aerului d. Creste in timp ce temperatura aerului scade R: d (2. O masa de aer este numita DcaldaE daca: a. 1rovine dintr!o %ona de presiune joasa b. 'uprafata deasupra careia se deplasea%a este mai rece decat ea c. )re peste 92C d. 1rovine dintr!o %ona de inalta presiune R: b (6. Brontul oclus este cau%at de obicei de: a. Brontul rece care devine stationar b. Brontul cald care se destrama c. Brontul rece care ajunge din urma frontul cald d. Brontul cald care devine stationar R: c (9. )nticiclonii sunt caracteri%ati de obicei prin: a. /reme frumoasa si uscata b. Cer innorat si vanturi puternice c. 1recipitatii continue si rafale de vant d. Cer complet acoperit si vant slab R: a 24. 6ntr!un ciclon tropical" in vorte7" vantul se deplasea%a: a. 1erpendicular pe i%obare b. 1aralel cu linia frontului rece c. #u bate vantul" este calm d. 1erpendicular pe linia frontului cald R: c

29. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica" cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi: a. 1rin oc+iul furtunii b. 1rin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii c. 1rin semicercul periculos d. 1rin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii R: d --. 6n emisfera sudica" %ona in care vanturile se deplasea%a in sens direct este: a. Bront oclus b. Aona de presiune inalta c. Bront stationar d. Aona de presiune joasa R: b -4. 6ntr!o %ona de relativ calm" aproape de centrul uraganului" marea este: a. Calma b. .oderata" dar navigabila c. .ontata si confu%a d. .ontata" dar cu valuri regulate ce!si pastrea%a directia R: c -6. 6n emisfera nordica"sc+imbarea brusca a directiei vantului spre $ sau #$ odata cu cresterea vite%ei lui indica faptul ca: a. &ste in trecere un front rece b. 6n apropiere este un centru de inalta presiune c. 6n apropiere e7ista un front stationar d. 'e apropie un front oclus R: a 49. Ciclonii tropicali puternici ?uragane" taifunuri@ se produc in toate apele calde oceanice" cu e7ceptia: a. Oceanului 6ndian b. Oceanului 1acific de #ord c. Oceanului 1acific de 'ud d. Oceanului )tlantic de 'ud R: d 5-. )cea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplasea%a furtuna" in emisfera nordica" este numita: a. Aona adapostita de vant b. 'emicercul periculos c. DOc+iul furtuniiE d. 'emicercul manevrabil R: b

59. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este: a. 6n sens direct b. /ariabila c. 6n sens retrograd d. Cectilinie R: a 62. 'emicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este %ona situata in: a. 1artea din fata a navei b. 'tanga traiectoriei furtunii c. 1artea din spate a navei d. Dreapta traicetoriei furtunii R: b 66. 'emnele care indica unui apropierea unui front cald" sunt: a. #orii Cumulonimbus" cu de%voltare mare pe verticala b. #ori negri" ce dau precipitatii sub forma de averse c. Ceata" formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci d. #ori superiori de tip Cirrus" urmati de nori mijlocii si apoi inferiori" densi R: d 69. Deplasarea aerului intr!un anticiclon" in emisfera sudica va fi: a. 6n sens retrograd spre interior b. 6n sens direct spre e7terior c. 6n sens retrograd spre e7terior d. 6n sens direct spre interior R: b 9(. 'emicercul navigabil al unui ciclon tropical" in emisfera sudica este locali%at fata de traiectoria furtunii: a. Brontal b. 6n dreapta traiectoriei c. 6n spatele furtunii d. 6n stanga traiectoriei R: b 95. /ariatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste: a. .aree b. Cesaca c. Deferlare d. >ula R: d

0-. 'uccesiunea obisnuita a directiilor in care se deplasea%a un ciclon tropical in emisfera nordica este: a. '$" ' si '& b. #&" & si ' c. $" #$ si # d. #$" # si #& R: d 04. 'uccesiunea obisnuita a directiilor in care se deplasea%a un ciclon tropical in emisfera sudica este: a. #$" $ si ' b. '$" ' si '& c. #" #$ si & d. $" #$ si # R: b 00. .asele de aer cald se caracteri%ea%a prin: a. #ori stratiformi si vi%ibilitate moderata b. :urbulenta in interiorul masei de aer c. /i%ibilitate foarte buna d. :emperatura oscilanta R: a 09. 'istemele barice la latitudini medii se deplasea%a in general: a. De & la $ b. De $ la & c. De # la ' d. 6n orice directie R: b 92. Care este indicatia de ba%a a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 40 de ore< a. 'c+imbarea brusca a directiei vantului si scaderea vite%ei b. /aluri lungi ce!si pastrea%a directia c. 'caderea %ilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb d. =n cer acoperit cu ploi continui R: c 9(. Care este vite%a medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila< a. (2 la (2 #d b. 4 la 6 #d c. (5 la 22 #d d. 42 #d R: a

92. Care este vite%a medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica< a. (2 la (5 #d b. 22 la -2 #d c. 5 la (2 #d d. 92 #d R: b 94. Care este unul din semnele de e7istenta a unui ciclon tropical" la inceputul de%voltarii sale< a. Borta de furtuna a vantului dinspre #ord b. O +ula neobisnuit de lunga c. /aluri abrupte cu perioada scurta si vant usor d. Burtuna cu descarcari electrice si umiditate normala R: b 96. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece< a. )ltostratus si Bractostratus b. )ltocumulus si Cirrus c. Cirrostratus si Cumulus d. Cumulonimbus si Cumulus R: d (22. Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplase%e" %ona de separatie se numeste: a. Bront rece b. Bront oclus c. Bront cvasistationar d. Bront cald R: c (22. Cand un uragan trece peste apa mai rece sau uscat si pierde din caracteristicile sale" furtuna devine: a. Aona de inalta presiune b. 'istem e7tratropical de presiune joasa c. Burtuna tropicala d. .lastina barometrica R: b (2-. Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite" linia de separatie intre cele doua mase de aer se numeste: a. Bront atmosferica b. 6%obara c. 3inie ec+ipotentiala d. 6%oterma R: a

(24. Cand sunt traversate de un front" i%obarele tind: a. 'a treaca de!a curme%isul frontului fara sa se sc+imbe b. 'a se sc+imbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre ben%i ascutite la front c. 'a se sc+imbe in linii drepte d. 'a se sc+imbe de la ben%i ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front R: b (29. Ce sc+imbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de (22 .m de po%itia navei< a. O +ula lunga din directii diferite b. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii c. .are agitata cu valuri din #& d. /aluri cu lungimi si perioade mici R: a (20. Ce conditii e7ista in oc+iul unui ciclon tropical< a. O temperatura a aerului mai sca%uta decat cea din e7teriorul oc+iului b. /ant ce!si sc+imba rapid directia c. #ori )ltocumulus dominanti d. 1resiune atmosferica e7trem de joasa si calm R: d ((2. Care din afirmatiile de mai jos privind vite%a de deplasare a fronturilor este )D&/)C):)< a. Brontul rece si cel cald se deplasea%a cu aceeasi vite%a b. Brontul rece se deplasea%a mai rapid decat frontul cald c. Brontul rece se deplasea%a mai incet spre partea de #ord d. Brontul cald se deplasea%a mai repede decat frontul rece R: b ((9. Din cau%a trecerii unui front oclus temperatura: a. /a creste rapid b. Camane apro7imativ aceeasi c. /a scadea brusc d. Depinde daca oclu%ia este de tip cald sau rece R: d (2(. Ce conditii se pot intalni in oc+iul DcalmE al unui ciclon tropical< a. /aluri imense" din toate directiile" cer senin" calm sau vanturi slabe si o presiune deosebit de sca%uta b. .are calma" plata" averse de ploaie si o presiune deosebit de sca%uta c. /aluri imense ce vin dintr!o directie" cer senin si presiune inalta d. .are calma" averse de ploaie si o presiune deosebit de inalta R: a