Sunteți pe pagina 1din 7

VOINTA In psihologie a fost influentata de filozofie: destin, libertate, liber arbitru. intreaga filozofie a existentei se concentreaza in cuvantul vreau.

Vointa este mecanismul psihic de reglare - autoreglare a carui rol principal rezida in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. La om mecanismele interne de reglare/autoreglare se structureaza si integreaza la nivele: nivelul involuntar! nivelul voluntar! Nivelul voluntar: se subordoneaza functiei reglatoare a constiintei! "lemente definitorii ale nivelului voluntar: intentionalitatea! analiza prealabila a conditiilor! analiza prealabila a raportului scop/mi#loace! deliberarea si decizia! efortul $actiunea implica un anumit grad de mobilizare energetica , relativ direct proportionala cu dificultatea obstacolului%! &bstacolul reprezinta pilonul central in #urul caruia se structureaza si se dezvolta mecanismul reglarii de tip voluntar si vointa ca dimensiune psihica! 'u are sens fizic obiectual! (re sens psihologic relational $subiect)situatie%! "fortul voluntar nu reprezinta forta musculara ci expresia dezvoltarii si consolidarii mecanismelor constiente in cursul ontogenezei prin confruntarea sistematica cu greutati si obstacole! *impla forta fizica sau nervoasa)ca dat natural nu este si suficienta pentru a avea si o vointa puternica! +ointa presupune consum energetic, actul voluntar duce la oboseala:musculara si neuropsihica! "fortul voluntar trebuie incadrat in limite rezonzbile, pentru a preveni acumularea oboselii zilnice ce poate deveni daunatoare sanatatii! efortul trebuie sa fie proportional cu intensitatea obstacolului! ,e masura ce se constituie vointa se va impune ca modalita principala de organizare si reglare a desfasurarii tuturor celorlalte procese psihice! Structura si fazele actului voluntar -% (ctualizarea unor motive si proiectarea pe baza lor a unui scop! % analiza si lupta motivelor! .% deliberarea sau luarea hotararii! /% executarea hotaririi! 0% evaluarea rezultatelor $faza evaluativ)corectoare%! Calitatile vointei 1a forma superioara de autoreglare, vointa exprima un mod de organizare functionala a intregului sistem al personalitatii evidentiind o serie de atribute si calitati specifice! ,rincipalele criterii dupa care apreciem vointa sunt: 1). Forta "xprima capacitatea mecanismelor de autoreglare, de a mobiliza si concentra energia neuropsihica si musculara in vederea asigurarii rezistentei si ripostei necesare la presiunea pulsiunilor interne sau a situatiilor si stimulilor din afara! *e afirma ca o persoana poseda o vointa cu atat mai puternica, cu cat ea trebuie sa)si stapaneasca temperand, amanand si infranand trebuinte, stari interne bulversante!
1

2orta vointei este cu atat mai mare cu cat amplitudinea obstacolului este mai mare! 2orta vointei este legata de cantitatea de efort investit intr)o actiune! 2) perseverenta 1onsta in mentinerea efortului voluntar la nivel optim atat timp cat este necesar pentru atingerea scopului! &pusul ei este renuntarea sau delasarea care duc la deconectarea mecanismelor de mobilizare energetica!

3epinde de factorul educational, exercitiu si de rezerva energetica a individului! In surmena# sau nevroza subiectii manifesta des lipsa de perseverenta; 1) Consecventa- stabilitatea scopului si a liniei de conduita in concordanta dintre convingeri si actiune. &pusul consecventei este inconsecventa! 2) Fermitatea- reflecta stabilitatea operational)instrumentala a deciziilor si hotararilor luate in diferite situatii. &pusul fermitatii sunt influentabilitatea si oscilatia! 3) In epen enta- capacitatea unei persoane de a duce viata pe cont propriu! este parte a regimului educational din copilarie. &pusul independentei este dependenta.

AT!NTIA ,rocesul psihofiziologic de orientare, concentrare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatatile lor proprii, asigurandu)le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa. *tructura atentiei este dubla: fiziologica si psihica. 1omponenta fiziologica se identifica cu: atentia involuntara sau neconditionata. Functiile atentiei 2unctia de explorare ! 2unctia de explorare si scanare! 2unctia de accentuare a contrastelor! 2unctia de filtrare)selectie! 2unctia de orientare)directionare! 2unctia de potentare! 2unctia de avertizare si de alertare!

"i#ensiunile atentiei +olumul! 1oncentrarea! *tabilitatea! 4obilitatea! 3istributivitatea! For#ele atentiei


2

(tentia involuntara! (tentia voluntara! (tentia postvoluntara! T!$%!&A$!NT'( 5emperamentul constituie latura dinamico)energetic6 a personalit67ii. 3inamic6, deoarece ne furnizeaz6 informa7ii cu privire la c8t de iute sau lent6, mobil6 sau rigid6, accelerat6 sau domoal6, uniform6 sau neuniform6 este conduita individului. "nergetic6, deoarece ne arat6 care este cantitatea de energie de care dispune un individ 9i mai ales modul cum este consumat6 aceasta. :nele persoane dispun de un surplus energetic, unele se ;ncarc6 energetic, altele se descarc6 exploziv, violent! unele ;9i consum6 energia ;ntr)o manier6 echilibrat6, fac chiar economie, altele dimpotriv6, ;9i risipesc energia. & serie de indicatori psihocomportamentali ne pot a#uta pentru a identifica cu u9urin76 temperamentele: ritmul 9i viteza desf69ur6rii tr6irilor 9i st6rilor psihice! vivacitatea sau intensitatea vie7ii psihice! intrarea, persisten7a 9i <ie9irea< din ac7iune! impresionalitatea 9i impulsivitatea! tempoul $frecven7a pe unitatea de timp a tr6irilor psihice%! egalitatea sau inegalitatea manifest6rilor psihice! capacitatea de adaptare la situa7ii noi! modul de folosire, de consumare al energiei disponibile. ,ersonalitatea uman6 este diferit orientat6: fie spre afar6, spre exterior, fie spre propria sa interioritate subiectiv6, primii fiind numi7i extraverti7i, iar ceilal7i introverti. ,ersoanele la care aceste orient6ri nu sunt evidente, echilibrul lor fiind nota lor distinctiv6, poart6 denumirea de ambiverti. 3ac6 extravertitii sunt ;nclina7i c6tre dinamismul vie7ii practice, c6tre circumstan7ele externe fiind de aceea mai sociabili, comunicativi 9i u9or adaptabili, expresivi, introverti7ii se ;ndep6rteaz6 de obiecte pentru a se concentra asupra psihicului propriu, de unde tendin7a de izolare, de inchidere ;n sine. =ipocrate si >alenus au pus la baza clasificarii temperamentelor, diferite umori prezente in corpul omenesc$ sange, limfa, bila galbena, bila neagra%. 5emperamentele au capatat insa o alta denumire: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic.

Ce e)pri#* te#pera#entul in personalitate+ ?6spunsul este simplu: forma ei de manifestare. Te#pera#entul este ,nn*scut sau o-.n it+ temperamentul este una dintre laturile primordiale ale personalit67ii, manifest8ndu)se extrem de timpuriu, este innascut.

A%TIT'"IN!A (ptitudinile sunt latura instrumental @ operationala a personalitatii. 2inalitatea aptitudinilor o reprezint6 ob7inerea unui randament superior mediei, ;ntr)un anume domeniu de activitate. (ptitudinea este orice ;nsu9ire psihic6 sau fizic6 considerat6 sub unghiul randamentului. (ptitudinea este posibilitatea unui individ de a dob8ndi sau ameliora un anumit randament, dac6 este plasat ;n condi7ii favorabile 9i dac6 este antrenat. 'o7iunea de randament se refer6 at8t la cantitatea, c8t 9i la calitatea activit67ilor subiectului. 3e asemenea, la u9urin7a sau rapiditatea cu care se desf69oar6 activitatea. (ptitudinile reprezint6 un complex de procese 9i ;nsu9iri psihice individuale, structurate ;ntr)un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activit67i. (precierea prezen7ei sau absen7ei aptitudinilor la un subiect trebuie f6cut6 nu numai dup6 produs, dup6 caracteristicile lui, ci 9i dup6 latura procesual6, dup6 fazele parcurse pentru a se a#unge la un asemenea produs, dup6 particularit67ile laturii procesuale $viteza, durata, noutatea procedeului utilizat%. 3upa gradul de complexitate, aptitudinile se impart in:
Simple $insusiri psihice superior dezvoltate care intervin in anumite momente limitate ale

activitatii: vazut la distanta, fidelitatea memoriei, expresivitate afectiva%!


Complexe $rezultate din combinarea celor simple si care inlesnesc obtinerea de performante in

domenii largi de activitate: stiinta, tehnica, literatura, arta, sport% 3upa gradul de generalitate, aptitudinile se impart in:
Speciale $acelea care permit obtinerea de performante in diferite specialitati% Generale $sunt acele aptitudini prezente si necesare in toate activitatile si in toate profesiile%

INT!(I/!NTA CA A%TIT'"IN! /!N!&A(A Inteligenta a fost considerata fie capacitatea de a rezolva probleme, fie capacitatea de adaptare la mediu sau aptitudinea generala de a intelege relatii dintre elementele unei situatii. 1a oricare alta aptitudine, inteligenta are si o baza innascuta, dar este stimulata si pusa in valoare prin experienta de viata a individului. *e vorbeste despre mai multe tipuri de inteligenta: practica, sociala, emotionala etc. Inteligenta poate fi masurata prin intermediul testelor de inteligenta. (cestea constau in diverse probe prin rezolvarea carora subiectul obtine un puncta# care exprima varsta lui mintala! aceasta valoare raportata la varsta cronologica, reala, a subiectului si inmultita cu -AA duce la obtinerea unui puncta# numit coeficient de inteligenta $BI%. ,rin astfel de teste, oamenii pot fi situati pe o scara ce se intinde la la BI de A de puncte, pana la BI de -CA)-DA puncte. 1ercetatorii au aratat ca BI)ul unei persoane nu este absolut stabil pe toata durata vietii sale ci, pentru cc -/. din populatie se inregistreaza modificari in plus sau in minus cu pana la A de puncte.
5

CA&ACT!&'(

1aracterul este latura relational @ valorica a personalitatii. 1a latur6 rela7ional6 a personalit67ii, Eresponsabil6F de felul ;n care oamenii interac7ioneaz6 unii cu al7ii ;n cadrul societ67ii, caracterul a fost definit cel mai adeseori ca o pecete sau amprent6 ce se imprim6 ;n comportament, ca un mod de a fi al omului, ca o structur6 psihic6 complex6, prin intermediul c6reia se filtreaz6 cerin7ele externe 9i in func7ie de care se elaboreaz6 reactiile de r6spuns. 1aracterul reprezint6 configura7ia sau structura psihic6 individual6, relativ stabil6 9i definitorie pentru om, cu mare valoare adaptativ6, deoarece pune in contact individul cu realitatea, facilit8ndu)i stabilirea rela7iilor, orientarea 9i comportarea potrivit specificului s6u individual. In sens larg, caracterul poate fi definit ca fiind schema de organizare a profilului psihomoral, general al persoanei, considerat6 prin prisma unor norme 9i criterii etice, valorice. "l determin6 9i asigur6, totodat6, din interior, concordan7a 9i compatibilitatea conduitei cu exigen7ele 9i normele existente, promovate sau chiar impuse la un moment dat de societate, ;n interiorul lui, se includ componente psihice distincte ca natur6, structur6 9i func7ionalitate, cum ar fi: concep7ia despre lume 9i via76, convingeri, mentalit67i, aspira7ii, idealuri, con7inutul 9i calitatea ac7iunilor, stilul activit67ii etc. In sens ;ngust, restrictiv caracterul poate fi definit ;n termeni de atitu ini 0i tr*s*turi, deci ca ansamblu ;nchegat de atitudini 9i tr6s6turi care determin6 o modalitate relativ stabil6, constant6 de orientare 9i raportare a subiectului la cei din #ur, la sine ;nsu9i, la activitatea desf69urat6, la ;ns69i societate, ca realitate socio)uman6 global6. Atitu inea este o #o alitate intern* e raportare la iferitele laturi ale vie1ii sociale2 la al1ii2 la sine2 la activitate2 0i e #anifestare ,n co#porta#ent. "a este rezultatul interac7iunii subiectului cu lumea. Atitu inile se e)pri#* cel #ai a eseori ,n co#porta#ent2 prin inter#e iul tr*s*turilor caracteriale. 3e exemplu, atitu inea fa1* e sine se exprim6 prin tr6s6turi cum ar fi: modestia, demnitatea, amorul propriu, ;ncrederea ;n for7ele proprii, siguran7a de sine etc. Tr*s*turile caracteriale pot fi efinite ca seturi e acte co#porta#entale sau ca particularit*1i psi3ice ce fac parte inte4rant* in structura personalit*1ii. 'u trebuie s6 ;n7elegem de aici c6 orice tr6s6tur6 comportamental6 ar fi 9i o tr6s6tur6 caracterial6. *unt tr6s6turi caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerin7e: -% sunt esen7iale, definitorii pentru om $Levitov le numea Etr6s6turi esen7ial)calitativeF%, % sunt stabilizate, durabile, determin8nd un mod constant de manifestare a individului 9i permi78nd anticiparea reac7iilor viitoare ale individului $manifestarea ;nt8mpl6toare, sporadic6 a unor tr6s6turi nu trebuie s6 conduc6 la considerarea lor ca tr6s6turi caracteriale! se 9tie c6 9i fricosul poate s6v8r9i acte de cura#, ceea ce nu ;nseamn6 c6 el este cura#os%, .% sunt coerente cu toate celelalte, /% sunt asociate cu o valoare #oral*. Functiile caracterului

Interpretat ca un sistem valoric 9i autoreglabil de atitudini 9i tr6s6turi, caracterul apare ca o component6 relativ stabil6, diferen7iatorie pentru om 9i cu o mare valoare adaptativ6. 1. funcia relaional $pune ;n contact persoana cu realitatea, facilit8nd totodat6 stabilirea rela7iilor sociale%! 2. funcia orientativ-adaptativ $permite orientarea 9i conducerea de sine a omului potrivit scopului s6u! d6 individului posibilitatea de a manifesta atitudini adecvate nu imita7ii ale altor atitudini%! 5. funcia de mediere i filtrare $ofer6 persoanei posibilitatea de a filtra prin propria)i sim7ire 9i g8ndire tot ceea ce ;ntreprinde%! 6. funcia reglatoare $creeaz6 condi7iile pentru ca omul s6)9i regleze propria sa conduit6%, ;n virtutea ;ndeplinirii acestor func7ii, caracterul a fost considerat componenta esen7ial6 a personalit67ii, mai mult, Enucleul personalit67iiF. "l este cel care d6 valoare personalit67ii: pe de o parte, prin subordonarea, controlarea 9i integrarea celorlalte componente ale personalit67ii! pe de alt6 parte, prin valorizarea 9i valorificarea maximal6 a acestora.