Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
85098494 CONSIDERAЕўII INTRODUCTIVE PRIVIND IDENTIFICAREA CRIMINALISTICД‚
85098494 CONSIDERAЕўII INTRODUCTIVE PRIVIND IDENTIFICAREA CRIMINALISTICД‚
Noiunile de identificare, identic si identitate vin din limba latin de la cuvintele identificare acela!i" si identitas identitate"# Cu aceste noiuni o$erea% at&t !tiinele naturii !i te'nice, c&t si !tiinele sociale# Identitatea, de e(em$lu, constituie una din le)ile de ba% ale )andirii lo)ice formale, ea nefiind folosit numai *n criminaslistic ci !i *n alte !tiine $recum c'imia, fi%ica, matematica, botanica s#a# Identificarea *n criminalistic i!i are s$ecificul ei, decur)&nd *n $rimul r&nd din aceea ca a$licarea acestei metode de cercetare const *n identificarea unui obiect concret# +e asemenea, identificarea criminalistic are *n vedere nu orice obiect, ci numai $e acela care se afl *n le)atur cau%al cu fa$ta cercetat# A stabili identitatea unui obiect inseamn a demonstra nere$etabilitatea acestuia, deosebirea lui de toate celelalte obiecte, inclusiv de cele asemantoare cu el# ,n criminalistic identitatea se stabile!te $e ba%a $ro$rietilor, caracteristicilor sau semnalmentelor e(terioare ale obiectelor# ,n ca%ul *n care $ro$rietile, caracteristicile sau semnalmentele e(terioare ale obiectelor coincid, *nseamn c a fost stabilit identitatea-#
1. Identificarea crimina i!tic" # c$nce%t& %rinci%ii& eta%e
)&ndirii !i *n acela!i tim$, un mi/loc im$ortant de cercetare a obiectelor lumii materiale, cu lar) a$licare la cele mai diverse domenii ale !tiinei 0 fi%ica, c'imia,
biolo)ia, etc, inclusiv criminalistica# A$roa$e c nu e(ist $roces al )&ndirii care s se situe%e *n afara $rinci$iului identitii# Identic de la idem 7 acela!i lucru, la fel, tot a!a" este un conce$t, du$ unii im$osibil de definit, care se a$lic la 0 a" ceea ce este unic, c'iar dac este cunoscut sub diferite denumiri b" o $ersoan sau alt fiin, care este aceea!i sau identic cu ea *ns!i *n diverse momente ale e(istenei sale, cu toate sc'imbrile considerabile ce $ot interveni 8 c" dou sau mai multe obiecte de )&ndire care, *n stare numeric distinct, sunt considerate ca re$re%ent&nd e(act acelea!i $ro$rieti sau cantiti# 9ub as$ectul su cel mai )eneral, $rin identitate se inele)e deci cate)oria care e($rim concordana, e)alitatea obiectului cu sine *nsu!i# Preci%m c termenul de e)alitate nu este folosit aici *n sensul de e)alitate a unitilor lucruri ce $ot fi subsituite" care este altceva dec&t identitatea calitativ# Natura nu se dublea%, nu se re$et, a!a c dou obiecte, !i cu at&t mai mult dou fiine nu sunt niciodat la fel-# Identitatea concentrea% *n sine toate insu!irile sau $ro$rietile unui obiect, fenomen ori fiin !i $rin aceasta le deosebe!te de orice alt obiect, fenomen ori fiina# Potrivit $rinci$iului de ba% al filo%ofiei lui Leibni%, denumit identitatea indiscernabilelor, dou obiecte sau fiine reale nu $ot fi indiscernabile, adic identice, ele difer *ntotdeauna du$ caracterele intrinseci !i nu numai du$ $o%iia lor *n tim$ !i s$aiu# Identitatea nu se define!te doar $rin ne)area deosebirii !i afirmarea identicului# :le sunt dou conce$te care se im$lic dar, du$ L# 1oisse, ideneticul este $rivile)iat *n ra$ort cu diferena8 diferena $ur este de neinc'i$uit Teoretic !i $ractic trebuie s se fac distincie *ntre identitatea abstract !i identitatea concret# Identitatea abstract e(ist numai $e $lanul )&ndirii, atunci c&nd obiectele sunt considerate *n nediferenierea lor, cu i)norarea laturilor contradictorii, a deosebirilor din structura fiecruia dintre aceste obiecte# +in $unctul de vedere al lo)icii formale, orice obiect, fenomen sau fiint este identic cu sine *nsu!i $e *ntre)ul conce$t ideal, ca indiscernabilitate a obiectelor, ca ne)li/are $ractic a deosebirilor# O asemenea o$tic duce la absoluti%area o$o%iiei dintre identitate !i deosebire, la
Lucian Ionescu, +umitru 9andu, Identificarea Criminalistic, :d# ;tiinific, 1ucure!ti, -22<, $a)# =2
-
considerarea deosebirilor c ceva e(terior !i c'iar contrar identittii# Or, identitate far deosebire nu e(ist# Princi$iul identitii $rinci$ium identitatis" du$a care A 7 A, de!i util identificrii criminalistice, a!a cum se va vedea *n continuare, nu este suficient $entru recunoa!terea lumii reale# Lo)ica formal nu ine cont de mi!care, de sc'imbrile care survin !i nici de cone(iunile dintre lucruri# Identitatea trebuie *neleas ca stabilitate, ca moment de $au% *n $rocesul de mi!care continu a materiei# Identitatea concret se consider aceea care relev unitatea dintre identitate !i deosebire, la nivel e(istenial orice obiect fiind $rin natura sa o sinte% de laturi contrare# >e)el remarc fa$tul c $rinci$iul lo)ic conform cruia A 7 A este fr coninut !i nu duce mai de$arte !i se $ronun *m$otriva abu%ului metafi%ic al identitii inerte# Art&nd c identificarea abstract cu sine *nc nu *nseamn via, el elaborea% conce$tul de identitate *n unitate cu diversitatea# Prelu&nd ideea !i trans$un&nd?o *ntr?o vi%iune materialist, :n)els sublinia *n +ialectica naturii necesitatea de a face distincie *ntre identitatea concret !i cea abstract# Aceasta din urm este valabil doar *n matematic, care o$erea% cu construcii raionale# Privitor la conce$ia A 7 A, *n care orice lucru identic cu sine *nsu!i, se arat c totul era considerat ca $ermanent, sistemul solar, stelele, or)anismele# ;tiinele naturii au de%minit aceast te% n fiecare ca% *n $arte, $as cu $as, dar *n domeniul teoriei ea $ersist !i asta%i !i ade$ii vec'iului continu s?l o$un noului 0 un lucru nu $oate fi *n acela!i tim$ el *nsu!i cu altu# ;i totusi stiinele naturii au demonstrat *n ultimul tim$ *n amnunt fa$tul c identitatea adevrat, concret, conine *ntr?*nsa deosebirea, modificarea# @odificarea abstract nu este $osibil *n natura or)anic# Ae)etalele, animalele, orice celul vie *n fiecare moment sunt identice cu ele dar *n acela!i tim$ se deosebesc datorit modificrilor moleculare ne&ntreru$te# Orice cor$, remarc :n)els, este su$us *n $ermanen aciunilor mecanice, fi%ice, c'imice care $roduc *n el mereu sc'imbri, *i modific identitatea# Bolosind cunoscutul e(em$lu al celor doua cristale de sare, el consider c identitatea cu sine *nsu!i are dintr?un *nce$ut ca com$letare necesar deosebirea de tot restul#
Tot astfel, *n filosofia rom&neasc, Atanase Do/a este de $arere c $rin *ns!i fa$tul c subiectul se de%volt, identitatea )enerea% diferena# +e acord cu >e)el *n aceast $rivint, nu !i *n altele, socote!te c $rinci$iul identitii conine mai mult dec&t se crede a e($rima# :l arat c le)ea identitii concrete, ca reflectare lo)ic a afirmaiei lui >eraclid unul care se diferenia% de sine, este unitatea identitii !i diferenei, s$re deosebire de identitatea abstract A 7 A# Le)ea identitii este fundamental, dar ea nu se fundamentea% cu adevrat dac nu este dublat concomitent de le)ea identitii concrete-# Identitatea !i deosebirea dintr?un fenomen concret sunt $oli care re$re%int o realitate numai *n interaciunea lor, de unde unitatea dintre identitatea abstract absolut" !i identitatea concret relativ"# +in fa$tul c starea de identitate e($rim e)alitatea cu sine a totalitii *nsu!irilor numai *ntr?un moment dat, static *n cadrul mi!crii ne&ntreru$te, re%ult c atunci c&nd se anali%ea% starea de identitate a obiectelor trebuie s se ia *n consideraie o serie de elemente, cum ar fi intensitatea im$ulsurilor interne ale de%voltrii, aciunea factorilor e(terni, efemeritatea modificrilor microsistemelor !i a *nsu!irilor obiectelor, tim$ul scurs *ntre strile din diversele $erioade de e(isten ale aceluia!i obiect etc# O $rim $articularitate definitorie a identitii concrete const *n aceea c este o stare contradictorie a lucrurilor !i $roceselor *n care fiecrei laturi tendine" i se o$une contrariul# Cu c&t este mai com$le( or)ani%area materiei, cu at&t va conine mai multe contradicii# O a doua $articularitate a strii de identitate se refer la fa$tul c contrriile sunt inse$arabile# Parile, tendinele, direciile, contrare care se includ *n identitate se *ntre$trund, trec dintr?una *n alta, far s fie vorba de o *mbinare mecanic# ,n consecin, conto$irea contrariilor nu duce la o medie, la ceva de mi/loc, ci la dis$ariia strii de identitate !i la a$aritia unei forme calitti" materiale# ,n sf&r!it, o a treia $articularitate const *n lu$ta dintre contrariile aflate *n unitate# Toate contradiciile identittii se e($rim *n noiunea de deosebire, termenul av&nd dou sensuri# Unul desemnea% un ra$ort de alteritate *ntre lucruri considerate identice dintr?un anumit $unct de vedere, adic $ro$rietatea obiectelor, fenomenelor !i fiinelor de a se diferenia unele de altele, de a nu fi identice#
C# Noica, O remarcabil conce$ie filosofic 0 le)ea identitii concrete, *n Eevista de filosofie, nr# 5, -245, $a)# -4F
-
Cellalt sens semnific dedublarea unitarului *n laturi o$use# Cum orice identitate este un *ntre) alctuit din asemnri !i deosebiri, acestea din urm constituie o caracteristic determinant a lucrurilor iar rolul lor *n cunoa!tere nu este inferior asemanrilor# I)nor&nd deosebirile *n calitatea lor de caracteristici obiective ale strii de identitate, lo)ica formal nu ofer criterii de a$reciere ale acestora# Ori, identificarea $resu$une determinarea corect at&t a ceea ce este stabil, c&t !i a ceea ce este sc'imbtor# ,n conclu%ie, /ust *n sfera )&ndirii teoretice, conce$tul formal al identitii devine *n)ust !i unilateral *n sfera cunoa!terii reale# Conce$tul dialectic afirm caracterul relativ al identitii !i include deosebirea ca element constitutiv# :)alitatea cu sine *nsu!i $e care o $resu$une identitatea nu este imuabil, ci conine !i sc'imbrile care se $roduc sub aciunea factorilor interni !i e(terni, astfel c identificarea nu urmare!te stabilirea identitii obiectului cu sine *nsusi, se$arat de ace!ti factori !i de alte fenomene ale lumii materiale-#
Princi%ii e identific"rii crimina i!tice . Identificarea criminalistic este
)uvernat de o serie de $rinci$ii !i re)uli care im$rim conclu%iilor des$rinse cu oca%ia e(aminrilor de laborator obiectivitate, e(actitate !i un caracter !tiinific indiscutabil# Obinerea de re%ultate care contribuie eficient la /usta soluionare a cau%elor, $e calea identificrii, $resu$une res$ectarea unor $rinci$ii !i metode de lucru !tiinific elaborate de teoria identificrii criminalistice# Pornind de la conce$tul de $rinci$iu !i av&nd *n vedere coninutul activitii de identificare criminalistic, este evident fa$tul c *n $rocesul identificrii un $rim $unct de $lecare *l constituie diferenierea *ntre obiectul ce a lsat urma la fata locului !i care trebuie identificat du$ aceasta obiectul cutat" si cel $resu$us a fi lsat urma res$ectiv obiectul verificat"# ,n $ractic, de re)ul, s$ecialistul sau e($ertul com$ar urmele acestor dou cate)orii de obiecte, !i nu obiectele ca atare, de!i nu este e(clus si o asemenea $osibilitate#
Princi%i' identit"(ii#
unic, fiind identic numai cu el insu!i# Identitatea este dat cu $re$onderena de caracteristicile sale $articulare, $e ba%a crora $oate fi i%olat dintr?un )ru$ mare de obiecte cu caracteristici )enerale asemntoare# Unicitatea oricrui obiect are la ba% un ansamblu de insu!iri calitative !i cantitative dob&ndite fie *n cursul $rocesului de fabricaie, fie ca urmare a u%urii s$ecifice, a re$araiilor la care a fost su$us, ori a unor elemente a$rute intam$ltor# Ee$re%entative $entru indentificare sunt *nsu!irile calitative si nu cele cantitative# Trebuie remarcat totu!i c uneori acumulrile de ordin cantitativ $ot duce la a$ariia unor insu!iri calitative a cror valoare indetificatoare este de necontestat-# Acest $rinci$iu im$rim cercetrii criminalistice de laborator un caracter $rofund !tiinific, reduc&nd la ma(imum riscul formulrii unor conclu%ii eronate care ar $utea conduce la scoaterea de sub urmrire $enal a unei $ersoane vinovate, ori la declan!area $rocesului $enal faa de o $ersoan nevinovat# Princi$iul serve!te, du$ cum s?a mai $reci%at, nu numai la stabilirea identitii, ci !i a neidentitii unei $ersoane sau obiect, fac&nd $osibil e(cluderea acestuia din sfera cercetrilor#
Princi%i' !ta)i it"(ii re ati*e a caracteri!tici $r identificat$are #
9tabilirea
identitii sau neidentitii are loc $rin cercetarea com$arativ a *nsu!irilor obiectului sus$ectat !i a celor reflectate de urmele desco$erite *n locul fa$tei# Pentru ca identificarea s fie $osibil, aceste *nsu!iri trebuie s aibe o anumit stabilitate, o form relativ nesc'imbtoare, sau altfel s$us, s nu sufere transformri eseniale *n tim$# ,ntre tim$ul scurs de la sv&r!irea infraciunii !i $osibilitile de identificare a obiectelor care au creat urmele, e(ist un ra$ort invers $ro$orional !i de aceea, e(aminarea de laborator trebuie s se fac cu ma(im o$erativitate# 9tabilirea *nsu!irilor identificatoare nu este absolut, ci relativ, ea fiind influenat *n $rinci$al de $ro$rietile fi%ico?c'imice ale obiectelor si de scur)erea tim$ului# Unele *nsu!iri se modific mai u!or !i mai re$ede, altele mai )reu !i *ntr?o $erioad mai indelun)at#
,n $rocesul indentificrii e($ertul criminalist va trebui s diferenie%e caracateristicile sc'imbtoare de cele relativ stabile, !i s determine cu $reci%ie dac acestea au $utut fi influenate *n forma sau *n coninut, de diver!i factori interni sau e(terni# Identitatea $resu$une stabilirea coincidenei dintre caracteristicile urmei !i modelele de com$araie $relevate de la obiectele incluse *n sfera cercetrilor# +e aceea e(amenul de laborator este *ndre$tat cu $recdere asu$ra caracteristicilor care au o stabilitate mai accentuat, deci a celor care nu au suferit modificri semnificative# ,n literatura de s$ecialitate se a$recia% c obiectele su$use $rocesului de identificare criminalistic, $ot fi clasificate *n0 nemodificabile de e(em$lu structura desenului $a$ilar are o stabilitate absolut, nealterabil", relativ modificabile de e(em$lu scrisul de m&n" !i modificabile de e(em$lu anvelo$ele autove'iculelor se u%ea% $rin rulare, tal$a incalmintei $rin $urtare etc#" Cerina $otrivit creia fiecare element cu valoare identificatoare trebuie s fie anali%at $rin $risma modificrilor a$rute *ntre momentul sv&r!irii infraciunii !i cel al e(aminrii de laborator, a/ut la e($licarea eventualelor deosebiri dintre caracteristicile urmei !i cele ale obiectului creator# A$recierea se$arat a unui sin)ur element dintr?un tot, fr studierea lui *n interde$enden cau%al cu celelalte elemente, $oate conduce la o inter$retare fals !i comiterea unor erori de identificare#
Princi%i' ref ecti*it"(ii caracteri!tici $r identificat$are
Acest $rinci$iu evidenia% $e de o $arte ca$acitatea obiectelor de a?!i im$rima caracteristicile )enerale !i $articulare $e su$rafaa sau *n masa altor obiecte, iar $e de alt $arte, ca$acitatea celor din urm, de a o)lindi c&t mai fidel aceste caracteristici# ,n momentul interaciunii dintre obiectele care contribuie la formarea urmelor, numai o $arte din caracteristici sunt im$rimate, reflectate# Cantitatea !i calitatea re$roducerilor de$inde at&t de intinderea su$rafeei de contact, c&t !i de *m$re/urrile de moment *n care s?a reali%at contactul# +e cele mai multe ori, obiectul $rimitor de urm va reflecta doar $arial caracteristicile identificatoare ale obiectului creator, fa$t care conduce la a$ariia inevitabil a unor deosebiri#
Im$ortant de reinut este c $entru idetificarea cert a obiectului care a creat urma, nu este necesar reflectarea tuturor caracteristicilor care?l $articulari%ea%, fiind suficient numai o $arte din acestea, cu condiia ca ele s fie suficiente din $unct de vedere cantitativ !i calitativ# +eosebirile dintre caracteristicile urmei !i cele ale obiectului creator, se mai $ot datora reflectrii defectuoase sau incom$lete, modului de im$rimare $resiune redus, alunecare $e su$ort", deformrilor $roiectile rico!ate, tam$onri *n accidente", insuficienei $lasticitti, ori nere)ularitii obiectului $rimitor obiect cu )ranulaie mare, su$rafa ru)oas", *mb&csirii urmei cu substane stratificabile s&n)e, noroi, tu! etc"# :le $ot fi !i consecina aderrii *nt&m$ltoare de la su$rafaa obiectului creator de urm, a unor cor$uri strine de e(em$lu un cor$ strin fi(at in $rofilul anvelo$ei, care s?a im$rimat *n urma de rulare"-#
Eta%e e identific"rii crimina i!tice . Identificarea criminalistic se reali%ea%
tre$tat, de la )eneral la $articular# Trsturile caracteristice ale obiectelor, fiinelor, sunt selectate $rin determinarea )enului, s$eciei, )ru$ei, sub)ru$ei, ti$ului, modelului, etc#, $&n se a/un)e la individuali%are, sco$ul final al oricrei cercetri criminalistice# Cores$un%tor acestei treceri )radate, $rocesul de identificare $arcur)e dou mari eta$e 0 determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual# Ambele trebuie $rivite ca $ri com$onente ale $rocesului unic de identificare criminalistic, $rima constituind $remisa lo)ic a celei de?a doua# Trastura esenial a acestui $roces const tocmai *n unitatea !i inte)ritatea sa# +iferitele eta$e !i re%ultate intermediare obinute $rin cercetare nu $ot fi considerate se$arat de sco$ul final al identificrii# Cum orice obiect este individual !i indetificarea este numai individual# +e aceea, *n diferite eta$e se $ot vorbi doar de coninutul diferit al identificrii, *n care determinarea a$artenenei de )en a$are ca o identificare incom$let, cu valoare mai redus dec&t cea a identificrii $ro$riu?%ise# +e altfel, *n numeroase ca%uri, im$osibilitatea identificrii individuale include o conclu%ie cate)oric de identificare )eneric# Cu alte cuvinte, $roblema este $arial re%olvat $rin afirmarea cores$ondenei caracteristicilor )enerale# E# 9# Gentler socote!te c des$rirea celor
-
dou eta$e este )re!it 8 *n $rimul r&nd, $entru c i)nor coninutul lo)ic al $rocesului de identificare, *n cadrul cruia im$ortant a$are as$ectul dac este sau nu vorba de identitate# ,n al doilea r&nd, susine el, ar fi o )re!ala de ordin metodolo)ic, cci s?ar ru$e le)tura obiectiv dintre caracteristicile )enerale !i cele individuale $ro$rii oricrui obiect# Pe cale de consecin, s?ar acredita ideea fals c $e l&n) obiecte individuale ar e(ista si obiecte neindividuale# ,n sens contrar, s?au e($rimat $reri $otrivit crora determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual ar re$re%enta dou $rocese inde$endente, cu sarcini !i sco$uri $ro$rii, cu metode !i conclu%ii diferite,deci ar constitui mi/loace inde$endente de $rob# Incontestabil c $onderea lor *n $robaiune difer, dar acestea nu *m$ietea% asu$ra unicitii $rocesului *n intre)ul su#
a+ identificarea de ,en -
clasei, )ru$ului, sub)ru$ului etc# in care se *ncadrea% obiectul cutat# +eterminarea cate)oriei mari de obiecte cruia a$arine obiectul, sco$ al identificrii se face $e ba%a unor *nsu!iri )enerale !i eseniale comune# ,nsu!irile anali%ate trebuie s fie definitorii $entru res$ectiva cate)orie !i *n acela!i tim$ s aib un caracter constant !i ire$etabil la un alt )en de obiecte# Pentru identificarea de )en este suficient ca la obiectul sco$ al identificrii !i la obiectul mi/loc, s coincid caracteristicile ce definesc o anumit cate)orie de obiecte# Astfel, $rin cercetarea unor caracteristici cum sunt limea ben%ii de rulare, circumferina $neurilor, ecartamentul !i am$atamentul etc# reflectate de urmele de rulare desco$erite *n locul fa$tei, se $oate stabili c autove'iculul an)a/at *n accident, este autoturism, autocamion, tractor etc# 9tabilirea clasei, )ru$ului sau sub)ru$ului de obiecte cruia a$arine obiectul cutat !i $rin urmare restr&n)erea numrului de obiecte cercetate, se face cu a/utorul deosebirilor dintre obiectele a$arin&nd acelea!i cate)orii# Cu c&t este mai *n)ust )ru$a din care face $arte obiectul cutat, cu at&t este mai mare $robabilitatea identificrii# ,n e(em$lul de mai sus, $rin cercetarea acelora!i caracteristici, o)lindite de urmele de rulare sau fr&nare, se $oate stabili c
autove'iculul im$licat *n accident, este un autoturism marca +acia, Eenault, @ercedes etc# Identificarea de )en se $oate reali%a c'iar !i *n li$sa modelelor de com$araie dac din motive obiective acestea nu $ot fi $rocurate# ,n acest ca% se com$ar caracteristicile stabilite $rin e(aminarea intrisec a urmelor, cu datele )enerale aflate *n cartotecile !i coleciile te'nico?criminalistice cartoteci balistice, dactilosco$ice, colecii sau cataloa)e ale $neurilor de autove'icule etc"# Astfel de situaii a$ar atunci c&nd 0 ? *ntre insu!irile $articulare ale obiectelor incluse *n aceea!i deosebiri evidente8 ? urmele ridicate din locul fa$tei o)lindesc un numr redus de caracteristici individuali%atoare8 ? obiectele e(aminate au fost su$use unui $roces de de)radare $&n la momentul e(aminrii de laborator, iar caracteristicile individuali%atoare au fost )rav alterate ori au dis$rut8 +e e(em$lu, identificarea criminalistic se finali%ea% odata cu stabilirea a$artenenei de )en a armei de foc, res$ectiv odat cu stabilirea tu!ului !i modelului acestuia, dac )lonul nu o)linde!te $e cama!a sa striaiile s$ecifice )'inturilor !i $linurilor evii armei, ori dac acestea au fost distruse *n mod voluntar sau involuntar# Alteori, c&nd urma nu conine caracteristici care definesc o anumit cate)orie sau )ru$ de obiecte, identificarea de )en nu este $osibil# 9tarea de fa$t nu trebuie s conduc la conclu%ia )re!it ca obiectul creator de urm nu mai $oate fi individuali%at, deoarece urma $oate sa reflecte suficiente caracteristici $articulare $e ba%a crora se face identificarea individual# Astfel, *n mod frecvent fra)mentele de urme $a$ilare create de %onele mar)inale ale de)etelor nu au im$rimat $artea central a desenului care ar $ermite *ncadrarea lor *ntr?unul din ti$urile de desene $a$ilare cunoscute# :le $ot conine *ns -5 sau mai multe detalii caracteristice $e ba%a crora se identific $ersoana care le?a creat#
)+ identificarea indi*id'a " .%r$%ri'-/i!"+
cate)orie, e(ist
cutate# Identificarea individual $resu$une $e de o $arte stabilirea deosebirilor dintre obiectele incluse in aceia!i cate)orie, clas, )ru$, sub)ru$, iar $e de alt $arte stabilirea acelor *nsu!iri care fac ca obiectul s fie identic doar cu el *nsu!i# Im$ortante *n identificarea individual sunt caracteristicile $articulare !i interde$endena dintre ele# Astfel, $rin e(aminarea detaliilor caracteristice !i a elementelor de $arosco$ie sau crestosco$ie ale urmei $a$ilare, se $oate stabili cu e(actitate dac aceasta a fost creat de $ersoana bnuit# Identificarea individual este dificil si uneori im$osibil, atunci c&nd informaiile reflectate de urmele desco$erite la locul sv&r!irii infraciunii sunt restr&nse sau li$sesc# Eeflectarea *n urm, sub as$ectul cantitii !i calitii, a caracteristicilor care servesc la individuali%are, de$inde de mecanismul formrii urmei, *m$re/urrile *n care aceasta a luat na!tere !i mai ales de ca$acitatea obiectelor creatoare?$rimitoare de a se reflecta, res$ectiv de a o)lindi $articularitile de macro sau microrelief care servesc la individuali%are# ,n ca%ul urmelor materia cu structur com$le( !i com$o%iie etero)en, de re)ul nu este $osibil dec&t identificarea de )en# Individuali%area se face mai rar !i numai *n msura *n care urma $ermite e(aminarea traseolo)ic, ori dac metodele !i mi/loacele te'nice destinate cercetrii de laborator au atins un *nalt nivel de $erfecionare e(em$lu a$aratura destinat identificrii $ersoanei du$a am$renta )enetic"# ,n literatura de s$ecialitate se $oart discuii *n le)tur cu denumirea celor dou eta$e ale $rocesului de identificare criminalistic# Cum controversele nu au un caracter $ur terminolo)ic, ci vi%ea% *ns!i noiunile de identitate !i identificare, socotim necesar o incursiune in aceast $roblem# Unii autori sunt $entru termenii de identificare )eneric si identificare individual# Alii *i consider ne$otrivii !i $ro$un folosirea e($resiilor determinarea a$artenenei )ru$ale sau stabilirea a$artenenei )enerice !i stabilirea identitii# Eeferitor la aceste discuii se $une mai *nt&i $roblema ra$ortului dintre noiunea de )en !i cea de )ru$a# Pentru cei mai muli, intre a$artenena )eneric !i a$artenena )ru$al nu e(ist nici o diferena sau nu o caut# ,n realitate fiecare dintre ele reune!te !i delimitea% obiectele $e ba%a altor criterii, !i anume )enul du$
--
de
caracteristicile materiei, ale substanei, iar )ru$a du$ caracteristicile s$ecifice ale ca%ului concret, cum ar fi condiiile de formare sau de e(isten e($loatare, de$o%itare, trans$ort etc#"# Atunci c&nd se stabile!te a$artenena la un )en, s$ecie sau la o alt *m$rire de clasificare vorbim de a$artenena )eneric, de e(em$lu, natura c'imic a cernelei# +ac *ns se stabile!te a$artenena la o )ru$ s$ecial delimitat, alctuit $rin luarea *n consideraie a *m$re/urrilor concrete ale cau%ei !i ale sco$ului $robaiunii, vom *ntrebuina e($resia de a$artenena )ru$al, de $ild $roveniea a dou mostre de cerneal din acela!i lot de fabricaie-# Privitor la termenii de identificare )eneric si identificare individual, unii autori obiectea% c, *ntruc&t, filosofic vorbind, un obiect $oate fi identic numai cu sine *nsu!i, termenul de identificare )eneric ar fi incorect# Contra acestei o$inii se $ronuna @# I# 9e)ai care $leac de la fa$tul c *n filosofie nu se are *n vedere numai obiectul individual determinat, ci !i substana sa ca noiune )eneral# ,n consecina, este /ustificat c nu numai *n c'imie, fi%ic, etc# s se vorbeasc de indetificarea colorantului, a '&rtiei, a sticlei8 obiectul de identificat nu va fi numai unul sin)ular, ci un anume material, substant, astfel c s?ar im$une meninerea *n criminalistic a termenilor de identificare )eneric si identificare individual# @uli autori o$tea% $entru termenul de a$artenen )eneric, motiv&nd c cel de identificare )eneric ar $utea fi confundat cu identificarea individual# Cu $rivire la $rimul, c&nd se determin un obiect, o substant, etc#, se stabile!te natura sa, $rin diferenierea de toate celelalte obiecte sau substane av&nd alte caracteristici, deci alt )en# C&t $rive!te termenul de identificare individual, s?ar $utea obiecta c individualul se include *n identitate !i, ca atare, $reci%area a$are inutil, constituind o tautolo)ie# ,ntru?un fel a!a !i este, dar numai atunci c&nd se ado$t $entru $rima eta$ denumirea de a$artenen )eneric# Inde$endent de discuiile $urtate, se $oate considera deci ca termenul de determinare a a$artenenei )enerice este ec'ivalent din $unctul de vedere al fondului $roblemei cu cel de identificare )eneric# Tot a!a, termenii de identificare $ro$riu?%is" !i stabilirea identitii sunt ec'ivaleni cu cel de identificare individual#
-
Camil 9uciu, Criminalistic, :d# +idactic !i Peda)o)ic, 1ucure!ti, -235, $a)# 5< -5
A identifica *nseamn a discerne, a i%ola, a e(tra)e un obiect dintr?un ansamblu de obiecte asemntoare sau, *n ra$ort cu $roblema care ne interesea%, de obiecte $re%umtiv creatoare de urme *n condiiile sv&r!irii fa$tei $enale# Identificarea criminalistic este obiectiv $osibil datorit individualitii, stabilitii relative !i reflectivitii lucrurilor !i fiinelor# Individualitatea. Prin individualitatea unui obiect se *nele)e, *n sens ontolo)ic, c acel obiect este determinat $rin $ro$rietile sale s$ecifice# ,n sens )noseolo)ic, termenul de individual desemnea% sin)ularitatea unui obiect *n ra$ort cu alte obiecte din clasa sa, fa$tul c este sin)ur *n s$ea sa, adic se bucur de $ro$rietatea unicitii !i se deosebe!te de orice alt obiect# Biecare obiect $re%int un numr de *nsu!iri $ro$rii numai lui, sinte%a acestora fiind e($rimat de cate)oria de calitate, *n virtutea creia H*ntr?un sistem de relaii un lucru este ceea ce este !i $oate fi determinat !i deosebit# Individualitatea unui obiect *nseamn deci o determinare calitativ, s$ecificitatea sa fa de alte lucruri# @ai mult dec&t at&t, *n ca%ul asocierii lor cu elemente a$rute absolut *nt&m$ltor, $articulari%area devine mai $ronunat# +e aici observaia c individualitatea este mai bine e($rimat la nivel de detaliu, constatare valabil nu numai $entru urmele care reclam e(aminri traseolo)ice, dar !i $entru alte )enuri de urme, cum ar fi scrisul# Individualul sin)ularul" este de neconce$ut *n afara )eneralului# Ambele alctuiesc o unitate *n care )eneralul se manifest $rin individual, iar acesta conine *n sine )eneralul# Trecerea de la )eneral la $articular s$ecie infima" !i de la acesta la individual se reali%ea% $rin o$eraia de individuali%are# +elimitarea individualului $arcur)e trei eta$e0 a" cunoa!terea obiectului, adic ce re$re%int el b" *ncadrarea sa intr?o clas sau )ru$ de obiecte c" individuali%area obiectului $rin stabilirea identitii sale#
-C
Cu $rivire la acest ultim as$ect notm c $osibilitatea $rinci$al nu se transform *ntotdeauna *ntr?o $osibilitate real, concret, datorit fie insuficienei manifestrii a *nsu!irilor, fie condiiilor te'nice de investi)aie nesatisfctoare# Stabilitatea relativ. A!a cum am v%ut, mi!carea are un caracter contradictoriu, fiind conce$ut ca unitate *ntre stabilitate !i sc'imbare, *ntre mi!care !i re$aus, *n care re$ausul Hse manifest sub forma unui ec'ilibru dinamic, de stabilitate calitativ tem$orar a sistemelor# Orice sistem *!i $strea%, $entru o anumit $erioad, un numr de trsturi care *l fac s rm&n ceea ce este Obiectele !i fiinele sufer *n tim$ sc'imbri sub aciunea factorilor interni !i e(terni# +oar *n mod abstract acestea $ot fi omise, consider&ndu?se identitatea ca o stare $ermanent# Continua mi!care !i transformare a lumii materiale nu contravine $ro$rietii unui obiect de a fi individual# Pentru anumite intervale de tim$ identificarea rm&ne $osibil, c&nd sc'imbrile nu sunt eseniale# Trebuie $reci%at c stabilitatea obiectelor varia% *n funcie de natura *nsu!irilor $e care le au# Unele se modific mai u!or !i mai re$ede, altele mai )reu !i *ntr?o $erioad mai *ndelun)at# +e obicei, identificarea criminalistic vi%ea% tocmai aceast ultim cate)orie, $rin e($lorarea caracteristicilor cu o stabilitate $ronunat, *n care modificrile sunt ne)li/abile-# 9ub acest as$ect, obiectele su$use e(amenelor de identificare $ot fi clasificate *n0 a" Practic nemodificabile, de $ild desenul $a$ilar, care du$ cum am v%ut, este unic, nesc'imbtor !i nealterabil, dec&t cu riscul $roducerii cicatricelor# Cre!terea dimensiunii am$renetelor $e msura *naintrii *n v&rst nu atra)e !i o modificare a confi)uraiei desenului, acela!i $entru toat viaa# b" Eelativ modificabile, de $ild scrisul de m&n, caracteri%at $rin variabilitate# +e!i sufer un $roces evolutiv, de la formare !i $&n la de%or)ani%are datorit btr&neii, *n ma/oritatea ca%urilor formele )rafice rm&n constante# Alte modificri $ot fi determinate de cau%e de moment, cum ar fi su$ortul neobi!nuit sau instabil $e care se scrie, $o%iia incomod, instrumentul de scriere
-
nefamiliar# +e obicei asemenea sc'imbri nu au re$ercursiuni notabile asu$ra identificrii scri$torului, mai ales dac $entru com$araie se dis$une de s$ecimene date *n acelea!i condiii# c" @odificabile, de $ild obiectele deteriorate $rin u%ur *nclmintea $rin $urtare, eava armei $rin tra)eri re$etate, anvelo$a $rin rulare, etc#"# ,n afara factorilor naturali, $ractica e($erti%ei criminalistice cunoa!te !i ca%uri de modificare artificial, intenionat, *n sco$ul derutrii cercetrilor /udiciare0 de)'i%area $ro$riului scris, !tirbirea to$orului $rin lovirea lamei, rnirea voit a de)etelor, !ter)erea urmelor, s$larea 'ainelor, mutilarea cadavrului, etc# Pentru /usta determinare a acestor modificri !i a$recierea lor corect *n $rocesul identificrii, criminalisticii *i revine sarcina de a studia factorii care $erturb identitatea, de a desco$eri cau%ele care )enerea% deosebirile# @enionm c identitatea nu este *ntotdeauna *m$iedicat de mano$erele frauduloase, cum ar fi ca%ul unei arme la care *ntenionat s?a deteriorat )ura evii cu a/utorul unui instrument dur# ,nltur&ndu?se $rin tiere $oriunea afectat, identificarea a devenit $osibil, cci $e )loanele trase e($erimental cu eava astfel rete%at s?au im$rimat $erfect caracteristicile interiorului ei# Reflectivitatea. A treia $remis, indisolubil le)at de $recedentele, o constituie ca$acitatea obiectelor de a se reflecta !i de a fi reflectate# ,n sens s$istemolo)ic, reflectarea e($rim esena relaiei co)nitive dintre subiect !i obiect, dintre con!tiin !i e(isten# @i!carea lumii materiale se reali%ea% $rin interaciunea obiectelor !i fiinelor, *ntr?un $roces de influenare reci$roc# ,nsu!irea materiei de a se reflecta este cu at&t mai com$le( cu c&t forma de mi!care este mai evoluat, mer)&nd de la cele mai sim$le forme de reflectare mecanic din lumea anor)anic !i $&n la com$licatele $rocese din materia su$erior or)ani%at, cum ar fi creierul uman care reflect realitatea $rin intermediul $erce$iilor, re$re%entrilor, noiunilor !i celorlalte modaliti de cunoa!tere# Eeflectarea cor$urilor aflate *n interaciune re$roduce structura lor e(terioar reflectarea fi%ic"# Ca$acitatea de im$rimare reci$roc !i totodat de modificare a
-6
su$rafeelor care vin *n contact la com$licatele $rocese din materia su$erior or)ani%at, cum ar fi, ea nu red *ns *ntrea)a structur a obiectelor, totailitatea *nsu!irilor acestora, astfel c ima)inile re%ultate nu vor re$re%enta niciodat o o)lindire $erfect !i inte)ral# Cu alte cuvinte, nu toate *nsu!irile obiectelor sunt im$licate *n interaciune !i dealtfel, nici nu este nu este necesar $entru identificare o $aritate, o ec'ivalen a reflectrilor# +e re)ul, reflectarea caracteristicilor obiectului *n urm este de$arte de a fi ideal# Im$erfeciunile se $ot datora fie obiectului $rimitor, fie celui creator, $recum !i mecanismului de formare a urmei# +e aceea, deosebirile $ot avea ca ori)ine o reflectare defectuas sau incom$let, datorit modului de im$rimare $resiune redus, alunecare $e su$ort", deformrilor $roiectile rico!ate, tam$onri *n accidente", insuficientei $lasticiti sau aderene a obiectului $rimitor, etc-# Pe lan) redarea ine(act sau doar $arial a caracteristicilor este $osibil ca urma s conin Hcaracteristici false , fr cores$ondent real la e(em$larul ori)inal !i care astfel a$ar *n mod eronat dre$t deosebiri 8 de e(em$lu, *ntreru$eri, conto$iri de creste $a$ilare artificiale, datorate im$rimrii defectuoase a de)etului# +u$a natura lor reflectrile *mbrac urmtoarele forme $redominante 0 a" reflectare sub form de urme care redau $articularitile e(terioare ale obiectelor !i fiinelor# b" reflectarea sub forma de$rinderilor de scriere, de mers *n crarea de $a!i, de vorbire *n convorbirile *nre)istrate $e banda ma)netic# c" reflectarea sub forma ima)inilor mentale relatate oral sau *n scris, desenate, descrise du$a metoda $ortretului vorbit"# d" reflectarea sub forma ima)inilor vi%uale foto)rafii, film, banda video"# +in multitudinea de interaciuni *n care intr obiectele, fiinele !i fenomenele, criminalistic se $ot delimita trei )enuri $rinci$ale, *n funcie de caracterul sc'imbrilor re%ultate !i anume0 a" modificri i%omorfe, de )enul Hori)inal?co$ie, care redau as$ecte de ordin structural, inclusiv detaliile fi)ura unei $ersoane !i ima)inea ei foto)rafic, desenul
La%r C&r/an, Com$ediu de criminalistic ediia a II?a, :d# Bundaiei Eomania de m&ine, 1ucure!ti, 5<<=, $a)# 5C
-
-F
$a$ilar al de)etului !i am$renta sa, $rofilurile anvelo$ei !i urma lsat $e sol, microrelieful canalului evii !i striaiunile de $e $roiectilul tras"# b" modificri 'omomorfe, care reflect numai caracteristicile )enerale urmele de contur ale obiectului vulnerant, mar)inile muc'iei $atrulatere a ciocanului cu care s?a $rodus le%iunea de *nfundare *n calota cranian" c" modificri $olimorfe, care nu fi(ea% structura )eneral !i nici cea individual a obiectelor aflate *n interaciune, *ntruc&t cel $uin unul dintre acestea nu $osed o structur stabil substan lic'id, v&scoas, $urverulent" Pentru o mai e(act *nele)ere a valorii identificatoare a reflectrii *n criminalistic, ca efect de un )en a$arte al interaciunii obiectelor, fr semnificaie $entru alte !tiine, credem c se im$un !i alte e($licaii# ,n $rimul r&nd reflectarea nu este un act $asiv, ci com$ort o reacie s$ecific de rs$uns# Astfel, obiectul activ $oate fi reflectat *n mod divers0 a" ca ima)ine a confi)uraiei e(terioare am$renta di)ital, urma de ad&ncime a *nclmintei, im$resiunea )rila/ului m!tii $rotectoare a unui autovec'icul" b" ca o consecin a aciunii tierea cu un cle!te, des$icarea cu to$orul, $erlarea filamentului unui bec a$rins !i s$art, urmele de electrocutare"# ,n al doilea r&nd, *n reflectare se re$roduc nu numai caracteristicile obiectului care a acionat, ci !i cele ale $rocesului de interaciune0 natura ei, nivelul ener)etic, direcia !i un)'iul de a$licare a forei, modalitile de contact, etc# Astfel, reflectarea nu a$are ca un act de rece$tare im$asibil, ci ca o modificare a strii obiectelor *nsoit de contracii, sc'imburi de ener)ie, transmitere reci$roc de substan# Iradul su, $lenitudinea reflectrii obiectului care acionea% de$inde !i de natura obiectului care $rime!te, de condiiile *n care are loc interaciunea, de $articularitile mecanismului, de intensitate !i durat, factori care laolalt determin ti$olo)ia le)turii dintre obiectul activ !i reflectarea sa# ,n sf&r!it, un as$ect esenial $entru criminalistic *l re$re%int com$atibilitatea dintre reflectare !i obiectul $resu$us a fi acionat !i anume dac reflectarea urma" reconstituie caracteristicile obiectului creator !i modul *n care s?a desf!urat aciunea# Orice reflectare conine *n sine informaii asu$ra ori)inii !i mecanismului formrii
-3
sale, care *n anumite condiii $ermit determinarea obiectului care i?a dat na!tere# Astfel, reflectarea, ca ima)ine a obiectului ori a *nsu!irilor acestuia, constituie mi/locul cu a/utorul cruia se reali%ea% identificarea criminalistic, fie *n sens $o%itiv, de determinare cert sau cu $robabilitate a obiectului, fie *n sens ne)ativ, de e(cludere a acestuia#
CAPITOLUL II
-4
9emnalmentele anatomice vi%ea% elemente caracteristice $rivind statura, constituia fi%ic, as$ectul )eneral al $ersoanei, forma ca$ului !i a feei, etc# ,n mod convenional, *n aceste semnalmente se includ se(ul !i v&rsta# a) Sexul este a$reciat $rin observare direct, lu&nd *n seama elementele ce diferenia% barbaii de femei# C&nd observarea !i reinerea semnalmentelor se fac cu $ersoana de fa, *n ca% de dubii se $oate $roceda la determinarea medico?le)al a se(ului# ,n acelasi mod se va $roceda $entru cadavrele de%membrate din care li$sesc $rile ce $ot contribui la stabilirea se(ului# b) Etatea v&rsta" se a$recia% cu o anumita $ro$abilitate, *ntruc&t $ot fi $re%enti o serie de factori care s modifice corelatia dintre v&rsta biolo)ic !i cea a$arent# +intre ace!ti factori menionam0 ti$ul constituional, starea )eneral a or)anismului $ersoanei, condiiile de viat si munc, bucuriile !i suferinele omului# :ta$ele fi%iolo)ice ale v&rstei sunt a$reciate *n $ractica medico?le)al astfel- 0 ? co$ilaria . $&n la -= ani ? tinereea . *ntre -=?C< ani ? maturitatea . *ntre C<?F< ani ? btr&neea . $este v&rsta de F< ani +e asemenea $entru c a$recierea v&rstei este destul de relativ, *n $ractic se admit tolerane, *n s$ecial $entru ultimele trei eta$e fi%iolo)ice, *n ordinea C, 6, -< ani# c) Statura *nalimea" $oate fi a$reciat *n trei )radaii0 scund, mi/locie, *nalt# ,n literatura de s$ecialitate, unii autori $ro$un ca cele trei )radaii s fie ra$ortate $&na la -F< cm $entru statura scund, *ntre -F<?-3< cm $entru statura mi/locie !i $este -3< cm $entru cea *nalt# 9unt *ns $reri c, *n actualele conditii de cre!tere a mediei *nlimii trebuie cobor&te cu 6 cm, res$ectiv $&n la --6 cm, *nlimea este scund, *ntre -66?-F6cm, mi/locie, $este -F6 cm, $ersoanele sunt *nalte# La a$recierea *nlimii se au *n vedere $re%ena $lriilor, cciulilor, coafura, tocurile *nclmintei,
C#+umitrescu, :# Iacea, :lemente de antro$olo)ie /udiciar, :ditura @inisterului de Interne, 1ucure!ti, -22C, $a)# -2
-
-2
care se scad cores$un%tor din valoarea real# +e asemenea, mai menionm c la *nlime $utem *nt&lni !i limite e(treme, foarte *nalt !i foarte mic# d) Constituia fizica cor$olena" este determinata de de%voltarea sistemului osos, de masa muscular a individului !i de stratul adi$os# 9e $ot *nt&lni $ersoane cu constituie solida robust", mi/locie atletic" si slab uscaiv"# e) Aspetul general inuta" al unei $ersoane $oate fi a$reciat ca0 s$ortiv, ele)ant, )reoi, atletic, etc#, sau le)at de o anumit $rofesie0 marinar, balerin, ofier, etc#
F$rma inii $r de c$nt'r a e c$r%' 'i 'man#
Conturul cor$ului de$inde de forma coloanei vertebrale, de obi!nuina inutei acesteia# Poate fi un contur dre$t, *ncovoiat, cu $ie$t $roeminent !i cu cocoas# Umerii $ot fi a$reciai du$a *nclinaie $o%iia lor reci$roc", $ut&nd fi ori%ontali, ridicai, cobor&i, $recum !i du$a du$ volumul lor lime", fiind mari, mi/locii, mici# 9e rein fenomenele de asimetrie, at&t *n $rivina volumului c&t !i a *nclinaiei, atunci c&nd acestea sunt $re%ente# @embrele, at&t cele su$erioare c&t !i cele inferioare, se descriu du$ lun)imea !i )rosimea acestora# :ventualele $articularitai la m&ini, $icioare, de)ete se rein $icioare *n J, O, G, $re%ena $latfusului, $olidactilia, li$sa unui de)et" ca fiind semne $articulare# Borma ca$ului, a!a cum am menionat anterior, de$inde de forma, de%voltarea !i $o%iia oaselor care?l alctuiesc# A$recierea conturului ca$ului se face at&t din $lanul frontal, c&t !i din cel lateral $rofil"# +in $lan frontal, forma ca$ului se ra$ortea% *n )eneral la forma fi)urii, care $oate fi0 rotund, oval, $trat, dre$tun)'iular, rombic# +in $lanul lateral $rofil", conturul ca$ului $oate fi normal rotun/it", alun)it, foarte alun)it u)uiat"# ,n acela!i tim$, $ot fi fcute a$recieri le)ate de de%voltarea osului occi$ital, c&t !i a oaselor $arietale# Astfel, sunt *ntalnite frecvent contururi ale ca$ului turtite *n $artea su$erioar $arietal turtit", $recum !i cu occi$ital turtit sau bombat fi)# -C?-4"#
De!crierea deta ii $r fi,'rii 'mane# 5<
Bi)ura uman, at&t *n ansamblul ei, c&t !i sub as$ectul detaliilor, se e(aminea% din $lanul frontal, c&t !i din cel lateral# Baa $ersoanei are o *ntindere limitat de linia de inserie a $rului *n $artea su$erioar, urec'i *n $artea lateral !i v&rful brbiei *n $artea inferioar# Bi)ura uman cu$rinde trei %one0 %ona frontal, aflat *ntre inseria $rului, arcadele s$r&ncenoase !i rdcina nasului, %ona na%al, aflat *ntre rdcina !i ba%a nasului !i %ona bucal, aflat *n $artea inferioar a fi)urii, *ntre ba%a nasului !i v&rful brbiei# ,ntr?o fi)ur armonioas, cele trei re$re%int c&te -KC din *ntrea)a fi)ur# ,n aceste situaii se a$recia% c %onele res$ective sunt de marime mi/locie fi)# -2"# +ar, de cele mai multe ori, a$ar diverse variaii *n care una din %one este mai mare sau mai mic, iar celelalte dou %one sufer modificri *n com$ensare fi)# 5<.5C"# ,n acela!i tim$, fi)ura uman $oate fi a$reciat !i sub as$ectul limii *n anumite %one, $recis delimitate# +e astfel, aceste variaii ale laimii feei conturea% !i forma )eometrica a fi)urii la care ne?am referit anterior# :ste vorba de limea %onelor, !i anume0 ? dintre cele dou oase $arietale fi)# 5= . 5F" ? dintre cele dou oase %i)omatice fi)# 53 ?52" ? dintre e(tremitile mandibulei fi)# C<?C5" Biecare %on $oate fi *ncadrat *n cele trei dimensiuni0 lat, mi/locie, *n)usta# ,n literatura de s$ecialitate, elementele $rinci$ale ale fi)urii, denumite !i detalii caracteristice ale fi)urii umane, sunt *n numr de -6, a!a cum re%ult din ima)ine Bi)# CC"# ,n ceea ce $rive!te succesiunea *n care vom trata *n continuare detaliile caracteristice ale fi)urii umane, a$reciem c, lo)ic este s se $orneasc de la elementele aflate *n $lanul su$erior, continu&nd cu cele din $lanul mi/lociu !i res$ectiv inferior# Aceast ordine are *n vedere urmtoarea succesiune0 $rul, fruntea cu arcadele, oc'ii cu s$r&ncenele, nasul, $rofilul fronto?na%al !i naso?bucal, !anul subna%al, )ura, bu%ele !i dinii, brbia, mustaa !i barba, urec'ile -# Biecare element al feei se descrie se$arat, cu tot ce are el mai caracteristic#
1)
lun)imea, culoarea# a" Linia de inserie a $rului se observ la $artea su$erioar a $oriunii verticale a osului frontal, ea marc&nd de fa$t locul de im$lantare a $rului $e su$rafaa ca$ului# Aceast linie se $oate *ncadra *n una din urmtoarele forme0 drea$t, ascuit, circular *n sus, circular *n /os, eventual ondulat# b" Natura $rului este determinat de modul firesc de cre!tere a firelor# +in acest $unct de vedere, se *nt&lne!te $r dre$t, ondulat, buclat, cre Bi)# C2.=<"# c" +u$ desime, $rul $oate fi0 des, normal, rar# d" Lun)imea $rului $oate fi0 mare, mi/locie, mic# e" Coifura $ortul $rului" $oate varia *ntre $r $urtat $este ca$, cu crare $e st&n)a sau $e drea$ta, ori adus s$re frunte# f" Culoarea $rului $oate fi0 nea)r, castanie, blond, ro!cat, alb# C&nd este $re%ent $rul crunit, se face referire dac *ncrunirea este total, $arial sau *n !uvie# )" Bavoriii $erciunii" $ot fi a$reciai du$ lun)ime lun)i, mi/locii, scuri" !i du$ direcia lor dre$i, oblici"# '" Calviia c'elia" se a$recia% *n ra$ort cu %ona ca$ului $e care o afectea%, $ut&nd fi frontal, frontal?$arietal, total# !) "runtea este am$lasat $e $oriunea vertical a osului frontal, fiind limitat *n $artea su$erioar de inseria $rului, iar la cea inferioar de ba%a arcadelor# Broma, conturul, *nclinarea frunii sunt determinate de as$ectul osului frontal, $re%ent&nd interes bosele frontale, )labela !i arcadele# Bruntea se descrie du$0 *nalime, lime, *nclinaie, contur, $articulariti# a" ,nlimea frunii se a$recia% $rivind $ersoana din fa sau din lateral *n %ona de la inseria $rului $&n la rdacina nasului# Astfel, fruntea $oate fi *nalta, mi/locie, scund# b" Limea frunii se observ din fa, a$reciind distana dintre cele dou t&m$le# :a $oate fi lat, mi/locie, *n)usta Bi)# FF?F4"#
55
c" ,nclinarea frunii se observ din $lanul lateral !i $oate fi a$reciat du$ $lanul vertical ima)inar ce trece $rin radcina nasului# ,n acest sens, $oate retras, vertical, $roeminent# d" Conturul frunii se observ tot din $rofil, $ut&nd fi concav, conve( arcuit"# Particulariti ale frunii mai frecvent *nt&lnite sunt0 $re%ena e(a)erat a boselor frontale, $roeminena arcadelor, asimetria acestora, $re%ena ridurilor# #) $c%ii& pleoapele& genele 'i spr(ncenele) a" Oc'ii sunt situai *n cavitatea orbital, la nivelul ba%ei acesteia# Ilobul ocular este format din retina, ca formaiune fotorece$toare !i din o serie de alte elemente care asi)ur $roiectarea $e retin a ra%elor luminoase sosite din mediul *ncon/urtor# La $artea anterioar oc'ii sunt a$rai de cele dou $leoa$e care *nc'id ba%a orbitei !i care delimitea% cr$tura $ar$erbal, desc'is *n tim$ul funcionrii a$aratului vi%ual !i *nc'is *n tim$ul somnului# 1ulbul ocular cu$rinde trei membrane0 sclerotica, coroida !i retina, $recum !i mediile trans$arente !i refri)ente, corneea, umoarea a$oas, cristalinul, umoarea sticloas, care formea% a$aratul dio$tric# Prile vi%ibile ale oc'ilor sunt0 ? Pu$ila, ocu$ centrul oc'ilor !i este un orificiu rotund, a$arent de culoare nea)r8 ? Irisul, este o band colorat, situat *n /urul $u$ilei !i d culoare oc'ilor8 ? 9clerolica sau albu!ul oc'iului8 ? Po%iia oc'ilor se a$recia% du$ am$lasarea un)'iurilor interne sau e(terne# Astfel, e(ist oc'i dre$i, oc'i cu comisurile interne cobor&te, oc'i cu comisurile e(terne cobor&te# ? @rimea oc'ilor are *n vedere dimensiunile acestora lun)imea si limea lor"# +in acest $unct de vedere, oc'ii $ot fi mari, mi/locii, mici Bi)# 34?32?4<"# ? A!e%area *n orbite, de re)ul, se observ din $rofil# :a $oate fi normal, *nfundat si $roeminent# ? Culoarea oc'ilor este dat de iris# :a se reine ca atare, sesi%&ndu?se *n acela!i tim$ !i unele fenomene, cum ar fi oc'i de culori diferite ceac&ri"#
5C
b" Pleoa$ele sunt *n numar de dou0 una su$erioar !i una inferioar, ele mr)inind orificiul $al$erbral desc'i%atura oc'ilor"# Pleoa$ele se descriu atunci c&nd la ele sunt sesi%ate unele $articulariti, cum ar fi culoarea deosebit sau fa$tul c sunt cobor&te $e oc'i, etc# c" Ienele sunt fire de $r im$lantate $e mar)inea $leoa$elor, )roase, ri)ide, arcuite, *ndre$tate *n sus, *n /os ori *nainte# Ienele $leoa$ei su$erioare sunt mai dese, mai )roase, mai tari si mai lun)i ca cele ale $leoa$ei inferioare# Ienele se descriu *n funcie de $articularitile lor# d" 9$r&ncenele sunt formaiuni musculo?cutanate, aco$erite de $eri !i sunt dis$use deasu$ra, de o $arte !i de alta a arcadelor# :le se e(aminea% du$ am$lasare, direcie, form, dimensiuni, culoare !i alte $articulariti# ? Am$lasarea s$r&ncenelor $rive!te $o%iia lor reci$roc, c&t !i fa de )lobii oculari# 9e $ot *nt&lni s$r&ncene reunite, a$ro$iate, de$rtate, ridicate sau cobor&te $e oc'i Bi)# 4F?42"# ? +irecia s$r&ncenelor $oate fi oblic interior, ori%ontal, oblic e(terior# ? Borma s$r&ncenelor $oate fi rectilinie, arcuit, un)'iular# ? +imensiunea s$r&ncenelor are *n vedere *n $rinci$al limea lor, ele $ut&nd fi late, mi/locii, subiri, $ensate# ? Nuana de culoare este *n )eneral asemntoare cu cea a $rului de $e ca$, de!i *ncrunirea s$r&ncenelor se $roduce mai lent# 9e $ot *nt&lni s$r&ncene ne)re, blonde, !atene, albe, ro!cate, etc# *) +asul formea% $rimul se)ment al a$aratului res$irator, av&nd caracteristici s$ecifice fiecrui individ !i dublu rol res$irator si olfactiv"# Nasul are forma unei $iramide orientale cu ba%a in /os, fiind mr)init *n sus de linia transversal ce?l delimitea% de re)iunea bu%ei su$erioare# Nasul este alctuit din oase !i cartila/e aco$erite *n e(terior de $iele !i ca$tu!ite la interior cu o membran mucoas# :ste *m$rit $rintr?un se$t median *n dou caviti na%ale, care se desc'id la e(terior $rin nri# Nasul difer la unele rase !i indivi%i# 9e a$recia% c forma acestuia este drea$t
5=
la nasul )recesc, concav sau rotun/it la nasul acvilin, scobit ad&nc la nasul *n !a, scobit u!or la nasul cu v&rf *n sus# a" Observarea nasului se $oate face din $lanul frontal !i din $rofil# @enionm c descrierea trebuie ra$ortat la $o%iia din care a fost v%ut fa sau $rofil"# ? Edacina nasului are forma unei ad&ncituri mai mult sau mai $uin $rofunde, fiind am$lasat *ntre )lobii oculari, sub arcadele s$r&ncenoase# +in $rofil se observ $rofun%imea rdcinii care $oate fi mic, mi/locie, mare si am$lasarea acesteia *n ra$ort cu oc'ii, care $ot fi *n acela!i $lan, cobor&ta sau ridicat Bi)# -<6?-<3"# ? +osul nasului muc'ia" se observ *n )eneral !i cel mai corect din $rofil# :ste vorba de o linie de contur $e care o are nasul, delimitat de scobitura rdcinii !i v&rful nasului# Pot fi *nt&lnite urmtoarele forme de ba%0 rectiliniu, concav, conve(, coroiat# ? 1a%a nasului se descrie sub as$ectul orientrii acesteia, ea $ut&nd fi ori%ontal, ridicat sau cobor&t# ? Limea nasului se observ $rivind $ersoana din fa, la ba%a nasului, *ntre cele dou nari# 9e *nt&lnesc sub acest as$ect nasuri de lime mic, mi/locie, mare# ? ,nlimea nasului se $oate a$recia at&t din fa c&t mai ales din $rofil, ea $ut&nd fi mic, mi/locie, mare# ? Proeminena nasului $iramidei na%ale", de fa$t mrimea $ro$riu?%is a nasului, este dat de distana dintre v&rful nasului !i intersecia acestuia cu !anul subna%al# Poate fi a$reciat ca mic, mi/locie, mare# Nasul $oate $re%enta o serie de $articulariti, dintre care menionam0 v&rful nasului *n form de sfer, v&rf turtit, v&rf deviat, v&rf bilobat, nri de$rtate, os na%al %drobit, ari$i crnoase, ari$i ridicate, etc--# b" Profilul fronto?na%al# Conturul fi)urii observat din $lanul lateral evidenia% unele $articulariti ale %onei fronto?na%ale, alcatuit din $relun)irea liniei frunii $este linia dosului nasului# ,n literatura de s$ecialitate, aceast %on este denumit $rofil fronto?na%al, *nce$e de la linia de inserie a $rului !i se termin la v&rful nasului# 9unt *nt&lnite
urmtoarele forme de $rofil0 continuu, fr&nt, $aralel, un)'iular, arcuit, ondulat Bi)# -53?-54?-52"# ? Profilul fronto?na%al continuu )recesc", formea% o linie a$roa$e drea$t, cel fr&nt are forma unei linii fr&nte, datorit radcinii nasului care este de $rofun%ime mic# ? Profilul fronto?na%al $aralel este $re%ent atunci c&nd linia frunii este $aralel cu linia nasului# ,n acest ca% fruntea este retras, dar $este nivelul nasului, care este rectiliniu !i are o rdacina $rofund# ? Profilul fronto?na%al un)'iular este combinaia unei fruni verticale sau u!or retrase, cu nas rectiliniu, av&nd o rdcin bine conturata ad&ncita"# ? Profilul fronto?na%al arcuit este dat de o frunte bombat !i un dos al nasului conve( sau acvilin, iar cel ondulat $re%int o frunte bombat !i un nas concav c&rn, *n !a"# ? Profilul naso?bucal este alctuit din %ona cu$rins de la ba%a nasului $&n la v&rful brbiei, fiind conturat de structura !i de%voltarea ma(ilarelor su$erior !i inferior# Acest $rofil $oate fi dur, cu oase ma(ilare bine de%voltate, $roeminente !i se nume!te $ro)nat# Atunci c&nd oasele ma(ilare sunt far ridicturi, !terse, $rofilul este orto)nat, iar c&nd ma(ilarul inferior este retras, $rofilul se nume!te retro)nat# @ai $oate fi *nt&lnit !i $rofil naso?bucal cu ma(ilarul inferior $roeminent, atunci c&nd brbia este bine reliefat# ,) -escrierea zonei bucale# Lona bucal formea% trimea $artea" inferioar a fi)urii $ersoanei, fiind limitat su$erior de locul de *ntlnire a ba%ei nasului cu !anul subna%al, iar inferior de v&rful brbiei# ? ;anul subna%al distana naso?labial" este cu$rins *ntre ba%a nasului !i mar)inea e(terioar a bu%ei su$erioare# 9e descrie sub as$ectul *nlimii si limii sale# ,nlimea !anului subna%al $oate fi mic, mi/locie, mare, iar limea se $oate a$recia cu acelea!i )radaii# a" Iura constituie $rima $oriune a a$aratului di)estiv re$re%entat $rintr?o cavitate care conine limba !i dinii !i $rin care sunt introduse alimentele *n or)aminesc# :ste delimitat $rin bu%e, obra/i, vlul $alatin, $lan!eul bucal, comunic&nd $osterior cu farin)ele# Iura se observ din $lan frontal, a$reciindu?se dimensiunile ei, res$ectiv
5F
mic, mi/locie, mare, c&t !i am$lasarea $ro$iu?%is a acesteia, cobor&te !i res$ectiv, cu corni!uri ridicate# ,n e(aminarea )urii se $ot observa !i unele $articulariti, cum ar fi0 )ur oblic, )ur e(a)erat de mare, )ur *n form de inima etc# b" 1u%ele sunt formaiuni crnoase care delimitea% )ura !i aco$er dinii !i re$roduc e(act, *n re)iunea bucal, forma arcadelor alveolo?dentare# 1u%a su$erioar re$re%int un !an numit filtru, care se lar)e!te sus, termin&ndu?se intr?o $oriune mai $roeminent, numit tubercul labial# 1u%a inferioar este rsfr&nta *n /os, form&nd o foset unde cresc, la adolescen, c&teva smocuri de $r# Un !an arcuit cu concavitatea *n /os !anul labio?mentonier" des$arte bu%a inferioar de re)iunea mentonier# Cele dou bu%e se unesc, lateral, form&nd comisurile )urii# 1u%ele se descriu a$reciindu?se )rosimea, $roeminena !i alte $articulariti# +u$ )rosime se *nt&lnesc bu%e subiri, mi/locii, )roase, iar du$ $roeminen $ot fi0 bu%a su$erioar $roeminent, bu%a inferioar $roeminent, ambele bu%e $roeminente# Alte $articulariti ce $ot fi *nt&lnite la bu%e sunt0 bu%e cr$ate, bu% su$erioar ridicat, bu% inferioar cobor&t, bu% de ie$ure# c" +inii se )sesc *n cavitatea bucal# 9unt fi(ai *n alveolele dentare ale ma(ilarului !i mandibulei $rintr?o articulaie $ro$rie, fiind *n numr de C5 la adult, c&nd se formea% dentiia $ermanent# +u$ forma !i caracteristicile individuale ale dinilor se deosebesc $atru feluri de dini0 incisivi, canini, $remolari !i molari# +in $unct de verede structural, dintele este com$us din coroan, colet !i rdcin, iar *n interior are $ul$a dentar format din esut con/unctiv, vase san)uine !i nervi# +inii se e(aminea% detaliat *n ca%ul cadavrelor neidentificate, oca%ie cu care se *ntocme!te !i odonto)rama# Astfel, $entru $ersoane, se descriu o serie de $articulariti care $ot fi sesi%ate cu oca%ia observrii acesteia# :ste vorba de limea dinilor, distana dintre ace!tia, asimetria lor, dini li$sa, fal!i, *mbrcai, e(istena unor lucrri dentare $lombe, $rote%e", culoarea deosebit a lor# d" 1rbia este $oriunea cea mai de /os a fi)urii, contur&nd faa !i d&ndu?i forme caracteristice# :a se e(aminea% din $lanul frontal, sub as$ectul *nlimii !i limii !i din $lanul lateral, din $unct de vedere al *nclinaiei# Astfel, *nlimea !i limea brbiei
53
$ot fi a$reciate *n cele trei )radaii . mic, mi/locie, mare# +u$ inclinare, brbia $oate fi retras, $roeminent, vertical# Ca $articulariti ale brbiei $ot fi *nt&lnite0 brbie dubl, brbie cu )ro$i, brbie bilobat, brbie $lat# e" 1arba !i mustile se a$recia%, atunci c&nd sunt $re%ente la o anumit $ersoan du$ form, marime, culoare# 1arba este format din $rul care cre!te la brbai $e brbie !i obra/i# :a $oate fi mare, c&nd cu$rinde toat faa !i $rul ei este lun)8 barbi!on, c&nd cu$rinde toat faa, dar $rul este scurt8 )uler . c&nd este o continuare a $erciunilor !i cu$rinde *ntrea)a faa $&n sub brbie8 musc . c&nd este un mnunc'i de fire sub bu%a inferioar8 cioc . c&nd este de dimensiuni mici !i cu$rinde *ntrea)a brbie# @ustaa este format din $rul care cre!te deasu$ra bu%ei su$erioare la brbai !i $oate fi0 mare, cu colurile ridicate8 mare cu colurile dre$te8 mare cu colurile cobor&te8 tiat mrunt $e bu%e8 coad de r&ndunic, $e $oriunea foselor na%ale# .) /rec%ile# Printre elementele eseniale ale fi)urii, care $ermit at&t identificarea $ersoanelor, c&t !i diferenierea lor, se afla !i urec'ile, ele fiind a$reciate ca $re%ent&nd cele mai multe caliti identificatoare# Urec'ile, du$ cum se menionea% *n literatura de s$ecialitate, $re%int un dublu caracter0 sunt imuabile ca form !i $ro$orii, de la na!tere $&n la moartea $ersoanei !i variabile, adic nu se *nt&lnesc dou urec'i identice# Pavilionul e(tern al urec'ilor este alctuit cartila/e de mrimi !i forme foarte variate# :lementele $rinci$ale ce alctuiesc $avilionul urec'ilor sunt urmtoarele0 'eli(, ante'eli(, tra)us, antetra)us, lob, conc# ,ntruc&t aceste elemente au un rol deosebit *n identificarea $ersoanelor, este necesat a fi cunoscute *n detaliu-# a" >eli(ul este mar)inea e(terioar, bordura urec'ii# :l ince$e de deasu$ra tra)usului, c'iar din conc !i se continu $&n la lob# 9e *m$arte *n trei %one0 'eli( ori)inar, 'eli( su$erior !i 'eli( $osterior# La aceste %one se $ot *nt&lni variaii deosebite ale elementelor# Astfel, 'eli(ul ori)inar $oate fi lun), mi/lociu, scut, a$reciind *ntinderea sa din conc $&n la v&rful su$erior al urec'ii#
-
? >eli(ul su$erior *nce$e de la v&rful urec'ii !i se termin la *ndoitura dina$oi a acesteia8 el se $oate a$recia du$ lun)ime lun), mi/lociu, scurt" !i du$ lime lat, mi/lociu, *n)ust"# ? >eli(ul $osterior *nce$e de la *ndoitura dina$oi a $arii su$erioare a urec'ii !i a/un)e $&n la lob# ;i el $oate fi a$reciat du$ lun)ime !i lime, *n cele trei )radaii mare, mi/lociu, mic"# b" Ante'eli(ul este $aralel s$re interiorul urec'ii cu 'eli(ul, el fiind o $roeminen cartila)inoas de form concav, rectilinie sau conve(# 9e mai $ot face a$recieri le)ate de de%voltarea ante'eli(ului care $oate fi !ters a$roa$e absent" sau 'i$ertrofiat# c" Tra)usul este un cartila)iu mic, de re)ul de form triun)'iular, form&nd $eretele anterior al canalului auditiv e(tern# 1a%a triun)'iului este fi(at de fa, iar v&rful se afl *ns$re mar)inea $osterioar a urec'ii, res$ectiv s$re 'eli(ul $osterior# Tra)usul $oate fi ascuit, !ters a$roa$e absent", bine conturat# d" Antetra)usul este $lasat la $artea inferioar a ante'eli(ului, o$us tra)usului !i deasu$ra lobului urec'ii# :l este format dintr?un cartila)iu mai mult sau mai $uin de%voltat# Antetra)usul se descrie du$a *nclinaie ori%ontal, oblic", form concav, rectiliniu, conve(" !i mrime mic, mi/lociu, mare"# e" Lobul este am$lasat *n $artea inferioar a urec'ii, *n continuarea 'eli(ului $osterior !i sub antetra)us, alctuind $artea crnoas a urec'ii# :l $re%int valoroase elemente de individuali%are, le)ate de mrime, form, aderena !i alte $articulariti# +u$ mrime, lobul $oate fi mic, mi/lociu, mare, iar du$ form, oval, rotun/it, ascuit# +u$a aderen, lobul $oate fi li$it, semili$it, liber# f" Conca sau canalul auditiv e(tern este un orificiu ce $oate fi a$reciat du$ mrime mic, mi/lociu, mare" !i $rofun%ime# ,n afar de descrierea detaliat a elementelor com$onente ale urec'ilor, care $re%int $entru nes$eciali!ti un anumit )rad de dificultate, se mai au *n vedere0 ? Borma )eneral a urec'ilor, care $oate fi oval, rotund, dre$tun)'iular, $trat, triun)'iular# ? @rimea urec'ilor, care se a$recia% du$ *nlime !i laime#
52
+escrierea semnalmentelor anatomice se com$letea% cu descrierea caracteristicilor dinamice, le)ate de caracterul funcional al or)anismului# 9emnalmentele funcionale se refer, deci, la acele trsturi e(terioare caracteristice unei $ersoane care a$ar !i $ot fi observate cu $rile/ul e(ecutarii diferitelor mi!cri# :ste vorba de inuta cor$ului, $o%iia ca$ului, alura mersului, e($resia fi%ionomiei, $rivirea, vocea !i vorbirea, obi!nuine *n diverse activiti# +u$ unii criminali!ti, !i scrisul trebuie considerat ca un semnalment funcional# a" Minuta cor$ului atitudinea" este determinat de starea de contractare a mu!c'ilor, de armonia mi!crilor# 9e deosebesc atitudini ri)ide contractate" caracteristice $entru anumite $rofesii, contabili, militari, atitudini rela(ate mobile, obi!nuite", c&t !i atitudini de deferen, s$ortive, a)resive, coc'ete, servile, etc# Tot ca atitudine trebuie considerat !i $o%iia m&inilor *n tim$ul mersului, staionrii, vorbirii cum ar fi inerea m&inilor $e !olduri, *n bu%unarele 'ainelor sau $antalonilor, la *nc'eietura 'ainei, la s$ate, etc"# 9e a$recia% c inuta cor$ului nu este un element stabilit definitiv la $ersoan, ea $ut&nd fi uneori Haleas de)'i%at", *n funcie de interesele acesteia *n anumite situaii# ,n acela!i tim$ *ns, unele din as$ectele de ba% sunt $strate ca de$rinderi !i ele revin ca o constant *n inuta cor$ului# b" Po%iia ca$ului $oate fi a$reciat *n cadrul inutei )enerale a cor$ului, dar !i ca element inde$endent, atunci c&nd sunt $re%ente caracteristici $ro$rii, s$ecifice $entru o anumit $ersoan# Astfel, ca$ul $oate fi a$lecat s$re st&n)a sau s$re drea$ta# ,n msura *n care aceste $o%iii nu sunt *nt&m$ltoare, ci constante *n dinamismul mi!crilor cor$ului, ele se rein ca elemente caracteristice# c" Minuta mersului $ersoanei $oate constitui un as$ect valoros *n identificarea acesteia, datorat stereoti$ului dinamic ce se creea% *n tim$ul e(ercitarii mi!crilor s$ecifice mersului"# @ersul fiecrei $ersoane dob&nde!te caracteristici $ro$rii, determinate de modul de corelare a elementelor mersului cu mi!crile cor$ului# ,n a$recierea acestui semnalment funcional se au *n vedere o serie de elemente ale mersului, cum ar fi0 lun)imea !i limea $asului, un)'iul de mers $o%itiv, ne)ativ",
C<
felul *n care tal$a $iciorului se deta!ea% de sol )lisea%, se ridic", dac mersul antrenea% mi!crile *ntre)ului cor$, dac mersul este armonios sau cor$ul rm&ne ri)id, mi!carea m&inilor, etc# Antrenarea cor$ului *n mi!crile mersului $oate avea forme e(a)erate, cum ar fi mersul cu balansarea umerilor, ondulaiile ba%inului etc# d" :($resia fi%ionomiei mimica" este determinat de starea de contracie a mu!c'ilor feei, de e($resia $rivirii, mi!crilor bu%elor etc# ;i constituie un element relativ stabil *n *nfi!area unei $ersoane# @imica $oate fi s$ontan de $l&ns, r&s, m&nie, emoii $uternice"# Convenional %&mbet, min )rav, *ntristat, datul din ca$ *n semn de salut, de afirmare, de ne)are" !i ori)inal ti$ic unei sin)ure $ersoane, ca mi!cri ale oc'ilor, bu%elor, nrilor, s$r&ncenelor, rotirea ca$ului, etc"# :($resia feei $oate fi0 calm, enervat, fle)matic, mirat, confu%, distrat sau obosit# :($resia oc'ilor $oate fi mobil, fi(, fu)itiv# ,n descrierea e($resiei fi%ionomice se acord o atenie deosebit $rivirii, care antrenea% nu numai mi!carea oc'ilor, ci !i o $arte a musc'ilor feei# Privirea este a$reciat ca o realitate imaterial, ca o serie de radiaii care $leac din oc'i# Belul de a $rivi al unei $ersoane este le)at nu numai de de$rinderi !i de $ersonalitate, ci !i de strile $si'osociolo)ice, de v&rst, de $re%ena anumitor boli, etc# Cele mai *nt&lnite He($resii ale $rivirii sunt0 $rivirea tandr, rutcioas, furioas, bnuitoare, ne&ncre%toare, mirat# +e asemenea, e(ist $riviri $trun%toare, mobile, fu)itive, fi(e, dre$te, oblice# ,n le)atur direct cu mimica feei se afl !i e($resia bu%elor, a$reciat atunci c&nd $ersoana vorbe!te sau nu vorbe!te, e(ist&nd forme obi!nuite de indiferen, de ironie, de tristee, cutremurturi# 9e rein ca elemente de individuali%are mu!catul bu%elor, unele ticuri nervoase ca rictusul, str&nsul !i su$tul dinilor etc# e" Iesticulaia este determinat de modaliti $rin care se e(teriori%ea% un anumit obicei, fiind un act refle( al $ersoanei s$re lumea e(terioar !i care se manifest *n forme diverse# Iesticulaia este re$re%entat de mi!cri voluntare sau involuntare, cu funcii de e($resie, simboli%are, intervenie activ, fa$te de conduit cu o anumit semnificaie# Iesticulaia este *n )eneral corelat cu vorbirea, )&ndirea ori cu alte activiti
C-
desf!urate de individ# :a se a$recia% din $unctul de vedere al *ntinderii )esturi $ersistente" !i frecvenei !i $oate fi *nt&lnit din abunden, rar sau deloc# Iesturile sunt numeroase !i variate0 cli$ire ra$id, ridicarea sau alte mi!cri ale umerilor, *ncruntarea frunii, mi!carea s$r&ncenelor, a comisurilor )urii, mi!carea ca$ului !i a mrului lui Adam, scobitul *n nas, )ur, roaderea un)'iilor, frecatul m&inilor etc# Iesturile trebuiesc reinute ca atare, fiind elemente valoroase *n $ersoanelor, bine&neles a$reciate *n corelaie cu alte trsturi e(terioare# f" Aocea !i vorbirea# Aocea este re%ultatul sunetului care se formea% *n $erimetrul larin)elui datorit coloanei de aer trimis de contracia mu!sc'ilor e($iratori !i de $lm&ni !i care, $ercut&nd coardele vocale, le face s vibre%e# Cuv&ntul este $rodusul vocii# Pentru fiecare vocal sau consoan, *ntre)ul a$arat vorbitor intr *n aciune# Cone(iunea multi$lelor activiti ale elementelor a$aratului res$irator !i a variatelor $ri care alctuiesc )ru$ul larin)o?naso?bucal reu!e!te s *mbo)easc sunetul vocal $roduc&nd variaii de intensitate, de limbru !i tonuri diferite-# 9e $ot distin)e voci sunete" obi!nuite, na%ale, )&tuite# +u$ ti$, $ot fi voci brbte!ti, de femeie, infantile# ;i v&rsta $oate fi un criteriu de a$reciere, voce de co$il, voce de adult, voce de btr&n# ,n $rocesul vorbii se $ot *nt&lni voci am$le, clare, dar din cau%a unor tulburri !i maladii, $ot avea unele $articulariti# Astfel, obstruciile na%ale sau deviaia se$tului determin voci *nfundate, )uturale, na%ali%ate# Unele malformaii con)enitale, ca di%armoniile dintre cele dou ma(ilare, malformaia con)enital a limbii, afectea% vorbirea# Pronunia unor consoane este !uierat, o$ac, cuv&ntul incom$let emis, alteori vorbirea este )reoaie, *nvlm!it, lene!, b&lb&it, cu *nlocuirea unei consoane cu alta sau deformarea acestora# @ai $ot fi *nt&lnite erori )ramaticale de%acorduri", utili%area unor dialecte, a cuvintelor strine, a neolo)ismelor, etc# )" Obi!nuie *n diverse activiti# 9e a$recia% de ctre unii autori c o serie de obi!nuine $e care le au unele $ersoane *n tim$ul activitii lor $ot fi considerate !i ele semnalmente funcionale# identificarea
:ste vorba de fumtor, nefumtor, modul de a$rindere !i stin)ere a i)rii, toalet aleas sau ne)li/en, e(alivaie, etc#
4. Semna mente e %artic' are# N$(i'ne& Pre/entare
9emnele $articulare fac $arte din cate)oria elementelor $reioase $entru identificarea $ersoanelor sau cadavrelor# Acestea re$re%inta anumite defecte anatomic !i funcionale sau se datoresc anumitor malformaii con)enitale, intervenii c'irur)icale, accidente, diferitelor acumulri sau deformri cantitative sau li$sei unor or)ane sau $ri ale acestora din cor$ul omenesc# :le $ot fi de o mare diversitate, de e(em$lu0 ? Cicatricele, culoarea $ielii, $re%ena unor $ete, ne)i, alunie sau a altor semne din na!tere, modificri *n sistemul funcional ori ale unor or)ane, ridurile feei, semne $articulare ca urmare a $racticrii unei meserii, tatua/ul, etc-# a" Cicatricele $ot avea ori)ine divers# Unele sunt de natur traumatic, altele de natur c'irur)ical ori $rovenite din arsuri, de)erturi sau din contactul cu unele substane c'imice# Cicatricele $ost traumatice a$ar ca urmare a unor rniri ce afectea% stratul dermic al $ielii, iar cele de natur c'irur)ical se datorea% inci%iilor $racticate *n acest sco$# Cicatricele se descriu *n cele mai mici detalii, fc&ndu?se referiri la culoare, form, mrime, am$lasare# Culoarea lor $oate fi alb, ro%, ro!ie, v&nt !i c'iar nea)r# Cicatricele albe sunt, de re)ul, *n stadiul definitiv, $e c&t vreme celelalte sunt *n curs de formare, *n diverse eta$e# Borma cicatricelor $oate fi liniar, semicircular, semioval, iar du$ mrime se a$recia% ca mici, mi/locii, mari, $entru $ersoane, !i cu redarea *n centimetrii milimetrii" $entru cadavre neidentificate# C&nd cicatricea nu este vi%ibil sau nu se $oate $erce$e cu u!urin $artea res$ectiv a cor$ului se bate u!or cu m&na sau se freac $uin, ea a$r&nd *n alb $e fondul ro% al $ielii iritate# b" Culoarea $ielii $oate constitui un semn $articular, ea oferind unele indicii referitoare la starea de sntate a $ersoanei sau alte a$recieri# Astfel, culoarea )alben
-
C# Pan)'e, C# +umitrescu, Portretul vorbit, @inisterul de Interne, 1ucure!ti, -23=, $a)# -<< CC
sau )alben?cenu!ie se *nt&lne!te la 'e$atici, coloraia ro!ie a nasului, obra%ului este s$ecific alcoolicilor# Coloraii diferite de restul $ileii $ot fi ca urmare a aciunii unor a)eni e(terni de natur c'imic sau termic o$rirea cu a$ fierbinte sau cu alte substane *n stare de fierbere"# c" Petele, ne)ii, aluniele sau alte semne din na!tere sunt elemente valoroase *n identificarea $ersoanelor sau cadavrelor !i ele se descriu atent, a$reciind mrimea, forma, $o%iia !i culoarea lor# d" @odificrile *n sistemul funcional ori ale unor or)ane sau $ri din acestea, fac de asemenea $arte din semnele $articulare# :le $ot fi de natur medical, con)enital sau traumatic# Anumite boli $roduc modificri ale unor elemente sau $ri din or)anele cor$ului, fi)urii, etc# Astfel, o $arali%ie facial $oate duc la cderea comisului )urii *n %ona afectat# @alformaiile con)enitale ce $ot fi reinute ca semne $articulare $ot fi numeroase0 $latfusul, $icioarele *n form de J, O, G, modificri ale coloanei vertebrale, strabismul, oc'ii de culori diferite, unele defecte de vorbire, $olidactilia, unele fenomene de asimetrie, etc# @odificrile de natur traumatic sunt !i mai numeroase, s$re e(em$lu am$utarea unui de)et, %drobirea osului na%al, $ierderea unui oc'i !i *nlocuirea sa cu o $rote%, etc# 9emnele $articulare $ot e(ista la nivelul unor or)ane sau $ri din acestea, far a avea o ori)ine $atolo)ic sau traumatic# 9e $ot meniona0 frunte cu bose frontale $roeminente, frunte concav, nas $roeminent, v&rf nas sferic ori bilobat, )ur *n form de inim, brbie cu )ro$i sau bilobat, urec'i e(a)erat de mari sau de$rtate, etc# e" Eidurile feei se descriu du$ form, ad&ncime !i %ona unde se )sesc# 9e a$recia% c cele mai im$ortante $entru identificarea $ersoanelor sunt cele frontale !i oculare, deoarece au mai multe $articulariti sub as$ectul formei, ad&ncimii !i numrului# ? Eidurile frontale au forme ori%ontale, arcuite sau sinuoase, uneori *n forma literei A, ele $ut&nd aco$eri *ntrea)a frunte, mi/locul acesteia ori numai %ona de deasu$ra rdcinii nasului, unde $ot fi *nt&lnite !i *n $o%iie vertical# ? Eidurile oculare se $ot )si sub oc'i, av&nd form arcuit, uneori ca ni!te $un)i datorate v&rstei sau strii de oboseal, $recum !i la un)'iurile e(terne ale oc'ilor,
C=
c&nd au forma unui evantai cu $artea desc'is s$re oasele tem$orale, denumite !i lab de )&sc# ? Eidurile bucale sunt a!e%ate *n /urul )urii !i sunt dis$use oblic, unele $ornind din vecintatea ari$ilor nasului $&n la comisurile )urii, altele fiind am$lasate *n /urul acestora# Eidurile se $re%int !i $e obra%, orientate *n )eneral oblic, uneori av&nd forma arcuit sau a literei A cu desc'iderea s$re urec'i ori s$re )ur !i oc'i# f" 9emnele $articulare ca urmare a $racticarii unor meserii constau *n modificri ale unor $ri ale cor$ului, urmare a e(ercitrii *ndelun)ate a acestora# 9e menionea%0 ? Ci%marii au btturi deasu$ra )enunc'ilor datorit loviturilor de ciocan" !i la m&ini ca urmare a inerii cuitului", $recum !i *nfundarea co!ului $ie$tului# ? Croitorii !i fri%erii au btturi $e de)ete din cau%a foarfecelor# ? Bierarii au $odul $almei *ntrit datorit ciocanului# ? Pl$umarii au *n)rosri la nivelul )le%nelor ca urmare a obiceiului de a sta Hturce!te# ? @uncitorii care manevrea% substane $ulverulente, minerale !i minereuri au *ncrustaii cu $raf $e m&ini !i $e fa, etc# )" Tatua/ul# Un observator atent al cor$ului uman are oca%ia s constate, *n situaii dintre cele mai nea!te$tate c nu sunt $uine ca%urile *n care se $ot vedea $e cor$ul unor indivi%i, $e brae sau $e $icioare ima)ini dintre cele mai variate, imortali%ate $rin tatua/# Tatua/ul a fost adus *n :uro$a de marinari, *ndeosebi din re)iunile de sud?est ale continentului asiatic, el fiind cunoscut din cele mai vec'i tim$uri !i menionat de o serie de te(te )rece!ti !i latine!ti# Tatua/ul este re%ultatul im$rimrii unor desene, nume, cifre etc#, $e anumite $ri ale cor$ului omenesc $rin introducerea sub $iele, $rin anumite te'nici, a unor substane colorate# 9e cunosc dou te'nici de ba% $entru tatua/e, e(ecutate cu instrumente anume !i cu efecte diferite8 acestea sunt tatua/ul *n relief, obinut $rin inci%ii lar)i fcute *n $iele !i tatua/ul im$rimat $rin *m$unsturi !i introducerea de substane colorate# Tatua/ul $oate s dea o serie de indicaii referitoare la $rofesie, starea civil a $ersoanei, antura/ul, moralitatea, obiceiuri, etc# Preferate $entru tatua/ sunt braele !i $ie$tul, dar nu sunt e(cluse nici celelalte $ari ale cor$ului, cu e(ce$ia $ielii de $e
C6
ca$, $alma m&inilor !i tal$a $icioarelor# @otivele folosite ca tem a tatua/ului sunt de natur erotic, $rofesional, s$ortiv, etc# Tatua/ul $oate fi involuntar !i voluntar# Tatua/ul involuntar este, de re)ul, accindetal, cum ar fi cel $rodus de armele de foc, ca urmare a tra)erilor efectuate asu$ra cor$ului uman de la mic distan, c&nd $ot $enetra *n $ielea $ersoanei $articule de $ulbere ars !i nears# Tatua/ul voluntar este urmare a dorinei $ersoanei de a se tatua !i el furni%ea% date cu valoare identificatoare# :l se *nt&lne!te, far $retenia de a $re%enta o ordine a frecvenei, la fo!tii deinui, alienaii mintal, $rostituate, marinari, etc-#
5. De!crierea $)iecte $r de 6m)r"c"minte 1i a $)iecte $r %$rta)i e#
Conin numeroase caracteristici identificatoare, care com$letea% tabloul informaiilor oferite de semnalmentele anatomice !i funcionale# ,n identificarea $ersoanei cu a/utorul metodei $ortretului vorbit se vor descrie toate obiectele de vestimentaie, res$ectiv cele folosite $entru aco$erirea ca$ului !i cor$ului, $recum !i obiectele de *nclminte# 9e au *n vedere urmtoarele caracteristici0 ti$ul de *mbrcminte sau *nclminte !i croiala acestora, culoarea !i materialele din care sunt confecionate, )radul de u%ur, $articularitile a$rute ca urmare a deteriorrilor mecanice, c'imice sau termice, ori a re$araiilor la care au fost su$use, e(istena mono)ramelor, felul tl$ii *nclmintei !i modul de $rindere a acesteia etc# ,n identificarea $ersoanelor sau cadavrelor cu identitate necunoscut, atenie deosebit se acord obiectelor $ortabile care conin de multe ori meniuni nume, serii, date calendaristice etc" u!or de recunoscut de rudele sau cuno!tinele a$ro$iate# La acestea se vor $reci%a0 felul, culoarea, )reutatea !i caracteristicile materialelor din care sunt confecionate5#
C# +umitrescu, :# Iacea, o$# cit#, $a)# C6 C# 9uciu, o$# cit#, $a)# ==5 CF
Bi)# -2 . %onele fi)urii de mrime mi/locie Bi)# 5< . %ona frontal mare, na%l . mi/locie, bucal . mic Bi)# 5- ? %onele frontale !i bucale mari, %ona na%al mic#
C3
Bi)# 55 . %ona frontal mi/locie, na%al . mic, bucal . mare Bi)# 5C . %ona frontal mic, na%al . mi/locie, bucal . mare
Bi)# 5= . mare
Bi)# 56 . mi/locie
Bi)# 5F . mic
Bi)# 53 . mare
Bi)# 54 . mi/locie
Bi)# 52 . mic
C4
Bi)# C- . mi/locie
Bi)# C5 . mic
Bi)# C- . mi/locie
Bi)# C5 . mic
Bi)# C2 . dre$t
=<
M"rimea $c7i $r
Bi)# 34 . mari
Bi)# 32 . mi/locii
=5
=C
==
CAPITOLUL III
1+ De!en' c$m%$/i(iei
P$rtret' !c7i(at .!c7i(a de %$rtret+.
$ortret de ctre un )rafician, $ictor sau o alta $ersoan cu caliti $lastice foarte bune, du$ descrierea $ersoanei care l?a v%ut $e f$tuitor# Portretul obinut se retu!ea% $e ba%a observaiilor fcute de $ersoana care a descris semnalmentele, a$oi se multi$lic *n vederea urmririi !i $rinderii f$tuitorului# 9unt *m$re/urri *n care $ersoana de identificat a fost $erce$ut *n condiii a$arent bune, *ns fie datorit momentului *nde$rtat *n care se face ascultarea, fie $osibilitilor reduse de descriere de ctre martor determinate mai ales de )radul de instruire !i inteli)en, de v&rst, de $rofesie etc, este a$roa$e im$osibil s se reali%e%e un $ortret vorbit utili%abil *n identificare, ori nea/unsul menionat $oate fi *nlturat $rin $rice$erea !i ima)inaia s$ecialistului care reali%ea% $ortretul robot#
F$t$r$)$t' .
foto)rafic de elemente faciale $reluate din foto)rafii ale semnalmentelor unor $ersoane diferite# +in $unct de vedere te'nic, albumul destinat identificrii este alctuit dintr?un set de foto)rafii e(ecutate *n condiii similare de *ncadrare !i mrime, astfel *nc&t cele trei %one ale feei frontal, na%al !i bucal" s se su$ra$un $erfect# ,n unele albume, foto)rafiile sunt secionate *n cinci %one, ceea ce lr)e!te )ama $osibilitilor de alctuire a $ortretului robot# Boto)rafiile sunt secionate de?a lun)ul acestor %one faciale $e care le consider a$ro$iate cel mai mult de ima)inea $erce$ut# Pentru lr)irea $osibilitilor de identificare, numrul %onelor $oate fi mrit la cinci# ,n final, ima)inea obinut se retu!ea% !i a$oi se refoto)rafia%-#
Botorobotul a fost introdus *n $ractica de ctre comisarul france% Pierre C'abot# A dat re%ultate relativ modeste, *ndeosebi din cau%a unor dificulti te'nice de reali%are# +e aceea nu se $oate vorbi de o )enerali%are efectiv a acestei metode#
-
=6
Identi-=it-' 1i P7$t$-identi-=it-' .
folosesc mai multe seturi de folii trans$arente, $e care sunt sc'iate *n %eci de variante, urmtoarele elemente ale fi)urii umane0 $rul, s$r&ncenele, oc'ii, nasul, )ura *m$reun cu bu%ele, mandibula, brbia, urec'ile, barba !i mustile# @artorul ale)e din album o anumit variant caracteristic fiecrui element facial, du$ care se scot $eliculele cores$ondente acesteia, care sunt a!e%ate $rin su$ra$unere $e un su$ort s$ecial cu )eam mat, iluminat de /os# 9e obine astfel o com$o%iie )rafic, av&nd o formul alctuit din cifrele de cod ale fiecrui element facial, necesar $entru transmiterea ctre alte uniti de cercetare !i urmrire $enal# Portretul robot astfel obinut $oate fi retu!at, *n varianta sa final, inclusiv com$letat cu diverse elemente, ce e(istau $e ca$ul ori fi)ura $ersoanei atunci c&nd a fost observat# Pentru aceasta, $e l&n) caracteristicile morfolo)ice ale fi)urii umane, *n trusa Identi?Nit?ului, res$ectiv *n album !i $e fi!e, se mai )sesc o serie de elemente accesorii, cum sunt mustile, brbile, oc'elarii, diverse modele de $lrii etc# Identi? Nit?ul, *n varianta $reluat iniial de or)anele noastre /udiciare, nu a oferit *ntotdeauna suficiente condiii de com$unere a unei ima)ini asemntoare cu ima)inea $ersoanei cutate-#
Mimic$m%$/it$r' .MIMIC+.
elementele faciale sunt *nre)istrate $e !ase $elicule cinemato)rafice# Ima)inile acestora sunt $roiectate $e un ecran, $rin intermediul unui $anou cu comen%i electro? ma)netice# +is$o%itivul este $rev%ut cu un a$arat de ti$ $olaroid, care asi)ur *nre)istrarea !i multi$licarea ima)inilor#
=F
$rocedeelor te'nice de ti$ul fotorobotului, ideti?Nit?ul !#a#, au condus la cutarea unor noi modaliti de reali%are a $ortretului robot# Pentru acestea, s$eciali!tii au recurs la te'nica de calcul electronic, care se dovede!te a fi foarte util *n $ractic# Utili%area te'nicilor de calcul $entru identificarea $ersoanei du$ semnalmente $re%int urmtoarele avanta/e0 ? uniformi%ea% !i obiectivi%ea% metodolo)ia de *ntocmire a $ortretului robot, $rin utili%area unor soft?uri s$ecial create# ? combin ra$id detaliile faciale *nre)istrate foto)rafic cu cele sc'iate )rafic, oferind $osibilitatea efecturii electronice a retu!urilor solicitate de martor sau $artea vtmat# ? asi)ur $rocesarea ima)inilor *n vederea *mbuntirii calitii lor# ? $ermite alctuirea de $ortrete robot ale adulilor, *ndeosebi $e ba%a unor foto)rafii efectuate *n $erioade de tim$ *nde$rtate de momentul identificrii# ? facilitea% or)ani%area unei cartoteci electronice cu ima)ini ale recidivi!tilor, $ersoanelor date *n urmrire, dis$rute de la domiciliu, sau a $ersoanelor !i cadavrelor cu identitate necunoscut, $ermi&nd *n acela!i tim$ stocarea unor informaii des$re acestea# ? asi)ur valorificarea su$erioar a datelor obinute de la martor sau victim, $rin confruntarea lor cu datele stocate *n calculator# Consultarea cartotecii electronice $oate conduce la identificarea o$erativ a $ersoanei, fr a ma fi nevoie s se *ntocmeasc $ortretul vorbit activitate laborioas, mare consumatoare de tim$"# Cele mai rs$&ndite sisteme de calcul utili%ate *n $re%ent la *ntocmirea $ortretului robot sunt @ACINTO9> PLU9, 9II@A !i I1@, $rimul fiind introdus !i *n Eom&nia# 9istemul I@AI:TEAG este un sistem di)ital de cutare !i identificare a $ersoanei, inte)rat la nivel naional $rin intermediul unor staii de lucru conectate la sistemul ABI9 5<<<# 9istemul $ermite or)ani%area unor ba%e de date *n care $e l&n) foto)rafia !i semnele $articulare ale $ersoanei, sunt stocate datele de stare civil !i antro$ometrice ale acesteia# La introducerea unei $ersoane *n ba%a de date, sistemul semnalea% dac aceasta este sau nu *nre)istrat# ,n ca%ul *n care este de/a *nre)istrat,
=3
se adau) o foto)rafie recent, e(ecutat din $lan frontal !i se o$erea% modificrile a$rute *n le)tura cu celelalte date de stare civil# 9erver?ul central al sistemului este alctuit din trei module0 a" P>OTO?9:EA:E?UL, $entru stocarea !i re)sirea foto)rafiilor8 b" OB+19:A:E?UL, $entru stocarea !i re)sirea datelor des$re $ersoan8 c" BA@P9:EA:E?UL, $entru cutare, re)sire !i com$unere facial# Al)oritmul de recunoa!tere faciala face$rint" este construit $e ba%a unui cod numeric, obinut $rin masurarea distanelor dintre 4< de $uncte nodale ale feei# La efectuarea msurtorilor se iau care re$ere distana dintre oc'i, limea nasului, ad&ncimea oc'ilor, oasele feei, linia ma(ilarului etc# Pentru obinerea face$rint?ului sunt suficiente -=?5< de $uncte nodale# Bace$rint?ul nu este influenat de culoarea foto)rafiei sau $ielii, de ras, v&rst, mac'ia/e, $r facial, oc'elari, ori sursa de $reluare a ima)inii scanner, camer foto sau video"-#
=2
6<
CAPITOLUL IA
6-
,n cate)oria mi/loacelor, metodelor te'nico?!tiinifice !i $rocedeelor tactice folosite *n criminalistic $entru efectuarea e($erti%elor !i constatrilor *n sco$ul identificrii $ersoanelor im$licate *n cercetarea $enal este inclus !i metoda identificrii $ersoanelor du$a foto)rafie !i $rim?$lanul filmului /udiciar# ,n ar !i strintate se folosesc at&t metode clasice c&t !i metode noi,elaborate ca urmare a introducerii *n cercetrile criminalistice a celor mai noi desco$eriri ale matematicii, fi%icii, etc# Obiectul $rinci$al al e($erti%ei este identificarea $ersoanelor !i cadavrelor cu identitate necunoscut, $rin com$ararea ima)inilor foto)rafice ale detaliilor fi)urii umane# 9e com$ar dou foto?)rafii, dintre care una red *nfi!area $ersoanei sau cadavrului necunoscut, iar cea de a doua, ima)inea unei $ersoane cu identiti?tate necunoscut# ,n ca%ul actelor de identitate false, e($erti%a are ca obiect stabilirea fa$tului daca foto)rafiile $e care le conin, redau ima)inile $ersoanelor care le folosesc# La ba%a metodelor de identificare a $ersoanelor du$ foto)rafie, ca dealtfel a tuturor metodelor criminalistice, st te%a materialismului dialectic conform creia orice obiect al lumii materiale are o serie de trsturi caracteristice care?l deosebesc de toate celelalte obiecte, astfel c un obiect nu $oate fi identic dec&t cu sine insu!i# La fel !i oamenii $re%int o individualitate cert invariabil !i obiectiv, caracteristic fiecrei $ersoane *n $arte, care acumulea% *n tim$ mutaii de ordin fi%iolo)ic inerente de%voltrii biolo)ice, $recum !i unele modificri datorate unor maladii, intervenii c'irur)icale, de *nfumuseare, accidente, etc# Pentru reali%area acestui )en de e($erti% se folosesc a$arate de foto)rafiat $e film lat !i truse cu ustensile $entru e(ecutarea msurtorilor $e foto)rafii#
65
,n e(aminarea com$arativ a trsturilor e(terioare se ine cont de $articularitile redrii $rin foto)rafie a acestora, de frecvena !i stabilirea lor, ale)&ndu?le $e acelea care nu sufer modificri $rea mari, res$ectiv elementele le)ate de sistemul osos sau cartila)inos# La efectuarea com$araiilor se va avea *n vedere c foto)rafiile redau trsturile feei *n *ntre)ime sau $arial, *n formularea conclu%iilor fiind necesar s se in seama de acest lucru# Boto)rafiile se aduc la aceea!i scar $rin re$roducere !i $o%itivare, lu&ndu?se ca elemente de re$er distana inter$u$ilar, distana de la ba%a nasului la v&rful brbiei, etc# :ste $osibil ca *n cele dou foto)rafii, fi)ura $ersoanelor s fie redat *n acela!i $lan sau *n $lanuri diferite# ,n activitatea $ractic, av&nd *n vedere scara ima)inii celor dou foto)rafii, c&t !i $lanurile de redare a elementelor fi)urii, se folosesc $entru efectuarea e(amenului com$arativ mai multe $rocedee, $recum-0 ? com$ararea $rin confruntarea trsturilor ? stabilirea continuitii liniare a trsturilor ? folosirea reelelor $trate caroia/ul feei" ? su$ra$roiecia ? $roiecia $unctelor comune ? msurarea unor valori un)'iulare :(aminarea trsturilor e(terioare va *nce$e $rin stabilirea unor caracteristici )enerale !i $articulare ale fi)urii $ersoanelor din cele dou foto)rafii# Activitatea *nce$e cu foto)rafia *n liti)iu !i se continu cu foto)rafia $us dis$o%iie $entru com$araie# Caracteristicile )enerale sunt oferite de semnalmentele anatomice ale $ersoanelor care se $ot observa *n cele dou foto)rafii# :ste vorba de se(, v&rst, forma feei, forma, mrimea, $o%iia !i culoarea unor elemente com$onente ale fi)urii fruntea, oc'ii, nasul, )ura, bu%ele, brbia !i urec'ile"# Caracteristicile individuale constau *n semnele $articulare ce individuali%ea% $ersoana, a$reciind forma, mrimea !i $o%iia acestora, *n msura *n care acestea sunt redate *n cele dou foto)rafii# 9ubliniem c $re%ena mai multor caracteristici individuale *n foto)rafiile su$use e(aminrii
-
mai vec'e metod folosit *n criminalistic# ,n vederea reali%rii acesteia, foto)rafia $ersoanei necunoscute se a!ea% *n st&n)a iar a $ersoanei cunoscute in drea$ta# A$oi, se caut elemente comune care trebuie s coincid sub as$ectul formei, mrimii, $o%iiei c&t !i a semnelor $articulare, atunci c&nd este vorba de una !i accea!i $ersoan !i s difere c&nd cele dou foto)rafii re$re%int ima)inile unor $ersoane diferite# :lementele desco$erite, res$ectiv asemnrile !i deosebirile, vor fi reinute !i descrise# +e asemenea, se recomand ca *n funcie de conclu%ia la care se a/un)e s se marc'e%e unele din aceste elemente, astfel atunci c&nd cele dou foto)rafii re$re%int una !i aceea!i $ersoan, este recomandat s se marc'e%e elementele de coinciden, iar atunci c&nd cele dou foto)rafii re$re%int $ersoane diferite s se marc'e%e elementele de deosebire# O alt modalitate ce $oate fi folosit *n acest ca% $oate fi marcarea cu culori diferite a elementelor de coinciden !i res$ectiv, de deosebire# Pentru sublinierea unor elemente de detaliu, *n $ractic, *n afar de marcarea elementelor su$use e(amenului com$arativ, se mai $ot stabili unele distane *ntre o serie de elemente ale fi)urii menionm c aceast lucru este $osibil numai c&nd cele dou foto)rafii sunt aduse $erfect la aceea!i scar"# 9e $ot msura0 distana inter$u$ilar, distana de la $u$ile la v&rful nasului, *nlimea naso?labial, etc# @etoda descri$tiv re$re%entat mai sus are de%avanta/ul c la ma/oritatea elementelor se face o a$reciere, o re$re%entare a elementului a!a cum este v%ut el de o anumit $ersoan, acela!i element $ut&nd fi descris *ntr?un alt fel de ctre o alta# 9ubiectivismul ce caracteri%ea% a$recierea $articularitilor, a$reciere ce st la ba%a conclu%iei, nu $oate s nu afecte%e !i conclu%ia, astfel c identificarea fcut $rin $rocedeul descri$tiv trebuie $e c&t $osibil s fie verificat !i $rin folosirea unui alt $rocedeu#
0+ 9'@ta%'nerea. @etoda este *nt&lnit !i *n alte domenii ale criminalisticii !i
re$re%int avanta/ul c elimin do%a de subiectivism ce caracteri%ea% metoda com$arrii $rin altura?re# Procedeul const *n reali%area unor ima)ini com$use,
6=
obinute $rin decu$area !i asamblarea reci$roc a unor elemente ale fi)u?rii din cele dou foto)rafii# Procedeul $oate fi a$licat numai atunci c&nd cele dou foto)rafii sunt reali%ate la aceea!i scar !i redau ima)inea *n acela!i $lan# @odul *n care este folosit uneori $ricedeul *n $ractica or)anelor /uficiare !i anume secionarea *ntr?un sin)ur $lan de re)ul vertical, $e direcia liniei nasului", este de natur s dea na!tere unor erori care cu )reu $ot fi *nltu?rate# 9ecionarea *ntr?un sin)ur $lan, $une *n eviden doar dimensiunile elementelor fi)urii situate *n $lanul res$ectiv, ne)li/&ndule $e celelalte# Astfel, secionarea de?a lun)ul liniei nasului $une *n eviden coincidena, de re)ul, a urmtoarelor elemente0 *nlimea frunii c&nd nu este aco$erit", *nlimea nasului, distana naso?labial !anul subna%al", )rosimea bu%elor !i forma )urii c&nd bu%a su?$erioar nu este aco$erit de musta, iar )ura este *n aceea!i $o%iie", *nlimea brbiei c&nd $o%iia ma(ilarului inferior este aceea!i *n ambele ima)ini"# Iat deci c din cele cinci elemente ale fi)urii $e care le intersectea% linia vertical de secionare, doar dou ram&n invariabile sau se $ot folosi cu oarecare si)uran, ceea ce re$re%int foarte $uin $entru a asi)ura certitudinea identificrii# Procedeul ar da re%ultate bune dac secionarea s?ar face *n nu mai $uin de dou $lanuri, unul vertical !i unul ori%ontal, sau ambele oblice, cut&nd intersectarea c&t mai multor elemente ale fi)urii, relativ invariabile0 un)'iul intern sau e(tern al oc'iului, nasul, )ura, urec'ile# ,n acest fel, numai la urec'e, s$re e(em$lu, s?ar $utea observa0 coincidena am$lasrii acesteia *n $lan ori%ontal determinat de limea feei" !i $lan vertical *n ra$ort cu %ona na%al", forma $avilionului, de$rtarea *n ra$ort cu cutia cranian, etc# Pentru a $utea fi folosit acest $rocedeu $resu$une ca ambele ima)ini foto)rafice s *nde$lineasc dou condiii0 ? s fie reali%ate la aceea!i scar ? $ersoana s aib aceea!i $o%iie, at&t *n $lan vertical c&t si *n $lan ori%ontal# Ambele condiii $ot fi *nde$linite atunci c&nd foto)rafia $ersoanei cu identitate necunoscut este e(ecutat de cel ce urmea% s fac identificarea !i acesta dis$une de/a de foto)rafia cu care urmea% s se fac com$ararea-# +ac aducerea ima)inilor
-
la aceea!i scar este $osibil far efort, modificarea $o%iiei $o%iiei $ersoanei *n foto)rafie este im$osibil, ceea ce face ca $osibilitatea a$licrii $rocedeului continuitii liniare s fie condiionat *n ultim instan de acest element asu$ra cruia nu se $oate aciona !i care face ca $rocedeul s nu aib succes *n toate situaiile#
4+ Car$iaA' fi,'rii. Ilustrea% $lasamentul diferitelor elemente faciale cu a/utorul
unor reele de $trate care aco$er foto)rafiile e(aminate# A$licarea $rocedeului este $osibil numai du$ ce foto)rafiile sunt aduse la aceea!i scar !i doar dac ima)inile e(aminate sunt reali%ate *n acela!i $lan# Pentru a evidenia coincidena sau necoincidena sub as$ectul $lasamentului, se folosesc dou modaliti de lucru0 ? utili%area unor folii trans$arente cu reele $trate identice, care se a$lic $este foto)rafiile com$arate *n a!a fel *nc&t a(ele lor de coordonate s strbat $uncte de acela!i fel# ? trasarea direct $e fiecare foto)rafie, a dou a(e de coordonate care traversea% $uncte de acela!i fel !i a unor linii ec'idistante ori%ontale !i verticale, $aralele cu acestea# +u$ reali%area caroia/ului, $tratele se notea% cu litere !i cifre, astfel *nc&t fiecare s $oat fi individuali%at *n $lan vertical de o liter !i *n $lan ori%ontal de o cifr, sau invers# ,n final, se verific dac toate detaliile sunt $lasate identic *n cele dou foto)rafii# Procedeul este destul de laborios !i $oate evidenia unele neconcordane de $lasament c'iar !i atunci c&nd foto)rafiile re$re%int aceea!i $ersoan mai ales c&nd $o%iia ca$ului *n cele dou foto)rafii este u!or diferit0 a$lecat *nainte, *na$oi, s$re st&n)a sau s$re drea$ta, etc"# 9$ecialistul sau e($ertul are obli)aia s e($lice eventualele deosebiri, atunci c&nd a$ariia lor este )enerat de condiiile te'nice diferite de reali%are a foto)rafiilor#
5+ Pr$iec(ia %'cte $r c$m'ne# ,n urma unor e($erimente efectuate $e ca%uri
din activitatea $ractic a or)anelor /udiciare, $recum !i $e ca%uri create *n sco$ul verificrii re%ultatelor, s?a elaborat un $rocedeu nou de identificare a $ersoanelor cu a/utorul foto)rafiei, $rocedeu care se caracteri%ea% $rin aceea c de!i sim$lu !i $osibil de a$licat *n orice condiii este de o deosebit $reci%ie#
6F
Avanta/ul $rocedeului, const *n aceea c ima)inile $ot fi de mrimi diferite, neinteres&nd scara ima)inii !i nici ra$ortul scrilor# ,n elaborarea $rocedeului s?a $ornit de la fa$tul c mrimea sau mic!orarea ima)inii se reali%ea% sub acela!i ra$ort at&t *n $lan ori%ontal, c&t !i *n $lan vertical !i deci oricare ar fi mrimea ima)inilor foto)rafice, se $strea% totdeauna o $ro$orie *ntre elemente# Pentru a$licare se efectuea% urmtoarele o$eraiuni0 ? Ima)inea mai mare se li$e!te $e o coal de '&rtie *n $artea de /os, a$oi se trasea% o linie a(" ce trece $rin v&rful nasului !i mi/locul rdcinii acestuia linia na%al", linie care se $relun)e!te *n $artea su$erioar a colii de '&rtie# ? +easu$ra foto)rafiei mari se li$e!te foto)rafia mai mic, $e care s?a trasat o a( asemntoare celei descrise mai sus, *n a!a fel *nc&t s coincid cu $relun)irea a(ei trasate $e $rima foto)rafie# ? 9e caut a$oi $unctele comune bine conturate *n ambele foto)rafii, cum ar fi $artea su$erioar a 'eli(ului, un)'iurile interne !i e(terne ale oc'ilor, comisurile )urii, etc# ? Bolosind un $unct caracteristic al ima)inii mari !i $unctul analo) din ima)inea mic, se unesc $rintr?o linie care se $relun)e!te $&n *n locul unde *nt&lne!te a(a na%al comun celor dou ima)ini# La fel se $rocedea% !i cu celelalte $uncte omolo)ate, urmrindu?se locul *n care $roiecia acestor $uncte intersectea% a(a na%al# +ac toate $roieciile intersectea% a(a na%al *n acela!i $unct sau $uncte foarte a$ro$iate *ntre ele", se $oate tra)e conclu%ia c ambele foto)rafii re$re%int aceea!i $ersoan# Locul unde se intersectea% liniile este determinat de mrimea ra$ortului dintre scara ima)inilor !i de distana la care se a!ea% ima)inea mic de cea mare# +ac nu se trasea% liniile $este cele dou ima)ini, se $oate reali%a c&te o dia)ram a fiecreia $rin *ne$area $unctelor caracteristice omolo)ate8 dia)ramele se a!ea% la distana dorit, du$ care se fac $roieciile $unctelor a!a cum s?a descris mai sus, re%ultatul fiind acela!i# 9in)ura condiie care trebuie s o *nde$lineasc cele dou ima)ini este ca ele s re$re%inte $ersoana *n aceea!i $o%iie-#
B+ M"!'rarea *a $ri $r 'n,7i' are. Ee$re%int un alt $rocedeu care elimin
obiectivitate de$lin a conclu%iilor $e care le formulea%# Ca !i *n ca%ul celorlalte $rocedee descrise, ima)inile foto)rafice trebuie s fie e(ecutate *n acelea!i condiii te'nice# @etoda $re%int avanta/ul c foto)rafiile com$arate nu trebuie aduse la aceea!i scar, deoarece $ro$oriile dintre un)'iuri se $strea% indiferent de scara la care sunt reali%ate# ,n a$licarea $rocedeului se $arcur) mai multe eta$e0 ? stabilirea $e cele dou foto)rafii a unui $unct comun, de mare stabilitate# ? trasarea din $unctul astfel stabilit, a unor linii tan)ente la e(tremitaiile unor elemente faciale cum sunt comisurile e(terne !i interne ale oc'ilor, e(tremitile $u$ilelor, e(tremitile su$erioare ale 'eli(ului, ne)ii, aluniele, cicatricile, etc# ? msurarea un)'iurilor cores$ondente din cele dou foto)rafii !i com$ararea valorilor obinute# Astfel0 la dou $ersoane care au aceea!i lime a feei, un)'iul mai mic *l *nt&lnim la $ersoana cu urec'e mai *nalt8 la dou $ersoane cu aceea!i *nlime a urec'ii, un)'iul mai mic va fi la cea cu limea feei mai mic8 la dou $ersoane cu aceea!i lime a feei !i aceea!i *nlime a urec'ilor, un)'iul va fi mai mic la $ersoana care are *nlimea nasului mai mare sau ba%a nasului cobor&t# +ac ima)inile sunt din $rofil sau semi$rofil, determinant *n valoarea un)'iului devine !i $roeminena ba%ei nasului# :ste bine ca atunci c&nd se a$lic $rocedeul msurrii valorilor un)'iulare s se *ncerce determinarea valorii a c&t mai multor un)'iuri, iar msurtorile s fie c&t se $oate de mari, $entru a se diminua $osibilitile de eroare# Conclu%ia de identitate sau neindentitate se ba%ea% $e cores$ondena sau deosebirea dintre valorile un)'iurilor de acela!i fel#
64
CAPITOLUL A
UNELE
ASPECTE
PRIVIND
IDENTIFICAREA
CADAVRELOR
CU
IDENTITATE NECUNOSCUT
Te'nicile de identificare $re%entate mai sus sunt utile !i *n ca%ul identificrii cadavrelor necunoscute, *ns, a$licabilitatea lor este limitat de transformrile fire!ti $rin care trece cor$ul uman, ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, ori din cau%a aciunii distructive a diver!ilor factori# Astfel, $ot a$rea transformrile ti$ice $roceselor de $utrefacie, modificrile determinate de intervenia autorului unui omor, care caut s distru) sau s fac de nerecunoscut victima# Totodat, $robleme deosebite de identificare a$ar *n i$ote%a accidentelor, catastrofelor# Toate aceste situaii reclam folosirea de metode s$ecifice a cror elaborare re$re%int rodul unei str&nse coo$erri dintre Criminalistic !i @edicin le)al# Amintim c identificarea cadavrelor necunoscute $oate fi efectuat !i $e ba%a desenelor $a$ilare, dac $ersoana s?a aflat *n cartoteca $oliiei# Te'nicile de identificare $ro$riu?%is sunt $recedate de o serie de activiti $re)titoare, care constau *n0 e(aminarea *mbracmintei, *ncmintei !i obiectelor $ortabile8 recoltarea $robelor biolo)ice !i a de$o%itului subun)'ial8 *ntocmirea formulei odontolo)ice dentare"8 am$rentarea dactilosco$ic8 toaletarea sau restaurarea cadavrelor8 e(ecutarea foto)rafiei de semnalmente8 obinerea m!tii mortuare !i a mula/ului membrelor su$erioare !i inferioare# $rile/ se *nscriu *n fi!a cadavrului cu identitate necunoscut# a" :(aminarea *mbracmintei, *nclmintei !i obiectelor $ortabile0 o$eraiunea debutea% cu e(aminarea *mbracmintei de la e(terior s$re interior, acord&ndu?se $rioritate microurmelor, urmelor $a$ilare, firelor de $r, urmelor de sn)e, firelor !i fibrelor te(tile etc# Cu acest $rile/ se notea% eventualele urme de re$araii $etice,
62
custuri, etc", ori de deterioarare a obiectelor de vestimentaie !i cores$ondena dintre ele $e straturile succeive de *mbracminte# +ac *mbrcmintea este murdar, se cercetea% cu atenie cutele $e care le formea%, deoarece $ot indica direcia de t&r&re a cadavrului# Nu trebuie omis nici fa$tul c uneori este $osibil ca obiecte cum sunt batiste, fulare, curele, etc, folosite $entru a su$rima viaa victimei ori $entru a o *m$iedica s cear a/utor, $ot a$arine c'iar f$tuitorului# Aor fi reinute !i descrise *n $rocesul verbal de cercetare la faa locului !i *n fi!a cadavrului cu identitate necunoscut, caracteristicile *mbrcmintei !i obiectelor $ortabile# ,n le)tur cu aceste se vor $reci%a0 ti$ul de material din care sunt confecionate, culoarea, )radul de u%ur !i marca $roductorului8 inscri$iile referitoare la nume, mono)rame sau orice alte semne care $ot furni%a date des$re $eroana care le?a $urtat# ,mbrcmintea se ridic !i se $strea% $&n la stabilirea identitii cadavrului# C&nd acest lucru nu este $osibil datorit u%urii avansate sau im$osibilitii de%infectrii, iar *mbrcmintea $re%int caracteristici $articulare care $ot contribui *n mod real la identificare, se recoltea% e!antioane care se ata!ea% alturi de celelalte obiecte $ortabile la fi!a cadavrului# b" Probele biolo)ice0 sunt determinate *n identificarea cadavrului cu a/utorul te'nicilor A+N !i de aceea at&t la faa locului c&t !i *n tim$ul auto$siei se vor recolta $robe de s&n)e, saliv, urin, $r, coninut stomacal !i e!antioane de or)ane# c" Toaletarea !i restaurarea cadavrelor0 Toaletarea !i restaurarea cadavrelor sunt te'nici $remer)toare *n vederea e(ecutrii foto)rafiei de semnalmente a cadavrului ori a $re%entrii $entru recunoa!tere# Noiunea de toaletare a cadavrului $resu$une efectuarea o$eraiunilor sim$le ce trebuie fcute $entru readucerea feei cadavrului *ntr?o stare c&t mai a$ro$iat de normal# +u$ instalarea morii, a$ar fenomenele cadaverice care duc la modificarea as$ectului feei cadavrului, fc&ndu?l uneori de nerecunoscut# Curirea !i esteti%area cadavrului const *n s$larea feei, c&nd este murdar de noroi, s&n)e sau diferite muco%iti, *nro!irea bu%elor, $ie$tnarea $rului !i brbieritul#
F<
9$larea se face, de re)ul cu a/utorul unui burete de baie *nmuiat bine *n a$# +ac !i $rul este murdar, curirea lui se face cu a/utorul $ie$tenului, *ntre dinii cruia s?a $us vat ume%it# Prin trecerea succesiv a $ie$tenului $rin $r !i $rin sc'imbarea vatei se obine curirea# Pie$tnarea se face urm&nd direcia de *nclinare a firelor, $entru a reu!i aran/area $rului victimei a!a cum *l $urta# Pentru demarcarea conturului bu%elor se $rocedea% la u!oara *nro!ire a lor, folosind o soluie de carmin *n alcool sau ru/ul de bu%e# ,n final, $ielea feei se va $udra u!or cu $udr de talc !i se va colora cu un fond de ten obi!nuit# Noiunea de restaurare $resu$une o$eraiuni mai com$licate, deoarece *n acest ca% este vorba de refacerea unor esuturi sau or)ane deformate, distruse sau c'iar li$s craniu sfr&mat, oc'i li$s, $l)i, etc"# ,n ca%ul acesta, trebuie neea$rat s recur)em la a/utorul medicului le)ist antro$olo), sin)urul *n msur s a$recie%e forma iniial a or)anelor li$s sau deformate# :(em$lificativ, $re%entm c&teva o$eraiuni de restaurare0 oc'ii intrai *n orbite, *n s$atele )lobului ocular, se in/ectea% cu un amestec com$us din a$ !i )licerin *n $ri e)ale8 oc'ii descom$u!i sau li$s sunt *nlocuii cu oc'ii artificiali8 $l)ile desc'ise se um$lu cu $lastelin sau cear, a$oi se $udrea% cu talc# La fel se $rocedea% !i *n ca%ul dislocrilor de esut ca urmare a $utrefaciei# Pentru *nce$ut, se o$re!te $rocesul de $utrefacie cu a/utorul unor soluii de sublimat# Prile dislocate sunt *nlocuite cu $lastelin sau cear, se $udrea% cu talc !i se colorea% cu fond de ten# Culoarea fondului de ten este *n funcie de culoarea $ielii, care va fi stabilit de ctre medicul le)ist, cunoscut fiind c fenomenele cadaverice ori mediul *n care a stat cadavrul influenea% culoarea $ielii# La cadavrele mumificate a$ar %b&rcituri, riduri accentuate# :le *!i reca$t as$ectul iniial *n urma scufundrii *ntr?o soluie de CO 'idro(id de $otasiu sau sulfur de sodiu# +u$ -5?=4 ore, cadavrul *!i reca$t $ro$oriile naturale, $ut&nd fi $strat un tim$ *n aceast stare, *ntr?o soluie slab de alcool sau de formalin# +ac esuturile moi sunt distruse *n *ntre)ime, se va $roceda la reconstituirea feei# Toaletarea cadavrului se $oate face c'iar !i la faa locului de ctre ofierul de $oliie, criminalist, $e c&nd restaurarea se $oate e(ecuta numai la serviciile medico? le)ale#
F-
d" Identificarea du$ sitemul dentar !i lucrrile stomatolo)ice# Aceast modalitate de identificare este deosebit de valoroas datorit unor elemente s$ecifice de individuali%are $e care le $re%int, *n mod natural, dantura unei $ersoane# La aceste $articulariti, trebuie adu)ate !i interveniile medicale efectuate $entru *ntreinerea sau *nlocuirea dinilor# Totodat, $ractica arat c, *n situaii deosebite catastrofe, incendii, e($lo%ii, accidente, distru)erea $remeditat a cor$ului victimei $rin diverse modaliti, $rintre foarte $uinele elemente care mai $ot oferii date cu $rivire la $ersoane, mer)&ndu?se $&n la identificare, sunt cele ale sistemului dentar# A!a cum s?a $reci%at mai sus, la cercetarea urmelor de dini, $rin e($erti%a odontolo)ic, se $oate delimita *n $rimul r&nd )ru$ul de indivi%i cruia *i a$arine $ersoana, $rin stabilirea v&rstei, eventual a se(ului !i ti$ului antro$olo)ic, $recum !i tim$ul a$ro(imativ c&t acesta a stat *n'umat# ,n al doilea r&nd, este efectiv $osibil identificarea $e ba%a lucrrilor dentare, ceea ce $resu$une desi)ur concursul medicului stomatolo), care a avut *n eviden $ersoana# ,n acest ca%, sunt deosebit de utile !i radiofrafiile dentare e(ecutate *n tim$ul vieii# Bire!te, aceasta $resu$une inerea unei evidene stomatolo)ice ri)uroase, la %i, care s fac realmente $osibil identificarea odontolo)ic# 9ubliniem, de asemenea, $osibilitatea reconstituirii fi%ionomiei du$ dantur, cu at&t mai mult cu c&t *nse!i urmele dinilor servesc *n anumite *m$re/urri, la astfel de reconstituiri# ,n acest sens, este semnificativ un e(em$lu des$rins din $ractica noastr de s$ecialitate, *n care s$eciali!tii au alctuit $ortretul robot al atutorului unor omoruri deosebit de )rave, du$ urmele de mu!cturi lsate $e cor$ul victimelor-# e" Obinerea mula/ului membrelor !i a m!tii mortuare# +ac un cadavru nu a $utut fi identificat !i urmea% s fie *n'umat ca a$arin&nd unei $ersoane necunoscute, se va $roceda la obinerea unei m!ti mortuare# Aceasta este o munc dificil, dar se reali%ea% o re$roducere a feei cadavrului care $oate fi mult mai asemntoare dec&t *n foto)rafie# C'iar dac $utre%irea cadavrului a $rovocat unele modificri ale feei, se $oate ca $rin retu!area !i colorarea m!tii mortuare s se obin o *nfi!are mult mai natural dec&t $e calea restaurrii cadavrului#
-
@asca $oate fi luat cu )i$s *n dou eta$e0 -" ne)ativul8 5" $o%itivul# 9e $rocedea% astfel0 se un)e faa cadavrului cu o vaselin oarecare# Prile $roase s$r&ncenele, mustaa, )enele !i inseria $rului" vor fi unse mai abundent8 din amestec cu a$ cu )i$s se $re$ar $asta ce va fi turnat du$ ce *n /urul feei cadavrului $este $r, $este urec'i, $e sub brbie" s?a facut o *m$re/muire relativ *nalt de vat care s nu $ermit revrsarea acesteia# Pasta de turnare nu va fi $rea fluid, dar nici $rea v&scoas, se a$lic $e fa cu m&na, *nce$&nd cu $rile cele mai /oase, $&n va aco$erii toat fi)ura cadavrului, inclusiv nasul# @asca va fi )roas de a$ro(imativ 5,6 . Ccm# +u$ *ntrire, masca se scoate $rin *m$in)ere, de la inseria $rului s$re brbie, cu o mi!care ener)ic# Po%itivul se obine turn&nd i$sos *n acest ne)ativ, du$ ce a fost uns abundent cu vaselin# @ula/ele de $e membre se iau tot *n dou eta$e, dar cu o observaie0 ne)ativul se obine din dou $iese# 9e toarn i$sos $&n c&nd m&na este /umtate *n $ast, se $une un carton de /ur *m$re/ur, du$ care m&na se aco$er *n *ntre)ime cu $ast de i$sos# +u$ ce s?a *ntrit, mula/ul $oate fi scos, el *nde$rt&ndu?se *n dou $iese *n locul unde s?a $us cartonul# +ac nu se $rocedea% astfel, mula/ul nu $oate fi scos, datorit reliefului !i )rosimii diferite ale m&inii# La fel se $rocedea% !i cu mula/ul $iciorului# ,n aceste $iese unite ale ne)ativului se toarn $o%itivul ca !i la masca feei# Po%itivul se scoate foarte u!or din ne)ativ fiindc acesta din urm se desface *n cele dou $ri ale sale# @ula/ele !i masca feei $ot fi colorate *n culoarea natural a $ielii, a $rului, bu%elor, etc#
0+ Met$de crimina i!tice !i medic$- e,a e de identificare a cada*re $r c' identitate nec'n$!c't"
a" Pre%entarea $entru recunoa!tere0 Identificarea se face cu a/utorul $ersoanelor din antura/ul victimei rude, $rieteni, vecini, etc" care au reinut semnalmentele acesteia !i caracteristicile obiectelor de *mbracminte, *nclminte !i a celor $ortabile# +e la ca% la ca%, *n funcie de starea cadavrului !i $ersoana care face recunoa!terea, acesta va fi $re%entat *mbrcat, de%brcat, ori se vor folosi foto)rafii de semnalmente# Atunci cnd cadavrul este *ntr?o stare avansat de descom$unere sau c&nd a fost *n'umat, recu?
FC
noa!terea se face du$ foto)rafii# +ac oc'ii cadavrului sunt inc'i!i, foto)rafia se $re%int *ntr?un )ru$ de foto)rafii ale altor cadavre, iar dac sunt desc'i!i, *ntre foto)rafii ale unor $ersoane# ,n ca%ul *n care s?au desco$erit fra)mente a$arin&nd aceluia!i cadavru, se recomand ca la $re%entare s se foloseasc foto)rafii e(ecutate du$ re&ntre)irea !i *mbracarea cor$ului# b" Identificarea dactilosco$ic0 se reali%ea% $rin com$ararea im$resiunilor $a$ilare ale cadavrului cu0 -" urmele $a$ilare ridicate de la domiciliu, re!edina sau locul de munc al $ersoanei dis$rute8 5" ba%ele de date dactilosco$ice e(istente *n ca%ierul /udiciar !i cartotecile electronice8 C" im$resiunile $a$ilare din fi!ele $ersoanelor cu identitate necunoscut, *nre)istrate *n cartoteca antro$olo)ic-# c" 9u$ra$roiecia0 te'nic, metoda const *n $roiectarea sau su$ra$unerea ima)inii craniului necunoscut $este ima)inea foto)rafic a $ersoanei dis$rute, creia se $resu$une c i?a a$arinut craniul# ,n vederea efecturii e(aminrii com$arative, este necesar foto)rafierea craniului *ntr?o $o%iie identic cu cea a ca$ului din foto)rafia de referin, o$eraie efectuat cu a/utorul unei a$araturi s$eciale ce $ermite $o%iionarea craniului sub acelea!i un)'iuri *n care se afl dis$us ca$ul dis$rutului din foto)rafia oca%ional# Cele dou ima)ini sunt su$ra$use $e un ecran, *n vederea stabilirii coincidenei sau necoincidenei elemntelor anatomice si antro$ometrice, a$reciate ca $uncte de re$er, re%ultatul fiind fi(at $rin foto)rafiere# Boto)rama re$re%int, astfel, $rinci$alul mi/loc de ilustrare a conclu%iilor e($ertului antro$olo)# 9u$ra$unerea electronic a ima)inilor re$re%int o variant $erfecionat a su$ra$roieciei, av&nd la ba% combinarea electronic a ima)inilor craniului necunoscut !i cele ale $ersoanei dis$rute# +is$o%itivul se com$une din dou camere de vederi, o mas de mi(are !i un monitor TA# d" Identificarea du$ resturile osoase0 identificarea du$ resturile osoase face obiectul e($erti%ei urmelor osteolo)ice, s$ecific domeniului numit *n literatura medico?le)al osteoantro$ometrie#
:($erti%a criminalistic osteolo)ic este efectuat de s$ecialistul antro$olo), care este *n masur s determine dac urmele osteolo)ice sunt sau nu de natur uman, dac este vorba de un sc'elet *ntre) sau dac oasele a$arin mai multor $ersoane# Prin urmare metoda are dublu su$ort !tiinific0 ? esutul osos *!i $strea% dimensiunile !i $articularitile morfolo)ice o lun) $erioad de tim$8 ? caracteristicile oaselor varia% *n ra$ort cu rasa, v&rsta, se(ul, talia !i unele $articulariti mor)olofice# Tim$ul scurs de la deces sau *n'umare se a$recia% cu $robabilitate, lu&ndu?se *n consideraie transformrile suferite de cadavru sub aciunea factorilor de mediu0 descarnare total, conservarea $e su$rafeele e(terioare ale oaselor a unor resturi?materiale de natur biolo)ic care rs$und la tratamentul serolo)ic, absena $roteinelor !i )rsimilor cadaverice, etc# Pre%ena semnelor de violent ori ale interveniilor c'irur)icale este ata!at de $ierderile de substan !i de urmele de sutur la nivelul oaselor# :ste de la sine *neles c, *n aceste ca%uri, ne situm $e terenul unei e($erti%e com$le(e, e(aminarea osteolo)ic fiind dublat de o e(aminare biocriminalistic# e" Eoent)eno)rafia0 se a$lic *n ca%ul desco$eririi de cadavre *ntr?o stare de descom$unere avansat# @etoda are la ba% ca$acitatea radiaiilor Eoent)en de a $enetra esuturile moi !i de a fi reinute *n totalitate de sistemul osos !i $arial de cartila)ii ori $rote%e# :a const *n com$ararea $rin su$ra$unerea radio)rafiei diverselor com$onente ale sistemului osos a$ain&nd cadavrului cu identitate necunoscut, $este radio)rafia similar a $ersoanei dis$rute de la domiciliu# Poate fi constatat !i ilustrat *n acest fel, coincidena at&t dintre caracteristicile strict individuale de ordin morfo?ar'itectonic c&t !i dintre cele de natur medico? biocriminalistic# f" Eeconstituirea fi%ionomiei du$ craniu0 este o metod $us la $unct, $rintre alii, de cunoscutul savant @#@ I'erasimov# La noi *n ar s?a ocu$at de $erfecionarea acesteia Cantemir Ei!cuia# +in aceast cau% se mai nume!te si metoda I>:EA9I@OA?EI;CUMIA# @etoda const *n reconstituirea $lastic !i )rafic a esuturilor moi ale ca$ului frunte, oc'i, nas, )ur, bu%e, brbie !i musc'i faciali", $otrivit unor standarde de )rosime determinate !tiinific# Bire!te c *ntrea)a o$eraie se e(ecut $e craniul cadavrului cruia se *ncearc s i se determine identitatea#
F6
Eeconstituirea scul$tural const *n a$licarea direct $e craniu a unor materiale $lastice e(# Ceara de albine $re$arat du$ o reet s$ecial" !i modelarea acestora $e ba%a sc'emelor obinute *n eta$a reconstituirii )rafice# Baa astfel reconstituit $oate fi $re%entat *n vederea recunoa!terii de ctre rude, martori, cuno!tince a$ro$iate, etc# :a $oate servi de asemenea, la identificarea $ersoanei creia *i a$arine craniul, $rin intermediul e($erti%ei foto)rafiei de $ortret# Ee%ultatele acestui )en de identificare verificat de $ractic, nu numai $e cale e($erimental, sunt de multe ori s$ectaculoase *n ma/oritatea ca%urilor asemnarea atin)&nd )radul $erfeciunii, mai ales dac se face o ale)ere $otrivit a culorii $rului, a $i)mentului $ielii ca !i a e($resiei *ntre)ii fi)uri# Pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut, ori $entru clarificarea situaiei $ersoanelor cu identitate necunoscut desco$erite $e teritoriul Eom&niei, des$re care se dein informaii c $ot fi ale unor ceteni strini, se fac verificri $rin 1iroul Naional Inter$ol, sau $e cale di$lomatic, $rin intermediul @inisterului Afacerilor :(terne-#
:milian 9tancu, Tratat $ractic de criminalistic, :d# Universul /uridic, 1ucure!ti, 5<<3, $a)# -4<
-
FF