CAPITOLUL I

CONSIDERAII INTRODUCTIVE PRIVIND IDENTIFICAREA CRIMINALISTIC

Noiunile de identificare, identic si identitate vin din limba latin de la cuvintele identificare acela!i" si identitas identitate"# Cu aceste noiuni o$erea% at&t !tiinele naturii !i te'nice, c&t si !tiinele sociale# Identitatea, de e(em$lu, constituie una din le)ile de ba% ale )andirii lo)ice formale, ea nefiind folosit numai *n criminaslistic ci !i *n alte !tiine $recum c'imia, fi%ica, matematica, botanica s#a# Identificarea *n criminalistic i!i are s$ecificul ei, decur)&nd *n $rimul r&nd din aceea ca a$licarea acestei metode de cercetare const *n identificarea unui obiect concret# +e asemenea, identificarea criminalistic are *n vedere nu orice obiect, ci numai $e acela care se afl *n le)atur cau%al cu fa$ta cercetat# A stabili identitatea unui obiect inseamn a demonstra nere$etabilitatea acestuia, deosebirea lui de toate celelalte obiecte, inclusiv de cele asemantoare cu el# ,n criminalistic identitatea se stabile!te $e ba%a $ro$rietilor, caracteristicilor sau semnalmentelor e(terioare ale obiectelor# ,n ca%ul *n care $ro$rietile, caracteristicile sau semnalmentele e(terioare ale obiectelor coincid, *nseamn c a fost stabilit identitatea-#
1. Identificarea crimina i!tic" # c$nce%t& %rinci%ii& eta%e

C$nce%t' de identitate . constituie unul dintre conce$tele fundamentale ale

)&ndirii !i *n acela!i tim$, un mi/loc im$ortant de cercetare a obiectelor lumii materiale, cu lar) a$licare la cele mai diverse domenii ale !tiinei 0 fi%ica, c'imia,

Colectiv, Tratat $ractic de criminalistic, vol# II, 1ucure!ti, -234, $a)# 56 -

biolo)ia, etc, inclusiv criminalistica# A$roa$e c nu e(ist $roces al )&ndirii care s se situe%e *n afara $rinci$iului identitii# Identic de la idem 7 acela!i lucru, la fel, tot a!a" este un conce$t, du$ unii im$osibil de definit, care se a$lic la 0 a" ceea ce este unic, c'iar dac este cunoscut sub diferite denumiri b" o $ersoan sau alt fiin, care este aceea!i sau identic cu ea *ns!i *n diverse momente ale e(istenei sale, cu toate sc'imbrile considerabile ce $ot interveni 8 c" dou sau mai multe obiecte de )&ndire care, *n stare numeric distinct, sunt considerate ca re$re%ent&nd e(act acelea!i $ro$rieti sau cantiti# 9ub as$ectul su cel mai )eneral, $rin identitate se inele)e deci cate)oria care e($rim concordana, e)alitatea obiectului cu sine *nsu!i# Preci%m c termenul de e)alitate nu este folosit aici *n sensul de e)alitate a unitilor lucruri ce $ot fi subsituite" care este altceva dec&t identitatea calitativ# Natura nu se dublea%, nu se re$et, a!a c dou obiecte, !i cu at&t mai mult dou fiine nu sunt niciodat la fel-# Identitatea concentrea% *n sine toate insu!irile sau $ro$rietile unui obiect, fenomen ori fiin !i $rin aceasta le deosebe!te de orice alt obiect, fenomen ori fiina# Potrivit $rinci$iului de ba% al filo%ofiei lui Leibni%, denumit identitatea indiscernabilelor, dou obiecte sau fiine reale nu $ot fi indiscernabile, adic identice, ele difer *ntotdeauna du$ caracterele intrinseci !i nu numai du$ $o%iia lor *n tim$ !i s$aiu# Identitatea nu se define!te doar $rin ne)area deosebirii !i afirmarea identicului# :le sunt dou conce$te care se im$lic dar, du$ L# 1oisse, ideneticul este $rivile)iat *n ra$ort cu diferena8 diferena $ur este de neinc'i$uit Teoretic !i $ractic trebuie s se fac distincie *ntre identitatea abstract !i identitatea concret# Identitatea abstract e(ist numai $e $lanul )&ndirii, atunci c&nd obiectele sunt considerate *n nediferenierea lor, cu i)norarea laturilor contradictorii, a deosebirilor din structura fiecruia dintre aceste obiecte# +in $unctul de vedere al lo)icii formale, orice obiect, fenomen sau fiint este identic cu sine *nsu!i $e *ntre)ul conce$t ideal, ca indiscernabilitate a obiectelor, ca ne)li/are $ractic a deosebirilor# O asemenea o$tic duce la absoluti%area o$o%iiei dintre identitate !i deosebire, la
Lucian Ionescu, +umitru 9andu, Identificarea Criminalistic, :d# ;tiinific, 1ucure!ti, -22<, $a)# =2
-

considerarea deosebirilor c ceva e(terior !i c'iar contrar identittii# Or, identitate far deosebire nu e(ist# Princi$iul identitii $rinci$ium identitatis" du$a care A 7 A, de!i util identificrii criminalistice, a!a cum se va vedea *n continuare, nu este suficient $entru recunoa!terea lumii reale# Lo)ica formal nu ine cont de mi!care, de sc'imbrile care survin !i nici de cone(iunile dintre lucruri# Identitatea trebuie *neleas ca stabilitate, ca moment de $au% *n $rocesul de mi!care continu a materiei# Identitatea concret se consider aceea care relev unitatea dintre identitate !i deosebire, la nivel e(istenial orice obiect fiind $rin natura sa o sinte% de laturi contrare# >e)el remarc fa$tul c $rinci$iul lo)ic conform cruia A 7 A este fr coninut !i nu duce mai de$arte !i se $ronun *m$otriva abu%ului metafi%ic al identitii inerte# Art&nd c identificarea abstract cu sine *nc nu *nseamn via, el elaborea% conce$tul de identitate *n unitate cu diversitatea# Prelu&nd ideea !i trans$un&nd?o *ntr?o vi%iune materialist, :n)els sublinia *n +ialectica naturii necesitatea de a face distincie *ntre identitatea concret !i cea abstract# Aceasta din urm este valabil doar *n matematic, care o$erea% cu construcii raionale# Privitor la conce$ia A 7 A, *n care orice lucru identic cu sine *nsu!i, se arat c totul era considerat ca $ermanent, sistemul solar, stelele, or)anismele# ;tiinele naturii au de%minit aceast te% n fiecare ca% *n $arte, $as cu $as, dar *n domeniul teoriei ea $ersist !i asta%i !i ade$ii vec'iului continu s?l o$un noului 0 un lucru nu $oate fi *n acela!i tim$ el *nsu!i cu altu# ;i totusi stiinele naturii au demonstrat *n ultimul tim$ *n amnunt fa$tul c identitatea adevrat, concret, conine *ntr?*nsa deosebirea, modificarea# @odificarea abstract nu este $osibil *n natura or)anic# Ae)etalele, animalele, orice celul vie *n fiecare moment sunt identice cu ele dar *n acela!i tim$ se deosebesc datorit modificrilor moleculare ne&ntreru$te# Orice cor$, remarc :n)els, este su$us *n $ermanen aciunilor mecanice, fi%ice, c'imice care $roduc *n el mereu sc'imbri, *i modific identitatea# Bolosind cunoscutul e(em$lu al celor doua cristale de sare, el consider c identitatea cu sine *nsu!i are dintr?un *nce$ut ca com$letare necesar deosebirea de tot restul#

Tot astfel, *n filosofia rom&neasc, Atanase Do/a este de $arere c $rin *ns!i fa$tul c subiectul se de%volt, identitatea )enerea% diferena# +e acord cu >e)el *n aceast $rivint, nu !i *n altele, socote!te c $rinci$iul identitii conine mai mult dec&t se crede a e($rima# :l arat c le)ea identitii concrete, ca reflectare lo)ic a afirmaiei lui >eraclid unul care se diferenia% de sine, este unitatea identitii !i diferenei, s$re deosebire de identitatea abstract A 7 A# Le)ea identitii este fundamental, dar ea nu se fundamentea% cu adevrat dac nu este dublat concomitent de le)ea identitii concrete-# Identitatea !i deosebirea dintr?un fenomen concret sunt $oli care re$re%int o realitate numai *n interaciunea lor, de unde unitatea dintre identitatea abstract absolut" !i identitatea concret relativ"# +in fa$tul c starea de identitate e($rim e)alitatea cu sine a totalitii *nsu!irilor numai *ntr?un moment dat, static *n cadrul mi!crii ne&ntreru$te, re%ult c atunci c&nd se anali%ea% starea de identitate a obiectelor trebuie s se ia *n consideraie o serie de elemente, cum ar fi intensitatea im$ulsurilor interne ale de%voltrii, aciunea factorilor e(terni, efemeritatea modificrilor microsistemelor !i a *nsu!irilor obiectelor, tim$ul scurs *ntre strile din diversele $erioade de e(isten ale aceluia!i obiect etc# O $rim $articularitate definitorie a identitii concrete const *n aceea c este o stare contradictorie a lucrurilor !i $roceselor *n care fiecrei laturi tendine" i se o$une contrariul# Cu c&t este mai com$le( or)ani%area materiei, cu at&t va conine mai multe contradicii# O a doua $articularitate a strii de identitate se refer la fa$tul c contrriile sunt inse$arabile# Parile, tendinele, direciile, contrare care se includ *n identitate se *ntre$trund, trec dintr?una *n alta, far s fie vorba de o *mbinare mecanic# ,n consecin, conto$irea contrariilor nu duce la o medie, la ceva de mi/loc, ci la dis$ariia strii de identitate !i la a$aritia unei forme calitti" materiale# ,n sf&r!it, o a treia $articularitate const *n lu$ta dintre contrariile aflate *n unitate# Toate contradiciile identittii se e($rim *n noiunea de deosebire, termenul av&nd dou sensuri# Unul desemnea% un ra$ort de alteritate *ntre lucruri considerate identice dintr?un anumit $unct de vedere, adic $ro$rietatea obiectelor, fenomenelor !i fiinelor de a se diferenia unele de altele, de a nu fi identice#
C# Noica, O remarcabil conce$ie filosofic 0 le)ea identitii concrete, *n Eevista de filosofie, nr# 5, -245, $a)# -4F
-

Cellalt sens semnific dedublarea unitarului *n laturi o$use# Cum orice identitate este un *ntre) alctuit din asemnri !i deosebiri, acestea din urm constituie o caracteristic determinant a lucrurilor iar rolul lor *n cunoa!tere nu este inferior asemanrilor# I)nor&nd deosebirile *n calitatea lor de caracteristici obiective ale strii de identitate, lo)ica formal nu ofer criterii de a$reciere ale acestora# Ori, identificarea $resu$une determinarea corect at&t a ceea ce este stabil, c&t !i a ceea ce este sc'imbtor# ,n conclu%ie, /ust *n sfera )&ndirii teoretice, conce$tul formal al identitii devine *n)ust !i unilateral *n sfera cunoa!terii reale# Conce$tul dialectic afirm caracterul relativ al identitii !i include deosebirea ca element constitutiv# :)alitatea cu sine *nsu!i $e care o $resu$une identitatea nu este imuabil, ci conine !i sc'imbrile care se $roduc sub aciunea factorilor interni !i e(terni, astfel c identificarea nu urmare!te stabilirea identitii obiectului cu sine *nsusi, se$arat de ace!ti factori !i de alte fenomene ale lumii materiale-#
Princi%ii e identific"rii crimina i!tice . Identificarea criminalistic este

)uvernat de o serie de $rinci$ii !i re)uli care im$rim conclu%iilor des$rinse cu oca%ia e(aminrilor de laborator obiectivitate, e(actitate !i un caracter !tiinific indiscutabil# Obinerea de re%ultate care contribuie eficient la /usta soluionare a cau%elor, $e calea identificrii, $resu$une res$ectarea unor $rinci$ii !i metode de lucru !tiinific elaborate de teoria identificrii criminalistice# Pornind de la conce$tul de $rinci$iu !i av&nd *n vedere coninutul activitii de identificare criminalistic, este evident fa$tul c *n $rocesul identificrii un $rim $unct de $lecare *l constituie diferenierea *ntre obiectul ce a lsat urma la fata locului !i care trebuie identificat du$ aceasta obiectul cutat" si cel $resu$us a fi lsat urma res$ectiv obiectul verificat"# ,n $ractic, de re)ul, s$ecialistul sau e($ertul com$ar urmele acestor dou cate)orii de obiecte, !i nu obiectele ca atare, de!i nu este e(clus si o asemenea $osibilitate#

L# Ionescu, +umitru 9andu, o$# cit#, $a) 6-?65 6

Princi%i' identit"(ii#

Potrivit acestui $rinci$iu, orice obiect al lumii materiale este

unic, fiind identic numai cu el insu!i# Identitatea este dat cu $re$onderena de caracteristicile sale $articulare, $e ba%a crora $oate fi i%olat dintr?un )ru$ mare de obiecte cu caracteristici )enerale asemntoare# Unicitatea oricrui obiect are la ba% un ansamblu de insu!iri calitative !i cantitative dob&ndite fie *n cursul $rocesului de fabricaie, fie ca urmare a u%urii s$ecifice, a re$araiilor la care a fost su$us, ori a unor elemente a$rute intam$ltor# Ee$re%entative $entru indentificare sunt *nsu!irile calitative si nu cele cantitative# Trebuie remarcat totu!i c uneori acumulrile de ordin cantitativ $ot duce la a$ariia unor insu!iri calitative a cror valoare indetificatoare este de necontestat-# Acest $rinci$iu im$rim cercetrii criminalistice de laborator un caracter $rofund !tiinific, reduc&nd la ma(imum riscul formulrii unor conclu%ii eronate care ar $utea conduce la scoaterea de sub urmrire $enal a unei $ersoane vinovate, ori la declan!area $rocesului $enal faa de o $ersoan nevinovat# Princi$iul serve!te, du$ cum s?a mai $reci%at, nu numai la stabilirea identitii, ci !i a neidentitii unei $ersoane sau obiect, fac&nd $osibil e(cluderea acestuia din sfera cercetrilor#
Princi%i' !ta)i it"(ii re ati*e a caracteri!tici $r identificat$are #

9tabilirea

identitii sau neidentitii are loc $rin cercetarea com$arativ a *nsu!irilor obiectului sus$ectat !i a celor reflectate de urmele desco$erite *n locul fa$tei# Pentru ca identificarea s fie $osibil, aceste *nsu!iri trebuie s aibe o anumit stabilitate, o form relativ nesc'imbtoare, sau altfel s$us, s nu sufere transformri eseniale *n tim$# ,ntre tim$ul scurs de la sv&r!irea infraciunii !i $osibilitile de identificare a obiectelor care au creat urmele, e(ist un ra$ort invers $ro$orional !i de aceea, e(aminarea de laborator trebuie s se fac cu ma(im o$erativitate# 9tabilirea *nsu!irilor identificatoare nu este absolut, ci relativ, ea fiind influenat *n $rinci$al de $ro$rietile fi%ico?c'imice ale obiectelor si de scur)erea tim$ului# Unele *nsu!iri se modific mai u!or !i mai re$ede, altele mai )reu !i *ntr?o $erioad mai indelun)at#

Blorin Ionescu, Criminalistic, :ditura Universitar, 1ucure!ti, 5<<4, $a)# 52 F

,n $rocesul indentificrii e($ertul criminalist va trebui s diferenie%e caracateristicile sc'imbtoare de cele relativ stabile, !i s determine cu $reci%ie dac acestea au $utut fi influenate *n forma sau *n coninut, de diver!i factori interni sau e(terni# Identitatea $resu$une stabilirea coincidenei dintre caracteristicile urmei !i modelele de com$araie $relevate de la obiectele incluse *n sfera cercetrilor# +e aceea e(amenul de laborator este *ndre$tat cu $recdere asu$ra caracteristicilor care au o stabilitate mai accentuat, deci a celor care nu au suferit modificri semnificative# ,n literatura de s$ecialitate se a$recia% c obiectele su$use $rocesului de identificare criminalistic, $ot fi clasificate *n0 nemodificabile de e(em$lu structura desenului $a$ilar are o stabilitate absolut, nealterabil", relativ modificabile de e(em$lu scrisul de m&n" !i modificabile de e(em$lu anvelo$ele autove'iculelor se u%ea% $rin rulare, tal$a incalmintei $rin $urtare etc#" Cerina $otrivit creia fiecare element cu valoare identificatoare trebuie s fie anali%at $rin $risma modificrilor a$rute *ntre momentul sv&r!irii infraciunii !i cel al e(aminrii de laborator, a/ut la e($licarea eventualelor deosebiri dintre caracteristicile urmei !i cele ale obiectului creator# A$recierea se$arat a unui sin)ur element dintr?un tot, fr studierea lui *n interde$enden cau%al cu celelalte elemente, $oate conduce la o inter$retare fals !i comiterea unor erori de identificare#
Princi%i' ref ecti*it"(ii caracteri!tici $r identificat$are

Acest $rinci$iu evidenia% $e de o $arte ca$acitatea obiectelor de a?!i im$rima caracteristicile )enerale !i $articulare $e su$rafaa sau *n masa altor obiecte, iar $e de alt $arte, ca$acitatea celor din urm, de a o)lindi c&t mai fidel aceste caracteristici# ,n momentul interaciunii dintre obiectele care contribuie la formarea urmelor, numai o $arte din caracteristici sunt im$rimate, reflectate# Cantitatea !i calitatea re$roducerilor de$inde at&t de intinderea su$rafeei de contact, c&t !i de *m$re/urrile de moment *n care s?a reali%at contactul# +e cele mai multe ori, obiectul $rimitor de urm va reflecta doar $arial caracteristicile identificatoare ale obiectului creator, fa$t care conduce la a$ariia inevitabil a unor deosebiri#

Im$ortant de reinut este c $entru idetificarea cert a obiectului care a creat urma, nu este necesar reflectarea tuturor caracteristicilor care?l $articulari%ea%, fiind suficient numai o $arte din acestea, cu condiia ca ele s fie suficiente din $unct de vedere cantitativ !i calitativ# +eosebirile dintre caracteristicile urmei !i cele ale obiectului creator, se mai $ot datora reflectrii defectuoase sau incom$lete, modului de im$rimare $resiune redus, alunecare $e su$ort", deformrilor $roiectile rico!ate, tam$onri *n accidente", insuficienei $lasticitti, ori nere)ularitii obiectului $rimitor obiect cu )ranulaie mare, su$rafa ru)oas", *mb&csirii urmei cu substane stratificabile s&n)e, noroi, tu! etc"# :le $ot fi !i consecina aderrii *nt&m$ltoare de la su$rafaa obiectului creator de urm, a unor cor$uri strine de e(em$lu un cor$ strin fi(at in $rofilul anvelo$ei, care s?a im$rimat *n urma de rulare"-#
Eta%e e identific"rii crimina i!tice . Identificarea criminalistic se reali%ea%

tre$tat, de la )eneral la $articular# Trsturile caracteristice ale obiectelor, fiinelor, sunt selectate $rin determinarea )enului, s$eciei, )ru$ei, sub)ru$ei, ti$ului, modelului, etc#, $&n se a/un)e la individuali%are, sco$ul final al oricrei cercetri criminalistice# Cores$un%tor acestei treceri )radate, $rocesul de identificare $arcur)e dou mari eta$e 0 determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual# Ambele trebuie $rivite ca $ri com$onente ale $rocesului unic de identificare criminalistic, $rima constituind $remisa lo)ic a celei de?a doua# Trastura esenial a acestui $roces const tocmai *n unitatea !i inte)ritatea sa# +iferitele eta$e !i re%ultate intermediare obinute $rin cercetare nu $ot fi considerate se$arat de sco$ul final al identificrii# Cum orice obiect este individual !i indetificarea este numai individual# +e aceea, *n diferite eta$e se $ot vorbi doar de coninutul diferit al identificrii, *n care determinarea a$artenenei de )en a$are ca o identificare incom$let, cu valoare mai redus dec&t cea a identificrii $ro$riu?%ise# +e altfel, *n numeroase ca%uri, im$osibilitatea identificrii individuale include o conclu%ie cate)oric de identificare )eneric# Cu alte cuvinte, $roblema este $arial re%olvat $rin afirmarea cores$ondenei caracteristicilor )enerale# E# 9# Gentler socote!te c des$rirea celor
-

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C4

dou eta$e este )re!it 8 *n $rimul r&nd, $entru c i)nor coninutul lo)ic al $rocesului de identificare, *n cadrul cruia im$ortant a$are as$ectul dac este sau nu vorba de identitate# ,n al doilea r&nd, susine el, ar fi o )re!ala de ordin metodolo)ic, cci s?ar ru$e le)tura obiectiv dintre caracteristicile )enerale !i cele individuale $ro$rii oricrui obiect# Pe cale de consecin, s?ar acredita ideea fals c $e l&n) obiecte individuale ar e(ista si obiecte neindividuale# ,n sens contrar, s?au e($rimat $reri $otrivit crora determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual ar re$re%enta dou $rocese inde$endente, cu sarcini !i sco$uri $ro$rii, cu metode !i conclu%ii diferite,deci ar constitui mi/loace inde$endente de $rob# Incontestabil c $onderea lor *n $robaiune difer, dar acestea nu *m$ietea% asu$ra unicitii $rocesului *n intre)ul su#
a+ identificarea de ,en -

$resu$une mai *nt&i stabilirea cate)oriei de obiecte !i a$oi a

clasei, )ru$ului, sub)ru$ului etc# in care se *ncadrea% obiectul cutat# +eterminarea cate)oriei mari de obiecte cruia a$arine obiectul, sco$ al identificrii se face $e ba%a unor *nsu!iri )enerale !i eseniale comune# ,nsu!irile anali%ate trebuie s fie definitorii $entru res$ectiva cate)orie !i *n acela!i tim$ s aib un caracter constant !i ire$etabil la un alt )en de obiecte# Pentru identificarea de )en este suficient ca la obiectul sco$ al identificrii !i la obiectul mi/loc, s coincid caracteristicile ce definesc o anumit cate)orie de obiecte# Astfel, $rin cercetarea unor caracteristici cum sunt limea ben%ii de rulare, circumferina $neurilor, ecartamentul !i am$atamentul etc# reflectate de urmele de rulare desco$erite *n locul fa$tei, se $oate stabili c autove'iculul an)a/at *n accident, este autoturism, autocamion, tractor etc# 9tabilirea clasei, )ru$ului sau sub)ru$ului de obiecte cruia a$arine obiectul cutat !i $rin urmare restr&n)erea numrului de obiecte cercetate, se face cu a/utorul deosebirilor dintre obiectele a$arin&nd acelea!i cate)orii# Cu c&t este mai *n)ust )ru$a din care face $arte obiectul cutat, cu at&t este mai mare $robabilitatea identificrii# ,n e(em$lul de mai sus, $rin cercetarea acelora!i caracteristici, o)lindite de urmele de rulare sau fr&nare, se $oate stabili c

autove'iculul im$licat *n accident, este un autoturism marca +acia, Eenault, @ercedes etc# Identificarea de )en se $oate reali%a c'iar !i *n li$sa modelelor de com$araie dac din motive obiective acestea nu $ot fi $rocurate# ,n acest ca% se com$ar caracteristicile stabilite $rin e(aminarea intrisec a urmelor, cu datele )enerale aflate *n cartotecile !i coleciile te'nico?criminalistice cartoteci balistice, dactilosco$ice, colecii sau cataloa)e ale $neurilor de autove'icule etc"# Astfel de situaii a$ar atunci c&nd 0 ? *ntre insu!irile $articulare ale obiectelor incluse *n aceea!i deosebiri evidente8 ? urmele ridicate din locul fa$tei o)lindesc un numr redus de caracteristici individuali%atoare8 ? obiectele e(aminate au fost su$use unui $roces de de)radare $&n la momentul e(aminrii de laborator, iar caracteristicile individuali%atoare au fost )rav alterate ori au dis$rut8 +e e(em$lu, identificarea criminalistic se finali%ea% odata cu stabilirea a$artenenei de )en a armei de foc, res$ectiv odat cu stabilirea tu!ului !i modelului acestuia, dac )lonul nu o)linde!te $e cama!a sa striaiile s$ecifice )'inturilor !i $linurilor evii armei, ori dac acestea au fost distruse *n mod voluntar sau involuntar# Alteori, c&nd urma nu conine caracteristici care definesc o anumit cate)orie sau )ru$ de obiecte, identificarea de )en nu este $osibil# 9tarea de fa$t nu trebuie s conduc la conclu%ia )re!it ca obiectul creator de urm nu mai $oate fi individuali%at, deoarece urma $oate sa reflecte suficiente caracteristici $articulare $e ba%a crora se face identificarea individual# Astfel, *n mod frecvent fra)mentele de urme $a$ilare create de %onele mar)inale ale de)etelor nu au im$rimat $artea central a desenului care ar $ermite *ncadrarea lor *ntr?unul din ti$urile de desene $a$ilare cunoscute# :le $ot conine *ns -5 sau mai multe detalii caracteristice $e ba%a crora se identific $ersoana care le?a creat#
)+ identificarea indi*id'a " .%r$%ri'-/i!"+

cate)orie, e(ist

. constituie obiectivul ma/or al

identificrii criminalistice !i const *n stabilirea concret a obiectului sau fiinei

-<

cutate# Identificarea individual $resu$une $e de o $arte stabilirea deosebirilor dintre obiectele incluse in aceia!i cate)orie, clas, )ru$, sub)ru$, iar $e de alt $arte stabilirea acelor *nsu!iri care fac ca obiectul s fie identic doar cu el *nsu!i# Im$ortante *n identificarea individual sunt caracteristicile $articulare !i interde$endena dintre ele# Astfel, $rin e(aminarea detaliilor caracteristice !i a elementelor de $arosco$ie sau crestosco$ie ale urmei $a$ilare, se $oate stabili cu e(actitate dac aceasta a fost creat de $ersoana bnuit# Identificarea individual este dificil si uneori im$osibil, atunci c&nd informaiile reflectate de urmele desco$erite la locul sv&r!irii infraciunii sunt restr&nse sau li$sesc# Eeflectarea *n urm, sub as$ectul cantitii !i calitii, a caracteristicilor care servesc la individuali%are, de$inde de mecanismul formrii urmei, *m$re/urrile *n care aceasta a luat na!tere !i mai ales de ca$acitatea obiectelor creatoare?$rimitoare de a se reflecta, res$ectiv de a o)lindi $articularitile de macro sau microrelief care servesc la individuali%are# ,n ca%ul urmelor materia cu structur com$le( !i com$o%iie etero)en, de re)ul nu este $osibil dec&t identificarea de )en# Individuali%area se face mai rar !i numai *n msura *n care urma $ermite e(aminarea traseolo)ic, ori dac metodele !i mi/loacele te'nice destinate cercetrii de laborator au atins un *nalt nivel de $erfecionare e(em$lu a$aratura destinat identificrii $ersoanei du$a am$renta )enetic"# ,n literatura de s$ecialitate se $oart discuii *n le)tur cu denumirea celor dou eta$e ale $rocesului de identificare criminalistic# Cum controversele nu au un caracter $ur terminolo)ic, ci vi%ea% *ns!i noiunile de identitate !i identificare, socotim necesar o incursiune in aceast $roblem# Unii autori sunt $entru termenii de identificare )eneric si identificare individual# Alii *i consider ne$otrivii !i $ro$un folosirea e($resiilor determinarea a$artenenei )ru$ale sau stabilirea a$artenenei )enerice !i stabilirea identitii# Eeferitor la aceste discuii se $une mai *nt&i $roblema ra$ortului dintre noiunea de )en !i cea de )ru$a# Pentru cei mai muli, intre a$artenena )eneric !i a$artenena )ru$al nu e(ist nici o diferena sau nu o caut# ,n realitate fiecare dintre ele reune!te !i delimitea% obiectele $e ba%a altor criterii, !i anume )enul du$
--

de

caracteristicile materiei, ale substanei, iar )ru$a du$ caracteristicile s$ecifice ale ca%ului concret, cum ar fi condiiile de formare sau de e(isten e($loatare, de$o%itare, trans$ort etc#"# Atunci c&nd se stabile!te a$artenena la un )en, s$ecie sau la o alt *m$rire de clasificare vorbim de a$artenena )eneric, de e(em$lu, natura c'imic a cernelei# +ac *ns se stabile!te a$artenena la o )ru$ s$ecial delimitat, alctuit $rin luarea *n consideraie a *m$re/urrilor concrete ale cau%ei !i ale sco$ului $robaiunii, vom *ntrebuina e($resia de a$artenena )ru$al, de $ild $roveniea a dou mostre de cerneal din acela!i lot de fabricaie-# Privitor la termenii de identificare )eneric si identificare individual, unii autori obiectea% c, *ntruc&t, filosofic vorbind, un obiect $oate fi identic numai cu sine *nsu!i, termenul de identificare )eneric ar fi incorect# Contra acestei o$inii se $ronuna @# I# 9e)ai care $leac de la fa$tul c *n filosofie nu se are *n vedere numai obiectul individual determinat, ci !i substana sa ca noiune )eneral# ,n consecina, este /ustificat c nu numai *n c'imie, fi%ic, etc# s se vorbeasc de indetificarea colorantului, a '&rtiei, a sticlei8 obiectul de identificat nu va fi numai unul sin)ular, ci un anume material, substant, astfel c s?ar im$une meninerea *n criminalistic a termenilor de identificare )eneric si identificare individual# @uli autori o$tea% $entru termenul de a$artenen )eneric, motiv&nd c cel de identificare )eneric ar $utea fi confundat cu identificarea individual# Cu $rivire la $rimul, c&nd se determin un obiect, o substant, etc#, se stabile!te natura sa, $rin diferenierea de toate celelalte obiecte sau substane av&nd alte caracteristici, deci alt )en# C&t $rive!te termenul de identificare individual, s?ar $utea obiecta c individualul se include *n identitate !i, ca atare, $reci%area a$are inutil, constituind o tautolo)ie# ,ntru?un fel a!a !i este, dar numai atunci c&nd se ado$t $entru $rima eta$ denumirea de a$artenen )eneric# Inde$endent de discuiile $urtate, se $oate considera deci ca termenul de determinare a a$artenenei )enerice este ec'ivalent din $unctul de vedere al fondului $roblemei cu cel de identificare )eneric# Tot a!a, termenii de identificare $ro$riu?%is" !i stabilirea identitii sunt ec'ivaleni cu cel de identificare individual#
-

Camil 9uciu, Criminalistic, :d# +idactic !i Peda)o)ic, 1ucure!ti, -235, $a)# 5< -5

0. Premi!e e 1tiin(ifice a e identific"rii crimina i!tice #

A identifica *nseamn a discerne, a i%ola, a e(tra)e un obiect dintr?un ansamblu de obiecte asemntoare sau, *n ra$ort cu $roblema care ne interesea%, de obiecte $re%umtiv creatoare de urme *n condiiile sv&r!irii fa$tei $enale# Identificarea criminalistic este obiectiv $osibil datorit individualitii, stabilitii relative !i reflectivitii lucrurilor !i fiinelor# Individualitatea. Prin individualitatea unui obiect se *nele)e, *n sens ontolo)ic, c acel obiect este determinat $rin $ro$rietile sale s$ecifice# ,n sens )noseolo)ic, termenul de individual desemnea% sin)ularitatea unui obiect *n ra$ort cu alte obiecte din clasa sa, fa$tul c este sin)ur *n s$ea sa, adic se bucur de $ro$rietatea unicitii !i se deosebe!te de orice alt obiect# Biecare obiect $re%int un numr de *nsu!iri $ro$rii numai lui, sinte%a acestora fiind e($rimat de cate)oria de calitate, *n virtutea creia H*ntr?un sistem de relaii un lucru este ceea ce este !i $oate fi determinat !i deosebit# Individualitatea unui obiect *nseamn deci o determinare calitativ, s$ecificitatea sa fa de alte lucruri# @ai mult dec&t at&t, *n ca%ul asocierii lor cu elemente a$rute absolut *nt&m$ltor, $articulari%area devine mai $ronunat# +e aici observaia c individualitatea este mai bine e($rimat la nivel de detaliu, constatare valabil nu numai $entru urmele care reclam e(aminri traseolo)ice, dar !i $entru alte )enuri de urme, cum ar fi scrisul# Individualul sin)ularul" este de neconce$ut *n afara )eneralului# Ambele alctuiesc o unitate *n care )eneralul se manifest $rin individual, iar acesta conine *n sine )eneralul# Trecerea de la )eneral la $articular s$ecie infima" !i de la acesta la individual se reali%ea% $rin o$eraia de individuali%are# +elimitarea individualului $arcur)e trei eta$e0 a" cunoa!terea obiectului, adic ce re$re%int el b" *ncadrarea sa intr?o clas sau )ru$ de obiecte c" individuali%area obiectului $rin stabilirea identitii sale#
-C

Cu $rivire la acest ultim as$ect notm c $osibilitatea $rinci$al nu se transform *ntotdeauna *ntr?o $osibilitate real, concret, datorit fie insuficienei manifestrii a *nsu!irilor, fie condiiilor te'nice de investi)aie nesatisfctoare# Stabilitatea relativ. A!a cum am v%ut, mi!carea are un caracter contradictoriu, fiind conce$ut ca unitate *ntre stabilitate !i sc'imbare, *ntre mi!care !i re$aus, *n care re$ausul Hse manifest sub forma unui ec'ilibru dinamic, de stabilitate calitativ tem$orar a sistemelor# Orice sistem *!i $strea%, $entru o anumit $erioad, un numr de trsturi care *l fac s rm&n ceea ce este Obiectele !i fiinele sufer *n tim$ sc'imbri sub aciunea factorilor interni !i e(terni# +oar *n mod abstract acestea $ot fi omise, consider&ndu?se identitatea ca o stare $ermanent# Continua mi!care !i transformare a lumii materiale nu contravine $ro$rietii unui obiect de a fi individual# Pentru anumite intervale de tim$ identificarea rm&ne $osibil, c&nd sc'imbrile nu sunt eseniale# Trebuie $reci%at c stabilitatea obiectelor varia% *n funcie de natura *nsu!irilor $e care le au# Unele se modific mai u!or !i mai re$ede, altele mai )reu !i *ntr?o $erioad mai *ndelun)at# +e obicei, identificarea criminalistic vi%ea% tocmai aceast ultim cate)orie, $rin e($lorarea caracteristicilor cu o stabilitate $ronunat, *n care modificrile sunt ne)li/abile-# 9ub acest as$ect, obiectele su$use e(amenelor de identificare $ot fi clasificate *n0 a" Practic nemodificabile, de $ild desenul $a$ilar, care du$ cum am v%ut, este unic, nesc'imbtor !i nealterabil, dec&t cu riscul $roducerii cicatricelor# Cre!terea dimensiunii am$renetelor $e msura *naintrii *n v&rst nu atra)e !i o modificare a confi)uraiei desenului, acela!i $entru toat viaa# b" Eelativ modificabile, de $ild scrisul de m&n, caracteri%at $rin variabilitate# +e!i sufer un $roces evolutiv, de la formare !i $&n la de%or)ani%are datorit btr&neii, *n ma/oritatea ca%urilor formele )rafice rm&n constante# Alte modificri $ot fi determinate de cau%e de moment, cum ar fi su$ortul neobi!nuit sau instabil $e care se scrie, $o%iia incomod, instrumentul de scriere
-

Lucian Ionescu, +umitru 9andu, o$# cit#, $a)# F=?F6 -=

nefamiliar# +e obicei asemenea sc'imbri nu au re$ercursiuni notabile asu$ra identificrii scri$torului, mai ales dac $entru com$araie se dis$une de s$ecimene date *n acelea!i condiii# c" @odificabile, de $ild obiectele deteriorate $rin u%ur *nclmintea $rin $urtare, eava armei $rin tra)eri re$etate, anvelo$a $rin rulare, etc#"# ,n afara factorilor naturali, $ractica e($erti%ei criminalistice cunoa!te !i ca%uri de modificare artificial, intenionat, *n sco$ul derutrii cercetrilor /udiciare0 de)'i%area $ro$riului scris, !tirbirea to$orului $rin lovirea lamei, rnirea voit a de)etelor, !ter)erea urmelor, s$larea 'ainelor, mutilarea cadavrului, etc# Pentru /usta determinare a acestor modificri !i a$recierea lor corect *n $rocesul identificrii, criminalisticii *i revine sarcina de a studia factorii care $erturb identitatea, de a desco$eri cau%ele care )enerea% deosebirile# @enionm c identitatea nu este *ntotdeauna *m$iedicat de mano$erele frauduloase, cum ar fi ca%ul unei arme la care *ntenionat s?a deteriorat )ura evii cu a/utorul unui instrument dur# ,nltur&ndu?se $rin tiere $oriunea afectat, identificarea a devenit $osibil, cci $e )loanele trase e($erimental cu eava astfel rete%at s?au im$rimat $erfect caracteristicile interiorului ei# Reflectivitatea. A treia $remis, indisolubil le)at de $recedentele, o constituie ca$acitatea obiectelor de a se reflecta !i de a fi reflectate# ,n sens s$istemolo)ic, reflectarea e($rim esena relaiei co)nitive dintre subiect !i obiect, dintre con!tiin !i e(isten# @i!carea lumii materiale se reali%ea% $rin interaciunea obiectelor !i fiinelor, *ntr?un $roces de influenare reci$roc# ,nsu!irea materiei de a se reflecta este cu at&t mai com$le( cu c&t forma de mi!care este mai evoluat, mer)&nd de la cele mai sim$le forme de reflectare mecanic din lumea anor)anic !i $&n la com$licatele $rocese din materia su$erior or)ani%at, cum ar fi creierul uman care reflect realitatea $rin intermediul $erce$iilor, re$re%entrilor, noiunilor !i celorlalte modaliti de cunoa!tere# Eeflectarea cor$urilor aflate *n interaciune re$roduce structura lor e(terioar reflectarea fi%ic"# Ca$acitatea de im$rimare reci$roc !i totodat de modificare a
-6

su$rafeelor care vin *n contact la com$licatele $rocese din materia su$erior or)ani%at, cum ar fi, ea nu red *ns *ntrea)a structur a obiectelor, totailitatea *nsu!irilor acestora, astfel c ima)inile re%ultate nu vor re$re%enta niciodat o o)lindire $erfect !i inte)ral# Cu alte cuvinte, nu toate *nsu!irile obiectelor sunt im$licate *n interaciune !i dealtfel, nici nu este nu este necesar $entru identificare o $aritate, o ec'ivalen a reflectrilor# +e re)ul, reflectarea caracteristicilor obiectului *n urm este de$arte de a fi ideal# Im$erfeciunile se $ot datora fie obiectului $rimitor, fie celui creator, $recum !i mecanismului de formare a urmei# +e aceea, deosebirile $ot avea ca ori)ine o reflectare defectuas sau incom$let, datorit modului de im$rimare $resiune redus, alunecare $e su$ort", deformrilor $roiectile rico!ate, tam$onri *n accidente", insuficientei $lasticiti sau aderene a obiectului $rimitor, etc-# Pe lan) redarea ine(act sau doar $arial a caracteristicilor este $osibil ca urma s conin Hcaracteristici false , fr cores$ondent real la e(em$larul ori)inal !i care astfel a$ar *n mod eronat dre$t deosebiri 8 de e(em$lu, *ntreru$eri, conto$iri de creste $a$ilare artificiale, datorate im$rimrii defectuoase a de)etului# +u$a natura lor reflectrile *mbrac urmtoarele forme $redominante 0 a" reflectare sub form de urme care redau $articularitile e(terioare ale obiectelor !i fiinelor# b" reflectarea sub forma de$rinderilor de scriere, de mers *n crarea de $a!i, de vorbire *n convorbirile *nre)istrate $e banda ma)netic# c" reflectarea sub forma ima)inilor mentale relatate oral sau *n scris, desenate, descrise du$a metoda $ortretului vorbit"# d" reflectarea sub forma ima)inilor vi%uale foto)rafii, film, banda video"# +in multitudinea de interaciuni *n care intr obiectele, fiinele !i fenomenele, criminalistic se $ot delimita trei )enuri $rinci$ale, *n funcie de caracterul sc'imbrilor re%ultate !i anume0 a" modificri i%omorfe, de )enul Hori)inal?co$ie, care redau as$ecte de ordin structural, inclusiv detaliile fi)ura unei $ersoane !i ima)inea ei foto)rafic, desenul
La%r C&r/an, Com$ediu de criminalistic ediia a II?a, :d# Bundaiei Eomania de m&ine, 1ucure!ti, 5<<=, $a)# 5C
-

-F

$a$ilar al de)etului !i am$renta sa, $rofilurile anvelo$ei !i urma lsat $e sol, microrelieful canalului evii !i striaiunile de $e $roiectilul tras"# b" modificri 'omomorfe, care reflect numai caracteristicile )enerale urmele de contur ale obiectului vulnerant, mar)inile muc'iei $atrulatere a ciocanului cu care s?a $rodus le%iunea de *nfundare *n calota cranian" c" modificri $olimorfe, care nu fi(ea% structura )eneral !i nici cea individual a obiectelor aflate *n interaciune, *ntruc&t cel $uin unul dintre acestea nu $osed o structur stabil substan lic'id, v&scoas, $urverulent" Pentru o mai e(act *nele)ere a valorii identificatoare a reflectrii *n criminalistic, ca efect de un )en a$arte al interaciunii obiectelor, fr semnificaie $entru alte !tiine, credem c se im$un !i alte e($licaii# ,n $rimul r&nd reflectarea nu este un act $asiv, ci com$ort o reacie s$ecific de rs$uns# Astfel, obiectul activ $oate fi reflectat *n mod divers0 a" ca ima)ine a confi)uraiei e(terioare am$renta di)ital, urma de ad&ncime a *nclmintei, im$resiunea )rila/ului m!tii $rotectoare a unui autovec'icul" b" ca o consecin a aciunii tierea cu un cle!te, des$icarea cu to$orul, $erlarea filamentului unui bec a$rins !i s$art, urmele de electrocutare"# ,n al doilea r&nd, *n reflectare se re$roduc nu numai caracteristicile obiectului care a acionat, ci !i cele ale $rocesului de interaciune0 natura ei, nivelul ener)etic, direcia !i un)'iul de a$licare a forei, modalitile de contact, etc# Astfel, reflectarea nu a$are ca un act de rece$tare im$asibil, ci ca o modificare a strii obiectelor *nsoit de contracii, sc'imburi de ener)ie, transmitere reci$roc de substan# Iradul su, $lenitudinea reflectrii obiectului care acionea% de$inde !i de natura obiectului care $rime!te, de condiiile *n care are loc interaciunea, de $articularitile mecanismului, de intensitate !i durat, factori care laolalt determin ti$olo)ia le)turii dintre obiectul activ !i reflectarea sa# ,n sf&r!it, un as$ect esenial $entru criminalistic *l re$re%int com$atibilitatea dintre reflectare !i obiectul $resu$us a fi acionat !i anume dac reflectarea urma" reconstituie caracteristicile obiectului creator !i modul *n care s?a desf!urat aciunea# Orice reflectare conine *n sine informaii asu$ra ori)inii !i mecanismului formrii
-3

sale, care *n anumite condiii $ermit determinarea obiectului care i?a dat na!tere# Astfel, reflectarea, ca ima)ine a obiectului ori a *nsu!irilor acestuia, constituie mi/locul cu a/utorul cruia se reali%ea% identificarea criminalistic, fie *n sens $o%itiv, de determinare cert sau cu $robabilitate a obiectului, fie *n sens ne)ativ, de e(cludere a acestuia#

CAPITOLUL II

DESCRIEREA SEMNALMENTELOR ANATOMICE& FUNCIONALE& PARTICULARE& A O2IECTELOR DE IM2RCMINTE 3I O2IECTELOR PORTA2ILE

-4

1. Semna mente e anat$mice.tr"!at'ri e !tatice+ # N$ti'ne& Pre/entare #

9emnalmentele anatomice vi%ea% elemente caracteristice $rivind statura, constituia fi%ic, as$ectul )eneral al $ersoanei, forma ca$ului !i a feei, etc# ,n mod convenional, *n aceste semnalmente se includ se(ul !i v&rsta# a) Sexul este a$reciat $rin observare direct, lu&nd *n seama elementele ce diferenia% barbaii de femei# C&nd observarea !i reinerea semnalmentelor se fac cu $ersoana de fa, *n ca% de dubii se $oate $roceda la determinarea medico?le)al a se(ului# ,n acelasi mod se va $roceda $entru cadavrele de%membrate din care li$sesc $rile ce $ot contribui la stabilirea se(ului# b) Etatea v&rsta" se a$recia% cu o anumita $ro$abilitate, *ntruc&t $ot fi $re%enti o serie de factori care s modifice corelatia dintre v&rsta biolo)ic !i cea a$arent# +intre ace!ti factori menionam0 ti$ul constituional, starea )eneral a or)anismului $ersoanei, condiiile de viat si munc, bucuriile !i suferinele omului# :ta$ele fi%iolo)ice ale v&rstei sunt a$reciate *n $ractica medico?le)al astfel- 0 ? co$ilaria . $&n la -= ani ? tinereea . *ntre -=?C< ani ? maturitatea . *ntre C<?F< ani ? btr&neea . $este v&rsta de F< ani +e asemenea $entru c a$recierea v&rstei este destul de relativ, *n $ractic se admit tolerane, *n s$ecial $entru ultimele trei eta$e fi%iolo)ice, *n ordinea C, 6, -< ani# c) Statura *nalimea" $oate fi a$reciat *n trei )radaii0 scund, mi/locie, *nalt# ,n literatura de s$ecialitate, unii autori $ro$un ca cele trei )radaii s fie ra$ortate $&na la -F< cm $entru statura scund, *ntre -F<?-3< cm $entru statura mi/locie !i $este -3< cm $entru cea *nalt# 9unt *ns $reri c, *n actualele conditii de cre!tere a mediei *nlimii trebuie cobor&te cu 6 cm, res$ectiv $&n la --6 cm, *nlimea este scund, *ntre -66?-F6cm, mi/locie, $este -F6 cm, $ersoanele sunt *nalte# La a$recierea *nlimii se au *n vedere $re%ena $lriilor, cciulilor, coafura, tocurile *nclmintei,
C#+umitrescu, :# Iacea, :lemente de antro$olo)ie /udiciar, :ditura @inisterului de Interne, 1ucure!ti, -22C, $a)# -2
-

-2

care se scad cores$un%tor din valoarea real# +e asemenea, mai menionm c la *nlime $utem *nt&lni !i limite e(treme, foarte *nalt !i foarte mic# d) Constituia fizica cor$olena" este determinata de de%voltarea sistemului osos, de masa muscular a individului !i de stratul adi$os# 9e $ot *nt&lni $ersoane cu constituie solida robust", mi/locie atletic" si slab uscaiv"# e) Aspetul general inuta" al unei $ersoane $oate fi a$reciat ca0 s$ortiv, ele)ant, )reoi, atletic, etc#, sau le)at de o anumit $rofesie0 marinar, balerin, ofier, etc#
F$rma inii $r de c$nt'r a e c$r%' 'i 'man#

Conturul cor$ului de$inde de forma coloanei vertebrale, de obi!nuina inutei acesteia# Poate fi un contur dre$t, *ncovoiat, cu $ie$t $roeminent !i cu cocoas# Umerii $ot fi a$reciai du$a *nclinaie $o%iia lor reci$roc", $ut&nd fi ori%ontali, ridicai, cobor&i, $recum !i du$a du$ volumul lor lime", fiind mari, mi/locii, mici# 9e rein fenomenele de asimetrie, at&t *n $rivina volumului c&t !i a *nclinaiei, atunci c&nd acestea sunt $re%ente# @embrele, at&t cele su$erioare c&t !i cele inferioare, se descriu du$ lun)imea !i )rosimea acestora# :ventualele $articularitai la m&ini, $icioare, de)ete se rein $icioare *n J, O, G, $re%ena $latfusului, $olidactilia, li$sa unui de)et" ca fiind semne $articulare# Borma ca$ului, a!a cum am menionat anterior, de$inde de forma, de%voltarea !i $o%iia oaselor care?l alctuiesc# A$recierea conturului ca$ului se face at&t din $lanul frontal, c&t !i din cel lateral $rofil"# +in $lan frontal, forma ca$ului se ra$ortea% *n )eneral la forma fi)urii, care $oate fi0 rotund, oval, $trat, dre$tun)'iular, rombic# +in $lanul lateral $rofil", conturul ca$ului $oate fi normal rotun/it", alun)it, foarte alun)it u)uiat"# ,n acela!i tim$, $ot fi fcute a$recieri le)ate de de%voltarea osului occi$ital, c&t !i a oaselor $arietale# Astfel, sunt *ntalnite frecvent contururi ale ca$ului turtite *n $artea su$erioar $arietal turtit", $recum !i cu occi$ital turtit sau bombat fi)# -C?-4"#
De!crierea deta ii $r fi,'rii 'mane# 5<

Bi)ura uman, at&t *n ansamblul ei, c&t !i sub as$ectul detaliilor, se e(aminea% din $lanul frontal, c&t !i din cel lateral# Baa $ersoanei are o *ntindere limitat de linia de inserie a $rului *n $artea su$erioar, urec'i *n $artea lateral !i v&rful brbiei *n $artea inferioar# Bi)ura uman cu$rinde trei %one0 %ona frontal, aflat *ntre inseria $rului, arcadele s$r&ncenoase !i rdcina nasului, %ona na%al, aflat *ntre rdcina !i ba%a nasului !i %ona bucal, aflat *n $artea inferioar a fi)urii, *ntre ba%a nasului !i v&rful brbiei# ,ntr?o fi)ur armonioas, cele trei re$re%int c&te -KC din *ntrea)a fi)ur# ,n aceste situaii se a$recia% c %onele res$ective sunt de marime mi/locie fi)# -2"# +ar, de cele mai multe ori, a$ar diverse variaii *n care una din %one este mai mare sau mai mic, iar celelalte dou %one sufer modificri *n com$ensare fi)# 5<.5C"# ,n acela!i tim$, fi)ura uman $oate fi a$reciat !i sub as$ectul limii *n anumite %one, $recis delimitate# +e astfel, aceste variaii ale laimii feei conturea% !i forma )eometrica a fi)urii la care ne?am referit anterior# :ste vorba de limea %onelor, !i anume0 ? dintre cele dou oase $arietale fi)# 5= . 5F" ? dintre cele dou oase %i)omatice fi)# 53 ?52" ? dintre e(tremitile mandibulei fi)# C<?C5" Biecare %on $oate fi *ncadrat *n cele trei dimensiuni0 lat, mi/locie, *n)usta# ,n literatura de s$ecialitate, elementele $rinci$ale ale fi)urii, denumite !i detalii caracteristice ale fi)urii umane, sunt *n numr de -6, a!a cum re%ult din ima)ine Bi)# CC"# ,n ceea ce $rive!te succesiunea *n care vom trata *n continuare detaliile caracteristice ale fi)urii umane, a$reciem c, lo)ic este s se $orneasc de la elementele aflate *n $lanul su$erior, continu&nd cu cele din $lanul mi/lociu !i res$ectiv inferior# Aceast ordine are *n vedere urmtoarea succesiune0 $rul, fruntea cu arcadele, oc'ii cu s$r&ncenele, nasul, $rofilul fronto?na%al !i naso?bucal, !anul subna%al, )ura, bu%ele !i dinii, brbia, mustaa !i barba, urec'ile -# Biecare element al feei se descrie se$arat, cu tot ce are el mai caracteristic#

C# +umitrescu, :# Iacea# o$# cit#, $a)# 55-

1)

rul se descrie a$reciindu?se linia de inserie, natura !i desimea sa, coifura,

lun)imea, culoarea# a" Linia de inserie a $rului se observ la $artea su$erioar a $oriunii verticale a osului frontal, ea marc&nd de fa$t locul de im$lantare a $rului $e su$rafaa ca$ului# Aceast linie se $oate *ncadra *n una din urmtoarele forme0 drea$t, ascuit, circular *n sus, circular *n /os, eventual ondulat# b" Natura $rului este determinat de modul firesc de cre!tere a firelor# +in acest $unct de vedere, se *nt&lne!te $r dre$t, ondulat, buclat, cre Bi)# C2.=<"# c" +u$ desime, $rul $oate fi0 des, normal, rar# d" Lun)imea $rului $oate fi0 mare, mi/locie, mic# e" Coifura $ortul $rului" $oate varia *ntre $r $urtat $este ca$, cu crare $e st&n)a sau $e drea$ta, ori adus s$re frunte# f" Culoarea $rului $oate fi0 nea)r, castanie, blond, ro!cat, alb# C&nd este $re%ent $rul crunit, se face referire dac *ncrunirea este total, $arial sau *n !uvie# )" Bavoriii $erciunii" $ot fi a$reciai du$ lun)ime lun)i, mi/locii, scuri" !i du$ direcia lor dre$i, oblici"# '" Calviia c'elia" se a$recia% *n ra$ort cu %ona ca$ului $e care o afectea%, $ut&nd fi frontal, frontal?$arietal, total# !) "runtea este am$lasat $e $oriunea vertical a osului frontal, fiind limitat *n $artea su$erioar de inseria $rului, iar la cea inferioar de ba%a arcadelor# Broma, conturul, *nclinarea frunii sunt determinate de as$ectul osului frontal, $re%ent&nd interes bosele frontale, )labela !i arcadele# Bruntea se descrie du$0 *nalime, lime, *nclinaie, contur, $articulariti# a" ,nlimea frunii se a$recia% $rivind $ersoana din fa sau din lateral *n %ona de la inseria $rului $&n la rdacina nasului# Astfel, fruntea $oate fi *nalta, mi/locie, scund# b" Limea frunii se observ din fa, a$reciind distana dintre cele dou t&m$le# :a $oate fi lat, mi/locie, *n)usta Bi)# FF?F4"#

55

c" ,nclinarea frunii se observ din $lanul lateral !i $oate fi a$reciat du$ $lanul vertical ima)inar ce trece $rin radcina nasului# ,n acest sens, $oate retras, vertical, $roeminent# d" Conturul frunii se observ tot din $rofil, $ut&nd fi concav, conve( arcuit"# Particulariti ale frunii mai frecvent *nt&lnite sunt0 $re%ena e(a)erat a boselor frontale, $roeminena arcadelor, asimetria acestora, $re%ena ridurilor# #) $c%ii& pleoapele& genele 'i spr(ncenele) a" Oc'ii sunt situai *n cavitatea orbital, la nivelul ba%ei acesteia# Ilobul ocular este format din retina, ca formaiune fotorece$toare !i din o serie de alte elemente care asi)ur $roiectarea $e retin a ra%elor luminoase sosite din mediul *ncon/urtor# La $artea anterioar oc'ii sunt a$rai de cele dou $leoa$e care *nc'id ba%a orbitei !i care delimitea% cr$tura $ar$erbal, desc'is *n tim$ul funcionrii a$aratului vi%ual !i *nc'is *n tim$ul somnului# 1ulbul ocular cu$rinde trei membrane0 sclerotica, coroida !i retina, $recum !i mediile trans$arente !i refri)ente, corneea, umoarea a$oas, cristalinul, umoarea sticloas, care formea% a$aratul dio$tric# Prile vi%ibile ale oc'ilor sunt0 ? Pu$ila, ocu$ centrul oc'ilor !i este un orificiu rotund, a$arent de culoare nea)r8 ? Irisul, este o band colorat, situat *n /urul $u$ilei !i d culoare oc'ilor8 ? 9clerolica sau albu!ul oc'iului8 ? Po%iia oc'ilor se a$recia% du$ am$lasarea un)'iurilor interne sau e(terne# Astfel, e(ist oc'i dre$i, oc'i cu comisurile interne cobor&te, oc'i cu comisurile e(terne cobor&te# ? @rimea oc'ilor are *n vedere dimensiunile acestora lun)imea si limea lor"# +in acest $unct de vedere, oc'ii $ot fi mari, mi/locii, mici Bi)# 34?32?4<"# ? A!e%area *n orbite, de re)ul, se observ din $rofil# :a $oate fi normal, *nfundat si $roeminent# ? Culoarea oc'ilor este dat de iris# :a se reine ca atare, sesi%&ndu?se *n acela!i tim$ !i unele fenomene, cum ar fi oc'i de culori diferite ceac&ri"#

5C

b" Pleoa$ele sunt *n numar de dou0 una su$erioar !i una inferioar, ele mr)inind orificiul $al$erbral desc'i%atura oc'ilor"# Pleoa$ele se descriu atunci c&nd la ele sunt sesi%ate unele $articulariti, cum ar fi culoarea deosebit sau fa$tul c sunt cobor&te $e oc'i, etc# c" Ienele sunt fire de $r im$lantate $e mar)inea $leoa$elor, )roase, ri)ide, arcuite, *ndre$tate *n sus, *n /os ori *nainte# Ienele $leoa$ei su$erioare sunt mai dese, mai )roase, mai tari si mai lun)i ca cele ale $leoa$ei inferioare# Ienele se descriu *n funcie de $articularitile lor# d" 9$r&ncenele sunt formaiuni musculo?cutanate, aco$erite de $eri !i sunt dis$use deasu$ra, de o $arte !i de alta a arcadelor# :le se e(aminea% du$ am$lasare, direcie, form, dimensiuni, culoare !i alte $articulariti# ? Am$lasarea s$r&ncenelor $rive!te $o%iia lor reci$roc, c&t !i fa de )lobii oculari# 9e $ot *nt&lni s$r&ncene reunite, a$ro$iate, de$rtate, ridicate sau cobor&te $e oc'i Bi)# 4F?42"# ? +irecia s$r&ncenelor $oate fi oblic interior, ori%ontal, oblic e(terior# ? Borma s$r&ncenelor $oate fi rectilinie, arcuit, un)'iular# ? +imensiunea s$r&ncenelor are *n vedere *n $rinci$al limea lor, ele $ut&nd fi late, mi/locii, subiri, $ensate# ? Nuana de culoare este *n )eneral asemntoare cu cea a $rului de $e ca$, de!i *ncrunirea s$r&ncenelor se $roduce mai lent# 9e $ot *nt&lni s$r&ncene ne)re, blonde, !atene, albe, ro!cate, etc# *) +asul formea% $rimul se)ment al a$aratului res$irator, av&nd caracteristici s$ecifice fiecrui individ !i dublu rol res$irator si olfactiv"# Nasul are forma unei $iramide orientale cu ba%a in /os, fiind mr)init *n sus de linia transversal ce?l delimitea% de re)iunea bu%ei su$erioare# Nasul este alctuit din oase !i cartila/e aco$erite *n e(terior de $iele !i ca$tu!ite la interior cu o membran mucoas# :ste *m$rit $rintr?un se$t median *n dou caviti na%ale, care se desc'id la e(terior $rin nri# Nasul difer la unele rase !i indivi%i# 9e a$recia% c forma acestuia este drea$t

5=

la nasul )recesc, concav sau rotun/it la nasul acvilin, scobit ad&nc la nasul *n !a, scobit u!or la nasul cu v&rf *n sus# a" Observarea nasului se $oate face din $lanul frontal !i din $rofil# @enionm c descrierea trebuie ra$ortat la $o%iia din care a fost v%ut fa sau $rofil"# ? Edacina nasului are forma unei ad&ncituri mai mult sau mai $uin $rofunde, fiind am$lasat *ntre )lobii oculari, sub arcadele s$r&ncenoase# +in $rofil se observ $rofun%imea rdcinii care $oate fi mic, mi/locie, mare si am$lasarea acesteia *n ra$ort cu oc'ii, care $ot fi *n acela!i $lan, cobor&ta sau ridicat Bi)# -<6?-<3"# ? +osul nasului muc'ia" se observ *n )eneral !i cel mai corect din $rofil# :ste vorba de o linie de contur $e care o are nasul, delimitat de scobitura rdcinii !i v&rful nasului# Pot fi *nt&lnite urmtoarele forme de ba%0 rectiliniu, concav, conve(, coroiat# ? 1a%a nasului se descrie sub as$ectul orientrii acesteia, ea $ut&nd fi ori%ontal, ridicat sau cobor&t# ? Limea nasului se observ $rivind $ersoana din fa, la ba%a nasului, *ntre cele dou nari# 9e *nt&lnesc sub acest as$ect nasuri de lime mic, mi/locie, mare# ? ,nlimea nasului se $oate a$recia at&t din fa c&t mai ales din $rofil, ea $ut&nd fi mic, mi/locie, mare# ? Proeminena nasului $iramidei na%ale", de fa$t mrimea $ro$riu?%is a nasului, este dat de distana dintre v&rful nasului !i intersecia acestuia cu !anul subna%al# Poate fi a$reciat ca mic, mi/locie, mare# Nasul $oate $re%enta o serie de $articulariti, dintre care menionam0 v&rful nasului *n form de sfer, v&rf turtit, v&rf deviat, v&rf bilobat, nri de$rtate, os na%al %drobit, ari$i crnoase, ari$i ridicate, etc--# b" Profilul fronto?na%al# Conturul fi)urii observat din $lanul lateral evidenia% unele $articulariti ale %onei fronto?na%ale, alcatuit din $relun)irea liniei frunii $este linia dosului nasului# ,n literatura de s$ecialitate, aceast %on este denumit $rofil fronto?na%al, *nce$e de la linia de inserie a $rului !i se termin la v&rful nasului# 9unt *nt&lnite

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C3F 56

urmtoarele forme de $rofil0 continuu, fr&nt, $aralel, un)'iular, arcuit, ondulat Bi)# -53?-54?-52"# ? Profilul fronto?na%al continuu )recesc", formea% o linie a$roa$e drea$t, cel fr&nt are forma unei linii fr&nte, datorit radcinii nasului care este de $rofun%ime mic# ? Profilul fronto?na%al $aralel este $re%ent atunci c&nd linia frunii este $aralel cu linia nasului# ,n acest ca% fruntea este retras, dar $este nivelul nasului, care este rectiliniu !i are o rdacina $rofund# ? Profilul fronto?na%al un)'iular este combinaia unei fruni verticale sau u!or retrase, cu nas rectiliniu, av&nd o rdcin bine conturata ad&ncita"# ? Profilul fronto?na%al arcuit este dat de o frunte bombat !i un dos al nasului conve( sau acvilin, iar cel ondulat $re%int o frunte bombat !i un nas concav c&rn, *n !a"# ? Profilul naso?bucal este alctuit din %ona cu$rins de la ba%a nasului $&n la v&rful brbiei, fiind conturat de structura !i de%voltarea ma(ilarelor su$erior !i inferior# Acest $rofil $oate fi dur, cu oase ma(ilare bine de%voltate, $roeminente !i se nume!te $ro)nat# Atunci c&nd oasele ma(ilare sunt far ridicturi, !terse, $rofilul este orto)nat, iar c&nd ma(ilarul inferior este retras, $rofilul se nume!te retro)nat# @ai $oate fi *nt&lnit !i $rofil naso?bucal cu ma(ilarul inferior $roeminent, atunci c&nd brbia este bine reliefat# ,) -escrierea zonei bucale# Lona bucal formea% trimea $artea" inferioar a fi)urii $ersoanei, fiind limitat su$erior de locul de *ntlnire a ba%ei nasului cu !anul subna%al, iar inferior de v&rful brbiei# ? ;anul subna%al distana naso?labial" este cu$rins *ntre ba%a nasului !i mar)inea e(terioar a bu%ei su$erioare# 9e descrie sub as$ectul *nlimii si limii sale# ,nlimea !anului subna%al $oate fi mic, mi/locie, mare, iar limea se $oate a$recia cu acelea!i )radaii# a" Iura constituie $rima $oriune a a$aratului di)estiv re$re%entat $rintr?o cavitate care conine limba !i dinii !i $rin care sunt introduse alimentele *n or)aminesc# :ste delimitat $rin bu%e, obra/i, vlul $alatin, $lan!eul bucal, comunic&nd $osterior cu farin)ele# Iura se observ din $lan frontal, a$reciindu?se dimensiunile ei, res$ectiv
5F

mic, mi/locie, mare, c&t !i am$lasarea $ro$iu?%is a acesteia, cobor&te !i res$ectiv, cu corni!uri ridicate# ,n e(aminarea )urii se $ot observa !i unele $articulariti, cum ar fi0 )ur oblic, )ur e(a)erat de mare, )ur *n form de inima etc# b" 1u%ele sunt formaiuni crnoase care delimitea% )ura !i aco$er dinii !i re$roduc e(act, *n re)iunea bucal, forma arcadelor alveolo?dentare# 1u%a su$erioar re$re%int un !an numit filtru, care se lar)e!te sus, termin&ndu?se intr?o $oriune mai $roeminent, numit tubercul labial# 1u%a inferioar este rsfr&nta *n /os, form&nd o foset unde cresc, la adolescen, c&teva smocuri de $r# Un !an arcuit cu concavitatea *n /os !anul labio?mentonier" des$arte bu%a inferioar de re)iunea mentonier# Cele dou bu%e se unesc, lateral, form&nd comisurile )urii# 1u%ele se descriu a$reciindu?se )rosimea, $roeminena !i alte $articulariti# +u$ )rosime se *nt&lnesc bu%e subiri, mi/locii, )roase, iar du$ $roeminen $ot fi0 bu%a su$erioar $roeminent, bu%a inferioar $roeminent, ambele bu%e $roeminente# Alte $articulariti ce $ot fi *nt&lnite la bu%e sunt0 bu%e cr$ate, bu% su$erioar ridicat, bu% inferioar cobor&t, bu% de ie$ure# c" +inii se )sesc *n cavitatea bucal# 9unt fi(ai *n alveolele dentare ale ma(ilarului !i mandibulei $rintr?o articulaie $ro$rie, fiind *n numr de C5 la adult, c&nd se formea% dentiia $ermanent# +u$ forma !i caracteristicile individuale ale dinilor se deosebesc $atru feluri de dini0 incisivi, canini, $remolari !i molari# +in $unct de verede structural, dintele este com$us din coroan, colet !i rdcin, iar *n interior are $ul$a dentar format din esut con/unctiv, vase san)uine !i nervi# +inii se e(aminea% detaliat *n ca%ul cadavrelor neidentificate, oca%ie cu care se *ntocme!te !i odonto)rama# Astfel, $entru $ersoane, se descriu o serie de $articulariti care $ot fi sesi%ate cu oca%ia observrii acesteia# :ste vorba de limea dinilor, distana dintre ace!tia, asimetria lor, dini li$sa, fal!i, *mbrcai, e(istena unor lucrri dentare $lombe, $rote%e", culoarea deosebit a lor# d" 1rbia este $oriunea cea mai de /os a fi)urii, contur&nd faa !i d&ndu?i forme caracteristice# :a se e(aminea% din $lanul frontal, sub as$ectul *nlimii !i limii !i din $lanul lateral, din $unct de vedere al *nclinaiei# Astfel, *nlimea !i limea brbiei
53

$ot fi a$reciate *n cele trei )radaii . mic, mi/locie, mare# +u$ inclinare, brbia $oate fi retras, $roeminent, vertical# Ca $articulariti ale brbiei $ot fi *nt&lnite0 brbie dubl, brbie cu )ro$i, brbie bilobat, brbie $lat# e" 1arba !i mustile se a$recia%, atunci c&nd sunt $re%ente la o anumit $ersoan du$ form, marime, culoare# 1arba este format din $rul care cre!te la brbai $e brbie !i obra/i# :a $oate fi mare, c&nd cu$rinde toat faa !i $rul ei este lun)8 barbi!on, c&nd cu$rinde toat faa, dar $rul este scurt8 )uler . c&nd este o continuare a $erciunilor !i cu$rinde *ntrea)a faa $&n sub brbie8 musc . c&nd este un mnunc'i de fire sub bu%a inferioar8 cioc . c&nd este de dimensiuni mici !i cu$rinde *ntrea)a brbie# @ustaa este format din $rul care cre!te deasu$ra bu%ei su$erioare la brbai !i $oate fi0 mare, cu colurile ridicate8 mare cu colurile dre$te8 mare cu colurile cobor&te8 tiat mrunt $e bu%e8 coad de r&ndunic, $e $oriunea foselor na%ale# .) /rec%ile# Printre elementele eseniale ale fi)urii, care $ermit at&t identificarea $ersoanelor, c&t !i diferenierea lor, se afla !i urec'ile, ele fiind a$reciate ca $re%ent&nd cele mai multe caliti identificatoare# Urec'ile, du$ cum se menionea% *n literatura de s$ecialitate, $re%int un dublu caracter0 sunt imuabile ca form !i $ro$orii, de la na!tere $&n la moartea $ersoanei !i variabile, adic nu se *nt&lnesc dou urec'i identice# Pavilionul e(tern al urec'ilor este alctuit cartila/e de mrimi !i forme foarte variate# :lementele $rinci$ale ce alctuiesc $avilionul urec'ilor sunt urmtoarele0 'eli(, ante'eli(, tra)us, antetra)us, lob, conc# ,ntruc&t aceste elemente au un rol deosebit *n identificarea $ersoanelor, este necesat a fi cunoscute *n detaliu-# a" >eli(ul este mar)inea e(terioar, bordura urec'ii# :l ince$e de deasu$ra tra)usului, c'iar din conc !i se continu $&n la lob# 9e *m$arte *n trei %one0 'eli( ori)inar, 'eli( su$erior !i 'eli( $osterior# La aceste %one se $ot *nt&lni variaii deosebite ale elementelor# Astfel, 'eli(ul ori)inar $oate fi lun), mi/lociu, scut, a$reciind *ntinderea sa din conc $&n la v&rful su$erior al urec'ii#
-

C# +umitrescu, :# Iacea, o$# cit#, $a)# 53 54

? >eli(ul su$erior *nce$e de la v&rful urec'ii !i se termin la *ndoitura dina$oi a acesteia8 el se $oate a$recia du$ lun)ime lun), mi/lociu, scurt" !i du$ lime lat, mi/lociu, *n)ust"# ? >eli(ul $osterior *nce$e de la *ndoitura dina$oi a $arii su$erioare a urec'ii !i a/un)e $&n la lob# ;i el $oate fi a$reciat du$ lun)ime !i lime, *n cele trei )radaii mare, mi/lociu, mic"# b" Ante'eli(ul este $aralel s$re interiorul urec'ii cu 'eli(ul, el fiind o $roeminen cartila)inoas de form concav, rectilinie sau conve(# 9e mai $ot face a$recieri le)ate de de%voltarea ante'eli(ului care $oate fi !ters a$roa$e absent" sau 'i$ertrofiat# c" Tra)usul este un cartila)iu mic, de re)ul de form triun)'iular, form&nd $eretele anterior al canalului auditiv e(tern# 1a%a triun)'iului este fi(at de fa, iar v&rful se afl *ns$re mar)inea $osterioar a urec'ii, res$ectiv s$re 'eli(ul $osterior# Tra)usul $oate fi ascuit, !ters a$roa$e absent", bine conturat# d" Antetra)usul este $lasat la $artea inferioar a ante'eli(ului, o$us tra)usului !i deasu$ra lobului urec'ii# :l este format dintr?un cartila)iu mai mult sau mai $uin de%voltat# Antetra)usul se descrie du$a *nclinaie ori%ontal, oblic", form concav, rectiliniu, conve(" !i mrime mic, mi/lociu, mare"# e" Lobul este am$lasat *n $artea inferioar a urec'ii, *n continuarea 'eli(ului $osterior !i sub antetra)us, alctuind $artea crnoas a urec'ii# :l $re%int valoroase elemente de individuali%are, le)ate de mrime, form, aderena !i alte $articulariti# +u$ mrime, lobul $oate fi mic, mi/lociu, mare, iar du$ form, oval, rotun/it, ascuit# +u$a aderen, lobul $oate fi li$it, semili$it, liber# f" Conca sau canalul auditiv e(tern este un orificiu ce $oate fi a$reciat du$ mrime mic, mi/lociu, mare" !i $rofun%ime# ,n afar de descrierea detaliat a elementelor com$onente ale urec'ilor, care $re%int $entru nes$eciali!ti un anumit )rad de dificultate, se mai au *n vedere0 ? Borma )eneral a urec'ilor, care $oate fi oval, rotund, dre$tun)'iular, $trat, triun)'iular# ? @rimea urec'ilor, care se a$recia% du$ *nlime !i laime#

52

0. Semna mente e f'nc(i$na e .dinamice+ # N$(i'ne& Pre/entare

+escrierea semnalmentelor anatomice se com$letea% cu descrierea caracteristicilor dinamice, le)ate de caracterul funcional al or)anismului# 9emnalmentele funcionale se refer, deci, la acele trsturi e(terioare caracteristice unei $ersoane care a$ar !i $ot fi observate cu $rile/ul e(ecutarii diferitelor mi!cri# :ste vorba de inuta cor$ului, $o%iia ca$ului, alura mersului, e($resia fi%ionomiei, $rivirea, vocea !i vorbirea, obi!nuine *n diverse activiti# +u$ unii criminali!ti, !i scrisul trebuie considerat ca un semnalment funcional# a" Minuta cor$ului atitudinea" este determinat de starea de contractare a mu!c'ilor, de armonia mi!crilor# 9e deosebesc atitudini ri)ide contractate" caracteristice $entru anumite $rofesii, contabili, militari, atitudini rela(ate mobile, obi!nuite", c&t !i atitudini de deferen, s$ortive, a)resive, coc'ete, servile, etc# Tot ca atitudine trebuie considerat !i $o%iia m&inilor *n tim$ul mersului, staionrii, vorbirii cum ar fi inerea m&inilor $e !olduri, *n bu%unarele 'ainelor sau $antalonilor, la *nc'eietura 'ainei, la s$ate, etc"# 9e a$recia% c inuta cor$ului nu este un element stabilit definitiv la $ersoan, ea $ut&nd fi uneori Haleas de)'i%at", *n funcie de interesele acesteia *n anumite situaii# ,n acela!i tim$ *ns, unele din as$ectele de ba% sunt $strate ca de$rinderi !i ele revin ca o constant *n inuta cor$ului# b" Po%iia ca$ului $oate fi a$reciat *n cadrul inutei )enerale a cor$ului, dar !i ca element inde$endent, atunci c&nd sunt $re%ente caracteristici $ro$rii, s$ecifice $entru o anumit $ersoan# Astfel, ca$ul $oate fi a$lecat s$re st&n)a sau s$re drea$ta# ,n msura *n care aceste $o%iii nu sunt *nt&m$ltoare, ci constante *n dinamismul mi!crilor cor$ului, ele se rein ca elemente caracteristice# c" Minuta mersului $ersoanei $oate constitui un as$ect valoros *n identificarea acesteia, datorat stereoti$ului dinamic ce se creea% *n tim$ul e(ercitarii mi!crilor s$ecifice mersului"# @ersul fiecrei $ersoane dob&nde!te caracteristici $ro$rii, determinate de modul de corelare a elementelor mersului cu mi!crile cor$ului# ,n a$recierea acestui semnalment funcional se au *n vedere o serie de elemente ale mersului, cum ar fi0 lun)imea !i limea $asului, un)'iul de mers $o%itiv, ne)ativ",
C<

felul *n care tal$a $iciorului se deta!ea% de sol )lisea%, se ridic", dac mersul antrenea% mi!crile *ntre)ului cor$, dac mersul este armonios sau cor$ul rm&ne ri)id, mi!carea m&inilor, etc# Antrenarea cor$ului *n mi!crile mersului $oate avea forme e(a)erate, cum ar fi mersul cu balansarea umerilor, ondulaiile ba%inului etc# d" :($resia fi%ionomiei mimica" este determinat de starea de contracie a mu!c'ilor feei, de e($resia $rivirii, mi!crilor bu%elor etc# ;i constituie un element relativ stabil *n *nfi!area unei $ersoane# @imica $oate fi s$ontan de $l&ns, r&s, m&nie, emoii $uternice"# Convenional %&mbet, min )rav, *ntristat, datul din ca$ *n semn de salut, de afirmare, de ne)are" !i ori)inal ti$ic unei sin)ure $ersoane, ca mi!cri ale oc'ilor, bu%elor, nrilor, s$r&ncenelor, rotirea ca$ului, etc"# :($resia feei $oate fi0 calm, enervat, fle)matic, mirat, confu%, distrat sau obosit# :($resia oc'ilor $oate fi mobil, fi(, fu)itiv# ,n descrierea e($resiei fi%ionomice se acord o atenie deosebit $rivirii, care antrenea% nu numai mi!carea oc'ilor, ci !i o $arte a musc'ilor feei# Privirea este a$reciat ca o realitate imaterial, ca o serie de radiaii care $leac din oc'i# Belul de a $rivi al unei $ersoane este le)at nu numai de de$rinderi !i de $ersonalitate, ci !i de strile $si'osociolo)ice, de v&rst, de $re%ena anumitor boli, etc# Cele mai *nt&lnite He($resii ale $rivirii sunt0 $rivirea tandr, rutcioas, furioas, bnuitoare, ne&ncre%toare, mirat# +e asemenea, e(ist $riviri $trun%toare, mobile, fu)itive, fi(e, dre$te, oblice# ,n le)atur direct cu mimica feei se afl !i e($resia bu%elor, a$reciat atunci c&nd $ersoana vorbe!te sau nu vorbe!te, e(ist&nd forme obi!nuite de indiferen, de ironie, de tristee, cutremurturi# 9e rein ca elemente de individuali%are mu!catul bu%elor, unele ticuri nervoase ca rictusul, str&nsul !i su$tul dinilor etc# e" Iesticulaia este determinat de modaliti $rin care se e(teriori%ea% un anumit obicei, fiind un act refle( al $ersoanei s$re lumea e(terioar !i care se manifest *n forme diverse# Iesticulaia este re$re%entat de mi!cri voluntare sau involuntare, cu funcii de e($resie, simboli%are, intervenie activ, fa$te de conduit cu o anumit semnificaie# Iesticulaia este *n )eneral corelat cu vorbirea, )&ndirea ori cu alte activiti
C-

desf!urate de individ# :a se a$recia% din $unctul de vedere al *ntinderii )esturi $ersistente" !i frecvenei !i $oate fi *nt&lnit din abunden, rar sau deloc# Iesturile sunt numeroase !i variate0 cli$ire ra$id, ridicarea sau alte mi!cri ale umerilor, *ncruntarea frunii, mi!carea s$r&ncenelor, a comisurilor )urii, mi!carea ca$ului !i a mrului lui Adam, scobitul *n nas, )ur, roaderea un)'iilor, frecatul m&inilor etc# Iesturile trebuiesc reinute ca atare, fiind elemente valoroase *n $ersoanelor, bine&neles a$reciate *n corelaie cu alte trsturi e(terioare# f" Aocea !i vorbirea# Aocea este re%ultatul sunetului care se formea% *n $erimetrul larin)elui datorit coloanei de aer trimis de contracia mu!sc'ilor e($iratori !i de $lm&ni !i care, $ercut&nd coardele vocale, le face s vibre%e# Cuv&ntul este $rodusul vocii# Pentru fiecare vocal sau consoan, *ntre)ul a$arat vorbitor intr *n aciune# Cone(iunea multi$lelor activiti ale elementelor a$aratului res$irator !i a variatelor $ri care alctuiesc )ru$ul larin)o?naso?bucal reu!e!te s *mbo)easc sunetul vocal $roduc&nd variaii de intensitate, de limbru !i tonuri diferite-# 9e $ot distin)e voci sunete" obi!nuite, na%ale, )&tuite# +u$ ti$, $ot fi voci brbte!ti, de femeie, infantile# ;i v&rsta $oate fi un criteriu de a$reciere, voce de co$il, voce de adult, voce de btr&n# ,n $rocesul vorbii se $ot *nt&lni voci am$le, clare, dar din cau%a unor tulburri !i maladii, $ot avea unele $articulariti# Astfel, obstruciile na%ale sau deviaia se$tului determin voci *nfundate, )uturale, na%ali%ate# Unele malformaii con)enitale, ca di%armoniile dintre cele dou ma(ilare, malformaia con)enital a limbii, afectea% vorbirea# Pronunia unor consoane este !uierat, o$ac, cuv&ntul incom$let emis, alteori vorbirea este )reoaie, *nvlm!it, lene!, b&lb&it, cu *nlocuirea unei consoane cu alta sau deformarea acestora# @ai $ot fi *nt&lnite erori )ramaticale de%acorduri", utili%area unor dialecte, a cuvintelor strine, a neolo)ismelor, etc# )" Obi!nuie *n diverse activiti# 9e a$recia% de ctre unii autori c o serie de obi!nuine $e care le au unele $ersoane *n tim$ul activitii lor $ot fi considerate !i ele semnalmente funcionale# identificarea

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C4< C5

:ste vorba de fumtor, nefumtor, modul de a$rindere !i stin)ere a i)rii, toalet aleas sau ne)li/en, e(alivaie, etc#
4. Semna mente e %artic' are# N$(i'ne& Pre/entare

9emnele $articulare fac $arte din cate)oria elementelor $reioase $entru identificarea $ersoanelor sau cadavrelor# Acestea re$re%inta anumite defecte anatomic !i funcionale sau se datoresc anumitor malformaii con)enitale, intervenii c'irur)icale, accidente, diferitelor acumulri sau deformri cantitative sau li$sei unor or)ane sau $ri ale acestora din cor$ul omenesc# :le $ot fi de o mare diversitate, de e(em$lu0 ? Cicatricele, culoarea $ielii, $re%ena unor $ete, ne)i, alunie sau a altor semne din na!tere, modificri *n sistemul funcional ori ale unor or)ane, ridurile feei, semne $articulare ca urmare a $racticrii unei meserii, tatua/ul, etc-# a" Cicatricele $ot avea ori)ine divers# Unele sunt de natur traumatic, altele de natur c'irur)ical ori $rovenite din arsuri, de)erturi sau din contactul cu unele substane c'imice# Cicatricele $ost traumatice a$ar ca urmare a unor rniri ce afectea% stratul dermic al $ielii, iar cele de natur c'irur)ical se datorea% inci%iilor $racticate *n acest sco$# Cicatricele se descriu *n cele mai mici detalii, fc&ndu?se referiri la culoare, form, mrime, am$lasare# Culoarea lor $oate fi alb, ro%, ro!ie, v&nt !i c'iar nea)r# Cicatricele albe sunt, de re)ul, *n stadiul definitiv, $e c&t vreme celelalte sunt *n curs de formare, *n diverse eta$e# Borma cicatricelor $oate fi liniar, semicircular, semioval, iar du$ mrime se a$recia% ca mici, mi/locii, mari, $entru $ersoane, !i cu redarea *n centimetrii milimetrii" $entru cadavre neidentificate# C&nd cicatricea nu este vi%ibil sau nu se $oate $erce$e cu u!urin $artea res$ectiv a cor$ului se bate u!or cu m&na sau se freac $uin, ea a$r&nd *n alb $e fondul ro% al $ielii iritate# b" Culoarea $ielii $oate constitui un semn $articular, ea oferind unele indicii referitoare la starea de sntate a $ersoanei sau alte a$recieri# Astfel, culoarea )alben
-

C# Pan)'e, C# +umitrescu, Portretul vorbit, @inisterul de Interne, 1ucure!ti, -23=, $a)# -<< CC

sau )alben?cenu!ie se *nt&lne!te la 'e$atici, coloraia ro!ie a nasului, obra%ului este s$ecific alcoolicilor# Coloraii diferite de restul $ileii $ot fi ca urmare a aciunii unor a)eni e(terni de natur c'imic sau termic o$rirea cu a$ fierbinte sau cu alte substane *n stare de fierbere"# c" Petele, ne)ii, aluniele sau alte semne din na!tere sunt elemente valoroase *n identificarea $ersoanelor sau cadavrelor !i ele se descriu atent, a$reciind mrimea, forma, $o%iia !i culoarea lor# d" @odificrile *n sistemul funcional ori ale unor or)ane sau $ri din acestea, fac de asemenea $arte din semnele $articulare# :le $ot fi de natur medical, con)enital sau traumatic# Anumite boli $roduc modificri ale unor elemente sau $ri din or)anele cor$ului, fi)urii, etc# Astfel, o $arali%ie facial $oate duc la cderea comisului )urii *n %ona afectat# @alformaiile con)enitale ce $ot fi reinute ca semne $articulare $ot fi numeroase0 $latfusul, $icioarele *n form de J, O, G, modificri ale coloanei vertebrale, strabismul, oc'ii de culori diferite, unele defecte de vorbire, $olidactilia, unele fenomene de asimetrie, etc# @odificrile de natur traumatic sunt !i mai numeroase, s$re e(em$lu am$utarea unui de)et, %drobirea osului na%al, $ierderea unui oc'i !i *nlocuirea sa cu o $rote%, etc# 9emnele $articulare $ot e(ista la nivelul unor or)ane sau $ri din acestea, far a avea o ori)ine $atolo)ic sau traumatic# 9e $ot meniona0 frunte cu bose frontale $roeminente, frunte concav, nas $roeminent, v&rf nas sferic ori bilobat, )ur *n form de inim, brbie cu )ro$i sau bilobat, urec'i e(a)erat de mari sau de$rtate, etc# e" Eidurile feei se descriu du$ form, ad&ncime !i %ona unde se )sesc# 9e a$recia% c cele mai im$ortante $entru identificarea $ersoanelor sunt cele frontale !i oculare, deoarece au mai multe $articulariti sub as$ectul formei, ad&ncimii !i numrului# ? Eidurile frontale au forme ori%ontale, arcuite sau sinuoase, uneori *n forma literei A, ele $ut&nd aco$eri *ntrea)a frunte, mi/locul acesteia ori numai %ona de deasu$ra rdcinii nasului, unde $ot fi *nt&lnite !i *n $o%iie vertical# ? Eidurile oculare se $ot )si sub oc'i, av&nd form arcuit, uneori ca ni!te $un)i datorate v&rstei sau strii de oboseal, $recum !i la un)'iurile e(terne ale oc'ilor,
C=

c&nd au forma unui evantai cu $artea desc'is s$re oasele tem$orale, denumite !i lab de )&sc# ? Eidurile bucale sunt a!e%ate *n /urul )urii !i sunt dis$use oblic, unele $ornind din vecintatea ari$ilor nasului $&n la comisurile )urii, altele fiind am$lasate *n /urul acestora# Eidurile se $re%int !i $e obra%, orientate *n )eneral oblic, uneori av&nd forma arcuit sau a literei A cu desc'iderea s$re urec'i ori s$re )ur !i oc'i# f" 9emnele $articulare ca urmare a $racticarii unor meserii constau *n modificri ale unor $ri ale cor$ului, urmare a e(ercitrii *ndelun)ate a acestora# 9e menionea%0 ? Ci%marii au btturi deasu$ra )enunc'ilor datorit loviturilor de ciocan" !i la m&ini ca urmare a inerii cuitului", $recum !i *nfundarea co!ului $ie$tului# ? Croitorii !i fri%erii au btturi $e de)ete din cau%a foarfecelor# ? Bierarii au $odul $almei *ntrit datorit ciocanului# ? Pl$umarii au *n)rosri la nivelul )le%nelor ca urmare a obiceiului de a sta Hturce!te# ? @uncitorii care manevrea% substane $ulverulente, minerale !i minereuri au *ncrustaii cu $raf $e m&ini !i $e fa, etc# )" Tatua/ul# Un observator atent al cor$ului uman are oca%ia s constate, *n situaii dintre cele mai nea!te$tate c nu sunt $uine ca%urile *n care se $ot vedea $e cor$ul unor indivi%i, $e brae sau $e $icioare ima)ini dintre cele mai variate, imortali%ate $rin tatua/# Tatua/ul a fost adus *n :uro$a de marinari, *ndeosebi din re)iunile de sud?est ale continentului asiatic, el fiind cunoscut din cele mai vec'i tim$uri !i menionat de o serie de te(te )rece!ti !i latine!ti# Tatua/ul este re%ultatul im$rimrii unor desene, nume, cifre etc#, $e anumite $ri ale cor$ului omenesc $rin introducerea sub $iele, $rin anumite te'nici, a unor substane colorate# 9e cunosc dou te'nici de ba% $entru tatua/e, e(ecutate cu instrumente anume !i cu efecte diferite8 acestea sunt tatua/ul *n relief, obinut $rin inci%ii lar)i fcute *n $iele !i tatua/ul im$rimat $rin *m$unsturi !i introducerea de substane colorate# Tatua/ul $oate s dea o serie de indicaii referitoare la $rofesie, starea civil a $ersoanei, antura/ul, moralitatea, obiceiuri, etc# Preferate $entru tatua/ sunt braele !i $ie$tul, dar nu sunt e(cluse nici celelalte $ari ale cor$ului, cu e(ce$ia $ielii de $e
C6

ca$, $alma m&inilor !i tal$a $icioarelor# @otivele folosite ca tem a tatua/ului sunt de natur erotic, $rofesional, s$ortiv, etc# Tatua/ul $oate fi involuntar !i voluntar# Tatua/ul involuntar este, de re)ul, accindetal, cum ar fi cel $rodus de armele de foc, ca urmare a tra)erilor efectuate asu$ra cor$ului uman de la mic distan, c&nd $ot $enetra *n $ielea $ersoanei $articule de $ulbere ars !i nears# Tatua/ul voluntar este urmare a dorinei $ersoanei de a se tatua !i el furni%ea% date cu valoare identificatoare# :l se *nt&lne!te, far $retenia de a $re%enta o ordine a frecvenei, la fo!tii deinui, alienaii mintal, $rostituate, marinari, etc-#
5. De!crierea $)iecte $r de 6m)r"c"minte 1i a $)iecte $r %$rta)i e#

Conin numeroase caracteristici identificatoare, care com$letea% tabloul informaiilor oferite de semnalmentele anatomice !i funcionale# ,n identificarea $ersoanei cu a/utorul metodei $ortretului vorbit se vor descrie toate obiectele de vestimentaie, res$ectiv cele folosite $entru aco$erirea ca$ului !i cor$ului, $recum !i obiectele de *nclminte# 9e au *n vedere urmtoarele caracteristici0 ti$ul de *mbrcminte sau *nclminte !i croiala acestora, culoarea !i materialele din care sunt confecionate, )radul de u%ur, $articularitile a$rute ca urmare a deteriorrilor mecanice, c'imice sau termice, ori a re$araiilor la care au fost su$use, e(istena mono)ramelor, felul tl$ii *nclmintei !i modul de $rindere a acesteia etc# ,n identificarea $ersoanelor sau cadavrelor cu identitate necunoscut, atenie deosebit se acord obiectelor $ortabile care conin de multe ori meniuni nume, serii, date calendaristice etc" u!or de recunoscut de rudele sau cuno!tinele a$ro$iate# La acestea se vor $reci%a0 felul, culoarea, )reutatea !i caracteristicile materialelor din care sunt confecionate5#

C# +umitrescu, :# Iacea, o$# cit#, $a)# C6 C# 9uciu, o$# cit#, $a)# ==5 CF

Bi)# -2 . %onele fi)urii de mrime mi/locie Bi)# 5< . %ona frontal mare, na%l . mi/locie, bucal . mic Bi)# 5- ? %onele frontale !i bucale mari, %ona na%al mic#

C3

Bi)# 55 . %ona frontal mi/locie, na%al . mic, bucal . mare Bi)# 5C . %ona frontal mic, na%al . mi/locie, bucal . mare

Bi)# 5= . mare

Bi)# 56 . mi/locie

Bi)# 5F . mic

Bi)# 53 . mare

Bi)# 54 . mi/locie

Bi)# 52 . mic

C4

Bi)# C< . mare

Bi)# C- . mi/locie

Bi)# C5 . mic

Bi)# C< . mare

Bi)# C- . mi/locie

Bi)# C5 . mic

Bi)# CC . Bi)ura uman va%ut din $rofil

C2

Bi)# C2 . dre$t

Bi)# =< . ondulat

Bi)# FF, FF a . lat

Bi)# F3, F3 a . mi/locie

=<

Bi)# F4, F4 a . *n)ust mic"

M"rimea $c7i $r

Bi)# 34 . mari

Bi)# 32 . mi/locii

Bi)# 4< ? mici

=-

Am% a!area !%r8ncene $r

Bi)# 4F . s$r&ncene reunite

Bi)# 43 . s$r&ncene a$ro$iate

Bi)# 44 . s$r&ncene de$rtate

Bi)# 42 . s$r&ncencene ridicate

Am% a!area r"d"cinii na!' 'i 6n ra%$rt c' $c7ii

Bi)# -<6 . *n acela!i $lan

Bi)# -<F . cobor&t

Bi)# -<3 . ridicat

=5

Pr$fi ' fr$nt$-na/a

Bi)# -53, -53 a . continu

Bi)# -54, -54 a . fr&nt

Bi)# -52, -52 a ? $aralel

=C

Pr$fi ' na!$-)'ca

Bi)# -CC, -CC a . $ro)nat

Bi)# -C=, -C= a . orto)onal

Bi)# -C6, -C6 a ? retro)nat

==

CAPITOLUL III

METODE 3I MI9LOACE TE:NICE UTILI;ATE LA <NTOCMIREA PORTRETULUI RO2OT

1+ De!en' c$m%$/i(iei
P$rtret' !c7i(at .!c7i(a de %$rtret+.

Aceasta metoda consta *n desenarea unui

$ortret de ctre un )rafician, $ictor sau o alta $ersoan cu caliti $lastice foarte bune, du$ descrierea $ersoanei care l?a v%ut $e f$tuitor# Portretul obinut se retu!ea% $e ba%a observaiilor fcute de $ersoana care a descris semnalmentele, a$oi se multi$lic *n vederea urmririi !i $rinderii f$tuitorului# 9unt *m$re/urri *n care $ersoana de identificat a fost $erce$ut *n condiii a$arent bune, *ns fie datorit momentului *nde$rtat *n care se face ascultarea, fie $osibilitilor reduse de descriere de ctre martor determinate mai ales de )radul de instruire !i inteli)en, de v&rst, de $rofesie etc, este a$roa$e im$osibil s se reali%e%e un $ortret vorbit utili%abil *n identificare, ori nea/unsul menionat $oate fi *nlturat $rin $rice$erea !i ima)inaia s$ecialistului care reali%ea% $ortretul robot#
F$t$r$)$t' .

Aceast metod de identificare se reali%ea% cu a/utorul unui cola/

foto)rafic de elemente faciale $reluate din foto)rafii ale semnalmentelor unor $ersoane diferite# +in $unct de vedere te'nic, albumul destinat identificrii este alctuit dintr?un set de foto)rafii e(ecutate *n condiii similare de *ncadrare !i mrime, astfel *nc&t cele trei %one ale feei frontal, na%al !i bucal" s se su$ra$un $erfect# ,n unele albume, foto)rafiile sunt secionate *n cinci %one, ceea ce lr)e!te )ama $osibilitilor de alctuire a $ortretului robot# Boto)rafiile sunt secionate de?a lun)ul acestor %one faciale $e care le consider a$ro$iate cel mai mult de ima)inea $erce$ut# Pentru lr)irea $osibilitilor de identificare, numrul %onelor $oate fi mrit la cinci# ,n final, ima)inea obinut se retu!ea% !i a$oi se refoto)rafia%-#
Botorobotul a fost introdus *n $ractica de ctre comisarul france% Pierre C'abot# A dat re%ultate relativ modeste, *ndeosebi din cau%a unor dificulti te'nice de reali%are# +e aceea nu se $oate vorbi de o )enerali%are efectiv a acestei metode#
-

=6

Identi-=it-' 1i P7$t$-identi-=it-' .

9unt sisteme de identificare vi%ual care

folosesc mai multe seturi de folii trans$arente, $e care sunt sc'iate *n %eci de variante, urmtoarele elemente ale fi)urii umane0 $rul, s$r&ncenele, oc'ii, nasul, )ura *m$reun cu bu%ele, mandibula, brbia, urec'ile, barba !i mustile# @artorul ale)e din album o anumit variant caracteristic fiecrui element facial, du$ care se scot $eliculele cores$ondente acesteia, care sunt a!e%ate $rin su$ra$unere $e un su$ort s$ecial cu )eam mat, iluminat de /os# 9e obine astfel o com$o%iie )rafic, av&nd o formul alctuit din cifrele de cod ale fiecrui element facial, necesar $entru transmiterea ctre alte uniti de cercetare !i urmrire $enal# Portretul robot astfel obinut $oate fi retu!at, *n varianta sa final, inclusiv com$letat cu diverse elemente, ce e(istau $e ca$ul ori fi)ura $ersoanei atunci c&nd a fost observat# Pentru aceasta, $e l&n) caracteristicile morfolo)ice ale fi)urii umane, *n trusa Identi?Nit?ului, res$ectiv *n album !i $e fi!e, se mai )sesc o serie de elemente accesorii, cum sunt mustile, brbile, oc'elarii, diverse modele de $lrii etc# Identi? Nit?ul, *n varianta $reluat iniial de or)anele noastre /udiciare, nu a oferit *ntotdeauna suficiente condiii de com$unere a unei ima)ini asemntoare cu ima)inea $ersoanei cutate-#
Mimic$m%$/it$r' .MIMIC+.

:ste o variant $erfecionat a identi?Nit?ului, *n care

elementele faciale sunt *nre)istrate $e !ase $elicule cinemato)rafice# Ima)inile acestora sunt $roiectate $e un ecran, $rin intermediul unui $anou cu comen%i electro? ma)netice# +is$o%itivul este $rev%ut cu un a$arat de ti$ $olaroid, care asi)ur *nre)istrarea !i multi$licarea ima)inilor#

0+ Te7nici e ectr$nice de 6nt$cmire a %$rtret' 'i *$r)it

P$rtret' r$)$t c$m%'teri/at.

+ificultile inerente menionate mai sus, de

reali%are a identificrii $e ba%a metodei $ortretului vorbit, ori $rin intermediul

Identi?Nit?ul are dre$t autor $e !eriful @c# +onald din Los An)eles, care l?a introdus *n $erioada celui de al doilea r%boi mondial#
-

=F

$rocedeelor te'nice de ti$ul fotorobotului, ideti?Nit?ul !#a#, au condus la cutarea unor noi modaliti de reali%are a $ortretului robot# Pentru acestea, s$eciali!tii au recurs la te'nica de calcul electronic, care se dovede!te a fi foarte util *n $ractic# Utili%area te'nicilor de calcul $entru identificarea $ersoanei du$ semnalmente $re%int urmtoarele avanta/e0 ? uniformi%ea% !i obiectivi%ea% metodolo)ia de *ntocmire a $ortretului robot, $rin utili%area unor soft?uri s$ecial create# ? combin ra$id detaliile faciale *nre)istrate foto)rafic cu cele sc'iate )rafic, oferind $osibilitatea efecturii electronice a retu!urilor solicitate de martor sau $artea vtmat# ? asi)ur $rocesarea ima)inilor *n vederea *mbuntirii calitii lor# ? $ermite alctuirea de $ortrete robot ale adulilor, *ndeosebi $e ba%a unor foto)rafii efectuate *n $erioade de tim$ *nde$rtate de momentul identificrii# ? facilitea% or)ani%area unei cartoteci electronice cu ima)ini ale recidivi!tilor, $ersoanelor date *n urmrire, dis$rute de la domiciliu, sau a $ersoanelor !i cadavrelor cu identitate necunoscut, $ermi&nd *n acela!i tim$ stocarea unor informaii des$re acestea# ? asi)ur valorificarea su$erioar a datelor obinute de la martor sau victim, $rin confruntarea lor cu datele stocate *n calculator# Consultarea cartotecii electronice $oate conduce la identificarea o$erativ a $ersoanei, fr a ma fi nevoie s se *ntocmeasc $ortretul vorbit activitate laborioas, mare consumatoare de tim$"# Cele mai rs$&ndite sisteme de calcul utili%ate *n $re%ent la *ntocmirea $ortretului robot sunt @ACINTO9> PLU9, 9II@A !i I1@, $rimul fiind introdus !i *n Eom&nia# 9istemul I@AI:TEAG este un sistem di)ital de cutare !i identificare a $ersoanei, inte)rat la nivel naional $rin intermediul unor staii de lucru conectate la sistemul ABI9 5<<<# 9istemul $ermite or)ani%area unor ba%e de date *n care $e l&n) foto)rafia !i semnele $articulare ale $ersoanei, sunt stocate datele de stare civil !i antro$ometrice ale acesteia# La introducerea unei $ersoane *n ba%a de date, sistemul semnalea% dac aceasta este sau nu *nre)istrat# ,n ca%ul *n care este de/a *nre)istrat,
=3

se adau) o foto)rafie recent, e(ecutat din $lan frontal !i se o$erea% modificrile a$rute *n le)tura cu celelalte date de stare civil# 9erver?ul central al sistemului este alctuit din trei module0 a" P>OTO?9:EA:E?UL, $entru stocarea !i re)sirea foto)rafiilor8 b" OB+19:A:E?UL, $entru stocarea !i re)sirea datelor des$re $ersoan8 c" BA@P9:EA:E?UL, $entru cutare, re)sire !i com$unere facial# Al)oritmul de recunoa!tere faciala face$rint" este construit $e ba%a unui cod numeric, obinut $rin masurarea distanelor dintre 4< de $uncte nodale ale feei# La efectuarea msurtorilor se iau care re$ere distana dintre oc'i, limea nasului, ad&ncimea oc'ilor, oasele feei, linia ma(ilarului etc# Pentru obinerea face$rint?ului sunt suficiente -=?5< de $uncte nodale# Bace$rint?ul nu este influenat de culoarea foto)rafiei sau $ielii, de ras, v&rst, mac'ia/e, $r facial, oc'elari, ori sursa de $reluare a ima)inii scanner, camer foto sau video"-#

FI3A IMA>E-TRAC? RECUNOA3TERE FACIAL

-

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C46?C4F =4

=2

6<

PUNCTELE NODALE UTILI;ATE LA <NTOCMIREA FACEPRINT-ULUI

CAPITOLUL IA
6-

METODE 3I MI9LOACE TE:NICE UTILI;ATE <N CADRUL FOTO>RAFIEI DE PORTRET

,n cate)oria mi/loacelor, metodelor te'nico?!tiinifice !i $rocedeelor tactice folosite *n criminalistic $entru efectuarea e($erti%elor !i constatrilor *n sco$ul identificrii $ersoanelor im$licate *n cercetarea $enal este inclus !i metoda identificrii $ersoanelor du$a foto)rafie !i $rim?$lanul filmului /udiciar# ,n ar !i strintate se folosesc at&t metode clasice c&t !i metode noi,elaborate ca urmare a introducerii *n cercetrile criminalistice a celor mai noi desco$eriri ale matematicii, fi%icii, etc# Obiectul $rinci$al al e($erti%ei este identificarea $ersoanelor !i cadavrelor cu identitate necunoscut, $rin com$ararea ima)inilor foto)rafice ale detaliilor fi)urii umane# 9e com$ar dou foto?)rafii, dintre care una red *nfi!area $ersoanei sau cadavrului necunoscut, iar cea de a doua, ima)inea unei $ersoane cu identiti?tate necunoscut# ,n ca%ul actelor de identitate false, e($erti%a are ca obiect stabilirea fa$tului daca foto)rafiile $e care le conin, redau ima)inile $ersoanelor care le folosesc# La ba%a metodelor de identificare a $ersoanelor du$ foto)rafie, ca dealtfel a tuturor metodelor criminalistice, st te%a materialismului dialectic conform creia orice obiect al lumii materiale are o serie de trsturi caracteristice care?l deosebesc de toate celelalte obiecte, astfel c un obiect nu $oate fi identic dec&t cu sine insu!i# La fel !i oamenii $re%int o individualitate cert invariabil !i obiectiv, caracteristic fiecrei $ersoane *n $arte, care acumulea% *n tim$ mutaii de ordin fi%iolo)ic inerente de%voltrii biolo)ice, $recum !i unele modificri datorate unor maladii, intervenii c'irur)icale, de *nfumuseare, accidente, etc# Pentru reali%area acestui )en de e($erti% se folosesc a$arate de foto)rafiat $e film lat !i truse cu ustensile $entru e(ecutarea msurtorilor $e foto)rafii#

65

,n e(aminarea com$arativ a trsturilor e(terioare se ine cont de $articularitile redrii $rin foto)rafie a acestora, de frecvena !i stabilirea lor, ale)&ndu?le $e acelea care nu sufer modificri $rea mari, res$ectiv elementele le)ate de sistemul osos sau cartila)inos# La efectuarea com$araiilor se va avea *n vedere c foto)rafiile redau trsturile feei *n *ntre)ime sau $arial, *n formularea conclu%iilor fiind necesar s se in seama de acest lucru# Boto)rafiile se aduc la aceea!i scar $rin re$roducere !i $o%itivare, lu&ndu?se ca elemente de re$er distana inter$u$ilar, distana de la ba%a nasului la v&rful brbiei, etc# :ste $osibil ca *n cele dou foto)rafii, fi)ura $ersoanelor s fie redat *n acela!i $lan sau *n $lanuri diferite# ,n activitatea $ractic, av&nd *n vedere scara ima)inii celor dou foto)rafii, c&t !i $lanurile de redare a elementelor fi)urii, se folosesc $entru efectuarea e(amenului com$arativ mai multe $rocedee, $recum-0 ? com$ararea $rin confruntarea trsturilor ? stabilirea continuitii liniare a trsturilor ? folosirea reelelor $trate caroia/ul feei" ? su$ra$roiecia ? $roiecia $unctelor comune ? msurarea unor valori un)'iulare :(aminarea trsturilor e(terioare va *nce$e $rin stabilirea unor caracteristici )enerale !i $articulare ale fi)urii $ersoanelor din cele dou foto)rafii# Activitatea *nce$e cu foto)rafia *n liti)iu !i se continu cu foto)rafia $us dis$o%iie $entru com$araie# Caracteristicile )enerale sunt oferite de semnalmentele anatomice ale $ersoanelor care se $ot observa *n cele dou foto)rafii# :ste vorba de se(, v&rst, forma feei, forma, mrimea, $o%iia !i culoarea unor elemente com$onente ale fi)urii fruntea, oc'ii, nasul, )ura, bu%ele, brbia !i urec'ile"# Caracteristicile individuale constau *n semnele $articulare ce individuali%ea% $ersoana, a$reciind forma, mrimea !i $o%iia acestora, *n msura *n care acestea sunt redate *n cele dou foto)rafii# 9ubliniem c $re%ena mai multor caracteristici individuale *n foto)rafiile su$use e(aminrii
-

C# +umitrescu, :# Iacea, o$# cit#, $a)# =6C

com$arative $ermite formularea unei conclu%ii $o%itive referitoare la identificarea $ersoanei#

1+ C$m%ararea %rin c$nfr'ntare. Ee$re%int cel mai sim$lu $rocedeu !i cea

mai vec'e metod folosit *n criminalistic# ,n vederea reali%rii acesteia, foto)rafia $ersoanei necunoscute se a!ea% *n st&n)a iar a $ersoanei cunoscute in drea$ta# A$oi, se caut elemente comune care trebuie s coincid sub as$ectul formei, mrimii, $o%iiei c&t !i a semnelor $articulare, atunci c&nd este vorba de una !i accea!i $ersoan !i s difere c&nd cele dou foto)rafii re$re%int ima)inile unor $ersoane diferite# :lementele desco$erite, res$ectiv asemnrile !i deosebirile, vor fi reinute !i descrise# +e asemenea, se recomand ca *n funcie de conclu%ia la care se a/un)e s se marc'e%e unele din aceste elemente, astfel atunci c&nd cele dou foto)rafii re$re%int una !i aceea!i $ersoan, este recomandat s se marc'e%e elementele de coinciden, iar atunci c&nd cele dou foto)rafii re$re%int $ersoane diferite s se marc'e%e elementele de deosebire# O alt modalitate ce $oate fi folosit *n acest ca% $oate fi marcarea cu culori diferite a elementelor de coinciden !i res$ectiv, de deosebire# Pentru sublinierea unor elemente de detaliu, *n $ractic, *n afar de marcarea elementelor su$use e(amenului com$arativ, se mai $ot stabili unele distane *ntre o serie de elemente ale fi)urii menionm c aceast lucru este $osibil numai c&nd cele dou foto)rafii sunt aduse $erfect la aceea!i scar"# 9e $ot msura0 distana inter$u$ilar, distana de la $u$ile la v&rful nasului, *nlimea naso?labial, etc# @etoda descri$tiv re$re%entat mai sus are de%avanta/ul c la ma/oritatea elementelor se face o a$reciere, o re$re%entare a elementului a!a cum este v%ut el de o anumit $ersoan, acela!i element $ut&nd fi descris *ntr?un alt fel de ctre o alta# 9ubiectivismul ce caracteri%ea% a$recierea $articularitilor, a$reciere ce st la ba%a conclu%iei, nu $oate s nu afecte%e !i conclu%ia, astfel c identificarea fcut $rin $rocedeul descri$tiv trebuie $e c&t $osibil s fie verificat !i $rin folosirea unui alt $rocedeu#
0+ 9'@ta%'nerea. @etoda este *nt&lnit !i *n alte domenii ale criminalisticii !i

re$re%int avanta/ul c elimin do%a de subiectivism ce caracteri%ea% metoda com$arrii $rin altura?re# Procedeul const *n reali%area unor ima)ini com$use,
6=

obinute $rin decu$area !i asamblarea reci$roc a unor elemente ale fi)u?rii din cele dou foto)rafii# Procedeul $oate fi a$licat numai atunci c&nd cele dou foto)rafii sunt reali%ate la aceea!i scar !i redau ima)inea *n acela!i $lan# @odul *n care este folosit uneori $ricedeul *n $ractica or)anelor /uficiare !i anume secionarea *ntr?un sin)ur $lan de re)ul vertical, $e direcia liniei nasului", este de natur s dea na!tere unor erori care cu )reu $ot fi *nltu?rate# 9ecionarea *ntr?un sin)ur $lan, $une *n eviden doar dimensiunile elementelor fi)urii situate *n $lanul res$ectiv, ne)li/&ndule $e celelalte# Astfel, secionarea de?a lun)ul liniei nasului $une *n eviden coincidena, de re)ul, a urmtoarelor elemente0 *nlimea frunii c&nd nu este aco$erit", *nlimea nasului, distana naso?labial !anul subna%al", )rosimea bu%elor !i forma )urii c&nd bu%a su?$erioar nu este aco$erit de musta, iar )ura este *n aceea!i $o%iie", *nlimea brbiei c&nd $o%iia ma(ilarului inferior este aceea!i *n ambele ima)ini"# Iat deci c din cele cinci elemente ale fi)urii $e care le intersectea% linia vertical de secionare, doar dou ram&n invariabile sau se $ot folosi cu oarecare si)uran, ceea ce re$re%int foarte $uin $entru a asi)ura certitudinea identificrii# Procedeul ar da re%ultate bune dac secionarea s?ar face *n nu mai $uin de dou $lanuri, unul vertical !i unul ori%ontal, sau ambele oblice, cut&nd intersectarea c&t mai multor elemente ale fi)urii, relativ invariabile0 un)'iul intern sau e(tern al oc'iului, nasul, )ura, urec'ile# ,n acest fel, numai la urec'e, s$re e(em$lu, s?ar $utea observa0 coincidena am$lasrii acesteia *n $lan ori%ontal determinat de limea feei" !i $lan vertical *n ra$ort cu %ona na%al", forma $avilionului, de$rtarea *n ra$ort cu cutia cranian, etc# Pentru a $utea fi folosit acest $rocedeu $resu$une ca ambele ima)ini foto)rafice s *nde$lineasc dou condiii0 ? s fie reali%ate la aceea!i scar ? $ersoana s aib aceea!i $o%iie, at&t *n $lan vertical c&t si *n $lan ori%ontal# Ambele condiii $ot fi *nde$linite atunci c&nd foto)rafia $ersoanei cu identitate necunoscut este e(ecutat de cel ce urmea% s fac identificarea !i acesta dis$une de/a de foto)rafia cu care urmea% s se fac com$ararea-# +ac aducerea ima)inilor
-

Tratat $ractic de criminalistic, vol# II, 1ucure!ti, -234, $a)# CF5 66

la aceea!i scar este $osibil far efort, modificarea $o%iiei $o%iiei $ersoanei *n foto)rafie este im$osibil, ceea ce face ca $osibilitatea a$licrii $rocedeului continuitii liniare s fie condiionat *n ultim instan de acest element asu$ra cruia nu se $oate aciona !i care face ca $rocedeul s nu aib succes *n toate situaiile#
4+ Car$iaA' fi,'rii. Ilustrea% $lasamentul diferitelor elemente faciale cu a/utorul

unor reele de $trate care aco$er foto)rafiile e(aminate# A$licarea $rocedeului este $osibil numai du$ ce foto)rafiile sunt aduse la aceea!i scar !i doar dac ima)inile e(aminate sunt reali%ate *n acela!i $lan# Pentru a evidenia coincidena sau necoincidena sub as$ectul $lasamentului, se folosesc dou modaliti de lucru0 ? utili%area unor folii trans$arente cu reele $trate identice, care se a$lic $este foto)rafiile com$arate *n a!a fel *nc&t a(ele lor de coordonate s strbat $uncte de acela!i fel# ? trasarea direct $e fiecare foto)rafie, a dou a(e de coordonate care traversea% $uncte de acela!i fel !i a unor linii ec'idistante ori%ontale !i verticale, $aralele cu acestea# +u$ reali%area caroia/ului, $tratele se notea% cu litere !i cifre, astfel *nc&t fiecare s $oat fi individuali%at *n $lan vertical de o liter !i *n $lan ori%ontal de o cifr, sau invers# ,n final, se verific dac toate detaliile sunt $lasate identic *n cele dou foto)rafii# Procedeul este destul de laborios !i $oate evidenia unele neconcordane de $lasament c'iar !i atunci c&nd foto)rafiile re$re%int aceea!i $ersoan mai ales c&nd $o%iia ca$ului *n cele dou foto)rafii este u!or diferit0 a$lecat *nainte, *na$oi, s$re st&n)a sau s$re drea$ta, etc"# 9$ecialistul sau e($ertul are obli)aia s e($lice eventualele deosebiri, atunci c&nd a$ariia lor este )enerat de condiiile te'nice diferite de reali%are a foto)rafiilor#
5+ Pr$iec(ia %'cte $r c$m'ne# ,n urma unor e($erimente efectuate $e ca%uri

din activitatea $ractic a or)anelor /udiciare, $recum !i $e ca%uri create *n sco$ul verificrii re%ultatelor, s?a elaborat un $rocedeu nou de identificare a $ersoanelor cu a/utorul foto)rafiei, $rocedeu care se caracteri%ea% $rin aceea c de!i sim$lu !i $osibil de a$licat *n orice condiii este de o deosebit $reci%ie#
6F

Avanta/ul $rocedeului, const *n aceea c ima)inile $ot fi de mrimi diferite, neinteres&nd scara ima)inii !i nici ra$ortul scrilor# ,n elaborarea $rocedeului s?a $ornit de la fa$tul c mrimea sau mic!orarea ima)inii se reali%ea% sub acela!i ra$ort at&t *n $lan ori%ontal, c&t !i *n $lan vertical !i deci oricare ar fi mrimea ima)inilor foto)rafice, se $strea% totdeauna o $ro$orie *ntre elemente# Pentru a$licare se efectuea% urmtoarele o$eraiuni0 ? Ima)inea mai mare se li$e!te $e o coal de '&rtie *n $artea de /os, a$oi se trasea% o linie a(" ce trece $rin v&rful nasului !i mi/locul rdcinii acestuia linia na%al", linie care se $relun)e!te *n $artea su$erioar a colii de '&rtie# ? +easu$ra foto)rafiei mari se li$e!te foto)rafia mai mic, $e care s?a trasat o a( asemntoare celei descrise mai sus, *n a!a fel *nc&t s coincid cu $relun)irea a(ei trasate $e $rima foto)rafie# ? 9e caut a$oi $unctele comune bine conturate *n ambele foto)rafii, cum ar fi $artea su$erioar a 'eli(ului, un)'iurile interne !i e(terne ale oc'ilor, comisurile )urii, etc# ? Bolosind un $unct caracteristic al ima)inii mari !i $unctul analo) din ima)inea mic, se unesc $rintr?o linie care se $relun)e!te $&n *n locul unde *nt&lne!te a(a na%al comun celor dou ima)ini# La fel se $rocedea% !i cu celelalte $uncte omolo)ate, urmrindu?se locul *n care $roiecia acestor $uncte intersectea% a(a na%al# +ac toate $roieciile intersectea% a(a na%al *n acela!i $unct sau $uncte foarte a$ro$iate *ntre ele", se $oate tra)e conclu%ia c ambele foto)rafii re$re%int aceea!i $ersoan# Locul unde se intersectea% liniile este determinat de mrimea ra$ortului dintre scara ima)inilor !i de distana la care se a!ea% ima)inea mic de cea mare# +ac nu se trasea% liniile $este cele dou ima)ini, se $oate reali%a c&te o dia)ram a fiecreia $rin *ne$area $unctelor caracteristice omolo)ate8 dia)ramele se a!ea% la distana dorit, du$ care se fac $roieciile $unctelor a!a cum s?a descris mai sus, re%ultatul fiind acela!i# 9in)ura condiie care trebuie s o *nde$lineasc cele dou ima)ini este ca ele s re$re%inte $ersoana *n aceea!i $o%iie-#
B+ M"!'rarea *a $ri $r 'n,7i' are. Ee$re%int un alt $rocedeu care elimin

subiectivismul e($ertului din tim$ul com$arrii $rin confruntare, asi)ur&nd

-

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C25 63

obiectivitate de$lin a conclu%iilor $e care le formulea%# Ca !i *n ca%ul celorlalte $rocedee descrise, ima)inile foto)rafice trebuie s fie e(ecutate *n acelea!i condiii te'nice# @etoda $re%int avanta/ul c foto)rafiile com$arate nu trebuie aduse la aceea!i scar, deoarece $ro$oriile dintre un)'iuri se $strea% indiferent de scara la care sunt reali%ate# ,n a$licarea $rocedeului se $arcur) mai multe eta$e0 ? stabilirea $e cele dou foto)rafii a unui $unct comun, de mare stabilitate# ? trasarea din $unctul astfel stabilit, a unor linii tan)ente la e(tremitaiile unor elemente faciale cum sunt comisurile e(terne !i interne ale oc'ilor, e(tremitile $u$ilelor, e(tremitile su$erioare ale 'eli(ului, ne)ii, aluniele, cicatricile, etc# ? msurarea un)'iurilor cores$ondente din cele dou foto)rafii !i com$ararea valorilor obinute# Astfel0 la dou $ersoane care au aceea!i lime a feei, un)'iul mai mic *l *nt&lnim la $ersoana cu urec'e mai *nalt8 la dou $ersoane cu aceea!i *nlime a urec'ii, un)'iul mai mic va fi la cea cu limea feei mai mic8 la dou $ersoane cu aceea!i lime a feei !i aceea!i *nlime a urec'ilor, un)'iul va fi mai mic la $ersoana care are *nlimea nasului mai mare sau ba%a nasului cobor&t# +ac ima)inile sunt din $rofil sau semi$rofil, determinant *n valoarea un)'iului devine !i $roeminena ba%ei nasului# :ste bine ca atunci c&nd se a$lic $rocedeul msurrii valorilor un)'iulare s se *ncerce determinarea valorii a c&t mai multor un)'iuri, iar msurtorile s fie c&t se $oate de mari, $entru a se diminua $osibilitile de eroare# Conclu%ia de identitate sau neindentitate se ba%ea% $e cores$ondena sau deosebirea dintre valorile un)'iurilor de acela!i fel#

64

CAPITOLUL A

UNELE

ASPECTE

PRIVIND

IDENTIFICAREA

CADAVRELOR

CU

IDENTITATE NECUNOSCUT

1+ Partic' arit"(i e identific"rii crimina i!tice a e cada*re $r c' identitate nec'n$!c't"

Te'nicile de identificare $re%entate mai sus sunt utile !i *n ca%ul identificrii cadavrelor necunoscute, *ns, a$licabilitatea lor este limitat de transformrile fire!ti $rin care trece cor$ul uman, ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, ori din cau%a aciunii distructive a diver!ilor factori# Astfel, $ot a$rea transformrile ti$ice $roceselor de $utrefacie, modificrile determinate de intervenia autorului unui omor, care caut s distru) sau s fac de nerecunoscut victima# Totodat, $robleme deosebite de identificare a$ar *n i$ote%a accidentelor, catastrofelor# Toate aceste situaii reclam folosirea de metode s$ecifice a cror elaborare re$re%int rodul unei str&nse coo$erri dintre Criminalistic !i @edicin le)al# Amintim c identificarea cadavrelor necunoscute $oate fi efectuat !i $e ba%a desenelor $a$ilare, dac $ersoana s?a aflat *n cartoteca $oliiei# Te'nicile de identificare $ro$riu?%is sunt $recedate de o serie de activiti $re)titoare, care constau *n0 e(aminarea *mbracmintei, *ncmintei !i obiectelor $ortabile8 recoltarea $robelor biolo)ice !i a de$o%itului subun)'ial8 *ntocmirea formulei odontolo)ice dentare"8 am$rentarea dactilosco$ic8 toaletarea sau restaurarea cadavrelor8 e(ecutarea foto)rafiei de semnalmente8 obinerea m!tii mortuare !i a mula/ului membrelor su$erioare !i inferioare# $rile/ se *nscriu *n fi!a cadavrului cu identitate necunoscut# a" :(aminarea *mbracmintei, *nclmintei !i obiectelor $ortabile0 o$eraiunea debutea% cu e(aminarea *mbracmintei de la e(terior s$re interior, acord&ndu?se $rioritate microurmelor, urmelor $a$ilare, firelor de $r, urmelor de sn)e, firelor !i fibrelor te(tile etc# Cu acest $rile/ se notea% eventualele urme de re$araii $etice,
62

+atele obinute cu acest

custuri, etc", ori de deterioarare a obiectelor de vestimentaie !i cores$ondena dintre ele $e straturile succeive de *mbracminte# +ac *mbrcmintea este murdar, se cercetea% cu atenie cutele $e care le formea%, deoarece $ot indica direcia de t&r&re a cadavrului# Nu trebuie omis nici fa$tul c uneori este $osibil ca obiecte cum sunt batiste, fulare, curele, etc, folosite $entru a su$rima viaa victimei ori $entru a o *m$iedica s cear a/utor, $ot a$arine c'iar f$tuitorului# Aor fi reinute !i descrise *n $rocesul verbal de cercetare la faa locului !i *n fi!a cadavrului cu identitate necunoscut, caracteristicile *mbrcmintei !i obiectelor $ortabile# ,n le)tur cu aceste se vor $reci%a0 ti$ul de material din care sunt confecionate, culoarea, )radul de u%ur !i marca $roductorului8 inscri$iile referitoare la nume, mono)rame sau orice alte semne care $ot furni%a date des$re $eroana care le?a $urtat# ,mbrcmintea se ridic !i se $strea% $&n la stabilirea identitii cadavrului# C&nd acest lucru nu este $osibil datorit u%urii avansate sau im$osibilitii de%infectrii, iar *mbrcmintea $re%int caracteristici $articulare care $ot contribui *n mod real la identificare, se recoltea% e!antioane care se ata!ea% alturi de celelalte obiecte $ortabile la fi!a cadavrului# b" Probele biolo)ice0 sunt determinate *n identificarea cadavrului cu a/utorul te'nicilor A+N !i de aceea at&t la faa locului c&t !i *n tim$ul auto$siei se vor recolta $robe de s&n)e, saliv, urin, $r, coninut stomacal !i e!antioane de or)ane# c" Toaletarea !i restaurarea cadavrelor0 Toaletarea !i restaurarea cadavrelor sunt te'nici $remer)toare *n vederea e(ecutrii foto)rafiei de semnalmente a cadavrului ori a $re%entrii $entru recunoa!tere# Noiunea de toaletare a cadavrului $resu$une efectuarea o$eraiunilor sim$le ce trebuie fcute $entru readucerea feei cadavrului *ntr?o stare c&t mai a$ro$iat de normal# +u$ instalarea morii, a$ar fenomenele cadaverice care duc la modificarea as$ectului feei cadavrului, fc&ndu?l uneori de nerecunoscut# Curirea !i esteti%area cadavrului const *n s$larea feei, c&nd este murdar de noroi, s&n)e sau diferite muco%iti, *nro!irea bu%elor, $ie$tnarea $rului !i brbieritul#

F<

9$larea se face, de re)ul cu a/utorul unui burete de baie *nmuiat bine *n a$# +ac !i $rul este murdar, curirea lui se face cu a/utorul $ie$tenului, *ntre dinii cruia s?a $us vat ume%it# Prin trecerea succesiv a $ie$tenului $rin $r !i $rin sc'imbarea vatei se obine curirea# Pie$tnarea se face urm&nd direcia de *nclinare a firelor, $entru a reu!i aran/area $rului victimei a!a cum *l $urta# Pentru demarcarea conturului bu%elor se $rocedea% la u!oara *nro!ire a lor, folosind o soluie de carmin *n alcool sau ru/ul de bu%e# ,n final, $ielea feei se va $udra u!or cu $udr de talc !i se va colora cu un fond de ten obi!nuit# Noiunea de restaurare $resu$une o$eraiuni mai com$licate, deoarece *n acest ca% este vorba de refacerea unor esuturi sau or)ane deformate, distruse sau c'iar li$s craniu sfr&mat, oc'i li$s, $l)i, etc"# ,n ca%ul acesta, trebuie neea$rat s recur)em la a/utorul medicului le)ist antro$olo), sin)urul *n msur s a$recie%e forma iniial a or)anelor li$s sau deformate# :(em$lificativ, $re%entm c&teva o$eraiuni de restaurare0 oc'ii intrai *n orbite, *n s$atele )lobului ocular, se in/ectea% cu un amestec com$us din a$ !i )licerin *n $ri e)ale8 oc'ii descom$u!i sau li$s sunt *nlocuii cu oc'ii artificiali8 $l)ile desc'ise se um$lu cu $lastelin sau cear, a$oi se $udrea% cu talc# La fel se $rocedea% !i *n ca%ul dislocrilor de esut ca urmare a $utrefaciei# Pentru *nce$ut, se o$re!te $rocesul de $utrefacie cu a/utorul unor soluii de sublimat# Prile dislocate sunt *nlocuite cu $lastelin sau cear, se $udrea% cu talc !i se colorea% cu fond de ten# Culoarea fondului de ten este *n funcie de culoarea $ielii, care va fi stabilit de ctre medicul le)ist, cunoscut fiind c fenomenele cadaverice ori mediul *n care a stat cadavrul influenea% culoarea $ielii# La cadavrele mumificate a$ar %b&rcituri, riduri accentuate# :le *!i reca$t as$ectul iniial *n urma scufundrii *ntr?o soluie de CO 'idro(id de $otasiu sau sulfur de sodiu# +u$ -5?=4 ore, cadavrul *!i reca$t $ro$oriile naturale, $ut&nd fi $strat un tim$ *n aceast stare, *ntr?o soluie slab de alcool sau de formalin# +ac esuturile moi sunt distruse *n *ntre)ime, se va $roceda la reconstituirea feei# Toaletarea cadavrului se $oate face c'iar !i la faa locului de ctre ofierul de $oliie, criminalist, $e c&nd restaurarea se $oate e(ecuta numai la serviciile medico? le)ale#
F-

d" Identificarea du$ sitemul dentar !i lucrrile stomatolo)ice# Aceast modalitate de identificare este deosebit de valoroas datorit unor elemente s$ecifice de individuali%are $e care le $re%int, *n mod natural, dantura unei $ersoane# La aceste $articulariti, trebuie adu)ate !i interveniile medicale efectuate $entru *ntreinerea sau *nlocuirea dinilor# Totodat, $ractica arat c, *n situaii deosebite catastrofe, incendii, e($lo%ii, accidente, distru)erea $remeditat a cor$ului victimei $rin diverse modaliti, $rintre foarte $uinele elemente care mai $ot oferii date cu $rivire la $ersoane, mer)&ndu?se $&n la identificare, sunt cele ale sistemului dentar# A!a cum s?a $reci%at mai sus, la cercetarea urmelor de dini, $rin e($erti%a odontolo)ic, se $oate delimita *n $rimul r&nd )ru$ul de indivi%i cruia *i a$arine $ersoana, $rin stabilirea v&rstei, eventual a se(ului !i ti$ului antro$olo)ic, $recum !i tim$ul a$ro(imativ c&t acesta a stat *n'umat# ,n al doilea r&nd, este efectiv $osibil identificarea $e ba%a lucrrilor dentare, ceea ce $resu$une desi)ur concursul medicului stomatolo), care a avut *n eviden $ersoana# ,n acest ca%, sunt deosebit de utile !i radiofrafiile dentare e(ecutate *n tim$ul vieii# Bire!te, aceasta $resu$une inerea unei evidene stomatolo)ice ri)uroase, la %i, care s fac realmente $osibil identificarea odontolo)ic# 9ubliniem, de asemenea, $osibilitatea reconstituirii fi%ionomiei du$ dantur, cu at&t mai mult cu c&t *nse!i urmele dinilor servesc *n anumite *m$re/urri, la astfel de reconstituiri# ,n acest sens, este semnificativ un e(em$lu des$rins din $ractica noastr de s$ecialitate, *n care s$eciali!tii au alctuit $ortretul robot al atutorului unor omoruri deosebit de )rave, du$ urmele de mu!cturi lsate $e cor$ul victimelor-# e" Obinerea mula/ului membrelor !i a m!tii mortuare# +ac un cadavru nu a $utut fi identificat !i urmea% s fie *n'umat ca a$arin&nd unei $ersoane necunoscute, se va $roceda la obinerea unei m!ti mortuare# Aceasta este o munc dificil, dar se reali%ea% o re$roducere a feei cadavrului care $oate fi mult mai asemntoare dec&t *n foto)rafie# C'iar dac $utre%irea cadavrului a $rovocat unele modificri ale feei, se $oate ca $rin retu!area !i colorarea m!tii mortuare s se obin o *nfi!are mult mai natural dec&t $e calea restaurrii cadavrului#
-

C# +umitrescu, :# Iacea, o$# cit#, $a)# 5<F F5

@asca $oate fi luat cu )i$s *n dou eta$e0 -" ne)ativul8 5" $o%itivul# 9e $rocedea% astfel0 se un)e faa cadavrului cu o vaselin oarecare# Prile $roase s$r&ncenele, mustaa, )enele !i inseria $rului" vor fi unse mai abundent8 din amestec cu a$ cu )i$s se $re$ar $asta ce va fi turnat du$ ce *n /urul feei cadavrului $este $r, $este urec'i, $e sub brbie" s?a facut o *m$re/muire relativ *nalt de vat care s nu $ermit revrsarea acesteia# Pasta de turnare nu va fi $rea fluid, dar nici $rea v&scoas, se a$lic $e fa cu m&na, *nce$&nd cu $rile cele mai /oase, $&n va aco$erii toat fi)ura cadavrului, inclusiv nasul# @asca va fi )roas de a$ro(imativ 5,6 . Ccm# +u$ *ntrire, masca se scoate $rin *m$in)ere, de la inseria $rului s$re brbie, cu o mi!care ener)ic# Po%itivul se obine turn&nd i$sos *n acest ne)ativ, du$ ce a fost uns abundent cu vaselin# @ula/ele de $e membre se iau tot *n dou eta$e, dar cu o observaie0 ne)ativul se obine din dou $iese# 9e toarn i$sos $&n c&nd m&na este /umtate *n $ast, se $une un carton de /ur *m$re/ur, du$ care m&na se aco$er *n *ntre)ime cu $ast de i$sos# +u$ ce s?a *ntrit, mula/ul $oate fi scos, el *nde$rt&ndu?se *n dou $iese *n locul unde s?a $us cartonul# +ac nu se $rocedea% astfel, mula/ul nu $oate fi scos, datorit reliefului !i )rosimii diferite ale m&inii# La fel se $rocedea% !i cu mula/ul $iciorului# ,n aceste $iese unite ale ne)ativului se toarn $o%itivul ca !i la masca feei# Po%itivul se scoate foarte u!or din ne)ativ fiindc acesta din urm se desface *n cele dou $ri ale sale# @ula/ele !i masca feei $ot fi colorate *n culoarea natural a $ielii, a $rului, bu%elor, etc#
0+ Met$de crimina i!tice !i medic$- e,a e de identificare a cada*re $r c' identitate nec'n$!c't"

a" Pre%entarea $entru recunoa!tere0 Identificarea se face cu a/utorul $ersoanelor din antura/ul victimei rude, $rieteni, vecini, etc" care au reinut semnalmentele acesteia !i caracteristicile obiectelor de *mbracminte, *nclminte !i a celor $ortabile# +e la ca% la ca%, *n funcie de starea cadavrului !i $ersoana care face recunoa!terea, acesta va fi $re%entat *mbrcat, de%brcat, ori se vor folosi foto)rafii de semnalmente# Atunci cnd cadavrul este *ntr?o stare avansat de descom$unere sau c&nd a fost *n'umat, recu?
FC

noa!terea se face du$ foto)rafii# +ac oc'ii cadavrului sunt inc'i!i, foto)rafia se $re%int *ntr?un )ru$ de foto)rafii ale altor cadavre, iar dac sunt desc'i!i, *ntre foto)rafii ale unor $ersoane# ,n ca%ul *n care s?au desco$erit fra)mente a$arin&nd aceluia!i cadavru, se recomand ca la $re%entare s se foloseasc foto)rafii e(ecutate du$ re&ntre)irea !i *mbracarea cor$ului# b" Identificarea dactilosco$ic0 se reali%ea% $rin com$ararea im$resiunilor $a$ilare ale cadavrului cu0 -" urmele $a$ilare ridicate de la domiciliu, re!edina sau locul de munc al $ersoanei dis$rute8 5" ba%ele de date dactilosco$ice e(istente *n ca%ierul /udiciar !i cartotecile electronice8 C" im$resiunile $a$ilare din fi!ele $ersoanelor cu identitate necunoscut, *nre)istrate *n cartoteca antro$olo)ic-# c" 9u$ra$roiecia0 te'nic, metoda const *n $roiectarea sau su$ra$unerea ima)inii craniului necunoscut $este ima)inea foto)rafic a $ersoanei dis$rute, creia se $resu$une c i?a a$arinut craniul# ,n vederea efecturii e(aminrii com$arative, este necesar foto)rafierea craniului *ntr?o $o%iie identic cu cea a ca$ului din foto)rafia de referin, o$eraie efectuat cu a/utorul unei a$araturi s$eciale ce $ermite $o%iionarea craniului sub acelea!i un)'iuri *n care se afl dis$us ca$ul dis$rutului din foto)rafia oca%ional# Cele dou ima)ini sunt su$ra$use $e un ecran, *n vederea stabilirii coincidenei sau necoincidenei elemntelor anatomice si antro$ometrice, a$reciate ca $uncte de re$er, re%ultatul fiind fi(at $rin foto)rafiere# Boto)rama re$re%int, astfel, $rinci$alul mi/loc de ilustrare a conclu%iilor e($ertului antro$olo)# 9u$ra$unerea electronic a ima)inilor re$re%int o variant $erfecionat a su$ra$roieciei, av&nd la ba% combinarea electronic a ima)inilor craniului necunoscut !i cele ale $ersoanei dis$rute# +is$o%itivul se com$une din dou camere de vederi, o mas de mi(are !i un monitor TA# d" Identificarea du$ resturile osoase0 identificarea du$ resturile osoase face obiectul e($erti%ei urmelor osteolo)ice, s$ecific domeniului numit *n literatura medico?le)al osteoantro$ometrie#

Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# C2F F=

:($erti%a criminalistic osteolo)ic este efectuat de s$ecialistul antro$olo), care este *n masur s determine dac urmele osteolo)ice sunt sau nu de natur uman, dac este vorba de un sc'elet *ntre) sau dac oasele a$arin mai multor $ersoane# Prin urmare metoda are dublu su$ort !tiinific0 ? esutul osos *!i $strea% dimensiunile !i $articularitile morfolo)ice o lun) $erioad de tim$8 ? caracteristicile oaselor varia% *n ra$ort cu rasa, v&rsta, se(ul, talia !i unele $articulariti mor)olofice# Tim$ul scurs de la deces sau *n'umare se a$recia% cu $robabilitate, lu&ndu?se *n consideraie transformrile suferite de cadavru sub aciunea factorilor de mediu0 descarnare total, conservarea $e su$rafeele e(terioare ale oaselor a unor resturi?materiale de natur biolo)ic care rs$und la tratamentul serolo)ic, absena $roteinelor !i )rsimilor cadaverice, etc# Pre%ena semnelor de violent ori ale interveniilor c'irur)icale este ata!at de $ierderile de substan !i de urmele de sutur la nivelul oaselor# :ste de la sine *neles c, *n aceste ca%uri, ne situm $e terenul unei e($erti%e com$le(e, e(aminarea osteolo)ic fiind dublat de o e(aminare biocriminalistic# e" Eoent)eno)rafia0 se a$lic *n ca%ul desco$eririi de cadavre *ntr?o stare de descom$unere avansat# @etoda are la ba% ca$acitatea radiaiilor Eoent)en de a $enetra esuturile moi !i de a fi reinute *n totalitate de sistemul osos !i $arial de cartila)ii ori $rote%e# :a const *n com$ararea $rin su$ra$unerea radio)rafiei diverselor com$onente ale sistemului osos a$ain&nd cadavrului cu identitate necunoscut, $este radio)rafia similar a $ersoanei dis$rute de la domiciliu# Poate fi constatat !i ilustrat *n acest fel, coincidena at&t dintre caracteristicile strict individuale de ordin morfo?ar'itectonic c&t !i dintre cele de natur medico? biocriminalistic# f" Eeconstituirea fi%ionomiei du$ craniu0 este o metod $us la $unct, $rintre alii, de cunoscutul savant @#@ I'erasimov# La noi *n ar s?a ocu$at de $erfecionarea acesteia Cantemir Ei!cuia# +in aceast cau% se mai nume!te si metoda I>:EA9I@OA?EI;CUMIA# @etoda const *n reconstituirea $lastic !i )rafic a esuturilor moi ale ca$ului frunte, oc'i, nas, )ur, bu%e, brbie !i musc'i faciali", $otrivit unor standarde de )rosime determinate !tiinific# Bire!te c *ntrea)a o$eraie se e(ecut $e craniul cadavrului cruia se *ncearc s i se determine identitatea#
F6

Eeconstituirea scul$tural const *n a$licarea direct $e craniu a unor materiale $lastice e(# Ceara de albine $re$arat du$ o reet s$ecial" !i modelarea acestora $e ba%a sc'emelor obinute *n eta$a reconstituirii )rafice# Baa astfel reconstituit $oate fi $re%entat *n vederea recunoa!terii de ctre rude, martori, cuno!tince a$ro$iate, etc# :a $oate servi de asemenea, la identificarea $ersoanei creia *i a$arine craniul, $rin intermediul e($erti%ei foto)rafiei de $ortret# Ee%ultatele acestui )en de identificare verificat de $ractic, nu numai $e cale e($erimental, sunt de multe ori s$ectaculoase *n ma/oritatea ca%urilor asemnarea atin)&nd )radul $erfeciunii, mai ales dac se face o ale)ere $otrivit a culorii $rului, a $i)mentului $ielii ca !i a e($resiei *ntre)ii fi)uri# Pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut, ori $entru clarificarea situaiei $ersoanelor cu identitate necunoscut desco$erite $e teritoriul Eom&niei, des$re care se dein informaii c $ot fi ale unor ceteni strini, se fac verificri $rin 1iroul Naional Inter$ol, sau $e cale di$lomatic, $rin intermediul @inisterului Afacerilor :(terne-#

:milian 9tancu, Tratat $ractic de criminalistic, :d# Universul /uridic, 1ucure!ti, 5<<3, $a)# -4<
-

FF