Stancu Ctlina Trboac Larisa

Teritoriul actual al Romniei mai este numit i spaiul carpato-danubianopontic, deoarece Romnia se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dup forma cercului Carpailor Romneti i a regiunilor limitrofe impuse i subordonate complementar Carpailor, fiind mrginit n partea de sud de fluviul Dunrea, iar n partea de est de Marea Neagr.

RELIEF
Relieful Romniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric, dat fiind numrul mare de forme de relief, repartiia aproximativ egal a principalelor uniti de relief (35% muni, 35% dealuri i podiuri i 30% cmpii) i gruparea reliefului. Carpaii Romneti se extind ca un inel, ce nchide o mare depresiune n centrul rii, cea a Transilvaniei.

FLORA I FAUNA
Pe teritoriul Romniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care pn n prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disprute, 39 periclitate, 171 vulnerabile i 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetaie n Romnia sunt zona alpin, zona de pdure i zona de step. Vegetaia este distribuit etajat, n concordan cu caracteristicile de sol i clim.

Fauna Romniei este n special repartizat n funcie de vegetaie. Astfel, pentru etajul stepei i silvostepei sunt specifice urmtoarele specii: iepurele, hrciogul, popndul, fazanul, dropia, prepelia, crapul, carasul, tiuca, alul, somnul; pentru etajul pdurilor de foioase (stejar i fag): mistreul, lupul, vulpea, mreanul, ciocnitoarea, cinteza; pentru etajul pdurilor de conifere: pstrvul, lostria, rsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre i vulturii pleuvi.

CLIMA
Clima Romniei este determinat n primul rnd de poziia sa pe Glob, precum i de poziia sa geografic pe continentul european. Aceste particulariti confer climei un caracter temperat continental cu nuane de tranziie. Precipitaiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm n Cmpia Romn i pn la 600 mm n cea de Vest. Odat cu altitudinea, precipitaiile cresc, depind pe alocuri 1000 mm pe an.

Viaa religioas n Romnia se desfoar conform principiului libertii credinelor religioase, alturi de libertatea gndirii i a opiniilor. Chiar dac nu se definete explicit ca stat laic, Romnia nu are nicio religie naional, respectnd principiul de secularitate: autoritile publice sunt obligate la neutralitate fa de asociaiile i cultele religioase. Biserica Ortodox Romn este principala instituie religioas din Romnia. Ea este o biseric autocefal ce se afl n comuniune cu celelalte biserici aparinnd Bisericii Ortodoxe. Cea mai mare parte a populaiei Romniei, respectiv 86,7 %, s-a declarat ca fiind de confesiune cretin ortodox.

Religia

Transportul
Prin aezarea sa geografic, Romnia reprezint o zon de intersecie a mai multor magistrale de transport, care leag nordul de sudul Europei i vestul de estul acesteia. Pe de alt parte, reeaua de transport din Romnia asigur legtura ntre reeaua de transport comunitar i reeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est i Asia. Totui, datorit investiiilor, reparaiilor i ntreinerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult n urma Europei de Vest. Reeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 17 aeroporturi civile,toate fiind deschise traficului internaional. 12 dintre ele sunt deschise permanent, iar restul la cerere.

Conditiile naturale ale Romaniei sunt destul de variabile. Din punctul de vedere al structurii reliefului, tara se divizeaza in trei unitati, aproximativ egale dupa suprafata. Cele mai favorabile conditii agroclimatice si soluri fertile de cernoziom le are Campia Romana, Campia Banato- Crisana, Podisul Moldovei si Podisul Transilvaniei. Terenurile arabile in aceste regiuni constituie 60-70%. In partea de sud-est sunt frecvente necesare irigatiile artificiale. Ramura principala a agriculturii este cultura plantelor careia ii revin 3/5 din productia globala agricola. Cele mai mari suprafete de terenuri arabile sunt ocupate cu plante cerealiere, cu preponderenta grau si porumb. Cresterea animalelor se bazeaza in mare parte pe vegetatia pasunilor naturale si a fanetelor. In acest scop se mai cultiva si plante furajere. Bovinele pentru lapte si carne se cresc in toate judetele tarii, porcinele in regiunile unde se cultiva porumbul si sfecla de zahar, iar ovinele in regiunile premontane si montane.

Agricultura

Zonele umede
Zonele umede reprezinta ntinderi de bli, mlatini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, cu ap stttoare sau curgtoare, dulce sau srat, inclusiv ntinderi de ap marin a cror adncime la reflux nu depaete ase metri.

Au o importanta deosebita deoarece: furnizeaz ap dulce; constituie valoroase surse de hran; formeaz adevrate bariere n calea dezastrelor naturale; contribuie la desfasurarea proceselor naturale din ecosisteme; constituie refugiu pentru numeroase specii de plante, animale acvatice si semiacvatice; au rol in promovarea agroturismului. diminuarea polurii, mbuntirea calitii apei potabile

Delta Dunarii
Cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta-1.560

kmp. Un adevarat muzeu al biodiversitatii, 30 de tipuri de ecosisteme. 3491 specii dintre care 3018 sunt nevertebrate (protozoare, viermi, moluste, crustacee, insecte ) si 473 vertebrare ( pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Flora Deltei Dunarii reprezinta cca 1/3 din totalul de specii cunoscute in flora Romaniei. au fost observate 1615 specii de plante are mult mai multe specii de pasari clocitoare decat oricare alta delta sudica; un procent major al populatiei mondiale de cormoran pitic, jumatate din populatia palearctica a pelicanului alb si cinci la suta din populatia mondiala a pelicanului cret. este unul din ultimele refugii europene al nurcii exista de asemenea si un mare numar de carnivore mici. Are triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar, Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.

Turismul
Desi Romania nu dispune de o infrastructura bine dezvoltata, aceasta s-a remarcat in decursul anilor prin numeroasele peisaje, rezervatii naturale care au reusit sa-si pastreze, cel putin partial, frumusetea lor naturala. Dintre acestea putem aminti:

Peste slbticia acestor meleaguri domnesc nc vipera cu corn, libelulele i licuricii, iar muzica frunziului bogat al pdurii este acompaniat de glasurile uvoaielor de ap, strpungnd necontenit calcarele btrne.

Cascadele Beuniei din poriunea de sus a prului cad vertical peste stncile pline de muchi i lichieni, formnd perdele mictoare de stropi i verdea.

Transfgran

Spectacolul naturii la 2.000 de metri.

ntreg Univers pe o frunz de nufr plutitor.

Un

Retras n pustiul munilor, Castelul Bran reprezint unul dintre punctele de atracie cele mai cunoscute din Romnia.

Lacul Rosu

Cultur Varietate Tradiie

Carpai Istorie

Relief simetric