OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN SI ANUL NOU

Material realizat de Persida Rosca si Corina Micu educatoare la Gradinita Al inuta!"T#$Mures

Sarbatorile de iarna cu fastul lor material si spiritual, cu universala forfota umana, cu imensa disponibilitate a daruirii generoase devine un minunat prilej prin care se pronunta specificul unei natiuni ca intr-un pretios diamant ce rasfrange acel mozaic de raze luminoase ale credintei in Dumnezeu, ale iubirii de oameni si ale sperantei in zile mai bune. Unele dintre traditiile si obiceiurile romanilor de o mare frumusete si de o deosebita valoare spirituala sunt concentrate in jurul celor doua mari sarbatori de iarna: Craciunul si Anul Nou% Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa-l nasca pe fiul lui Dumnezeu, umbla insotita de osif din casa in casa rugandu-i pe oameni sa le ofere un adapost.!jungand la casa unui anume "raciun, om foarte rau, care nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd, unde da nastere lui isus.De asemenea , se spune ca in #oaptea Sfanta a nasterii lui isus s-au desc$is cerurile pentru a cobori Du$ul Sfant deasupra Fiului lui Dumnezeu, si, in grajdul in care initial fusese intuneric, s-a facut lumina. %utem spune ca, peste tot unde e&ista suflare romaneasca, cu simtamant crestin, "raciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase, este sarbatoarea #asterii Domnului, este o sarbatoare sfanta care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie, prilej de pace si liniste spirituala.'ste o zi in care daruim si primim multa iubire si caldura sufleteasca. Sarbatorile "raciunului, cand oamenii merg unii pe la altii, nu se cade sa gaseasca gospodariile neingrijite.De aceea femeile scot din case totul afara(sa varuiasca, sa lipeasca, sa traga braie, sa spele ferestrele si usile, sa scuture lucrurile si sa le aseze iarasi frumos la locul lor(. ) grija de seama a gospodinelor in preajma "raciunului este facutul turtelor si al colacilor pentru ziua de ajun.*urtele se fac din faina de grau cernuta cu sita deasa, iar aluatul nu se dospeste. ntaia turta pe care gospodina o face se numeste +turta-vacii(.'a se coace tocmai la Boboteaza, cand se da vacii odata cu taratele ca s-o manance, avand gospodina credinta ca in c$ipul acesta vaca va fi laptoasa."olacii se pregatesc pentru colindatori odata cu aluatul pentru paine.Dupa ce painea se da la cuptor, femeile pun un carbune stins deasupra jaratecului: daca acesta se va aprinde indat, se crede ca peste vara porumbul va fi bun, si anume vor rodi cei semanati mai in frunte, adica mai timpuriu, daca se va aprinde mai tarziu, va fi bun porumbul semanat mai la urma. n seara de ,- spre ,. decembrie, dupa miezul noptii si pana la ziua, se obisnuieste in unele parti din !rdeal sa mearga cetele de copii formate din doi, trei, patru sau mai multi, din casa in casa cu +Colinda, Mos$A&unul sau una di'ineata la Mos$A&un! ."olindele copiiilor

sunt scurte, vestesc sarbatoarea, ureaza belsug in miei, vitei, purcei si cer , in versuri pline de $az, daruri cuvenite: mere, pere, colaci."opiii au traistute, saculeti sau bete in mana 0sa se apere de caini si sa se sprijine la alunecusuri1 ."ondusi de un +vatav de ceata(ei umbla de la casa la casa, poftind ziua lui !jun cu adaosul:(ca-i mai buna a lui "raciun(si, de cum intra in casa, scormonesc focul din vatra cu betele ce le au in maini pentru a aduce noroc si belsug in casa.Stapanul casei le da covrigi, mere sau nuci, iar acestea sunt singura rasplata a +umbletului +lor.Uratiile Mos-!junului sunt adeseori parodiate, nu insa la ferestrele celor care striga +mai la ziua(, dand de inteles ca nu sunt primiti la acea casa, ci cu alte prilejuri. Buna dimineata la Mos !jun2 #e dati ori nu ne dati3 Da-mi un covrig, "a mor de frig 4 Da-mi o nuca, "a ma dau cu capul de-o uluca4 Da-mi o para, "a ma dau cu capul de scara4 Da-mi un mar, "a ma trag de par4 #e dati,ne dati ,ori nu ne dati, "a de noi nu va scapati .

De cum se lasa iarna si mai ales de cum se lasa sec postul "raciunului, copiii de sapte, opt ani si mai in sus incep sa-si caute tovarasi pentru umblatul cu colindatul la "raciun. si aleg vataful sau judele care va strange banii de gazde si va apara pe ceilalti de caini si de dusmani.)data acestea puse la cale, se $otaraste locul si vremea invatarii colindelor, pregatirea traistelor pentru adunat colacii, covrigii sau poamelor, a betelor cu care se apara de caini si a saculetului pentru +gologani( mbracati si incaltati cat se poate de bine, cetele de colindatori pornesc de obicei de la o margine de sat la alta, luand casele la randul.Doi dintre feciori mergeau inainte si intrebau gazdele daca ii primesc.Satul de obicei ii astepta, toata noaptea, cu portile desc$ise, cu cainii legati si lampile aprinse."olindatorii intra in case cu numele Domnului, menit sa risipeasca ma$nirile si sa aduca mierea nadejdii 0deci se socoteste ca un pacat mare ca unii nu primesc colindatorii1.*oate acestea le-a notat pana poetului in +"alendarul 5igei pe /678(-'lena Farago: 9.....Si mai ales in iarna asta,lasati copiii sa colinde,Sa nu se-nc$ida nici o poarta in preajma lor,si nici un semn Sa nu-i opreasca din curatul si sfantul datinii indemn.... 9....."and argintiile lor glasuri vor ingana +Florile-dalbe, :anditi-va ca nu e dat inc$ipuirii omenesti ) mai aleasa intrupare de sol al vrerilor ceresti..... "ateodata gazda are placere sa c$eme colindatorii in casa si aici sa le asculte colindul, nu la fereastra."olindatorii, asezati la masa sau in jurul ei, canta una sau mai multe colinde, la cererea gazdei, iar feciorii mai mari erau cinstiti cu cate un pa$ar de vin.5a sfarsitul colindului

dobarul face zgomot, iar gazda iasa sa plateasca colinda-cu bani, colaci, covrigi, nuci sau mere."el mai de frunte dintre colindatori ia darul si multumeste gazdei urandu-i sanatate, prosperitate si belsug.5a o ora -doua dupa miezul noptii unele cete de colindatori incep a se rari4 ele se indreapta spre casa unuia si acolo isi impart ceea ce au adunat."ei mai mari colindau pana se facea lumina, incat cu greu mai ajungeau la biserica *oate colindele romanesti sunt crestine si bogate in continut, cuprinzand nu numai evenimentul #asterii Domnului ci si alte pasaje din ;ec$iul si #oul *estament, puse in versuri."el mai cunoscut, emotionant si rostit colind divin este +) ce veste minunata(, infiorat de tonul mesianic al #asterii lui isus.!scultandu-l in seara de "raciun, oamenii, cu suflarea taiata, aduc in suflet si in gand ngerii din "er si pe Domnul cel Mare. Un obicei mai putin cunoscut este +Calusul de iarna!%Se practica in dimineata primei zile de "raciun, in general de tineri intre /7-/6 ani, pe grupe de varsta.)biceiul, numit local caluserie, consta intr-un dans e&ecutat de catre calusari in numar de < sau =.Dintre acestia, cel mai bun, numit calfa, are rolul de a conduce jocul si strigaturile precum si de a primi darul de bani."el mai tanar, denumit ieapa, are rolul de a nec$eza din cand in cand si de a primi carnea daruita de gazde pe care o infige pe o tacalie.>ecuzita o reprezinta ciurica0valul alb1ce le acopera fata. n maini au bastoane de metal cu manerul inoit si imbracate cu fasii multicolore de $artie, iar la picioare au clopotei.Desfasurarea obiceiului consta in joc, participare vocala si instrumentala. ncepand cu intaia zi de "raciun si sfarsind in ziua de Boboteaza,copiii umbla cu +Steaua! in satul lor.De obicei cu o stea umbla doi stelari, uneori trei-trei crai, si rareori mai multi.Steaua si-o fac copiii, ajutati fiind de parinti, dintr-o vesca sau sita vec$e la care seface ?,8 sau /, coarne triung$iulare ce se invelesc cu $artie de culori diferite. n varful coarnelor se fac ciucuri de $artie taiata marunt4 de la un corn la altul se leaga sfori pe care se lipesc $artii marunt taiate, iar in mijloc se lipeste icoana #asterii Domnului.De partea de sus a sitei se leaga un clopotel, iar in partea de jos sita se prinde in capatul unui bat inalt pana la umarul stelarului.Sosirea stelarilor se anun@A prin cBntec.DacA sunt primi@i, colindAtorii vor aprinde lumBnarea Ci apoi vor cBnta D Steaua sus rAsare(. n vremea celui de-al doilea razboi mondial se mai juca inca, in zilele "raciunului, pe intreg teritoriul romanesc + (itlee'ul! ,sau (Irodul! piesa de teatru popular. rodul reprezenta, adesea dupa scenarii si costume influentate de realitatile auto$tone, istoria nasterii lui isus.%ersonajele sale erau mparatul 0 rod1, %runcul, >egii Magi sau "raii dar si "iobanul. n vremea lui Eogalniceanu, piesa era jucata in orase, la +case mari( de catre cantaretii de la biserica. nsa si +irodarii( tarani ajungeau, in primele decenii ale secolului nostru, pana in marile orase fiind primiti cu bucurie de toata lumea. !stazi aria de raspandire a rodului s-a restrans. (icleie'ul( era un teatru de pApuCi Fn miniaturA, de forma unui paralelipiped cu dimensiunile 87 G /77 cm Ci -7 G .7 cm FnAl@ime, cu o scenA pe care se jucau pApuCile Ci o vitrinA prin care se putea viziona jocul. *otul era FmbrAcat Fn $Brtie pictatA cu scene care redau ritualul #aCterii lui isus. 'c$ipajul era format din Case persoane: patru cBntAre@i, un pApuCar Ci un fluieraC. %e fundalul coral Fn care erau cBntate #aCterea divinizatA Ci moartea, pApuCarul punea Fn scenA diferite aspecte din via@A, pline de satirA Ci umor. ntre jocurile cu masti practicate in aceasta perioada.cele mai importante sunt + Ca)ra si Ursul.(Masca costumului de capra este constituita dintr-un cap de capra, sculptat in lemn, avand ma&ilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoara si a clampani in timpul dansului. "apul este incadrat de doua cornite impodobite cu oglinzi, panglici multicolore, $urmuz si flori si este fi&at

intr-un bat-suport care se sprijina pe pamant. %ersoana care joaca capra este acoperita cu o tesatura 0scoarta sau laicer1 peste care sunt cusute naframe sau panglici de matase, puse in diagonal.Hocul caprei se deruleaza pe un fundal muzical, Ica la capraI, melodie interpretata de catre un fluieras iar ciobanul sau mosul rostesc strigaturile pline de $az. n timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capra simuleaza ca se urca in copac, apoi se imbolnaveste si moare, cazand la pamant, moment in care ciobanul intra in panica, urmand un dialog straniu cu animalul. n cele din urma capra reinvie spre bucuria tuturor, glumele si g$idusiile animalului reluandu-si cursul.%rin aspect si infatisare, capra jucata la !nul #ou este un animal simbol, o fiinta fantastica plina de maretie. )biceiul si-a pierdut pe parcurs incarcatura sa mitica, avand astazi doar aspect de divertisment. *ocul ursului!, o prezenta la fel de agreata in obiceiurile de !nul #ou in intreg spatiul romanesc dar mai ales in Bucovina, se practica si astazi in majoritatea satelor. "ultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru. %regatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de !nul #ou se bucura de o mare atentie. n unele parti, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de miel peste o galeata metalica, in timp ce in alte sate pielea se intinde pe un suport metalic, in asa fel incat reda fizionomia animalului. De la gat in jos, corpul celui care se masc$eaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos."andva, corpul mascatului era acoperit cu o blana veritabila de urs, aspect intalnit foarte rar in zilele noastre. n unele parti s-a pastrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai ar$aica forma de figurare a animalului in cadrul obiceiurilor calendaristice. %entru obtinerea acestui costum, se rasucesc frang$ii din paie de ovaz, lungi de apro&imativ .7 m care, in dimineata ajunului de !n #ou, sunt cusute pe $ainele purtatorului, acesta ramanand astfel ec$ipat pe toata durata purtarii costumatiei. n trecut, se obisnuia ca dezbracarea mascatului sa se faca in mod ritualic, costumul de paie fiind ars in fata asistentei.Ursii, constituiti in cete speciale de cate /7-/< personaje sau inclusi in grupuri cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri c$ipesi, imbracati in vesminte colorate, care imprima ritmul jocului cu ajutorul unor tobe 0ciururi1. Dupa e&ecutarea numerelor din timpul dansului, ursii se misca independent, simuland viata lor libera in mijlocul naturii, se iau la tranta, fac tumbe, simuleaza c$iar atacul asupra persoanelor din asistenta. Datorita popularitatii sale, in ultimii ani au inceput sa apara in sate, alaturi de cete precis constituite, si grupuri mai mici de ursi 0--? personaje1, care se bucura de multa admiratie si contribuie la amplificarea obiceiul. +(er#elulI este un ritual la care participA mai ales tinerii necAsAtori@i, dar Ci pArin@ii acestora, Fn ajunul noului an. "ei care fac I;ergelulI doresc sA afle ce le rezervA noul an, mai ales dacA Ci cu cine se vor cAsAtori. %ersonajul cel mai de seamA aici este I;ergelatorulI sau D:oaga(, care urmeazA sA Iproroceasca viitorulI."a elemente de recuzitA sunt folosite, Fn primul rBnd, vergelele, niCte be@e anume confec@ionate sau improvizate de la rAzboiul de @esut, o covatA folositA la frAmBntatul pBinii, douA farfurii sau douA cofe, cu sau fArA apA, Ci o fa@A de masA sau un Dlipideu(. Feciorii Ci fetele, care participA la vergel, aduc cu sine cBte un inel. Feciorii tocmesc muzican@ii Ci aduc bAutura, iar fetele mBncarea pentru petrecere. %rintre cele mai indragite datini de !nul #ou, + Plu#usorul! reprezinta urarea-emblema a romanilor. n functie de zona geografica, acest colind ce poarta denumiri diferite - Bu$ai 0in Moldova1, Urat 0in Muntenia1 si %lugul Mare 0in !rdeal1 - invoca prosperitate pentru gospodaria celui care-i primeste pe colindatori. %rimii care organizeaza cetele de colindatori sunt copiii. Dupa ce se intuneca,cete de <-/7 colindatori pornesc sa viziteze casele din imprejurimi si sa ureze . nfofoliti in $aine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si tinind in maini bice si clopotei legati cu busuioc de cate o lopatica de lemn, copiii pornesc cu plugusorul pe la rude si vecini. Unii poarta cu ei si un bu$ai, un instrument specific facut dintr-o putinica de lemn cu

fundul din piele de oaie, prin care se trage o suvita de par de cal. *rasa printre degete, aceasta din urma produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. n anumite zone, traditia %lugusorului nu se poate desfasura in absenta bu$aiului. !junsi in curtile oamenilor, copiii incep sa ureze in versuri, acompaniati de bu$ai. Din cand in cand, vataful, cel care conduce grupul, se opreste si isi indeamna prietenii sa Dmane si sa sune din zurgalai+. Dupa urarile de rigoare, gospodinele ii rasplatesc cu mere, covrigi, nuci sau bani. n tinutul #eamtului, in seara de !nul #ou, dupa lasarea intunericului, pornesc sa colinde adultii, formind asa-numitele cete ale %lugului mare. n #eamt, aceasta traditie se bucura de un prestigiu aparte, la sarbatoare participind nu numai tinerii, ci si virstnicii. "eata %lugului mare este insotita adesea de muzicanti, care merg pe linga %lugul tras de boi sau cai. Fascinante sint, alaturi de mersul leganat al cortegiului, portul popular bogat ornamentat, de mare sarbatoare. Se poarta camasi brodate, itari albi, braie rosii si c$imire, cizme, pieptare, sumane sau cojoace. "aciulile negre sau brumarii de astra$an au Dzgardute de margele si stelbe de iedera cu busuioc+, insemne ale rangului detinut pe durata ceremonialului. Batrinii povestesc ca fetele care fura aceste fire de busuioc vor avea noroc tot anul. 'lementul care separa %lugusorul de %lugul Flacailor este insusi plugul. %us pe roti si impodobit cu brazi decorati cu panglici colorate, ciucuri, covrigi si mere rosii, avand in varf un stergar brodat, acesta confera ritualului un statut special. 'l este tras de doua pana la patru perec$i de boi sau de cai. )data intrati in curtile gospodarilor, vataful, adica seful cetei, incepe sa recite %lugusorul, acompaniat de sunetele bu$aiului si ale fluierului. 5a final, flacaii trag brazda cu plugul in mijlocul curtii, in semn de belsug. !cest obicei isi are radacinile in stravec$ea credinta dacica a perpetuarii vietii, a noului inceput. n dimineata !nului #ou copiii obisnuiesc sa mearga cu + Sorco,a +.)biceiul Sorcovei este practicat de copii de la - la /- ani n trecut sorcova era din flori naturale,ramuri de mar, prun, cires sau trandafir puse la inmugurit de Sf.!ndrei si impodobite cu beteala rosie,insa astazi,cea mai raspandita este cea confectionata dintr-un bat ornat cu flori artificiale din $artii colorate, uneori avand un clopotel, ori dintr-o crenguta de brad pe care se prind panglici de $artie colorata si un +tingalau( prins in varf.De obicei fiecare copil are sorcova lui. nclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca oarecum rolul unei bag$ete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. *e&tul urarii, aminteste de o vraja si nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei."Bnd copiii Ci-au terminat de rostit urArile ,SemAnAtorii, 0cei care poartA Fn trAistu@e boabe de grBu, porumb, fasole1 Fncep sA arunce prin casA semin@e, cu credin@a cA acestea vor determina belCugul recoltelor viitoare. Traditia s)une ca de Craciun se desc-ide cerul"iar cei care sunt Du'nezeu stand la 'asa cu s.intii si in#erii% uni il ,ad )e

<