UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI CENTRUL PENTRU PREGATIREA RESURSELOR UMANE

ARHITECTURI INFORMATICE PENTRU SISTEME COMPLEXE

ANALIZA DE SISTEM IN VEDEREA INFORMATIZARII UNEI SISTEM DE GENERARE DE FACTURI

Preda Madalina IMSA 2

Cuprins

ANALIZA DE SISTEM IN VEDEREA INFORMATIZARII UNEI SISTEM DE GENERARE DE FACTURI ..... 3 1. Elaborarea temei de realizare ..................................................................................................... 3 1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului obiect pentru realizarea sistemului informatic .................................................................................................................. 3 1.2. Delimitarea ariei de aplicabilitate ........................................................................................ 4 1.3. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului................................................. 5 2. Justificarea strategiilor folosite pentru conceperea si realizare unui sistem informatic ........... 5 3. Proiectarea de ansamblu/detaliu a sistemului informatic ....................................................... 10 3.1 Analiza sistemului obiect .................................................................................................... 10 3.2 Volumul de informatii. Tipuri de informatii ........................................................................ 12 3.3 Functiile sistemului informatic............................................................................................ 14 3.4 Structura sistemului informatic (arhitectura sistemului hardware si software) ................ 14 3.5 Analiza de detaliu ................................................................................................................ 14

ANALIZA DE SISTEM IN VEDEREA INFORMATIZARII UNEI SISTEM DE GENERARE DE FACTURI 1. Elaborarea temei de realizare
Aceasta tema va cuprinde baze de elaborare a temei de proiectare cerintele si restrictiile globale pentru realizarea sistemului informatic, precum si o justificare a necesitatii si oportunitatii realizarii acestui sistem

1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului obiect pentru realizarea sistemului informatic
Sistemul obiect este reprezentat de un sistem de generare a unor facturi pentru o companie ce furnizeaza servicii de telefonie fixa si mobila. Aceste documente au in vedere facturarea serviciilor de telefonie consumate lunar de clientii individuali ai companiei. In continuare vor fi enumerate punctual cerintele si restrictiile sistemului obiect vis-a-vis de realizarea sistemului informatic. A. Extragerea informatiilor din baza de date este necesara extragerea informatiilor relevante din baza de date a companiei pentru fiecare client in parte trebuie considerate formatarea si organizarea datelor extrase pentru a facilita generarea corespunzatoare a facturilor crearea unor proceduri stocate care sa furnizeze datele relevante pentru generarea facturilor B. Generarea surselor de date pentru popularea facturilor informatiile extrase din baza de date vor fi organizate in mod automat in surse de date care vor popula in mod dinamic un sablon (template) de factura agreat de compania de servicii de telefonie informatiile extrase din baza de date trebuie organizate optim in sursele de date sursele de date vor contine campuri de date, cu nume corespunzatoare campurilor extrase din baza de date sursele de date vor fi in perfecta concordanta cu informatiile din baza de date a companiei corespunzatoare fiecarui client

sursele de date trebuie sa accepte toate tipurile de caractere, nu numai cele apartinand alfabetului latin

C. Construirea unui sablon pentru factura facturile vor fi generate pe baza unui sablon care va contine campurile necesare, organizate conform specificatiilor companiei sablonul va fi populat in mod dinamic cu informatii din sursele de date mentionate anterior vor exista atat campuri cu informatii statice, cat si informatii cu campuri dinamice, preluate din sursele de date; de asemenea, vor exista campuri calculate pe baza informatiilor din sursele de date trebuie sa existe posibilitatea de a introduce sectiuni diferite in mod conditional, in functie de fiecare client in parte si de cheltuielile efectuate de acesta in luna calendaristica specificata, precum si in functie de tipul de abonament pe care il detine clientul sablonul trebuie sa contina elementele grafice specifice companiei de telefonie D. Generarea automata a facturilor este necesar ca facturile sa fie generate in mod automat in fiecare luna, intr-o zi specificata de utilizatorul sistemului pentru fiecare client se va genera automat o factura, atat in format editabil (.docx), cat si in format ne-editabil (.pdf) pentru fiecare client, va exista un director dedicat, in care vor fi stocate urmatoarele fisiere: sursa de date, factura in format .docx si factura in format .pdf directoarele, precum si fisierele corespunzatoare vor fi procesate in mod automat de catre sistem, dupa cum urmeaza: o se va crea fisierul cu numele clientului o se va genera o sursa de date, ce va contine datele preluate din baza de date, corespunzatoare clientului o sursa de date va fi prelucrata pentru a popula cu informatii sablonul facturii o factura va fi generata in directorul dedicat clientului trebuie sa existe un mecanism de detectare si izolare a fisierelor eronate

1.2. Delimitarea ariei de aplicabilitate

Scopul acestui sistem informatic este de a facilita generarea automata a facturilor ce trebuie trimise lunar clientilor acestei companii de telefonie, cu o interventie minima din partea utilizatorului.

Sistemul va imbina toate aspectele implicate in generarea dinamica a facturilor: accesarea bazei de date, preluarea informatiilor, prelucrarea acestora si generarea documentelor. De asemenea, sistemul informatic conceput va fi usor (re)configurabil si adaptabil la schimbarile cerintelor si conditiilor de lucru.

1.3. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului

Conceperea unui sistem informatic pentru automatizarea procesului de generare de facturi in cadrul companiei de telefonie fiza si mobila se impune, in primul rand, pentru a elimina in cat mai amre masura erorile cce pot aparea ca urmare a prelucrarii manuale a informatiilor de catre operatori umani. Prin automatizarea completa a sistemului de generare de facturi, de la extragerea datelor din baza de date si pana la generarea propriu-zisa a documentelor facturi, se elimina in proportie de peste 90% erorile ce ar fi putut aparea daca informatiile are fi fost prelucrate manual, in opereatii repetitive, de catre operatori umani. De asemenea, prin implementarea unui sistem informatic, se va reduce considerabil timpul necesar generarii documentelor.

2. Justificarea strategiilor folosite pentru conceperea si realizare unui sistem informatic

Ca urmare a necesitatii ca sistemul informatic proiectat sa aiba caracteristici adecvate caracteristicilor sistemului obiect, in tabelul urmator se va decurge la identificarea caracteristicilor sistemului obiect, pe care se vor figura caracteristicile necesare sistemului informatic.

Caracteristici ale sistemului obiect

Caracteristici ale sistemului informatic

Noutatea domeniului problemelor supuse Originalitatea produsului informatic, informatizarii in raport cu domenii/probleme exprimata prin: deja informatizate - originalitatea solutiei (arhitectura, algoritm) - originalitatea facilitatilor oferite Automatizarea generarii documentelor nu este, in sine, un domeniu de aplicabilitate nou. Exista numeroase posibilitati de abordare a problemelor identificate in sistemul de generare de facturi. Complexitatea domeniului/problemelor abordate Originalitatea sistemului informatic rezida din combinatia de solutii/limbaje ce vor servi prelucrarii informatiilor si generarii facturilor.

Complexitatea produsului informatic : - aria functionala: - complexitatea legaturilor logice intre functiuni; - gradul de integrare al componentelor; - dimensiunea programelor Complexitatea sistemul obiect analizat este Va fi necesara proiectarea unui sistem determinata de cele trei etape esentiale ale informatic complex, care sa opereze pe 3 sistemului: preluare informatii, prelucrare niveluri principale: operare cu baze de date, informatii, generare automata de documente. generare de surse de date in format XML, operarea cu sabloane de documente, create conform standardului XSL-FO si, respectiv, generare dinamica de documente in doua formate acceptate: .docx si .pdf. De asemenea, sistemul informatic propus va opera dinamic cu directoare de fisiere (hot folders). Caracterul critic al software-ului: - performanta si calitate software; - fiabilitate suport software Sistemul informatic proiectat trebuie sa fie capabil sa opereze cu cantitati mari de fisiere intr-un timp relativ scurt si, de asemenea, sa detecteze la timp erorile din documente.

Caracterul restrictiv al domeniului/problemelor

Caracterul restrictiv al sistemului obiect este dat de necesitate de acuratete si corectitudine a fisierelor create. Sistemul nu permite erori in generarea facturilor. Acestea trebuie sa fie conforme cu datele stocate in baza de date si, de asemenea, trebuie sa fie disponibile intr-o anumita zi a fiecarei luni calendaristice, pentru a fi expediate clientilor.

In concluzie, sistemul informatic ce trebuie proiectat nu este de noutate, dar are un grad mare de complexitate si este critic. Intrucat sistemul informatic ce va fi proiectat are in vedere interactionarea mai multor sisteme si va introduce schimbari semnificative in sistemul-obiect, strategia de concepere a produsului informatic va fi una adaptiva. Strategia adaptiva de concepere a produsului informatic Strategia adaptiva are in vedere o serie de etape, prin care introducerea sistemului informatic nu genereaza perturbatii semnificative in cadrul sistemului obiect. Schimbarile in sistem sunt efectuate progresiv, in asa fel incat noua aplicatie informatica va raspunde atat cerintelor imediate ale sistemului obiect, cat si celor de perspectiva. Noua aplicatie informatica va avea capacitatea de a se adapta cu usurinta la posibilele schimbari din sistem. In cadrul strategiei adaptive, se vor respecta urmatoarele etape: Cunoasterea de ansamblu a sistemului obiect astfel se vor determina cerintele informationale de baza si va fi posibila structurarea aplicatiei informatice pe primul sau nivel, al interfetei cu sistemul obiect Detalierea cerintelor informationale ale sistemului obiect aceasta etapa evidentiaza componentele primitive ale sistemului informatic. Tot in aceasta etapa permite efectuarea unor ajustari minore asupra structurii primului nivel, pentru evitarea incompatibilitatilor cu restul componentelor Construirea subsistemelor aplicatiei informatice se va acorda o importanta sporita bazei de date Punerea in functiune, exploatarea si intretinerea aplicatiei informatice punerea in functiune se poate realiza in mod esalonat. Modificari sau/si realizari de noi componente, in functie de noi cerinte informationale ale sistemului obiect.

Dintre avantajele strategiei adaptive, trebuie amintite: Flexibilitatea ridicata a aplicatiilor informatice, ceea ce determina longevitatea mare a sistemelor informatice Integrare interna prin date, care conduce la performante mari in exploatare Nu necesita personal de inalta calificare Utilizatorul se familiarizeaza usor cu noua aplicatie, pentru ca aceasta este introdusa treptat in sistem Integrarea facila cu sistemul obiect

Dintre dezavantaje, amintim: Baza de date a aplicatiei trebuie sa fie realizata de catre un grup restrans de specialisti, cu capacitate de analiza si sinteza.

Pentru determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic (clasica sau de prototipizare), am analizat criteriile din tabelul urmator:
Criterii pentru selectarea unei strategii 1 Noutatea domeniului / problemelor supuse informatizarii in raport cu domenii / probleme deja informatizate Domeniul de aplicabilitate nu este de noutate Gradul de previzibilitate a actiunilor / deciziilor de identificat si / sau modelat Gradul de previzibilitate este destul de restrans, in masura in care sablonul facturii trebuie perfectionat pana va fi validat de catre compania de telefonie. Complexitatea actiunilor / deciziilor de identificat si / sau modelat Complexitate medie. Gradul de integrare a componentelor (software / hardware) ale produsului informatic Principalul nivel de integrare are in vedere conectarea la sistemul de baze de date. Gradul de familiarizare a utilizatorului final cu folosirea tehnicii de calcul Utilizatorul final trebuie sa aiba un nivel de baza de cunostinte de programare, precum si de administrare de baze de date Efortul pentru stabilirea solutiei Gradul de familiarizare al echipei realizatoare cu sistemul obiect Echipa de realizare trebuie sa includa specialisti in baze de date, limbaje de programare avansate, precum si designeri de sabloane de documente Experienta echipei in realizarea de produse informatice similare Existenta conditiilor de experimentare prototip Gradul de fiabilitate, flexibilitate, eficacitate, portabilitate a produsului informatic Strategia clasica 2 mica Strategia prototipizarii 3 mare

mare

mic

mica

mare

mare

mediu / mic

mare

mic

mic mare

mare mic

mare nu inalt

mica da scazut

Se poate observa ca majoritatea criteriilor sunt indeplinite pentru strategia prototipizarii. 8

Strategia prototipizarii pentru realizarea produsului informatic Urmatoarele principii vor fi urmarite in cadrul strategiei de prototipizare: se vor construi unul sau mai multe prototipuri partiale, care reprezinta, in fapt, modele ale viitorului produs informatic, cu un set semnificativ de functiuni/facilitati critice. realizarea prototipului produsului final in urma experimentarii/dezvoltarii prototipurilor partiale definitivarea produsului informatic final in urma experimentarii prototipului sau. punerea in functiune (intergral sau pe componente), experimentarea, acceptarea si exploatarea produsului informatic

Prototipurile pot fi testate fie de utilizatorii finali, care, pe aceasta cale, pot preciza si definitva cerintele finale fata de sistemul informatic, fie cei ce elaboreaza produsul informatic, in vederea alegerii celor mai eficiente solutii de realizare. Principalele obiective ale acestei strategii sunt: diminuarea numarului de modificarice ar trebui operate dupa livrarea produsului, determinate de definirea sau intelegerea defectuoasa a cerintelor sistemului obiect folosirea prototipului partial pentru ca utilizatorul sa obtina experienta in folosirea tehnicii de calcul si in stabilirea unor noi cerinte de utilizare mai elaborate

Reprezentarea schematica a acestei strategii este data de figura urmatoare:

3. Proiectarea de ansamblu/detaliu a sistemului informatic

3.1 Analiza sistemului obiect

In aceasta sectiune vor fi prezentate, detaliat, caracteristicile functionale ale sistemului obiect, precum si principalele sale componente, in legatura cu sistemul informatic. De asemenea, se vor avea in vedere restrictiile si cerintele specifice impuse sistemului informational. A. Descrierea sistemului obiect Compania de servicii de telefonie fixa si mobila are nevoie de implamentarea unui sistem informatic care sa preia o serie de informatii din baza de date proprie si sa genereze facturi periodic pentru fiecare client. Informatiile brute din baza de date trebuie selectate si organizate corespunzator in surse de date. Acestea vor popula un sablon de factura si se vor genera documente in format DOCX si PDF pentru fiecare factura in parte. In prezent, toate aceste operatii sunt realizate manual, de catre operatori umani. Din necesitatea diminuarii erorilor ce apar ca urmare a operarii cu aceste informatii, se urmareste proiectarea unui sistem informatic care sa automatizeze procesul descris. Vom folosi o abordare de tip top-down pentru a analiza sistemul obiect. O descriere generala a functionarii sistemului obiect este reprezentata in schema urmatoare:

1
Baza de date Sursa de date

2
Sablon factura

Factura.DOCX

Factura.PDF

Din aceasta schema, se pot distinge doua subsisteme de baza, ce realizeaza lagatura intre elementele componente ale sistemului obiect. 10

Subsistem 1

Responsabilitate extragerea informatiilor din baza de date si transformarea acestora in surse de date popularea sablonului de factura cu informatii si generarea facturilor

Intrari Iesiri Inregistrari din baza surse de date structurate de date sursa de date sablonul facturii

documente factura (in format docx si pdf)

B. Stadiul informatizarii/automatizarii sistemului obiect Automatizarea sistemului se va realiza in mod integral. Singura exceptie o reprezinta sablonul facturii, element ce va fi realizat separat de un designer cu experienta in utilizarea standardului XSL-FO. O data realizat acest sablon, el va fi inclus in proiect si pe baza acestuia se vor crea in mod automat toate facturile. Pentru automatizarea sistemului obiect descris anterior, se va crea o aplicatie .NET, organizata dupa cum urmeaza. Extragerea informatiilor din baza de date si crearea surselor de date Pentru extragerea informatiilor din baza de date si crearea surselor de date, se va folosi un API specializat, Ecrion.DAS, ce apartine de Ecrion Data Aggregation Server. Astfel, sursele de date se vor creea pe baza unei diagrame de agregare a informatiilor (diagrama DAX). Aceasta diagrama va avea in vedere conectarea la baza de date, extragerea informatiilor din baza de date pe baza unei proceduri stocate si organizarea corespunzatoare a informatiilor intr-o sursa de date XML. De asemenea, sunt permise operatii de prelucrare a informatiilor precedente crearii sursei de date. Diagrama DAX va fi creata cu ajutorul aplicatiei Ecrion Data Architect si va fi ulterior descrisa in amanunt. Generarea facturilor Facturile vor fi generate pe baza unui sablon de factura. Sablonul va fi creat cu ajutorul standardului XSL-FO (Extensible Stylesheet Language for Formatting Objects). Acest limbaj de formatare permite crearea de documente dinamice, pe baza informatiilor dintr-o sursa de date de tip XML. XSL-FO trateaza aspecte specifice formatarii documentelor, precum aspecte de paginatie (formatare, dimensionare, decorare, formatare diferita pe seturi de pagini), de inserare de elemente fixe (blocuri de informatii sau elemente de tip inline), de inserare de tabele si imagini (permite formatarea curespunzatoare a tabelelor cu header, footer si caption, pozitionarea imaginilor pe coordonate, dimensionarea imaginilor), de inserare de elemente 11

pozitionate absolut (elemente de tip float sau block-container, care pot fi pozitionate in functie de un z-index pe mai multe planuri) etc. De asemenea, acest limbaj detine functii specializate pentru extragerea informatiilor din surse de date XML (pe baza standardului XPath), operarea cu acestea (functii pentru prelucrarea si formatarea sirurilor de caractere si a numerelor) si inserarea lor in documente. Pentru crearea sablonului se va folosi aplicatia Ecrion XF Designer, care ofera o interfata usor de utilizat, de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get) pentru formatarea documentelor. In spatele acestei interfete de tip drag and drop, se creeaza automat codul XSL-FO pentru generarea documentului. Pe langa standardul XSL-FO, XF Designer are o serie de functii proprii (sub namespace-ul XF), care adauga functionalitati suplimentare specializate in crearea documentelor dinamice. Sablonul XSL-FO creat, impreuna cu sursa de date XML stau la baza generarii documentelor finale. Campurile dinamice sunt populate cu date din XML si astfel se genereaza documente diferite, in functie de informatiile specifice fiecarui client, dar care respecta aceeasi structura si layout. Pentru acest pas, se va folosi un API specializat, Ecrion.Ultrascale, livrat impreuna cu Ecrion XF Rendering Server. Acest API detine metode specializate pentru randarea documentelor, care preiau sursa de date XML si sablonul XSL-FO si genereaza documente in formatul specificat de utilizator.

3.2 Volumul de informatii. Tipuri de informatii

Extragerea informatiilor din baza de date tipuri de infomatii

Tipul campului Sir de caractere

Sectiune Abonat nume prenume adresa judet/sector localitate cod postal CIF

Sectiune Factura denumirea serviciului tipul abonamentului serie factura

Sectiune Prestator servicii cont IBAN nume adresa informatii auxiliare

12

Numeric

cod client cont banca

Data calendaristica

cantitate serviciu valoare serviciu TVA per serviciu (camp calculat) total de plata per servicu (camp calculat) total valoare (camp calculat) total TVA (camp calculat) total factura (camp calculat) sold precedent rest de plata (camp calculat) numar factura data emiterii facturii inceperea perioadei de facturare incheierea perioadei de facturare ultima zi de plata

Sursa de date va fi creata in format XML. Structura acesteia va urmari sectiunile facturii, iar atributele si nodurile sale vor avea nume corespunzatoare campurilor extrase din baza de date.
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?> <factura serie="" numar="" dataInceput="" dataSfarsit="" dataEmiterii="" ultimaZiPlata=""soldPrecedent=""> <prestator nume="" adresa="" IBAN=""> <informatiiAux> </informatiiAux> </prestator> <abonat cod="" nume="" prenume="" CIF=""> <adresa strada="" nr="" bl="" sc="" ap="" localitate="" sector="" judet="" codPostal="" /> <cont numar="" banca=""/> </abonat> <servicii> <serviciu nume="" descriere="" cantitate="" valoare="" TVA="" total=""/> <serviciu nume="" descriere="" cantitate="" valoare="" TVA="" total=""/> </servicii> </factura>

Pentru generarea prorpiu-zisa a documentelor, informatiile necesare au in vedere caile catre sablonul de factura si a sursa de date, precum si locatia unde vor fi stocate documentele finale. De asemenea, prin intermediul sablonului de factura se vor calcula anumite campuri, pe baza informatiilor din sursa XML, precum: restul de plata al facturii, valoarea totala a facturii, totalul valorii TVA-ului si totalul de plata al facturii.

13

Volumul de informatii ce vor fi manipulate de catre sistemul informatic are in vedere generarea unui numar de aproximativ 1000 de facturi zilnic.

3.3 Functiile sistemului informatic

Dintre functiile indeplinite de sistemul informtic trebuie amintite cea de achizitie si prelucrare de informatii, functia de supraveghere (aplicatia va genera un log al erorilor intampinate) si functia de comanda (aplicatia va avea incorporat un sistem de monitorizare a unor fisiere dedicate hot folders; sursele de date eronate vor fi mutate in mod automat intr-o locatie prestabilita, pentru investigari ulterioare; in acelasi timp, erorile vor fi introduse in logul aplicatiei).

3.4 Structura sistemului informatic (arhitectura sistemului hardware si software)

O schema generala a sistemului informatic proiectat este reprezentata in diagrama urmatoare.

3.5 Analiza de detaliu Extragerea informatiilor din baza de date si generarea surselor de date XML.
Acest modul urmareste extragerea informatiilor necesare din baza de date si crearea unor surse de date in format XML, avand o structura preddefinita.

14

Structura bazei de date SQL poate fi vizualizata in figura de mai jos. Se pot distinge tabelele principale ale acesteia, precum si legaturile dintre tabele. Asa cum s-a precizat anterior, conectarea la baza de date, preluarea informatiilor relevante, precum si modelarea si popularea XML-ului final se vor face cu ajutorul Ecrion Data Agregation Server, pe baza unei diagrame de agregare a informatiilor, ce se va contrui cu ajutorul aplicatiei Ecrion Data Architect. Diagrama va avea in vedere conectarea la baza de date, crearea unor query-uri pentru accesarea informatiilor si transmiterea acestor informatii catre un XML, avand structura descrisa anterior, la punctul 3.2.

Structura bazei de date Figura urmatoare reprezinta structura diagramei de agregare a informatiilor. Blocul din partea dreapta a diagramei are in vedere structurarea XML-ului. Se vor defini nodurile, secventele de noduri, precum si atributele ce vor aparea in XML-ul final. 15

In partea stanga a diagramei se vor pozitiona blocuri pentru extragerea informatiilor din baza de date. Acestea pot fi fie proceduri stocate, fie query-uri SQL, pentru interogarea bazei de date. Blocurile returneaza valorile campurilor selectate din baza de date. Anumite campuri, precum calcularea valorii serviciilor, a TVA-ului si a totalului de plata pentru un serviciu, necesita calcule auxiliare. Acestea se pot realiza utilizand blocuri predefinite, care efectueaza operatii matematice sau conversii intre tipuri de date.

Diagrama de agregare a informatiilor In urma aplicarii acestei diagrame de agregare asupra datelor din baza de date, se va obtine o sursa de date XML precum cea reprezentata mai jos:

16