FIBRELE OPTICE

Din punctul de vedere al opticii, pentru a obine informaii despre un obiect trebuie ndeplinite cel puin trei condiii i anume: (a) obiectul s fie luminos, adic s emit lumin direct sau indirect, (b) lumina care provine de la obiect s fie transmis ctre locul unde se face detecia fr pierderi prea mari i (c) cantitatea de lumin care ajunge la locul de detecie s fie suficient de mare. Observm c mediul prin care se transmite informaia optic este de importan esenial pentru ca semnalul optic transmis s nu fie mutilat! sau distorsionat. "#iar i n ca$urile c%nd ne interesea$ doar simpla observare a obiectelor, dispo$itivele i aparatele optice clasice sau devin prea complicate sau nu pot re$olva o anumit problem de re$olvare. & lum doar un singur e'emplu: cei care lucrea$ n domeniul medical sunt interesai s dispun de metode rapide i sigure de e'plorare a anumitor pri interne sau organe interne ale organismului uman. (etodele clasice, ba$ate pe folosirea lmpilor cu incandescen, nu numai c sunt greoaie i implic iluminri mici, dar pre$int i riscuri datorit folosirii cone'iunilor electrice. )oate aceste dificulti sunt eliminate dac iluminarea se face din afar prin intermediul unei fibre optice subiri. *ns fibrele optice sunt deja folosite pe scar larg n te#nica comunicaiilor sau de transmitere a imaginilor. +ceast posibilitate este faciliat de natura electromagnetic a luminii, frecvena undelor luminoase fiind mult mai mare dec%t cea a undelor radio. ,ntr-un conte't mai general fibrele optice repre$int un domeniu al opticii integrate, iar progresele care vor fi obinute n cadrul opticii integrate vor depinde foarte mult de progresele ce se vor reali$a n domeniul fibrelor optice. "a domeniu al opticii, care a aprut e'clusiv din necesiti practice dintre cele mai diverse, fibrele optice au cunoscut o de$voltare rapid dup anul ./01 ca re$ultat al obinerii primelor fibre optice cu performane ridicate. 2rincipiul de funcionare al fibrelor optice este asemntor, din multe puncte de vedere, cu principiul de transmitere a luminii printr-o bag#et de sticl

transparent. )eoretic, lumina poate fi transmis printr-o astfel de bac#et de sticl optic, dac indicele de refracie al sticlei este mai mare dec%t indicele de refraciei al aerului. Din punct de vedere practic ns, neomogenitile de compo$iie i de prelucrare, precum i impuritile de pe suprafaa materialului implic piederi foarte mari de lumin de-a lungul parcursului luminii. 2e de alt parte, natura electromagnetic a radiaiei luminoase arat c pot aprea pierderi de lumin i fenomene para$ite care limitea$ drastic posibilitile de folosire practic a fibrelor optice. 3ndiferent de domeniile n care se folosesc, fibrele optice sunt g#iduri de lumin folosite pentru transmiterea informaiilor cu piederi mici de energie dintr-un loc n alt loc. 4om anali$a transmiterea radiaiei luminoase prin fibrele optice din punctul de vedere al opticii geometrice i din punctul de vedere al opticii ondulatorii. FIBRA OPTIC SIMPL 2rin fibr optic simpl nelegem un mediu optic transparent, de mare lungime, cu seciunea transversal circular simetric i indicele de refracie constant sau radial variabil, separat de un alt material cu indicele de refracie constant i mai mic, pentru ca la suprafaa de separare s se produc refle'ia total a radiaiei luminoase, fr pierderi. Dup mudul de variaie radial a indicelui de refracie al materialului transparent, denumit miezul fibrei optice, distingem mai multe tipuri de fibre optice repre$entate n figura 8.1. nveliul fibrei optice are i rolul de aproteja de impuriti suprafaa de separare dintre mie$ i nveli, la care se produce fenomenul de refle'ie total. )e#nologia de obinere a fibrelor optice este pre$entat de )ader i &pulber (./50). CONSIDERAII DE OPTIC GEOMETRIC 2ropagarea radiaiei luminoase prin fibra optic poate fi anali$at din punctul de vedere al opticii geometrice atunci c%nd diametrul mie$ului fibrei optice este mare comparativ cu lungimea de und a radiaiei luminoase (efectele de difracie se neglijea$). Dac diametrul

mie$ului fibrei optice este de acelai ordin de mrime cu lungimea de und a radiaiei luminoase, anali$a trebuie fcut n cadrul opticii ondulatorii. *n aceast seciune vom considera c sunt mplinite condiiile de aplicabilitate a opticii geometrice. *n limbajul opticii geometrice, radiaia luminoas incident la limita de separare dintre mie$ul fibrei (cu indicele de refracie n1 ) i nveliul protector (cu indicele de refracie n2, n1 > n2) va fi reflectat total i deci se va propaga fr pierderi de-a lungul fibrei optice, dac ung#iul de inciden 6 este mai mare sau egal cu ung#iul limit l (0>l), unde ung#iul limit este dat de relaia sin l=n27n1=17n21 (8.1) 8ie o fibr optic cilindric cu seciunea transversal, circular de ra$ 0 i cu indicele de refracie n1=constant, nconjurat de un mediu protector cu indicele de refracie n2=constant i fie !" o ra$ de lumin, care intersectea$ a'a de simetrie a fibrei, incident pe suprafaa plan a fibrei optice, perpendicular pe a'a de simetrie, sub ung#iul de inciden i, aa cum se arat n figura 8.2. Dup ce sufer refracia la suprafaa plan sub ung#iul de refracie r, dat de relaia r=#rc sin (n0$n1 sin i), (8.2) unde n0 este indicele de refracie al mediului din care lumina ptrunde n fibr, ra$a de lumin ajunge la suprafaa de separare dintre mie$ul fibrei i mediul protector sub ung#iul de inciden 6 dat de relaia %=&$2'r. (8.() "onform relaiilor (5..)- (5.9), condiia de refle'ie total n punctul ") este dat de relaia sin %=cos r=(1'sin*r)+=(1'n*0 $n*1 sin*i)+>n2$n1,
(8.,#)

sau (n1*'n2*)+-sin im#.>sin i. (8.,b) +ceasta nseamn c orice ra$ de lumin, incident pe suprafaa plan a fibrei optice sub ung#iul de inciden i mai mic dec%t ung#iul im#., dat de relaia (5.:b), va fi trapat n fibra optic (r#z# tr#p#t). ;ng#iul de refracie ma'im pentru o ra$ trapat este dat de relaia sin rm#.= n0 sin im#.= (1' n2*)+ . (8.,c) n1 n1*

+pertura numeric (+.<.) a fibrei optice este /.0.= n0 sin im#.= (n1*'n2*)+ . Fig 8.3. Distana de la a'a de simetrie la drumurile succesive parcurse de ra$ n interiorul fibrei optice este o mrime constant, notat cu dc . De asemenea i ung#iul de inciden 6 din interiorul fibrei rm%ne constant, fiind dat de relaia cos %= sin r cos1= n0 sin i cos 1 n1 unde sin => dc7?1. *n funcie de ung#iul de inciden la intrare,i, condiia de trapare a ra$ei de lumin se scrie n0 sin i2 /.0. sec 1. ?a$ele incidente care nu intersectea$ a'a de simetrie a fibrei optice determin o apertur numeric virtual (+.<.4.) care se poate calcula folosind relaia /.0.3.= n0 sin im#.= (n1*'n2*)+ sec 1 . *ntruc%t nu toate ra$ele de acest fel sunt trapate de fibra optic, c#iar dac se ndeplinete condiia i 2 im#., apertura numeric efectiv (+.<.@.) se calculea$ cu ajutorul relaiei (+.<.@.)A> n1AB CD(n1A-n.AEnBA)FGEDn1A-B(n.AnBA)FarccosD(n.A-nBA)G7n1FH , I pentru obinerea creia s-au luat n consideraie toate ra$ele de lumin, indiferent dac intersectea$ sau nu a'a de simetrie, iar fibra optic s-a considerat perfect cilindric. "%nd suprafaa plan, a fibrei opice, prin care intr lumina, este oblic fa de a'a de simetrie, conul ra$elor trapate va fi i el oblic, la ieirea din fibr, fa de a'a de simetrie. Repreze !area "#$e%a!i#& a f'r%ei fa"#i#u(u(ui i #i)e ! *i )e f'r%a "uprafe+ei pri #are i !r& (u%i a, e"!e )a!& - figuri(e 8.. a, /, #. Dac fibr# optic este conic, aa cum se arat sc#ematic n figura 8.0, ung#iul de inciden al unei ra$e trapate n interiorul fibrei se modific de-a lungul acesteia, ra$a de lumin put%ndu-se c#iar ntoarce la suprafaa de intrare. "ondiia de trapare a unei ra$e de lumin care intersectea$ a'a de simetrie a fibrei conice este dat de relaia n0 sin i= n1 sin r= n1 2 sin r.2 (n1*'n2*)+ 2 ,
1 1

unde ?. este ra$a suprafeei de intrare, iar ? B ra$a suprafeei de ieire ale fibrei conice. +pertura numeric a fibrei optice conice este mai mic de ? .7?B ori dec%t apertura numeric a fibrei optice cilindrice. Obinerea unei c%t mai mari concentraii spaiale de lumin se poate reali$a prin conici$area fibrei optice, ns acest lucru este acompaniat de creterea divergenei ung#iulare a fasciculului de lumin. 2utem crete suprafaa iluminat de fascicul micor%nd ung#iul de convergen al conului. 2rin "urbarea fibrei optice anumite ra$e de lumin iniial trapate pot trece n mod radiativ. *n practic ra$ele de curbur sunt mari, nc%t pierderile radiative sunt neglijabile, ceea ce asigur un mare avantaj fibrelor optice ca g#iduri de lumin. "urbarea fibrei optice distruge simetria a'ial. @fectul curbrii se manifest cel mai pregnant asupra ra$elor de lumin din planul de curbur care intersectea$ a'aJ de aceea, pentru nceput vom lua n consideraie numai astfel de ra$e, repreze !area "#$e%a!i#& fii ) )a!& - figura 8.1. ?a$a de lumin care intr n fibra optic n punctul ")) este refractat sub ung#iul de refracie r, iar ung#iul de inciden 6. n punctul 3KK, obinut prin aplicarea teoremei sinusului n triung#iul "4"445 va fi sin 6.>?c-?1 sin 3KK3KO>?c-?1 cos r . ?cE?1 ?cE?o ;ng#iul de inciden pentru urmtorul punct de inciden, 3KK, va fi 6B>I-r B iar drumul parcurs de ra$a de lumin ntre dou refle'ii succesive va fi d= "4"44= ( c6 0) sin 7 , cos r ?e$ultatul obinut evidenia$ faptul c n ca$ul fibrelor optice cu indici de refracie care difer foarte puin unul de altul, c#iar i micile curbri ale fibrei optice distrug efectul de trapare a ra$elor de lumin.

CONSIDERAII PE ELECTROMAGNETICE

BAZA

OPTICII

(ulte fenomene care apar la g#idarea luminii prin fibrele optice nu pot fi abordate n cadrul opticii geometriceJ pentru e'plicarea lor trebuie folosit optica electromagnetic. +semnarea g#idurilor de und rectangulare, fibrele optice cu seciunea transversal circular pot suporta mai multe moduri. "alitativ, modurile pot fi descrise n raport de variaia radial a c%mpului cu ma'ime sau minime pe a'a de simetrie i cu ma'ime adiionale de-a lungul ra$ei mie$ului. +cestea din urm se notea$ cu litera m. (odurile staionare sunt caracteri$ate de un c%mp care scade monoton n afara mie$ului fibrei optice. "oncomitent cu variaia radial poate aprea i o variaie a$imutalJ c%mpul poate vira ciclic n apropierea circumferinei. Lungimea circumferinei trebuie s corespund unui numr ntreg l de cicluri. Dac lumina este polari$at liniar (2L), diferitele moduri sunt caracteri$ate prin notaii simbolice de forma 2L lm. +tenuarea fasciculului de lumin n timpul propagrii de-a lungul fibrei optice se datorea$ n principal urmtoarelor cau$e: -refle'iei la suprafaa de intrare n fibra opticJ -mprtierii i absorbiei n materialul fibrei opticeJ -refle'iei totale incomplete la limita de separare mie$strat. +tenuarea este mare la nceputul fibrei optice dup care n fibr se propag numai modurile trapate rmase. 8ibra optic simpl are deja multiple aplicaii practice. @a poate fi folosit ca aparatur de dimensiuni mici n cele mai diverse dispo$itive. De asemenea, ea este folosit pentru transportul energiei radiative n scopuri de ncl$ire local a materialelor. De e'emplu, n cuplaj cu o lamp incandescent de .11M fibra optic simpl s-a folosit pentru sudarea cone'iunilor din dispo$itivele electronice. "%nd sunt implicate densiti mari de energie radiant, transmis, ca n ca$ul cuplrii fibrei optice cu un laser de putere, efectul de solari$are a materialului

limite$ domeniul de aplicabilitate al fibrei optice. De pild, pentru o densitate de putere de .0NM7cmA o fibr optic obinuit, lung de .,0m, i reduce transmitana n timp de O min de la 1,09 la 1,B0, din cau$a solari$rii. 8olosirea unor materiale optice cu proprieti superioare a permis obinerea unor fibre optice n care efectul de solari$are, n condiiile specificate, determin o reducere a transmitanei n timp de o or de numai .1P.

CABLURI DIN FIBRE OPTICE Dei fibra optic simpl are o mare fle'ibilitate, datorit faptului c energia i cantitatea de informaie transmise prin fibr sunt limitate, se folosesc cabluri alctuite din mai multe fibre optice simple. "ablurile de fibre optice sunt de dou feluri: .. cabluri necoerente sau g#iduri de lumin, care se folosesc atunci c%nd semnalul transmis de o fibr optic simpl a cablului nu este corelat cu semnalele transmise se celelalte fibre simple ale cabluluiJ n astfel de cabluri nu este important po$iia relativ a diferitelor fibre simple care alctuiesc cablulJ B. cabluri coerente, folosite n special pentru transmiterea imaginilorJ la asemenea cabluri po$iia relativ a diferitelor fibre simple care intr n componena acestora este de importan vital. CA234RI NECOERENTE 8uncia primar a cablurilor necoerente este de a transmite lumina dintr-un loc n alt loc. +vantajele lor fa de alte dispo$itive optice care pot ndeplini acelai rol sunt fle'ibilitatea, eficiena ridicat, compactitatea i posibilitatea de modelare a seciunii transversale a fasciculului luminos. 8le'ibilitatea permite g#idarea luminii dup drumuri complicate fr s fie necesar folosirea oglin$ilor sau a prismelor. @ficiena ridicat poate avea

valori mai mari dec%t unul. "u ajutorul cablurilor optice se poate modifica at%t forma seciunii transversale a unui fascicul luminos c%t i numrul de fascicule transmiseJ un singur fascicul de lumin poate fi divi$at n mai multe fascicule de lumin separate, sau mai multe fascicule de lumin pot fi combinate ntr-un singur fascicul de lumin. &tructura de aranjare a fibrelor optice simple ntr-un cablu poate fi sau #e'agonal sau ptratic, aa cum se arat "#$e%a!i# - figura 8.8. *ntr-un montaj #e'agonal fibrele optice ocup o fraciune egal cu I7BQ9>1,/1R/ din suprafaa unui element de reea (repre$entat punctat n figur), dac nu se ia n consideraie grosimea staratului protector de material, i ocup o fraciune egal cu o,/1R/ ?17?. dac se consider i grosimea stratului protector, ? . fiind ra$a seciunii transversale corespun$toare stratului protector. *ntr-un aranjament ptratic fraciunea este de I7:>1,O50, ceea ce determin ca transmitana acestor cabluri s fie mai mic dec%t cea a cablurilor cu aranjament #e'agonal de B7Q9>.,..0 ori. Diametrul fibrelor optice de sticl folosite pentru alctuirea cablurilor poate ajunge p%n la 1,.0mm fr ca fle'ibilitatea cablului s se reduc prea mult. Dac se folosesc fibre optice de material plastic, diametrul ma'im poate fi decca .,0mm. 2rin curbarea (ndoirea) cablurilor, cele mai solicitate sunt fibrele optice e'terioare. +stfel de solicitri duc la micorarea transmitanei cablului. *n ca$ul cablurilor de sticl transmitana se stabili$ea$ la o valoare cu cca .P sau BP mai mic dec%t cea iniial dup apro'imativ .11 de solicitri, pe c%nd la cablurile din fibre de material plastic transmitana continu s se reduc cu creterea numrului de solicitri. )emperatura p%n la care se folosesc cablurile de sticl depinde de materialul stratului protector i de materialul folosit pentru unirea fibrelor i poate fi de p%n la :ooS", iar temperatura ma'im la care se mai pot folosi cablurile de plastic este impus de materialul plastic folosit pentru obinerea fibrelor. CA234RI COERENTE Deoarece fiecare fibr optic simpl, component a cablului, poate transporta o anumit cantitate de energie,

corespun$toare unui anumit element de suprafa a obiectului, independent i fr influena fibrelor vecine, cablurile coerente servesc pentru transmiterea imaginilor dintr-un loc n altul. 8ibra optic este e'tras din furnal pe un tambur, av%nd ns grija de a po$iiona spirele succesive ale elicoidului unele l%ng altele fr s se suprapun. Dup ce s-a obinut limea dorit, se depune un nou strat prin inversarea sensului de spiralare a fibrei, numrul straturilor depin$%nd de numrul de fibre care trebuie sa alctuiasc cablul. Dup ce s-a reali$at numrul dorit de straturi, fibrele de pe tambur se taie paralel cu a'a tamburului. 2rocedeul nu permite obinerea unor fibre mai subiri de cca B1 Tm, motiv pentru care se procedea$ la rencl$irea cablului i ntinderea sa obin%ndu-se fibre cu diametre de cca 0 Tm. Datorit grosimii finite a materialului nveliului protector, o anumit cantitate de energie se pierde. *mprtierile din mie$ul fibrei i la suprafaa fibrelor duc de asemenea la pierderi de energie. +mbele fenomene contribuie la trecerea luminii dintr-o fibr n alta. *n ca$ul cablurilor nocerente aceasta duce, n cel mai ru ca$, la micorarea flu'ului luminos. *n ca$ul cablurilor coerente ns trecerea luminii dintr-o fibr n alta este nsoit de micorarea contrastului din imaginea final, motiv pentru care fibrele se acoper cu un strat metalic protector sau cu un strat opac de sticl. *n general, cele dou tipuri de cabluri optice, coerente i necoerente, pre$int aceleai proprieti optice, dei din anumite puncte de vedere pot aprea deosebiri. De e'emplu, folosirea i$olaiei pentru prevenirea trecerii luminii dintr-o fibr optic n ,alta face ca apertura numeric a cablurilor optice coerente s fie mai mic din cau$a creterii atenurii ra$elor de lumin mai nclinate fa de a'. *n plus, de interes deosebit devine funcia de propagare efectiv. 3$olaia dintre fibre nu este perfect, nc%t de aceea, n fibre poate aprea lumin para$it. "%nd iluminarea suprafeei de intrare a cablului se menine n conul de lumin cu semiung#iul la v%rf i2im#., lumina para$it se poate datora uneia din urmtoarele cau$e: ptrunderea luminii prin materialul dintre mie$ul fibreiJ

 abaterea de la refle'ia intern totalJ mprtierea luminii n fibr sau la suprafaa eiJ curbarea cablului. Orice defect constructiv al fibrelor optice poate duce la distorsionarea imaginilor. +ceste distorsiuni include punctele ntunecoase datorate fibrelor rupte sau sparte i deformrile imaginilor datorate alinierii incorecte a fibrelor n cablu. De cele mai multe ori abaterile de la alinierea a'ial determin o deplasare lateral a imaginii. AP3ICAII A3E CA234RI3OR "%nd se folosesc n te#nica iluminatului, fibrele optice pre$int mai multe avantaje fa de sistemele clasice, avantaje care vor fi pre$entate n continuare: a. 8ibrele optice permit separarea sursei de lumin de suprafaa ce trebuie iluminat, fapt de importan esenial n special n aparatele optice medicale introduse n organism pentru inspecia vi$ual a diferitelor organe interne. (etodele clasice de observare ba$ate pe folosirea lmpii cu incandescen complic mult sistemul optic, nu permit obinerea unor iluminri suficiente i pre$int riscuri din punctul de vedere al cone'iunilor electrice. )oate aceste dificulti se nltur dac iluminarea se va face cu o fibr optic subire. b. "ablurile optice permit miniaturi$area, o problem crucial n aplicaiile care implic folosirea mai multor surse de lumin. c. 8ibrele optice se pot folosi pentru iluminarea instrumentelor de msur i control. De e'emplu, un sistem optic poate ncorpora mai multe instrumente care, din punst de vedere clasic, se iluminea$ separat folosind becurile cu incandescen. 8olosirea unui cablu optic de fibre optice iluminat de o singur surs de lumin poate divi$a fasciculul de lumin n mai multe fascicule, fiecare dintre acestea folosindu-se pentru iluminarea unui instrument. d. (etoda de cuplare sau decuplare a diferitelor cone'iuni electrice, ba$at pe folosirea fibrelor optice, asigur o protecie ridicat i capt o e'tindere tot mai mare.

e. "ontrolul surselor de lumin locali$ate n locuri greu accesibile desc#ide un c%mp larg de aplicaii pentru cablurile optice. f. &e tie c sursele de lumin ntinse pre$int o eficien mic de iluminare a unor suprafee mici, n special c%nd acestea sunt fantele dreptung#iulare ale aparatelor optice. 8olosirea unor cabluri optice a cror seciune transversal varia$ continuu de la forma circular la forma alungit pre$int un avantaj potenial. g. 8ibrele optice pot fi folosite pentru obinerea unor corelatori multicanal, fasciculele provenite din diferite locuri put%nd fi sumate sub forma unui singur semnal. "%nd se folosesc n te#nica sistemelor de comunicaii, fibrele optice ofer avantaje multiple fa de sistemele clasice. +sfel de aplicaii trebuie ns s ia n consideraie nu numai posibilitile de distorsionare a semnalelor transmise ci i posibilitile de distrugere n timp a cablurilor de fibre op$ice, n special datorit fragilitii fibrelor de sticl. 2rotecia cablurilor optice trebuie asigurat fa de abra$iune i contaminare, fa de tensiunea la ntindere, i fa de tensiunea datorat ndoirii. &traturile protectoare, folosite pentru asigurarea condiiilor impuse de folosirea n condiii de securitate a cablurilor optice, pot ocupa o parte important din ntregul volum al cablului. *ntruc%t funcia unui sistem de comunicaii este aceea de a transmite informaii, asemenea sisteme trebuie apreciate i comparate n raport cu capacitatea de informare a unui canal. Din acest punct de vedere, mrimea capacitii de informare este legat de micorarea mprtierii impulsului, datorat at%t dispersiei de material c%t i dispersiei modale, i de creterea puterii de transmisie sub un raport semnal7$gomot convenabil. "%t privete posibilitatea de a folosi cablurile optice coerente pentru a transmite imaginile dintr-un loc n altul, trebuie pornit de la faptul c este imposibil s se ae$e fibra optic n contact cu obiectul. 2rocedeul este de a forma imaginea obiectului pe faa de intrare a cablului folosind mijloace clasice. +desea este necesar ca imaginea format pe faa de ieire a cablului s fie mrit, folosind tot mijloace clasice. "ombinaia obiectiv'c#blu coerent de

fibre optice'ocul#r este cunoscut sub denumirea de fibroscop. 8ibroscoapele au deja multiple aplicaii at%t n medicin c%t n industrie, n special pentru controlul suprafeelor interne la care accesul prin mijloace clasice nu este posibil. @'ist nc multe aplicaii ale fibrelor optice pentru obinerea imaginilor n mrime natural, pentru reali$area tuburilor convertor cu fascicul baleiat sau n fotografia ultrarapid. 2rogresele obinute p%n acum n domeniul fibrelor optice i cele care vor fi obinute mai departe desc#id calea de$voltrii unui nou domeniu de v%rf al opticii, optic# inte8r#t. FIBRA OPTIC O te#nologie care folosete fire (fibre) de sticl (sau plastic) pentru transmiterea datelor. ;n cablu de fibre optice const n mai multe fire de sticl, din care fiecare este capabil s transmit mesajele la vite$e apropiate de vite$a luminii.figura 35. 8ibrele optice au c%teva avantaje fa de liniile de comunicaie tradiionale, din metal: cablurile de fibr optic au o lime de band mult mai mare dec%t cablurile de metalJ asta nseamn s ele pot purta masi multe dateJ cablurile de fibr optic sunt mai puin susceptibile la interferene dec%t cablurile metaliceJ cablurile de fibr optic sunt mult mai subiri i mai uoare dec%t firele de metalJ datele pot fi transmise digital (forma natural a datelor de pe calculatoare) n loc de a fi transmise analogic. 2rincipalul de$avantaj al fibrelor optice este preul mare al instalrii cablurilor. *n plus, ele sunt mult mai fragile dec%t firele metalice i sunt mai greu de ramificat. 8ibra optic este o te#nologie n special pentru reelele locale (local-are netUorN). (ai mult, companiile telefonice tradiionale nlocuiesc gradat liniile telefonice cu cabluri de fibre optice. *n viitor, aproape toate comunicaiile vor folosi fibre optice.

8ibrele optice sunt cilindri lungi i fle'ibili cu diametru de .1-.11Tm, prin care ra$ele luminoase se propag prin refle'ii interne totale multiple pe suprafaa lateral a fibreiJ e'ist i fibre optice cu gradient , caracteri$ate de faptul c indicele de refracie este ma'im n centrul fibrei scade treptat spre periferia ei asfel nc%t refle'ia total a luminii este mai complicat dec%t n ca$ul fibrelor optice simple.8igura .0..

CE SUNT FIBRELE OPTICE?

8ibrele optice sunt f%ii subiri i lungi de sticl foarte fin cu diametrul prului uman. &unt aranjate n snopuri numite c#bluri optice i sunt folosite pentru a transmite semnale de lumin pentru distane lungi. Dac te uii atent la o singur fibr optic o s ve$i c are urmtoarele pri: mie$ul V centrul subire al fibrei pe unde circul luminaJ nveliul- materialul optic din afar care nconjoar mie$ul i reflect lumin napoi n elJ

 mediul protector- nveli de plastic care protejea$ fibra de stricciuni i ume$eal.

&ute sau mii de aceste fibre optice sunt aranjate n snopuri n cablu optic. &nopurile sunt protejate de nveliul e'tern al cablului numit -%/r&#&%i !e. 8ibrele optice sunt de dou feluri: - fibre simple- folosite s transmii un semnal pe fibr (folosite la tefoane i cablu )4)J - fibre multiple - folosite s transmii mai multe semnale pe aceeai fibr (folosite la reelele de calculatoare). 8ibrele simple au mie$ul foarte subire (cam 9,0W.1-: inci sau / microni n diametru) i transmit lumin laser inflarou. 8ibrele multiple au mie$ul mai mare (cam B,0W.1-9 inci sau RB,0 microni n diametru) i transmit lumin inflaroie de la o diod luminoas (L@D). ;nele fibre optice sunt fcute din plastic. +cestea au un mie$ mai mare (1,1: inci sau . mm diametrul) i transmit lumin roie din L@Duri.

& presupunem c vrei s aprin$i o lantern ntr-un #ol lung i drept. 2ur i simplu ndreapt lanterna spre #ollumina circul n linii drepte, deci nu e nici o problem. Dar dac #olul are o curbX 2oi s pui o oglind n col ca s reflecte lumina. Dar dac #olul ar avea multe curbeX +i putea s mbraci pereii n oglin$i i s ndrepi lumina astfel nc%t s ricoe$e dintr-un perete n altul pe #ol. +ceasta este e'act ce se nt%mpl ntr-o fibr optic.

Diagrama despre re !e"#ia i$%er$& a '$ei i(re )p%i"e

Lumina ntr-un cablu cu fibre optice cltorete prin mie$ (#olul) rico%nd constant de nveli (pereii cu oglin$i), un principiu numit reflecie intern total. 2entru c nveliul nu absorb nici un pic de lumin din mie$, unda de lumin poate cltori distane mari. Oricum, c%teva din semnalele luminoase se degradea$ n fibr, n principal din cau$a impuritilor din sticl. "%t de mult se deteriorea$ semnalul depinde de puritatea sticlei i de lungimea de und a luminii transmise. "ele mai bune fibre optice nu deteriorea$ semnalul, mai puin de .1P7Nm la .001nm. 2entru a nelege cum sunt folosite fibrele optice n sistemele de comunicaii s ne uitm la un e'emplu dintrun film din +l 33-lea ?$boi (ondial, unde B vapoare ntr-o flot trebuie s comunice una cu alta fr semnale radio sau pe mri agitate. "pitanul unei nave trimite un mesaj unui marinar pe punte. (arinarul traduce mesajul n cod

(O?&@ (punte i linii) i folosete semnal luminos (o lamp puternic cu acoperitoare) ca s trimit mesajul celeilalte nave. (arinarul de pe cealalt nav vede codul (O?&@, l decodea$ n engle$, i trimite mesajul sus la cpitan. +cum, imaginai-v fc%nd asta c%nd vasele sunt fiecare n cellalt capt al oceanului separate de mii de mile i ai un sistem de comunicaii prin fibre optice instalat ntre cele dou nave. ;n sistem de transmisie prin fibr optic este compus din: transmitor- produce i codea$ semnalele luminoaseJ fibra optic- conduce semnalele luminoase (pe distane lungi)J regeneratorul opticpoate fi necesar pentru amplificarea semnaluluiJ receptorul optic- primete i decodea$ semnalele luminoase. TRANSMITORUL )ransmitorul este ca marinarul de pe puntea vaporului care emite semnalele. 2rimete i direcionea$ aparat optic pentru a focali$a lumina n fibr. Lasrele au mai mult putere dec%t L@D-urile, dar varia$ mai mult cu sc#imbrile n temperatur i sunt mai scumpe. "ea mai u$ual lungime de und a semnalului luminos este de 501nm, i .001nm (inflarou i pri invi$ibile ale spectrului). REGENERATORUL OPTIC "um am menionat mai sus o pierdere a semnalului apare c%nd lumina este transmis prin fibr, n special pe distane lungi (mai mult de .Nm), ca un cablu subacvatic. Deci, unul sau mai multe regeneratoare trebuie plasate pe cablu pentru a amplifica semnalul de lumin degradat. ?egeneratorul optic const din fibre optice cu un nveli special. 2oriunea nbrcat este pompat cu laser. "%nd semnalul degradat ntr n nveli, energia laserului permite moleculelor s devin ele nsei lasere. (oleculele emit apoi un nou semnal luminos mai puternic cu aceleai caracteristici ca semnalul slab primit. ?egeneratorul este un amplificator pentru semnalul de intrare.

RECEPTORUL OPTIC ?eceptorul optic este ca marinarul de pe vapor care primete semnalul. @l primete semnalul luminos de intrare, l decodea$ i l trimite ca semnal electric celuilalt utili$ator, computer, )4, sau talafon (cpitanul celeilalte nave). De ce sistemele din fibre optice sunt revoluia telecomunicaiilorX *n comparaie cu firul metalic convenional, fibra optic este: mai ieftin- c%teva mile de cablu optic sunt mai ieftine dec%t aceeai lungime de fir de cupruJ mai subire- fibrele optice pot fi trase n diametre mai mici dec%t firul de cupruJ capacitate purttoare mai mare- pentru c fibrele optice sunt mai subiri dec%t firele de cupru, mai multe fibre pot fi adunate ntr-un cablu de acelai diametru. +ceasta permite mai multe linii telefonice prin acelai cablu sau mai multe canale )4J mai puin degradare a semnalului- pierderea de semnal pe fibre optice este mai mic dec%t pierderea pe firele de cupruJ semnale luminoase- spre deosebire de semnalele electrice din cupru, semnalele electrice din fibr nu interferea$ cu celelalte fire din cablu. +ceasta nseamn o conversaie telefonic mai bun sau o recepie )4 mai bunJ putere mic- fibrele optice se degradea$ mai puin, pot fi folosite transmitoarele mai miciJ semnale digitale- fibra opticp este ideal pentru transmiterea semnalelor digitale (foarte folosite pentru reelele de calculatoare)J neinflamabil- pentru c nu trece curent electric prin fibre, nu e'ist riscul de focJ greutate mic- o fibr optic este mai uoar dec%t un cablu de cupru, ocup mai puin spaiu n pm%ntJ fle'ibile- fibrele optice sunt at%t de fle'ibile, pot transmite i primi lumin, sunt folosite n camere digitale fle'ibile n urmtoarele scopuri: - imagine medicalJ - imagine mecanicJ - instalaii.

Din cau$a acestor avantaje, ve$i fibrele optice n foarte multe industrii, mai ales n telecomunicaii i reele de calculatoare. De e'mplu, dac ai da telefon din europa n &;+ sau invers, i semnalul a fost ricoat de un sistem de comunicaii, adesea au$i un ecou pe linie. Oricum, cu fibra optic transatlantic ai o cone'iune direct fr ecouri. +cum c tim cum lucrea$ sistemele de fibre optice i de ce sunt ele folosite, cum se facX 8ibrele optice sunt fcute din sticl e'tre de pur. <e g%ndim la o fereastr c este transparent, dar cu c%t geamul este mai gros, cu at%t devine mai puin transparent din cau$a impuritilor. Oricum impuritile sticlei ntr-o fibr sunt mult mai puine dec%t ntr-un geam de fereastr. Descrierea unei companii despre claritatea sticlei este urmtoarea: Dac ai fi deasupra unui ocean din fibr de sticl ai putea s ve$i fundul oceanului!. 2roducerea fibrei ptice necesit urmtorii pai: - producerea unui cilindru preformatJ - tragerea fibrelor prin cilindruJ - testarea fibrei. 2roducere mulajului. &ticla pentru mulaj este fcut dintr-un proces special numit modific#re# c9imic # v#porilor condens#:i (("4D). *n ("4D este balonat prin clorur de silicon (&i "l:), clorur de germaniu (Ye "l:) i7sau alte c#imicale. (i'tura precis care guvernea$ principiul propritii fi$ice i optice (indicele de refracie, coeficientul de e'pansiune, punctul de topire, etc). 4aporii de ga$ sunt condui ntr-un tub de silicon sau Zuar, ntr-un strung special. "um se nv%rte strungul, dai cu tora n tub, tora este micat n sus i n jos n afara tubului. "ldura e'trem a torei face dou lucruri s se nt%mple: siliconul u germaniul reacionea$ cu o'igenul form%nd dio'id de silicon i dio'id de germaniuJ dio'idul de silicon i dio'idul de germaniu se depun n tub fu$ion%nd mpreun ca s forme$e sticla. &trungul se nv%rte continuu ca s fac un nveli perfect i consistent. 2uritatea sticlei este meninut folosind plastic re$istent la coro$iune n sistemul de injectare a

ga$ului i prin controlarea precis a debitului compo$iiei mi'turii. 2rocesul producerii mulajului este automat i durea$ c%teva ore. Dup acesta se rcete, este testat pentru calitate.

O dat ce mulajul a fost testat este instalat ntr-un turn de tras fibre. )urnul ecologic ntr-un furnal de grafit (BB11[") i v%rful este topit p%n c%nd substana cade, se rcete i formea$ un fir. &e faZce n continuare un proces te#nologic.

(ateriale si te#nologii pentru obtinerea fibrelor optice

"onsideratii generale:
3n domeniul fibrelor optice , aflat asta$i in plina de$voltare , eforturile de cercetare incununata, pana in pre$ent, de succese notabile sunt indreptate in doua directii principale, prima fiind gasirea unor materiale cu caracteristici supoerioare iar a doua Vstrans legata de prima- punerea la punct a unor tenologii si instalatii cat mai performante, capabile sa asigure calitatea dorita, la costuri cat mai accesibile. 3ndiferent de comp$iti a aleasa , materialul dielectric utili$at pentru obtinerea fibrelor optice trebuie ssa raspunda urmatoarelor cerinte:

- sa aiba transparenta cat mai buna la lungimea de unda a semnalului luminos folosit J - sa posede stabilitate c#imica cat mai buna in timp J - sa fie usor prelucrabil in toate fa$ele procesului te#nologicJ 2e ba$a e'perientei producatorilor de fibra optica , materialele cu ce ami larga utili$are se pot grupa in trei categorii: - bio'id de siliciu pur si amestecuri ale acestuia cu alti o'i$i in cantitati mici , denumiti si dupanti J - sticle multi compo$ite J - materiale palstice. Daca se are in vedere gradul de prelucrare a materialelor mentionate mai sus, este evidenta superioritatea polimerilor, care nu necesita temperaturi de lucru prea inalte."u toate ca utili$area materialelor plastice nu numai pt invelisul optic, ci si pentru mie$ est eun subiect interesant de cercetat si e'perimentat, caracteristicile optice net inferioare in raport cu cele ale sticlei le recomanda numai pentru transmisii la distante mici, unde atenuare a semnalului optic de-a lungul fibrei are o importanta secundara. 3ata deci cateva considerente pentru care este evidenta superioritatea primelor doua tipuri de materiale , si anume sticlele pe ba$a de siliciu si cel multicompo$iet,care Vde altfel- au acelasi componenet de ba$a-bio'idul de siliciu. Deosebirile dintre cele doua grupe de materiale apar cel ami pregnant cand se pune problema alegerii te#nologiei de prelucrare pentru obtinerea fibrei optice . Desigur, performantele produsului final Vfibra- depind in mod direct de materialul intrebuinatat, dar si de te#nologia de reali$are, e'istand insa si un sistem de restrictii prin care materialul conditionea$a te#noogia car eface posibila prelucrarea sa, astfel incat sa re$ulte fibra optica cu parametrii doriti. &e poat eafirma ca, dat fiind evantaiul larg de compo$itii pornind de la bio'idul de siliciu pur, pana la sticlele multicompo$ite, granita dintre cele doua grupe de materiale este greu de preci$at, compo$itiile cele mai utili$ate situandu-se insa la capetele intervalului.

+tat bio'idul de siliciu pur, cat si sticla multicompo$itac au structura amorfa, sunt anti$otrope si si se trag in fire din stare lic#ida la temperaturi inalte . ?acirea rapida a materialului topit duce la formarea unei sticle stabile si omogene ,in pofida tran$itiei printr-un domeniu termic in care este posibila aparitia cu totul nedorita a cristalelor. Dintre toate te#nologiile care se vor anali$a in continuare depunerea c#imica in stare de vapori este cea care permite obtinerea unei game largi de compo$itii c#imice, de la bio'idul de siliciu ppur pana la sticla multicompo$ita re$ultata prin adaugarea in concentratii considerabile a unor substante de aditivare cu scopul modificarii sensibile a indicelui de refractie.Data fiind variatia continua si si oprevi$ibila a proprietatilor in functie de compo$itia c#imica, parametrul care deosebeste net sticla cu continut inalt e &iOB de cea multicompo$ita este temperatura de topire si, implicit, de tragere a fibrei. 3n timp ce temperatura de topire a sticlei multicompo$ite se situea$a in intervalul 511-.B11 " , bio'idul de siliciu se topeste la circa B111". 3n primul ca$, temperaturile de lucru relativ sca$ute permit utili$area cuptoarelor traditionale in cadrul metodei cu dublu creu$et, fiind posibila obtinerea cu usurinta a unor fibre cu apertura numerica mare dar cu indice de refractie care varia$a intr-un domeniu de valori destul de restrans. 2e de alta parte, te#nologia depunerii c#imice din fa$a de vapori utili$ata pentru obtinerea fibrelor optice din sticle cu continut inaltde &iOB elimina o mare parte a surselor de impurificarea sticlei, care, in ca$ul metodei dublului creu$et,sunt in mod inevitabil mai numeroase, mai ales in timpul depo$itarii si manipularii materiilor prime. Or,tocmai impuritatile din material determina cresterea nedorita a dispersiei semnalului optic peste valoarea intrinseca a dispersiei ?a\leig# . De asemenea, te#nologia depunerii c#imice din fa$a de vapori permite obtinerea cu usurinta a profilului dorit al indicelui de refractie sia unei interfete mie$-invelis optime dar presupune instalatii si aparatura cu un grad mai ridicat de comple'itate.

De$avantajele utili$arii sticlelor cu continut inalt de bio'id de siliciu se pot re$uma dupa cum urmea$a: in fa$ele de depunere de material si de tragerea fibrei vite$ele sunt mici, iar procesele se desfasoara la temperaturi inalte, la care controlul geometriei preformei si al fibrei este dificil de reali$at. +ceste de$avantaje sunt compensateinsa din plin de calitatea net superioara a fibrelor ptice obtinute prin oricare dintre cele cateva variante ale te#noogiei depunerii c#imice din fa$a de vapori.

TE*NOOGII DE OBTINERE A FIBRELOR OPTICE DIN STICLE MULTICOMPOZITE

(ateriale utili$ate . ;ibrele optice din sticle multicompozite se pot re#liz# utiliz#nd o 8#m# l#r8# de m#teri#le, cu conditi# de # se #si8ur# propriet#tile optice neces#re si prelucr#bilit#te# cerut# de procesul de f#bric#tie. <e e.emlu, in c#zul te9nolo8iei cu dublu crezuet este neces#r c# cele dou# m#teri#le s# #ib# punctele de topire cobor#te pentru # reduce fenomenul de coroziune si impurific#re pe #ce#st# c#el # sticlei i#r v#lorile v#scozit#tii s# fie #propi#te l# temper#tur# de tr#8ere pentru # simplific# util#=ele neces#re si pentru c# procesul s# #ib# st#bilit#te. ;n alt aspect care are o influenta deosebita asupra performantelor fibrei optice est ecel legat de pre$enta impuritatilorin compo$itia materialului de ba$a. 8aptul ca fibrele optice din sticle multicompo$ite pre$inta valori mai ridicate ale atenuari decat celecu continut inalt de bio'id de siliciu se datorea$a pre$entei in compo$iti e a impuritatilor si, in special, a ionilor metalelor de tran$itie, care determina ben$i de absorbtie considerabile in spectrul vi$ibil si infrarosu, c#iar pentru valori foarte sca$ute ale concentratiei.4aluarea atenuarii la diferite lungimi de unda depinde de concentratia in impuritati, de gradul lor de o'idare si de compo$itia sticlei in care se gasesc.)abelul de mai jos pre$inta cresterea atenuarii determinata de o marire cu o parte de milion a

concentratiei in impuritati pentru trei tipuri de sticle si lungimea de unda de 501nm a fasciculului optic. +bsorbtia (d]7Nm) pentru .ppm la 501nm 3(2;?3)+)3
<aBO-"aO <aBO-]BO9 &iOB

8e "u "r "o <i (n ^

.B0 R11 .1 .1 BR1 :1 -

0 011 B0 .1 B11 .. :1

.91 BB .911 B: BO R1 B011

O'idarea sau reducerea ionilor metalici aflati sub forma de impuritati in materialul de ba$a are ca efect micsorarea atenuarii. +ceste procese pot avea loc in timpul elaborarii sticlei intr-o atmosfera cu efect o'idant( O) sau reducator ("OBV" O). 2re$enta sub forma gruparii (-O_) are de asemenea efecte daunatoare, determinand cresterea atenuarii. TE*NICI DE PURIFICARE SI ANALIZA C*IMICA Determinarea si inlaturarea prin procese de rafinare a impuritatilor aflate c#iar in cantitati foarte mici in materialul de ba$a dar cu influente neorite asupra calitatii au impus punerea la punct ta unor metode si aparatet sofisticate de anali$a si purificare din stare naturala, dar in acest ca$ dificultatile inerente acestui proces ar fi aproape de neinlaturat. 2e de alta parte, unii compusi ai siliciului aflati in starea ga$oasa sau lic#ida pot fi purificati prin procese de dubla distilare, precipitare partiala, absorbtie cu ajutorul carbonului activ etc. Duap purificare materiialului de ba$a, bio'idul de siliciuse poate obtine prin piroli$a din &i_: , prin reactie in fa$a de vapori cu o'igen la temperatura inalta din &i"l : sau prin #idroli$a urmata de uscaresi calcinare de &i(O" B_0) : ."arbonatii si alti compusi solubili ai siliciului pot fi purificati prin precipitare, e'tragere cu ajutorul unui solvent etc. Descompunerea carbonatilor in aci$i icu degajare de bio'id de carbon are loc de regula inn timpul fa$eii intermediare de topire inaintea operatiei de tragere a fibrei.

2entru a determina concentratia in impuritati a materialului de ba$a se utili$ea$a metode cum sunt absorbtia atomica, spectrometria de masa, fluorescenta cu ra$e ` etc. Dupa fa$a de purificare re$ulta un amestec de compusi in care concentratia fiecarei substante nedorite nu trebuie sa depaseasca .1 parti de milion masurate separat. TE*NOLOGIA CU DUBLU CREUZET DE FABRICARE A FIBRELOR OPTICE CU INDICE TREAPTA DE REFRACTIE 3n pre$ent metoda cu dublu cre$uet este este utili$ata din ce in ce mai putin intrucat fibrele optice multimod din sticla multicompo$ita astfel obtinute au paremetrii te#nico-calitativi inferiori celor ai fibrelor optice pe ba$a de siliciu cu aplicatii in sistemele de telecomunicatii la distante mari."u toate acestea comple'itatea mai redusa a aparaturii si utilajelor necesare precum si a evantaiului larg de aplicatii industriale in care transmiterea unor semnale optice la distante mici nu impune valori reduse ale atenuarii mentin procesul in actualitate. (aterialele cu iondice de refractie diferit pentru mie$ul si invelisul optic al fibrei se introduc in clee doua creu$ete dispuse concentric, unul in interiorul celuilalt, preva$ute la partea inferioara cu cate o du$a circulara prin care are loc curgerea sticlei, centrele celor doua orificii fiind situate pe a'a de tragere a fibrei optice.a. 3n general, fa$a de tragere este precedata de prepararea sticlei cu compo$itia dorita in alt creu$et la temperatura de 511 " , intr-un cutor obisnuit . 3n acest creu$et confectionat de obicei din cuart se reali$ea$a topirea substantelor componente si tratarea topiturii astfel incat materialul re$ultat sa aiba compo$itie omogena, fara inclu$iuni si bule de ga$. @liminarea ga$elor din compo$itie Vetapa de cea mai mare importanta, urmea$a celei celei de reducere a concentratiei de ioni (-O_) reali$ata prin plasarea sticlei topite intr1un flu' de ga$ uscat."ea mai mare parte a apei continute de materialele de ba$a se poate elimina insa prin mentinerea acestora intr-o incinta

la cateva sute de grade timp de cateva $ile(uscte). 3n ciuda celor mai severe masuri de curatenie a incintelor de lucru si de filtrare a atmosferei cu ajutorul unor instalatii sofsticate de climati$are, continutul in impuritati al sticlei topite este usor superior celui al substantelor componente purificate, c#iar daca creu$etul est econfectionat din cuart si i$olat de mediuul inconjurator .Din topitura sticla se tragein bag#ete cilindrice , se depo$itea$a in containere speciale, urmand sa se constituie semifabricatul! care va alimenta ulterior dublul creu$et. ;n alt aspect important al problemei este legat de amterialul din care se confectionae$a dublul cre$uet. 3n cele din mai multe ca$uri , acesta este platina sau aliajele ale platiniicare permit temperaturi de lucru pana la .:11".2entru a asigura omogenitatea sticlei se utili$ea$a un amestec confectionat din acelasi material. )otusi, acest material nu este compet inert, ceea ce face ca prin di$olvare platina sa contamine$e sticla. O alta alternativa testate a fost sticla cu continut inalt de &iOB , dar la temperatura de lucru aceasta este corodatarapid de sticla topits in are apar astfel bula de ga$ si neomogenitati. 3n acest ca$, se recomanda incal$ire cu curenti de inalta frecventa, ceea ce face ca sticla sa ajunga la temperatura de lucru fara a incal$i direct peretii din bio'id de siciliu ai tubului cre$uet. Dar si in aceasta situatie, datorita fenomenului de convectie , apar neomogenitati in materialul topit . 3ata deci unul dintre considerentele pentru care este avantajoasa utili$area unor sticle cu punct de topire mai coborat. <; trebuie neglijat nici faptul ca sticla topita adera la peretii din bio'id de siliciu ai creu$etului iar acesta se poate sparge in cursul racirii datorita tensiunilor determinate de diferenta intre coeficientii de dilatare ai celor doua materiale aflate in contact. @tapa urmatoare Vtragerea fibrei- ridica unele probleme mai ales in ceea ce priveste mentinerea dimensiunilor geometrice ale mie$ului si invelisului optic in cadrul unor limite riguros stabilite. +stfel, in $ona de alimentare din bag#ete a materialului topit se formea$a in mod fracvent bule de ga$ care datorita vasco$itatii mari a acestuia persista si apar in interiorul fibrei optice. +cest

de$avantaj poate fi eliminat limitand vite$a de alimentare la cativa centrimetri pe minut. Defecte introduse in fibra in timpul procesului de tragere pot fi legate de geometrie- abateri de concentricitate, de circularitate, variatii ale diametrului mie$ului si, invelisului optic sau ale raportului clor doua diametre etc- avand drept cau$a lipsa de fiabilitate a constructiei dublului creu$et si7sau bobinarea necorespun$atoarea fibrei la iesirea din instalatie. Daca operatia de tragere este continua se impune un control riguros al nivelului topiturii in dublul creu$et in vederea mentinerii lui constante. Te+$)!)gia "' d'(!' "re',e% de )(%i$ere a i(re!)r )p%i"e "' i$di"e grada% O alta varianta a te#nologiei cu dublu creu$et de fabricatie a fibrelor optice permite mentinerea in contact, la temperaturi inalte, un timp mai indelungat, a materialului mie$ului cu cel al invelisului optic, astfel incat sa se produca o difu$ie de ioni intre cele doua materiale . (figR.:)a 2rin dimensionarea corespun$atoare a dublului creu$et, procesul de difu$ie se desfasoara in mod controlat fiind posibila obtinerea profilului dorit al indicelui dee refractie, de la o variatie brusca (salt) pana la o variatie cvasiparabolica.

CUM SE PROPAGA LUMINA IN FIBRELE DIELECTRICE

2entru a scapa complet de influenta atmosferei se pot folosi g#iduri de unda speciale. O mare raspandire au capatat-o g#idurile de unda sub forma de fibre dielectrice subtiri, legat de care a aparut o noua directie in optica contemporana-optica fibrelor. 8asciculul luminos captat in fibra optica este mentinut in aceasta datorita fenomenului de refle'ie internatotalaa luminiipe suprafata laterala a fibrei. Lumina alearga! prin fibra urmarindu-3 toate curburile (fig.::a)a 2entru o mentinere si mai sigura a luminii in interiorul fibrei se folosesc fibre speciale, cu gradient. 3n acestea indicele de refractie este ma'im in apropierea a'ei fibrei si scade treptat spre suprafata fibrei. )raiectoria fasciculului luminos intr-o fibra cu gradient est earatata in fig.:: b a @'ista fibre 8ro#se (cu diametrul de ordinul .11um) si fibre subtiri ( cu diametrul de ordinul a .um si mai putin). &trict vorbind, traiectoria fasciculului se poate repre$enta numami in ca$ul fibrelor groase, cand lungimea de undaa luminii este mai mica decat diametrul fibrei. 3n ca$ul propagarii luminii prin fibre subtiri , optica geometrica este neputincioasa si trebuie apelat la repre$entarile ondulatorii. "ampul undei luminoase ce se propaga printr-o fibra subtire umple intregul volum al fibrei si o parte dinn el iese in spatiu imediat inconjurator. 2rincipala caracteristica a unei fibre este valoare pierderilor de radiatie in aceasta raportata la lungimea fibrei. 2ierderile se masoara in decibeli pe >ilometru. &a consideram o portiune de fibra de un Nilometru. 2resupunem ca la inrarea in ea ajunge lumina de intensitate 3., iar la iesire se inregistrea$a intensitatea 3B.

2ierderile in fibra repre$inta < decibeli, marimea < determinandu-se din formula: 3.73B>.1 <7 .1 Daca de e'emplu , pierderile sunt de .1db7Nm (<>.1), aceasta inseaman ca, la parcurgerea portiunii de un Nilometru, intensitatea luminii scade de .1 ori. @ste clar ca dintr-o asemenea fibra nu trebuie facuta o linie de transmisie. 2rogresele in domeniul fibrelor optice sunt legate de crearea a unor fibre cu pierderi mai mici de 0d]7Nm. 2entru astfel de fibre 3.73B>9,.R. 3n pre$ent e'ista fibre cu pierderi si mai mici, de e'emplu de 1,Bd]7Nm in gama spectrala .,B-.,RumJ 3.73B> .,10. +semenea fibre se confectionea$a din sticla de cuart dopata cu germaniu sau bor.

IMPORTANTA FIBREI OPTICE

8ibrele cu pierderi mici (mai mici de . d]7^m) sunt folosite pentru linii de comunicatie pe distante pana la cativa Nilometri. +semenea linii pot constitui, de e'emplu o legatura telefonica sigura in limitele unui oras. "rearea unor astfel de linii de comuniucatie est ede perspectiva, deoarece un manunc#i de fibre optice este cu mult mai subtire decat un cablu telefonic obisnuit si, in acelasi timp, permite sa se efectue$e cu mult mai multe convorbiri telefonice decat in pre$ent. Diverse si foarte importante sunt aplicatiile liniilor de comunicatie prin fibre optice relativ scurte. 4om da cateva e'emple. &e stie ca unul dintre locurile inguste! ale calculatoarelor electronice actuale il repre$inta sistemele de comunicare, destinate introducerii si e'tragerii informatiei, reali$arii comunicarii dintre procesor si memorie, precum si comunicarii intre mai multe calculatoare. +ceste sisteme de comunicare au o sc#ema comple'a facuta dintr-un mare numar de conductoare, in care se induc curenti electrici de $gomot, se creea$a para$iti ce nu pot fi inlaturati. +ici apare o deficienta caracteristica tuturor sistemelor de comunicatieelectrice:

imposibilitatea principala a deculparii ideale intre primire si receptie (intrare si iesire), sensibilitate la toate perturbatiile e'terioare. De aceea, folosirea unui sistem de comunicare ba$at pe optica fibrelor, in calculatoarele electronice moderne, are bune perspective si este de mare importanta pentru organi$area legarurii dintre calculatoare rapide. &istemele actuale de comanda a avioanelor sunt saturate de conductoare. 3nlocuirea conductoarelor cu fibre optice permit enu numai cresterea calitatii unui sistem de comanda, ci si reducerea masei totale a avionului 2rin liniile de comunicatie cu fibre optice se pot tansmite nemijlocit imagini in miscare fara a fi nevoie sa se aranje$e cadrele dupa succesiunea semnalelor. 3n acest scop se formea$a cabluri din fibre optice. 3in cablurile folosite concret numarul de fibre poate ajunge sa fie de ordinul milionului. 2rincipiul transmiterii imaginilor prin cabluri de fibre optice este destul de simplu. &e poate sune ca fasciculele luminoase, reflectate sau emise de un element al imaginii tansmise , parcurg intreaga lungime a cablului si la iesire reconstituie respectivul element din imagine. 2astrand la iesirea cablului o aceeasi distributie reciproca a fibrelor ca si la intrarea , se poate reconstitui imaginea e'istenta la inregistrare. 3n particular, se pot lua imagini de obiecte aflate in locuri greu accesibile. +stfel, medicii pot privi in interiorul organelor interne ale corpului uman (esofag, stomac,intestine).

..Orientarea luminii /tunci c#nd lumin# c#re provine dintr'o ste# indep#rt#t# #=un8e pe p#m#nt, r#zele lumino#se sunt pr#ctic p#r#lele si putere# optic# c#pt#t# de un dispozitiv d#t num#i v#ri#z# pr#ctic in functie de dist#nt#.!l#bire# puterii prin unit#te# de lun8ime supliment#r# p#rcurs# de lumin#, de e..1 >m., este nul#. ?# scurt# dist#nt# de surs# s#, prop#8#re# luminii in sp#tiul liber #re un cu totul #lt #spect.@#nd e# porneste dintr'o surs# punctiform# , in to#te directiile, se spune c# e# este diver8ent#."n r#tiune# #cestei diver8ente,putere# c#pt#t# v#ri#z# mult in functie de dist#nt#./ce#st# putere se micsore#z# c#nd dist#nt# creste, pentru c# intr# m#i putine r#ze in dispozitivul de recept#re. 8ibra optica poseda o structura fi$ica care tinde esential sa suprime divergenta naturala a luminii,adica sa o inc#ida intr-un indrumator imprejmuit,pentru ca slabirea puterii optice in functie de distanta sa fie foarte mica.+stfel pute- rea captata printr-un dispo$itiv de receptare plasat la e'tremitatea de iesire a fibrei,va varia foarte putin, in func- tie de lungimea acesteia. ?amane bineinteles sa facem sa intre in fibra lumina pro- dusa de o sursa e'terioaraJsau la fel de bine sa producem lumina direct in structura de orientare,practic in fibra. +ceste probleme de producere si de orientare prin panglici sau prin fibre al luminii sunt tot mai mult re$olvate 2uterea luminoasa scade la jumatate, parcurgand o distanta de .11m,011m,RNm si mai mult dupa ca$.Daca s-ar putea,fara inconvenient pentru sistemul de reali$at sa injumatatim puterea optica in cursul propagarii orirntate sar acoperi distante duble:B11m,.111m,.BNm. &e ajunge astfel pentru transmiterea de semnale, sa se acopere distante superioare a 01 Nm.&e tinde catre .11Nm si limita, practic,este in mod sigur superioara. &e poate evident racorda segmentele succesive ale unei legaturi la mijlocul repetorilor si acoperi cele mai mari

distante.3n plus,si aceasta nu este de un mai mic interes, fibra optica poate fi curbanta si lumina urca curbura indrumatorului,cu o slaba pierdere."eea ce nu este posibil in ca- $ul luminii in spatiu sau ea se propaga in linie dreapta, de- parte de obiectele foarte masive,e posibil intr-un indruma- tor. 8ibra optica poate fi rulata in spirale,in elice,in jurul unui cilindru,pentru a constitui o bobina si a asigura si orientarea luminii. &e poate face sa intre mai multe lumini intr-o singura fi- bra,modulate independent unele de altele si sa transmita si- multan modulatii diferite.&e poate,de e'.,sa se propage : lumini intr-un sens si : lumini in alt sens,pe aceeasi fibra, amestecandu-le la intrarea lor si separandule la iesire. +ceasta dispo$itie se numeste %u(!ip(e6i!a!ea (u%i i('r, unilaterala sau bilaterala.&e poate distribui lumina intr-o fibra optica peste mai multe alte fibre.&e poate comuta lu- mina intre fibre,cu mare vite$a. 2osibilitatile de aplicatie sunt foarte numeroase si foarte diverse."ea care pare cea mai importanta, pentru ca satisfa- ce o nevoie pree'istenta considerabila,este cea care priveste transmisiunea de semnale. B.8ibra optica actuala "u un diametru nominal de 1,.B0mm fibra optica ofera o enorma capacitate de transmitere a informatiei.2rintr-o fibra de .mm calitate,aceasta capacitate este aproape egala cu aceea a unui satelit de telecomunicatie.3ntre toate avan- tajele pre$entate de fibre,in comparatie cu alte mijloace, acesta este de departe cel principal. "ontrar fibrei de sticla obisnuita,utili$ata uneori cu intarire fibra de sticla optica care are diametrul unui fir de par,nu pre$inta o re$istenta mecanica importanta.@a ar fi foarte rapid deteriorata de mediul inconjurator,daca n-ar fi protejata de o imbracaminte etansa si intarite cu cabluri susceptibile care ar re$ista la constrangeri mecanice. 3ntr-un cablu se pot plasa mai multe fibre intr-un nr. oarecare de e'.R sau .B si pana la .::. &a citam ca e', de cablu cu o singura fibra, marina americana:

-diametrul fibrei optice 1,1.B0cm -diametrul cablului cu structura sa de intarire 1,.B0cm -greutatea cablului B,1/Ng7Nm -sarcina ma'ima B01 Ng -alungirea ma'ima 9,0P &tructura de intarire cuprinde /5:1 fibre de sticla &, intr-un sistem de rasina. &a citam inca un micro-cablu cu monofibra de 0BNm lungime avand: -o re$istenta ma'ima de 09Ng -o greutate in apa marii de .,1..Ng7Nm +cest cablu poate fi lansat prin intermediul unei rac#e- te."u acelasi diametru si aceeasi re$istenta ma'ima ca si un cablu metalic coa'ial,capacitatea unui cablu optic submarin va fi de :11de ori mai mare.)otusi,cu sectiunea sa dreapta minuscula de 1,1.B9mm p. si pentru . Nm.lungime,cu volu- mul de .B,9cm cubi de material sticlos rafinat,fibra optica de telecomunicatie nu poate transmite puterea utili$abila la cealalta e'tremitate ca sursa de energie.+tunci cand intensi- tatea luminii depaseste un anumit prag,cand energia electromagnetica,pe unitate de volum,devine foarte ridicata,ma- teria anterior transparenta si pasiva nu ignora pre$enta foto- nilor.&e produc deci efecte in general nedorite.8ibra optica nu este o linie de transport de energie. +sa cum este reali$ata actual, fibra optica repre$inta o desc#idere spectaculoasa, care ocupa un loc in seria marilor progrese ale te#nicii in domeniul posibilitatilor.@ste plau$i- bil ca toate aplicatiile posibile sa nu fi fost inca imaginate. @volutia mijloacelor de comunicatii Deceniul ./11 ./.1 ./B1 ./91 ./:1 Desc#iderea te#nica radioul (Yuglielmo (arconi) lampa trioda (Lee de 8orest) ).4-ul iconoscopic(4ladimir bUor\Nin) indrumatorul de unda (&c#elNumoff si ]arroU) radarul (?obert Matson VMatt)

./01 ./R1 ./O1 ./51

tran$istorul (co#n ]ardeen,Malter ]rattain, Milliam &#ocNle\) laserul ()oUnes) fibra optica (^ao si (aurer) optica non-lineara

9.2utina istorie 2rima propunere serioasa de orientare a luminii datea$a din ./.1,cand _ondros si 2etrus Deb\e pu- blica un studiu teoretic despre orientarea undelor prin dielectrici in straturi multiple de materiale tran- sparente. +lte studii sunt publicate in anii ./B1 si ./91, care nu atrag inca suficient atentia pentru ca aceasta era deja captivata de orientatrea microundelor care facea radarul posibil. <umai in anii ./01 4an _eel,_opNins si ^anap\ proiectea$a fibroscopul!. 7a p8 e"!e #e( #are 9a rea(iza pri%a fi/ra )e "!i#(a '/!i u!a )i "!i#(a "i ' 9a )e u%i :fi/er 'p!i#"; .

A9a !a<e(e "i i #' 9e ie !e(e #ara#!eri"!i#e fi/re('r 'p!i#e

a)./v#nt#=ele

8ibrele pre$inta caracteristici care pot varia larg in functie de nervi.@ste totusi posibil sa furni$e$e o masa coerenta a performantelor lor si calitati dintre cele mai interesante. (arile debite numerice: 8ibra optica este foarte bine adaptata de transmisia se semnale numerice.Debitele sistemelor din spatiu sunt esalonate si sunt de peste ordinul 9 ca marime.@le au de la cativa (.bit7sec. pana la cativa Y.bit7sec. "ablurile foarte subtiri:&egmentul de legatura atinge nu mai putin de :1 Nm. 3munitatea la interferenta si bruiajul electromagnetic:

8iecare sursa de lumina este inclusa. <u e'ista interferenta.]ruiajul electromagnetic este imposibil atunci. &unetul, emisiile radio,impulsul electromagnetic ale puterilor nucle- are sunt fara efect. O siguranta buna:interceptia prin inductie sau simplul contact este imposibil.2entru a intercepta trebuie provocata o fisura pentru a patrunde lumina si aceasta sa fie descoperita. O securitate perfecta:nici o electrocutare,nici un scurtcir- cuit,fara impamantare. b)."nconvenientele 8ibra optica nu permite transpoprtul de energie.)e#nicile instalatiilor trebuie sa proteje$e oc#ii:densitatile de energie optica emisa prin sursa de lumina si eventual prin e'tremi- tatea fibrei,sunt suficiente pentru a afecta retina,inainte ca victima sa observe.@ste indispensabila purtarea oc#elarilor de protectie infrarosu,pentru a lucra deasupra unui dispo$i- tiv aflat in functiune. +plicatiile fibrelor si cablurilor optice: @le sunt foarte numeroase si repre$inta mari posibilitati de de$voltare. a)+plicatiile in retele nationale si internationale de comunicatii. 8ibrele optice sunt complet adaptate la transmiterea de semnale de la un punct la celalalt intre centralele de comunicatie. @le permit modularea analogica din moment ce ras- punsul lor este liniar pentru putere. @le permit, mult mai bine, modularea numerica cu un impuls de lumina rapre$entand simbolul .!si cu un renel de obscuritate repre$entand simbolul 1!, de e'. Debitele foarte ridicate permit multiplicarea cu un factor cuprins intre .1 si 01 a capacitatii unei retele instalate, inlocuinduse cablurile metalice cu cele optice.3nlocuirea permite de asemenea divi$area cu un factor apropiat de nr. B1. "ablurile submarine metalice concurea$a deja cu sateli- tii de comunicatii."ablurile submarine optice pe principale-le artere de telecomunicatii intercontinentale, vor deveni complet indispensabile de sateliti si invers.

;n singur tip de semnal optic permite transpunerea:telefonul,perceptorul de imagini,informatiile date,televi$orul. b)+plicatiile in retelele locale 3n afara de retelele mari,fibrele optice permit instalarea eficace de retele locale intr-un mediu perturbat de $gomote- le eletromagnetice.+stfel, in aglomerarea urbana, printr-o retea de fibre oblice comutabile la distanta,politia rutiera sa le poata supraveg#ea pe video(marile intersectii,podurile).

Fi(r)s")p'!
@ste un aparat foarte util compus dintr-un fel de fascicul alcatuit din numeroase fibre in paralel, formand un cordon, indeajuns de subtirepentru a fi suplu si fle'ibil. &ectiunile e'tremitatii sunt plane si poseda configuratii superpo$abile. 8iecare punct al unei sectiuni de e'tremitate este reunit cu omologul sau din cealalta e'tremitate est ereunit cu omologul sau din cealalta e'rtremitate printr-o fibra. +stfel, o iluminare in negru si alb sau in culoarea unei sectiuni de e'tremitate este reprodusa e'act pe sectiunea celeilalte e'tremmitati . &e poat eec#ipa sectiunea de iesire cu un ocular pentru marirea imaginii acomodarii. +paratul permite vederea in colturi si ocolirea obstacolelor.&e utili$ea$a fibroscopul pentru e'aminarea sudurilor, a tevilor, a camerelor de combustil din interiorul reactorilor avionului in locurile care, fara acesta, ar fi inaccesibile observatiei. 8ibroscopul se utili$ea$a in egala masura si in medicina. Diametrul mic si fle'ibilitatea fascicolului de fibre optice nu permit e'aminarea esofagului si a tubului digestiv fara interventie c#irurgicala sau radioscopie. 8ibroscopul propriu-$is este asociat unei aparaturi ane'e care permite utili$area cea mai practica (dispo$itive de iluminat, de po$itionare, etc.)

DIFERITE TIPURI DE FIBRE OPTICE Orientarea luminii impune o modificare a vite$ei sale in functie de o coordonata tranversa a indrumatorului. - &e poate reali$a o discontinuitate fi$ica directa intre inima cilindrului si teaca de la e'terior. - &e obtine deci ceea ce se numeste o fibra cu salt de indice (de refractie) - &e poat ede asemenea reali$a o variatie progresiva a indicelui intre centrul inimii si teaca. &e obtine ceea ce se numeste o fibra cu gradatie de indice!. "ele doua tipuri de fibre astfel reali$ate, ofera luminii diferite modalitati de a se propaga denumite moduri!, care sunt separate unele de altele prin difractie. 8ibrele optice sunt testate pentru urmtoarele: re$istena la tensiune- trebuie s re$iste la .11 111lb7inciA sau mai multJ indicele profilului de refracieJ geometria fibrei- diametrul mie$ului i al nveliului trebuie s fie uniformeJ atenuare- determin degradarea variatelor lungimi de und pe distane mariJ capacitatea de transportare a informaiilor- numrul de semnale care pot fi transmise n acelai timpJ dispersia cromatic- mprtierea diferitelor lungimi de und prin mie$J temperatura de operare7umiditateJ dependena de temperatur a atenuriiJ abilitatea de a conduce lumina sub ap. O dat ce fibrele au trecut controlul de calitate, ele sunt v%ndute companiilor de cablu, de telefon i distribuitorilor de reea. (ulte companii i sc#imb reeaua vec#e de cupru cu sisteme pe fibr optic pentru a mri vite$a, capacitatea i claritatea.

FIZICA REFLECIEI TOTALE INTERNE "%nd lumina trece printr-un mediu cu un indice de refracie, m., n alt mediu cu un indice de refracie mai mic, mB, se curbea$ sau se reflectea$ n afara unei linii imaginare pe suprafa (linia normal). "um ung#iul ra$ei prim m. devine mai mare n comparaie cu normala, linia reflactat n mB se cotete mai departe de linie. La un anumit ung#i, ung#iul critic, lumina refractat nu va intra n mB, dar va cltori de-alungul suprafeei ntre cele dou medii (sin d critic> nB7n. unde n. i nB sunt indicele de refracie). Dac ra$a prin m . este mai mare dec%t ung#iul critic, apoi ra$a reflectat se va ntoarce n m . (reflecie intern total), c#iar dac mB poate fi transparent. *n fi$ic, ung#iul critic este descris n funcie de mormal. *n fibra optic, ung#iul critic este descris n funcie de paralela la a'."onclu$ie: ung#iul critic la fibra optic este egal cu /1-un#iul critic n fi$ic. *ntr-o fibr optic lumina circul prin mie$ (m .) reflectat constant de nveli (mB), pentru c ung#iul luminos este mai mare dec%t ung#iul critic. Lumina se reflect n orice ung#i ar fi fibra. Oricum o parte din semnalul luminos se degradea$ n foarte mare parte din cau$a impuritilor. (sura n care semnalul se degradea$ depinde de puritatea sticlei.

TE*NOLOGIA DE REALLIZARE CONTINU A PREFORMEI- METODA ./ERNEUIL0 (etoda 4erneuil! permite, prin felul n care are loc depunerea c#imic, reali$area n mod continuu a preformei, ceea ce o deosebete fa de celelalte metode tradiionale. De fapt, preforma crete n direcie a'ial n urma depunerii de material pe una din suprafeele frontale ale bag#etei, printr-un proces de tipul o'idrii e'terioare din fa$a de vapori (figura 1.12.=. 2rocesul de cretere are loc prin depunerea de particule fine de o'id colectate pe un suport (tub sau bag#et) re$ultate n urma reaciilor n fa$ ga$oas a compuilor volatili ai siliciului i ai elementelor dopante.

]ag#etei, pe care are loc depunerea, i se imprim o micare de rotaie i una de avans longitudinal. 2rin intermediul unai du$e plasate coa'ial cu bag#eta suport, se sufl amestecul de tetraclorur de siliciu i o'igen sau o'igen plus #idrogen, particule fine de bio'id de siliciu ce se depun n urma reaciei duc%nd la formarea mie$ului preformei. 2rintr-o a doua du$ dispus lateral se introduce un amestec de vapori de tetraclorur de siliciu, compui ai elementelor de dopare i o'igen sau amestec de o'igen i #idrogen, re$ult%nd un numr de straturi de sticl cu indice de refracie mai mic fa de cel al mie$ului. +r$toarele cu amestec de o'igen e #idrogen pot fi nlocuite cu alte surse de cldur- generator de plasm, laser sau re$istene electriceJ n acest ca$ #alogenurile reacionea$ direct cu o'igenul i se limitea$ pre$ena apei n masa preformei. 2rofilul indicelui de refracie poate fi controlat prin po$iia relativ a celor dou du$e i prin distribuia dopantului n du$a dispus perpendicular pe a'a preformei. Dac se utili$ea$ un numr mai mare de suflante se poate efectua un control mai fin al compo$iiei amestecului &i"l:E dopantEOB sau &i"l:EdopantEOBE_B. 2reforma este fi'at ntr-un sistem de alimentare care asigur avansul acesteia n mod controlat n $ona n care are loc ncl$irea materialului la o temperatur de cca B111[", la care este posibil tragerea. &ursa de cldur poate fi un cuptor electric cu re$isten sau cu inducie, ar$toare cu amestec de o'igen i #idrigen sau un laser cu dio'id de carbon- utili$area fiecreia dintre aceste surse pre$ent%nd at%t avantaje c%t i de$avantaje. (eninerea temperaturii ntr-un domeniu de variaie de ma'imum E.[ n jurul valorii de B11["- condiie absolut necesar pentru obinerea unei variaii acceptabile a parametrilor geometrici ai fibrei re$ultate- se reali$ea$ cu ajutorul unui pirometru optic sau al unui termocuplu, care comand regulatorul sursei de cldur. )emperatura la care se ncl$ete materialul trebuie s asigure nmuierea siliciului p%n c%nd v%sco$itatea acestuia va permite fibrei tragerea n fibre. )amburul asigur at tragerea fibrei cu o vite$ de 1,0-..0m7s, c%t i bobinarea acesteia. 2e traiectul dintre $ona de tragere i tambur se controlea$ n mod continuu diametrul fibrei cu ajutorul sistemului

optic, iar dac este ca$ul se pot controla i abaterile de form ale seciunii transversale. &istemul de reglare primete informaii asupra geometriei fibrei i modific vite$a de tragere, astfel nc%t pe parcursul ntregului proces diametrul fibrei s nu varie$e cu mai mult de 1,.P. *ntre preform i fibr e'ist o $on n care materialul are forma tronconic, cu o variaie continu a diametrului i, ca urmare, n trecerea de la preform la fibr proporia dintre diametrul mie$ului i cel al nveliului optic se pstrea$. ?aportul dintre diametrul preformei i cel al fibrei optice re$ultate poate ajunge p%n la 911:. i c#iar mai mult. @c#ipamentul de tragere a fibrei mai include i unsistem care se trece fibra optic naintea bobinrii n vederea acoperirii cu unstrat subire de polimer. &istemul respectiv are n compunerea sa un recipient care conine polimerul n stare lic#id i o sursp de cldur n vederea uscrii stratului depus pe fibra optic. +coperirea cu polimer a fibrei are rolul de a asgura protecia acesteia mpotriva deteriorrii suprafeei e'terioare care ar influena n mod negativ caracteristicile optice. SISTEM43 DE >NC3?IRE 8abricarea pe scar tot mai larg a fibrelor optice a impus perfecionarea surselor de cldur pentru temperaturi nalte, p%n la B111[" i peste, n vederea procesului de tragere. "%teva dintre condiiile impuse acestor surse sunt legate de constana temperaturii i curenia! incintei pentru a preveni impurificarea materialului n timpul tragerii. 2entru ncl$irea preformei se pot utili$a mult mai multe tipuri de surs de cldur: ar$toare cu o'igen i #idrogen, cuptoare electrice cu re$isten sau cu inducie, laseri cu "O B. / ABC5 D? @D 5E"FG0 H" I"< 5FG0. Dintre toate tipurile de ar$toare, cele cu #idrogen i o'igen sunt cele mai economice i mai uor de utili$at. +cestea pre$int ns de$avantajul unei variaii mai mari a temperaturii, determinat de instabilitatea flcrii, ceea ce poate produce modificri nepermise ale diametrului e'terior al fibrei optice. &e tie c variaiile mari ale diametrului e'terior al fibrei duc la creterea atenurii semnalului optic, n special la jonciunile dintre fibre. De asemenea,

prin utili$area ar$torului cu #idrogen i o'igen poate aprea contaminarea nedorit a siciliului cu gruparea #idro'il. "u toate acestea, cu ajutorul unei astfel de surse de cldur s-a reuit obinerea de fibre optice cu atenuare de Bd]7Nm. CUPTORUL ELECTRIC CU REZISTEN. "uptorul electric cu re$isten ofer at%t avantajul simplitii n construcie i utili$are c%t i posibilitatea unui control mult mai riguros al temperaturii, stabilitatea ei n timp precum i o uniformitate bun a $onei fierbini. De asemenea, ineria termic relativ mic permite un feed-bacN rapid i deci corijarea ntr-un timp scurt a eventualelor variaii de temperatur. ?e$istenta electrica poate fi confectionata cu usurinta din grafit, material care, pe langa o durabilitate buna la solicitarile induse de socurile termice, confera si avantajul obtine-rii oricarei geometrii pentru $ona de incal$ire. 2entru a se prelungi viata re$istentei, a carei o'idare ar fi foarte rapida la temperatura de lucru, in cuptor se introduce un ga$ inert- de obicei argon.2rin modificarea debitului de argon suflat in incinta cuptorului, se poate modifica diametrul fibrei optice re$ultate. C'p%)r'! e!e"%ri" "' i$d'"%ie elimina o parte din de$avantajele incal$irii cu re$istenta electrica.3n mod u$ual, induc-torul avand forma cilindrica si dimensiuni relativ mici se reali$ea$a cu usurinta din grafit, material care ofera o vite$a mare de reactie la variatiile puterii electrice de intrare si, ca urmare, permite controlul automat al temperaturii.?e$ulta-tele bune s-au obtinut si cu ajutorul unui cuptor cu inductor confectionat din brOB.2e langa riscurile mult reduse de contaminare a sticlei, acest tip de inductor are si o durabili-tate mai mare.&-a constatat ca la o grosime a peretelui inductorului de 9-0mm si frecventa cuprinsa in domeniul ..1(_$ se obtine o temperatura de circa B111". Laser'! "' (i)1id de "ar()$. Dintre sursele de caldura mentionate, laserul ofera avantajul unei ncal$iri curate! cu eliminarea completa a riscului de contaminare dar presupune un sistem optic sofisticat de dirijare a fasciculului de-a lungul a'ei performei. I fig.1.1. este pre$entat sc#ematic un

asemenea sistem optic, in care oglinda .-montata e'centric-se roteste in jurul unei a'e, ra$a reflectata generand un con. Oglin$ile B, 9 si : formea$a un ansamblu care, in final focali$ea$a pe performa intr-o $ona cu dimensiuni relativ mici. 3ncal$irea performei are loc cu vite$a mai mica deoarece ra$a laser este absorbita doar la suprafata, pe o adancime de apro'imativ B1m. )ransferul de caldura prin conductivita-te la e'terior catre mie$ul performei se face destul de lent ceea ce impune vite$e mai mici de tragere.2uterea laseru-lui nu poate fi marita peste anumite limite deoarece creste, in consecinta, si vapori$area materialului la suprafata preformei.

Sis%em'! de mas'rare a diame%r'!'i i(rei )p%i"e +sa cum s-a mai mentionat, intre calitatile optice si meca-nice ale fibrei si caracteristicile ei geometrice e'ista o corelatie foarte stransa, acestea din urma fiind puternic afectate in cursul procesului de tragere de variatia parametrilor de lucru. De fapt, dintre caracteristicile geometrice o importan-ta deosebita au diametrul mie$ului si cel al invelisului optic precum si starea suprafetei fibrei.4ariatia valorilor celor doua diametre are influente nedorite asupra propagarii lu-minii in interiorul fibrei, in timp ce defectele suprafetei e'terioare duc la scaderea r$istentei mecanice. 3n ceea ce priveste starea suprafetei e'terioare, se stie ca este influentata direct de temperatura si de vite$a de tragere, iar constanta valorilor celor doua diametre este de-terminata de uniformitatea preformei si a vite$ei de tragere. 3n orice ca$, corectarea pe parcursul procesului de tragere a unor eventuale defecte ce pot aparea din diferite cau$e impune masurarea permanenta a parametrilor geometrici cu ajutorul unui sistem care sa comande parametrii de lucru in functie de valorile efectiv re$ultate in urma masurarii.3n mod u$ual, corectiile se aduc prin modificarea corespun$atoare a vite$ei tamburului pe care

se bobinea$a fibra, deci prin modificarea vite$ei de tragere. Daca insa diferenta intre diametrul dorit si cel efectiv creste se poate modifica vite$a de avans a preformei. (asurarea in mod continuu a diametrului e'teror al fibrei se poate reali$a prin mai multe metode optice.(etodele mecanice cu palpator se e'clud in primul rand intrucat nu au preci$ia cerute si pt.ca se recomanda evitarea contactului intre un corp dur si suprafata e't.a fibrei inainte ca aceasta sa fie trasa in invelisul de protectie. Me%)da pr)ie"%iei pr) i!'!'i i(re ;na din metodele cele mai cunoscute de masurare a diametrului e'terior al fibrei optice in cursul procesului de tragere se ba$ea$a pe proiectarea, dupa o marime, a profilului fibrei pe un panou compus din fotodiode. &emnalul electric generat de fotodiode este masurat si comparat cu valoarea corespun$atoare diametrului optim in vederea aplicarii corectiei necesare. (etoda pre$inta de$avantajul unei sensibilitati mari,de-plasarea fibrei fata de focarul lentilelor ansamblului optic ducand la modificarea proiectiei de pe panoul cu fotodiode.

Me%)da i$%er er)me%ri"a (etoda consta in compararea unei ra$e de lumina reflecta-te de suprafata laterala a fibrei optice care se masoara cu o ra$a emisa de aceeasi sursa, reflectata de o suprafata de referinta. &uprafata de referinta poate fi plana, curbata sau cilindrica dar, in toate ca$urile, se impune conditia unei finisari riguroase. &i aceasta metoda de masurare este sensibila la deplasarea fibrei optice, din care motiv se recomanda utili$area unui sistem de g#idare. (etoda interferometrica pre$inta avantajul vi$uali$arii starii suprafetei fibrei optice, deci a unor eventuale defecte superioare care, micsorea$a re$istenta mecanica a acesteia.Daca fibra optica se trece

printr-un recipient continand un lic#id transparent, cu indice de re-fractie egal cu cel al invelisului optic, atunci se poate masu-ra diametrul mie$ului fibrei. Me%)da ra$2e!)r de i$%er ere$%a3 2rocedeul se ba$ea$a pe masurarea franjelor de interfe-renta care se formea$a prin compunerea unei ra$e reflectate de fibra optica cu o ra$a emisa de o aceeasi sursa de lumina monocromatica, dar care strabatand fibra a suferit un pro-ces derefractie. +sa cum se poate vedea si din fig.1.11, dife-renta de drum optic intre cele doua ra$e de lumina determina formarea franjelor de interferenta, spatiul e'istent intre acestea fiind proportional cu diametrul fibrei. Diferite firme speciali$ate in producerea fibrelor optice au pus la punct si alte metode in general optice de masurare continua, preci$ia masurarii avand un rol foarte important in reglarea procesului de fabricatie si,implicit,asupra calita- tii produsului final re$ultat. Sis%em'! de a")perire i$ 4ederea pr)%e"%iei i(re )p%i"e &uprafata fibrei optice se protejea$a impotriva deteriorarii ce poate aparea ca urmare a actiunii a unor solicitari me- canice sau a unor agenti coro$ivi aflati in mediul de lucru. 3n ultimii ani a fost pusa la punct o gama de materiale de protectie cu scopul de a raspunde urmatoarelor conditii: filmul depus trebuie sa aiba grosime uniforma in sectiune transversala deci sa fie concentric cu fibra optica pt.a prein- tampina aparitia in momentul solidificarii a unor tensiunii interne care ar putea duce la curbarea fibrei. invelisul de protectie trebuie sa aiba re$istenta buna la abra$iunea si stabilitate c#imica in timp. coeficientul de dilatare al substantei utili$ate trebuie sa fie cat mai apropiat de cel al sticlei pt.a preintampina tensiona- rea si ruperea fibrei.

 in vederea operatiilor de corectarea fibrelor,materialul respectiv trebuie sa fie usor di$olvabil cu ajutorul unui anumit solvent. +legerea metodei de aplicare a stratului de protrctie depinde in mare masura de calitatea dorita pt.acesta si de materialul utili$at. "eea ce este important insa oricare ar fi metoda aleasa, este sa nu se introduca tensiuni suplimentare in fibra optica. 2e plan mondial au fost e'perimentate mai multe metode de reali$are a acoperii de protectie, dintre cel mai raspandit procedeu consta in trecerea fibrei printr-un creu$et care contine in stare lic#ida materialul de aport. +coperirea este corecta daca se respecta pe parcursul procesului o anumita relatie intre vite$a de deplasare a fibrei si vasco$itatea solutiei. Yrosimea filmului de protectie re$ultat depinde de diametrul fibrei optice,de cel al du$ei si concentratia polimerului sau a rasinii utili$ate in solutia din creu$et. @ste de preferat ca temperatura de lucru,vasco$itatea si nivelul lic#idului in creu$et sa fie mentinute constante pe parcursul procesului.Du$a fle'ibila este confectionata din cauciuc siliconic re$istent la solutiile utili$ate in mod obisnuit in procesul de acoperire. +vantajul acesteia consta in faptul ca permitand autocentrarea fibrei optice ca urmare a fortelor #idrodinamice generate de curgerea convergente a rasinii, asigura depunerea unui strat protector cu grosimea uniforma. Us"area i$4e!is'!'i de pr)%e"%ie a i(rei )p%i"e Operatia finala a procesului de acoperire de protectie a fibrei este uscarea rasinii imediat dupa aplicare. 3n general, aceasta operatie se reali$ea$a intr-un cuptor cilindric, in care se mentine in atmosfera controlata o anumita temperatura care sa permita evaporarea solventului din rasina sau polimeri$area materialului plastic in timpul scurt cat fibra trece prin cuptor. )emperatura de lucru nu terbuie sa depaseasca valoarea de la care are loc fierberea solventului pentru a se preintampina aparitia bulelor de vapori.