Rezultatele la testele de inteligenta sunt influentate de cultura

Exista multe definitii a inteligentei, noi insa am ales doar una care ni s-a parut a fi mai aproape de adevar: Inteligenta este capacitatea de a invata din experienta, este gandirea abstracta si capacitatea de a raspunde efficient la mediu. Un mod de a determina nivelul de inteligenta a unui individ se realizeaza prin testele de inteligenta, cea mai des folosita scala fiind cea a lui Standford inet si a lui !ec"sler. #estele de inteligenta au fost create in $%&$ in 'ranta, cand s-a introdus legea invatamantului obligatoriu, cu scopul de a detecta nivelele de inteligenta a copiilor pentru a-I putea integra intr-un program scolar regulat. !ec"sler considera ca e necesar un test de inteligenta si pentu adulti, astfel realizand in $()( prima scala de inteligenta pentru adulti. S-a calculat ca *+, din populatie are un I- cuprins .ntre (+ si $$+, /*, are un I- sub (+ si /*, un I- peste $$+ 01rin definitie, valoarea $++ a I- corespunde unui I- mediu2. 3rupa situata deasupra mediei se imparte, la randul ei, astfel: aproximativ $&, au un Icuprins intre $$+ si $/+, 4, peste $)+ dintre care mai putin de +,*, au un I- peste $5+. #ot statistic vorbind, copiii care iau un examen de admitere .n licee 0dupa sistemul englez2 au un I- de cel putin $$*, studentii au cel putin $/*, iar un student eminent are un I- de cel putin $)*. In ceea ce priveste grupa situata sub medie, tabloul este asemanator, .n sensul ca $&, au un I- .ntre %+ si (+, 4, .ntre 4+ si %+ si restul sub aceast6 valoare.

7m putea afirma aceasta id8e prin faptul ca testele de inteligenta concepute intr-un anumit stat cu o anumita cultura vor purta in ele in mod evident influentele culturale ale celor care le-au conceput. 'iecare cultura percepe diferit inteligenta, de exemplu, diferitele culturi din 9"ina au viziuni proprii asupra inteligentei.9ultura confuciana defineste inteligenta ca un efort de a invatata pe tot parcursul vietii la fel ca in culturile vestice spre bunavointa omului si c"emarea spre a face ceea ce e bine.

1rin comparatie, cultura taoista pune accentual pe cunoasterea de sine, libertatea de a gandi diferit fata de normele conventionale , umilinta si modestie. In :imbab;e cuvantul inteligenta inseamna a fi prudent, in special in relatiile interpersonale, iar in 7frica , conceptul de inteligenta reprezinta abilitatea de a mentine relatii interpersonal armonioase .

<uand in considerare afirmatia lui 1aul #"ompson, anume ca genele influenteza inteligenta in proportie de pana la %+ ,, putem argumenta faptul ca influenta culturala =oaca un rol prea mic in determinarea abilitatilor cognitive pentru a face o diferenta semnificativa. 1rofesorul de la Universitatea 9alifornia sustine ca inteligenta noastra este influentata de gene in proportie de 5+-%+ ,. >e asemenea sustine existenta unei mutatii care ar influenta inteligenta g?sit? .ntr-o gen? numit? @A37/, care anterior fusese legat? doar de influenta pe care o are asupra .n?ltimii. Bn regiunea mutatiei relevante, diferenta de I- depinde de sc"imbarea unei singure litere din 9, de la citozin?, .n #, de la timin?. 9 este litera bun?, declar? profesorul 1aul #"ompson, de la Universitatea 9alifornia, <os 7ngeles, coordonatorul celor /+4 cercet?tori implicati .n studiu. Bn afar? de faptul c? poate crette nivelul de inteligent? cu $,/( de puncte, aceast? mutatie mai are si proprietatea de a influenta dimensiunea creierului, cu numai +,*% de procente .0 1aul #"ompson, 7pril $&, /+$/ - Bigger Brain and Higher IQ Linked with Specific Genetic Variants2

1ot insa genele sa influenteze inteligenta si in cazul bastinasilor din tribul 1ira"a din 7mazonC >aniel Everett, un antropolog linngvistic care a studiat acest trib se bazeaza mai mult pe influenta culturii lor asupra inteligentei. #ribul 1ira"a este un trib deosebit, cu un mod de viata diferit fata de celelalte triburi.

7dultii din acest trib aparent nu pot sa invete si sa inteleaga conceptul de numar cu toate ca i-aurugat pe antropologi sa ii invete, insa c"iar si dupa luni intregi de incercari antropologii au esuat. >aniel sustine ca pe langa faptul ca locuitorii acestui trib nu stiu sa numere, ei nu au nici macar cuvinte care sa defineasca culorile. Du au un limba= scris si nu au memorie colectiva care dateaza mai mult de doua generatii, isi sc"imba des numele deoarece ei cred ca spiritele rele ii poseda si le fura identitatea. Ei comunica prin cantat, fluierat si balbait. Du credeau ca strainii putau sa le inteleaga limba=ul c"iar daca adineauri au purtat conversatii cu ei. 1rezentand acet trib este clar ca rezultatele la testele de inteligenta ar fi influentate de cultura lor, asta in cazul in care ei ar avea un limba= scris pentru a putea da aceste teste. 0 Step"en Strauss, 7ugust /+, /++5-Life without numbers in a unique Amazon trib2

9u toate acestea, un studiu facut de 7ndrea #"ompson a demonstrate ca, intr- familie, fratii mai mari au un I- mai ridicat. Ea a studiat daca ordinea nasterii influenteaza sau nu inteligenta. 07ndrea #"ompson, /$ iunie /++4- !der sib!ings ha"e higher IQs# 7lte ipoteze fac referire la dezvoltarea fatului in pantecul matern. Una dintre ele sustine ca inteligenta mai slaba a fratilor mai mici poate fi determinata de atacul anticorpilor mamei asupra creierului fatului, care pentru organismul ei reprezinta un corp strain. >in cauza ca nivelul anticorpilor materni creste cu fiecare noua sarcina, de aici si atacurile mult mai daunatoare creierului urmatorilor copii. S-a demonstrat ca primii nascuti au rezultate mai bune cu pana la trei puncte decat fratii lor.

Du trebuie insa sa uitam sa mentionam ca testele de inteligenta sunt realizate in mare parte de catre americanii europeni, astfel persoanele din aceasta cultura sunt familiarizate cu tipul intrebarilor si se pot descurca mai bine in comparatie cu alte culturi. #estele aplicate fermierilor din 7sia centrala nu au putut sa le determine corect I--ul fermierilor deoarece acestia au principiul de a nu face afirmatii despre ceva ce nu cunosc din experienta proprie.7sadar atunci cand o persoana a fost intrebata ce culoare au ursii de la 1olul Dord, acestia nu au putut raspunde conform rationamentului ca Eursii din nord sunt albi. >eoarece el nu a vazut niciodata ursi polari, nu a putut face afirmatii in acest sens.Fezultatele testelor de inteligenta pentru fermierii din 7sia au fost, astfel, biasate de cultura. 9onform testelor, abilitatile cognitive ale fermierilor nu sunt reprezentate la capacitate maxima, lucru neadevarat, persoanele raspunzand conform educatiei primite in cultura respectiva. Gamenii care nu provin din cultura dominanta in care au fost create testele sunt dezavanta=ati in estimarea I--ului.0 7.F. <uria -editia a HII, /++), Introducere in psiho!ogie$ capito!u! %&' Inte!igenta#

Un studiu care sa infirme insa ipoteza noastra este cel din /+$+ in urma caruia s-a descoperit o legatura stransa intre bolile infectioase si I-. Un studiu realizat de 7t"eendar IenJataramani a aratat ca regiunile din Aexic care erau sub program de eradicare a malariei aveau o medie de I- mai mare decat regiunile care sufereau inca de malarie. In termeni practici, asta inseamna ca inteligenta umana poate suferi mutatii 0C2 >ac? .n copil?rie, perioad? critic? pentru dezvoltarea creierului, se .ntKmpl? ceva care s?r?ceLte rezervele energetice ale corpului, dac? apare un M"oNM de energie care fur? din preNioasele resurse destinate "r?nirii Nesutului cerebral, atunci dezvoltarea cognitiv? va fi afectat?.

Gr, prezenNa paraziNilor .n organism implic? un mare consum de energie. Fezervele corpului sunt redistribuite pentru a alimenta masiv Li sistemul imunitar, ale c?rui cerinNe sunt mari atunci cKnd lupt? cu agenNii patogeni. Bn aceast? situaNie, creierul e nevoit s? se mulNumeasc? cu o cantitate de energie mai mic? decKt normal, ceea ce impieteaz? asupra dezvolt?rii lui, influenNeaz? negativ abilit?Nile cognitive Li se traduce prin scoruri I- mai mici. 0Fobert O. Sternberg, Elena O. 3rigorenJo, $$ 7ugust /++5 ' Inte!!igence and cu!ture( how cu!ture shapes what inte!!igence means$ and the imp!ications for a science of we!!'being#

Fezultatele la testele de inteligenta sunt influentate de cultura insa nu putem stabili cu exactitate masura in care inteligenta este influentata de multitudinea de factori. 7sa cum Fobert Sternberg, >aniel Everett si 7lexander <uria au demonstrat, exista o puternica influenta culturala in rezultatele testelor de inteligenta, prin studiile lor asupra diferitelor populatii de pe intreg globul. Insa nu pot fi trecute cu vederea studiile lui 1aul #"ompson, 7ndreea #"ompson si 7t"eender IenJataramani, care au descoperit o multime de factori care ar putea influenta I--ul, astfel rezultatele testelor de inteligenta fiind biasate in asa fel incat va fi greu de afirmat cu certitudine care este factorul decisiv si daca exista vreunul intr-adevar decisiv.

ibliografia: -1aul #"ompson, 07pril $&, /+$/2 - Bigger Brain and Higher IQ Linked with Specific Genetic Variants -Step"en Strauss, 7ugust /+, /++5-<ife ;it"out numbers in a uniPue 7mazon trib -7ndrea #"ompson,0/$ iunie /++42-Glder siblings "ave "ig"er I-s -Fobert O. Sternberg, Elena O. 3rigorenJo, 0$$ 7ugust /++52- Intelligence and culture: "o; culture s"apes ;"at intelligence means, and t"e implications for a science of ;ell-being

-Etienne enson, 0februarie /++)2-Intelligence across cultures -7.F. <uria 0editia a HII, /++)2 Introducere in psi"ologie, capitolul $/-Inteligenta ->ennis 9oon Q Oo"n Aitter - 0/++42- Introduction to psRc"ologR-3ate;aR to mind and be"aviour, - 1sRc"ologR, >. Sc"acter, >. 3ilbert, >. !egner, Editia a doua, /++( - 1sRc"ologR, >ouglas 7. erstein, <ouis 7. 1enner, 7lison 9larJe-Ste;art, Ed;ard O. FoR, Editia a opta, /++%