Sunteți pe pagina 1din 12

Dreptul Uniunii Europene

CURS 1 Din punct de vedere imperic, ideea de unificare europeana a aparut pe timpul imparatului francez Carol cel Mare. Conceptul de state unite ale europei care concretiza ideea de unificare europeana a fost evocat de Victor Hugo in 1848. Miscarea de unificare europeana a avut un inceput timid dupa primul razboi mondial prin intermediul miscarii paneuropene. Dupa cel de-al II-lea razboi mondial unificarea europeana a fost impulsionata de catre planul Marshall. Conceptul de state unite a fost evocat printr-un discurs tinut in 1945, in Zurich, de catre fostul prim minstru Winston Churchil. Churchil considera ca unificarea europeana trebuie sa se bazeze pe relatiile dintre Franta si Germania precum si pe o integrare europeana din punct de vedere economic si politic. Ulterior unfificare europeana a capatat un caracter complet prin elaborarea planului Schumann. Acest plan preconiza creearea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului. Planul Schumann a fost dat publicitatii pe 9 mai 1950. In 1951 ca rezultat al planului a fost creat CECO. Tratatul CECO a intrat in vigoare in 1952, semnat pe o perioada de 50 de ani.Trataul revedea creearea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului intre 6 state Benelux, Italia, Franta si Germania. Dupa tratatul CECO a mai exsistat o incercare de unificare, creearea unitaii europene a apararii (54-55). Acest demers a esuat din cauza opozitiei Frantei. In 1957 la Roma au fost semante 2 tratate comunitare, Tratatul comunitatii economice europene, Tratatul comunitatii euratom. Tratatul CEE acoperea toate sectoarele economice, pe cand tratatul euratom restrictiona folosirea energiei nucleare in scopuri civile. Cele 2 tratate de la Roma se aplicau si in ceea ce priveste coloniile si teritoriile dependente ale unora din statele europene. Dupa semnarea tratatului de la Roma a inceput procesul de extindere europeana. Primul val a fost in 1973 cand au aderat Marea Britanie, Irlanda, Danemarca. Urmatorul stat care a aderat a fost Grecia, in 1979, dar cu aplicabilitate din 1982. In 1985 a acvut loc urmatorul val cand a aderat Spania si Portugalia. Aderarea celor 2 tari a ridicat probleme datorita pescuitului si productiei de vinuri. Dupa 1990 au avut loc 3 valuri de extindere (1995- Austria, Finlanda si Suedia; 2004-10 state, 8 foste comuniste) si 2005- Romania si Bulgaria, 1 ian 2013- Croatia). Dupa 1990 primul tratat a avut loc la Maastricht, a intrat in vigoare in 1993. Tratatul de la Maastricht este denumit tratatul Uniunii Europene datorita faptului ca este primul document al staului unitar care enunta acest concept. Prin

tratatul de la Maastricht era numai o org politica neavand o personalitate juridica. UE era structurata pe 3 piloni: 1. cele 3 comunitati: CECO, CEE, CEEA 2. politica externa si de securitate comuna, PESC 3. cooperarea in domeniul justitiei, politiei si afacerii interne, Tot prin tratatul de la Maastricht se preconiza creearea in viitor a unei monede unice. Aderarea la euro era permisa numai acelor state care indeplineau anumite criterii (economice si financiare). Cu ocazia tratatului Marea Britanie si Danemerca au exprimat rezerve la adoptarea monedei unice, pastrandu-si monedele nationale. S-a introdus si conceptul de cetatenie europeana. Cetatenia europeana nu o elimina pe cea nationala, ci o completeaza. Dobandirea cetateniei unui stat in caadrul UE determina automat si dobandirea cetateniei europene. Cetatenia europeana confera anumite drepturi :dreptul de libera circulatie si dreptul de munca in oricare dintre statele europene. Acest drept poate fi restrans pe motive de ordine publica, sanantate publica sau de siguranta nationala. Dreptul de a alege- la alegerile de la parlamentul european, in orice stat comunitar. Drepyul de a alege si a fi ales la alegrile locale in orice stat european. Dreptul la protectie diplomatica din partea oricarui stat comunitar, atunci cand te aflii in afara spatiului comunitar. Tratatul de la Amsterdam semnat in 1997 si intrat in vigoare in 1999. Unul din principalele aspecte ale tratului se numara incorporarea prevederilor CEDO in ordinea juridica comunitara. CEDO interzice orice discriminare pe baza de nationalitate sau origine etnica, rasa, religie, sex sau orientare sexuala. Ca rezultat al acestei corporari, instanta statelor comunitare puteau fi aduse spete implicand incalcarea drepturilor omului. Curtea europeana a drepturilor omului nu a fost si nu este o instanta comunitara. CURS 2 Tratatul de la Lisabona a fost semnat in decembrie 2007 si a intrat in vigoare in 2009, dupa ce a fost ratificat de cele 27 de state membre. SIngurul stat care a ales cale referndumului a fost Irlanda care a fost nevoita sa procedeze si la al 2-lea referendum. In toate celealte state comunitare, ratificarea tratatului de la Lisabona a avut loc numai prin votul Parlamentului. In realitate tratatul de la Lisabona este o reeditare a proiectului de constitutie europeana esuat in 2005, in urma referendumurilor populare din Franta si Olanda. Tratatul de la Lisabona introduce anumite aspecte de nountate : 1. Uniunea europeana capata personalitate juridica; 2. Este procedura consultarii cu Parlamantele nationale 3. Incepand cu 2014 Comisia europeana va avea numai 18 comisarii 4. Crearea unui serviciu diplomatic comunitar (serviciul european de actiune externa), precum si un ministru de externe al UE 5. Presedinte al UE

Caracteristicile dreptului comunitar: Dreptul comunitar se caracterizeaza prin faptul ca are o aplicabilitate imediata, directa si prioritara. Aplicabilitatea imediata semnifica faptul ca prevederile referitoare la integrarea europeana sunt incluse in constitutiile statelor membre, nefiind necesara o ratificare din partea instantelor nationale, exeptie Marea Britanie. Reglementarile de drept comunitar pot fi invocate in cadrul instantelor nationale, fie de catre judecatori, fie de catre simpli cetateni Aplicarea prioritare semnifica in teorie ca orice norma comunitara are prioritate in fata unor norme interne. In acest sens exsista 2 conceptii cu privire la dreptul comunitar si dreputl intern: dualista (frante si germania- considera ca atat dreptul comunitar cat si dreptul national pot coexsista in acelasi timp) si molista (considera ca fie dreptul comunitar fie dreptul national trebuie sa aiba prioritate in fata celuilalt; aceasta conceptie este promovata de catre Franta).

Dreptul comunitar are cele mai multe asemanari cu Dreptul international public - are ca izvoare tratatul international si cutuma; - regelementeaza realtiile intre state si organizatii internationale - prevederile de drept international sunt acceptate de catre state fie din convingere fie din constrangere. Prin comparatie cu dreptul public, principalul izvor al dr comunitar este numai tratatul, obiceiul juridic sau cutuma nu sunt izvor de drept in interiorul spatiului comunitar. Dreptul comunitar este aplicabil numai statelor comunitare. Spre deosebire de dreptul internatinal public, in cadrul dreptului comunitar constrangerea poate fi aplicata mai des atunci cand sunt incalcate normele de drept comunitar. Izvoarele dreptului comuniar: - Tratatul- Toate tratatele: tratatele CEE, EURATOM, CECO fiind considerate tratele consitutive, tratatul de fuziune din 1965, actul unic european din 1986, tratatele de la Maastricht, AMsterdam, Nisa, tratatul de la Lisabona. ORice tratat devine aplicabil numai daca este ratficat in toate statele. ORice tratat comunitar are o structura clasica alcatuita din 4 parti: o Prima parte- introducerea sau preambulul- este aratat contextul in care actioneaza tratatul si domeniile pe care le reglementeaza o A II-a parte- clauzele materiale care se refera la politicile regelementate de catre tratatul respectiv o A III-a parte- clauzele insitutionale0 care se refera la functionarea insti o A IV-a parte- clauzele finale- modalitatea de intrare in vigoare si data la care intra in vigoare - Dreptul derivat sau izvoarele derivate5cat de acte: o Regulamentul- caracter obligatoriu. Este un act comunitar cu cel mai mare grad de generalizare si abstractizare. Se adreseaza tuturor statelor comunitare. El poate fi emis de catre comisia europeana, de Consiliul UE, sau de catre Parlamentul european.

Regulamentul este obligatoriu in intregul sau, adica in ceea ce priveste obiectivul cat si mijloacele si obiectivle de realizare a scopului. NU pot fi transpuse in masuri legislative nationale. o Directiva- caact obligatoriu. Se adreseaza de obicei numai anumitor state membre prevazandu-se si termenul pana la care statele membre trebuie sa aduc la indeplinire prevederile directivei. Directiva este obligatorie numai in ceea ce priveste scopul, modalitatile de indeplinire fiind la latitudinea autoritatilor, aceasta inseamna ca prevederile unei direcivei pot fi transpuse in masuri legislative nationale. Prevederile unei directive pot fi evocate direct in fata instantelor nationale o Decizia caract. Obigatoriu. Are un caracter individual, adresanduse intreprinderilor si asociatilor de intreprinderi o Recomandarea nu au caract obligatoriu. Este adresata de autoritatile comunitare, autoritatilor nationale. In situatia in ca re anumite state nu urmeaza recomandarea, urmeaza un act cu caracter obligatoriu o Avizul- nu au caract obligatoriu- este solictat de instantele si autoritatile nationale, autoritatilor si instantelor comunitare. Izvoarele complementare-: o Regulamentele de ordine interioara ale institutiilor comunitare o Declaratii sau comunicate prilejuite de intalnari ale consiliului european sau al UE Tratatele internationale: o Acordurile sau tratatele incheiate de UE cu alte state sau organizatii internationale o Acordurile economice incheiate de un stat membru cu state nemembre sau cu organizatii internationale o Acordurile bilaterale incheiate de state membre cu state nemembre sau cu organizatii internationale.

Institutiile Uniunii Europene Parlamentul european A fost creat prin tratatul CECO si purta numele de adunare parlamentara. Era compus din reprezentanti ai parlamentelor nationale. Primele alegeri directe pentru Parlamentul european au avut loc in 1979. Alegerile pt Parlamentul european sunt reglementate de legislatia europeana a fiecarui stat membru. In viitor o reglementara comunitara va stabili o modalitate unitara de alegere a parlamentarilor europeni pe tot teritoriul UE. Legislatia comunitara permite ca un cetatean comunitar sa voteze la alegerile pentru parlament si alt stat al UE. Parlamentul european a fost conceput de la inceput ca avand un caracter unicameral. Calitatea de parlamentar european nu se cumuleaza cu cea de parlamentar national. Singura legistlatie care interzice cumulul de functii de

parlamentar european cu cel national este cea germana. Calitatea de parlamentar european este incompatibila cu orice functie publica pe plan european. Mandatul parlamentului european este de 5 ani. Parlamentarii europeni sunt alesi in fiecare stat european pe baza scrutinului de lista fiind si candidatura unor independenti. Mandatul unui parlamentar european poate inceta inainte de termen prin demisie, prin deces, prin aparitia unei incompatibilitati. In prezent PE are 782 de membri din 27 de state. Fiecare stat trimite un nr de europarlamentari in functie de populatie. Numarul maxim il are Germania, 96. Cu toate acestea PE nu este structurat pe grupuri nationale ci pe grupuri sau familii poltice sau orientari ideologice. In prezent in PE sunt 10 grupuri si un nr de europarlamentari independenti. Cel mai mare partid: PPE- democratii europeni; Partidul Socialist European, Alianta liberalilor si democratilor din Europa. Ecologistii, grupul uniunii pt europa , PE este condus de urmatoarele structuri de conducere: presedintele PE este ales pe o per de 2 ani jumatate, mandat care poat fi reinoit o singura data. Presdintele este ajutat in activitatea sa de 14 vicepresedinti. Fiecare vice are anumite atirbutii delegate de presedinte. Principalele atributii fac referire la organizarea si conducerea sedintelor PE. Presedintele are drept de vot numai in cazul in care biroul parlamentului (alcatuit din cei 14 vicepresedinti) nu poate ajunge la un acord. Tot din biroul parlamentului fac parte si chestorii care au rol consultativ. Conferinta presedintilor este alcatuita din totalitatea presdintilor, grupurilor politice din Parlamentul european. Principalele atributii sunt stabilirea ordinii de zi precum si stabilirea componentei comisiilor permanente. Conferinta presedintilor comisiei, PE are un aparat administrativ alcatuit din 3500 de persoane condusi de catre secretarul general al Parlamentului, acest secretar general este numit de catre bioru. Parlamentul european isi desfasoara activitatea 11 luni/an, numai luna august este de concediu. In fiecare luna o saptamana este rezervata sedintelor plenare, iar restul de 3 sapt sunt in comisii. PE se desfaosara la Strasbourg (sedintele plenare), Bruxelles(comisiile) si Luxembourg(secretariatul general). Activitatea PE se desfasoara in comisii care sunt de 3 feluri: - Permanente- se ocupa cu gestionarea unor domenii de activitate comunitara. Membrii comisiilor isi desfasoara activiatatea pe o perioada de 2 ani si jumatate. - Temporare- sunt numite pe o perioada de un an. Dupa rezolvarea probelemelor se dizolva. - De ancheta- se ocupa de solutionarea acuzatiilor aduse unor institutii comunitare sau a unor adm publice din statele membre. Activitatea unor comisii de ancheta poate dura un an, termen care poate fi prelungit de cel mult 2 ori de fiecare data cate 3 luni. Parlamentul european are urmatoarele atributii: - Legislativa se exercita prin intermediul a 3 proceduri: o Procedura conusltarii o Procedura codeciziei o Procedura avizului conform - Control democratic. Comisia este votata de PE. Parlamentarii pot interpela comisarilor sau altor oficiali europeni. PE poate initia o motiune de cenzura prin care poate cere demisia intregii comisii

Bugetara- PE voteaza bugetul comunitar. Atributia de control bugetar se realizeaza si de comisia de specialitate, PE voteaza descarcarea de gestiune. Reprezentare pe plan extern- in acest sens PE ratifica tratatele internationale inchiate de UE precum si tratatele de aderare a noi state membre. PE numeste un raportor sef care va studia gradul in care statul respectiv se incadreaza in criteriile de aderare.

Comisa Europeana Reprezinta executivul sau guvernul comunitar. A aparut prin tratatul CECO cand purta denumirea de Inalta autoritate. Comisia este alcatuita din 27 de membrii adica un presedinte, vicepresedinti si comisari . Tara care are presedentia comisiei nu are un post de comisar sau de vice=presedinte. Mandatul comisiei ca si mandatul parlamentului este de 5 ani. Comisia trebuie sa ii intre in atributii in cel mult 6 luni de la data alegerilor pt Parlamentul european. Incepand cu noul ciclu electoral comisia va avea 18 membrii, iar statele care vor ramane fara posturi de comisari vor fi alese pe baza sistemului de rotatie. Comiarii sunt alesi dintre personalitatile publice sau politce din statele de origine. Acesti comisari in exercitarea atributiilor lor trebuie sa aiba in vedere numai interesul comunitar si nu pot pirmi nici un fel de dispozitii de la guvernele statelor membre. Comisarii nu pot avea nici un fel de alte functii pe plan comunitar. Mandatul unui comisar poate inceta si inainte de termen prin demisie, deces, revocare din functie, aparitia unei incompatibilitati. Daca comisarul isi incenteaza mandatul inainte de termne, locul lui va fi preluat de un comisar din acelasi stat si care va exercita restul de mandat. Comisia europeana este aleasa dupa o procedura implicand mai multe etape. Aceasta procedura este similara cu cea de numire a guvernelor nationale: 1. Este desemnat presedintele comisiei dupa consultari cu guvernele statelor membre; 2. Presedintele comisiei ii alege pe vicepresedinti si pe comisari dupa consultari cu guvernele statelor membre. 3. Respectivii propusi pt functiile de vice-presedinte sau de comisar sunt audiati de catre comisiile parlamentului european. 4. Comisia este votata in bloc de catre parlamentul european 5. Comisia este votata si de catre Consiliul european. Comisia are o structura administrativa alcatuita din aproximativ 25000 de functionari. Acestia sunt impartiti in directii generale (23) si servicii (14). Cele 23 de directii generale se subcasifica in 17 de politica generala si 6 de politica externa. Cele 14 servicii se impart in 5 servicii generale si 9 servicii interne. Dintre serviciile generale cel mai imp este EUROSTAT si Oficiul de Lupta Antifrauda. DIntre serviciile interne cel mai important este serviciul juridic. La fel ca si un guvern national, Comisia se intruneste in sedinte ordinare, cel putin o data pe saptamana. Sedintele comisiei sunt miercuri. Fiecare dintre sedintele comisiei se desfasoara in baza unei ordini de zi intocmita de catre serviciul juridic si de catre cabinetele comisarilor. Fiecare punct de pe ordinea de zi este prezentat de catre comisarul de resort. Deciziile se iau in unanimitate, iar

daca unanimitatea nu este posibila, deciizile se iau cu majoritatea voturilor Chiar si in acest caz se aplica principiul aplicarii colective. In cadrul comisiei europene, o pozitie speciala o are ministrul de externe al UE, care automat este unul dintre vice-presedinti, el coordonand politica externa si de comunitate comuna. In subordinea sa se afla serviciul european de actiune externa. MInistrul de externe este numit de consiliul european cu acordul comisiei. Comisia europeana are urmat atributii: 1. Atribuita legislativa (normativa)- comisia europeana are un drept aproape exclusiv de initiativa legislativa. Acest drept il exercita cu parlamentul european si cu consiliul UE. 2. Atribuita de executie bugetara executia bugetului comunitar cade in sarcina comisiei. Procesul de executie bugetara, comisia coopereaza cu guvernele nationale. 3. Gardian al tratatelor in cadrul acestei atributii comsia este principala instutie care vegheaza la aplicarea in practica a dreptului comunitar. 4. Aplicarea politicilor comunitare 5. Atributia de reprezentare in planul politicii externe. 6. In cadrul acestei atributii UE, este imputernicita sa negocieze in numele UE, tratate internationale cu state terte sau organizatii internationale. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de minstrii) Consiliul UE de cele mai multe ori este confundat cu Consiliul European. Intre aceste 2 institutii exsita 2 mari deosebiri: 1. Consitliul UE a aparut in urma consacrarii sale de catre tratatele comunitare, pe cale conventionala; Consiliul European a aparut din practica sefilor de state si de guverne. 2. Consilul UE este format din ministrii de externe si de resort, pe cand Consiliul European este format din sefii de stat si de guverne. Consiliul UE lucreaza in 9 configuratii: 1. Consiliul pt afaceri generale si externe 2. Consilul pt justitie si afaceri interne 3. Afaceri economice si financiare 4. Ocuparea fortei de munca ,politica sociala, sanatate si consumatori; 5. Piata interna industrie si cercetare 6. Transporturi, telecomunicatie si energie 7. Mediu 8. Agricultura si pescuit 9. Educatie, tineret si cultura. Conducerea Consiliului este asigurata de catre fiecare stat membru prin rotatie pentru o perioada de 6 luni. Activitatea consiliului este sustinuta de anumite structuri adminisrative cum ar fi comitetul reprezentantilor permanenti, secretariatul general sau comisiile de experti. Primul dintre acestea este alcatuit din reprezentatii statelor membre pe langa consiliu. Fiecare reprezentanta permanenta este condusa de catre un reprezentant permanent. Reperezentata este asimilata unei ambasade iar

reprezentantul este asimilat unui ambasador. Asigura pregatirea lucrarilor consiliului din punct de vedere administrativ. Consiliul UE are urmatoare atributii: 1. Legislativa o exercita impreuna cu parlamentul si cu comisia 2. Bugetara Consiliul coopereaza cu Parlamentul european in ceea ce priveste aprobarea bugetului comunitar; 3. Incheierea unor acordui internationale in numele UE cu state terte sau cu organizatii internationale; 4. Coordonarea politicilor economice generale ale stateleor membre 5. Cooperarea in domeniul justitiei, politiei si afacerilor interne. In acest sens au fost create 2 instutii: EUROJUST si EUROPOL; 6. Definirea politicii externe si de securitate comuna. In acest sens s-a decis crearea unei forte europene de reactie rapida care exsista in prezent numai din punct de vedere teoretic. Consilul european Consiliul european nu s-a bucurat de la inceput de o consacrare legislativa. Din punct de vedere practic, exsistenta sa a inceput din 1961 sub forma unor conferinte la nivel inalt intre sefii de state si de guverne. Actuala denumire o are incepand cu 1974 cand s-a stabilit si practica unor intalniri regulate. Exsistenta lui a fost consacrata oficial prin actul unic european din 86 si prin tratatul de la Maastricht din 1992. Consiliul european are urmatoarea componenta: 1. Sefii de state sau de guverne 2. Ministrii de externe 3. Ministrii economiei sau de finante, dar numai in cazul in care se discuta probleme referitoare la moneda unica. 4. Presedinte comisiei 5. Secretarul general al comisiei 6. Alti functionari In prezent Consiliul european se intruneste in sedinte ordinare de 4 ori pe an, sau in sedinte extraordinare daca apar situatii neprevazute. Consiliul european are urmatoare atributii principale: 1. Coordonarea politicilor comunitare 2. Orientarea constructiei comunitare 3. Definirea noilor domenii ale activitatii comunitare 4. Medierea conflictelor care pot aparea intre institutiile comunitare Ca o invotatie introdusa prin tratatul de la Lisabona Consiliul european are si un presedinte, care poarta denumirea presdintele Uniunii Europene. Acest presedinte are un mandat de 2 ani si jumatate, mandat care poate fi inoit o singura data. Presedintele UE are mai mult atributii de reprezentare atat fata de alte institutii comunitare cat si in relatiile externe. El trebuie sa prezinte Consiliului European un raport anual asupra activitatii sale.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene Aceasta institutie a aparut prin tratatul CECO cand purta denumirea de Curtea de Justitie a Comunitatii europene. Incepand din 1989, a fost creat si tribunalul de prima instanta (DPI), iar din 2004 exsista si tribunalul functiei publice. Si tribunalul de prima instanta si cel al functiei publice sunt din punct de vedere sunt sectii ale Curtii de Justitie, aceasta deoarece impotriva deciziilor lor se poate face apel la Curtea de Justitie. Curtea de Justitie a UE este alcatuita din 27 de judecatori si 8 avocati generali, numiti pe o perioada de 6 ani. Ei sunt propusi de catre guvernele statelor membre. Judecatorii si avocatii generali in executarea mandatelor lor nu pot primi dispozitii de la guvernele nationale. Avocatii generali si judecatorii sunt alesi dintre juristii cu experienta si cu o inalta tinuta morala. Curtea de Justitie este condusa de un presedinte ales de catre colegii sai pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinoit. Curitea de Justitie fucntioneaza in 4 formatiuni: 1. In plenul Curtii sau sesiunea plenara, unde trebuie sa exsiste un cvorum de 15 judecatori- se reuneste in situatii foarte importante cum ar fi demiterea unui comisar. Un judecator poate face parte din mai multe camere. Marea Camera 2. Camera de 5 judecatori 3. Camera de 3 judecatori Curtea este sprijinta in activitatea sa de o grefa condusa de un grefier sef, numit de catre curte pentru o perioada de 6 ani. Fiercare dintre judecatori are un numar de asistenti care provin din acelasi stat cu judecatorul respectiv. Ei sunt alesi de catre judecatorul respectiv pe baza calitatilor lor profesionale si a increderii de care judecatorul respectiv o are in ei. Curtea de Justitie judeca urmatoare tipuri de actiuni sau de recursuri: a. Recursul sau actiunea in anulare un stat membru, o institutie comunitara sau o persoane jurdica sau fizica poate solicita curtii anularea unui act care ii prejudiciaza interesele in mod direct. In situatia in care actul respectiv este anulat, el este lipsit de orice efect pentru viitor. b. Recursul in carente(lipsa) inactiunea unei institutii comunitare. Aceasta inactiune duce la neadoptarea unor acte determinand prejudicierea unor persoane. Curtea de justitie in cazul in care primeste o astfel de actiune solicita perosoanei respective sa se adreseze in primul rand institutii comunitare vizate. In cazul in care institutia respectiva continua inactiunea abia in acel caz persoana respectiva se poate adresa curtii. Curtea atrage atentia institutiei respective sa inceteze inactiunea c. Recursul pentru nerespectarea dreptului comuntitar de catre state poate fi introdus de o institutie comunitara, de obicei Comisia, de catre alt stat membru sau chiar de catre o persoana fizica sau juridica. In cazul acestui tip de recurs, prima insitutie comunitara care actioneaza este comisia. Comisia trimite o scrisoare oficiala statului respectiv in care ii atrage atentia incalcarii comise, solicitand din partea statului

respectiv un raspuns pana la o anumita data. In cazul in care statul respectiv nu raspunde sau continua incalcarea comisia ii trimite o noua scrisoare prin care ii solicita sa inceteze incalcarea pana la un anumit termen atragand atentia statului respectiv ca in caz contrar va sesiza curtea. Comisia Europeana sesizeaza Curtea care va putea condamna statul respectiv la plata unei anumite sume de bani. d. Recursul in interpretare sau prejudiciar (sau in interpretare) in cazul acestui tip de recurs, o instanta nationala din orice stat comunitar solicita un aviz din partea Curtii de Justitie cu privire la o problema de drept comunitar, ajunsa in fata judecatii instantei respective. Procesul in fata instantei nationale este suspendat pana Curtea de Justitie isi emite opinia. Solutia data de curtea de justiei este obligatorie pentru toate instantele nationale care judeca cazuri similare. Procedura in fata curtii de justitie cuprinde 2 faze: a. Faza scrisa este inaintata o cerere de chemare in judecata la grefa curtii. Actiunea este comunicata si partii adverese sau paratului care trebuie sa isi formuleze apararea in termen de o luna. Recurentul are dreptul la o replica, iar paratul la o duplica. Cazul este examinat atat de catre avocatii generali cat si de judecatorul raportor. Faza scrisa se termina printr-un raport de audienta intocmit de judecatorul raportor. Dupa raportul de audienta, partile sunt intrebate daca doresc si trecerea la faza orala. b. Faza orala se incheie prin prezentarea concluziilor de catre avocatul general. Ulterior au loc deliberarile si pronuntarea deciziei in sedinta publica. Hotararea se ia cu majoritate de voturi si este semnata de catre judecatorii prezenti la deliberari. Nu sunt admise opinii minoritare. Procedura in fata Curtii de Justitie se desfasoara in oricare dintre cele 22 de limbi oficiale ale UE. De obicei limba de procedura este aleasa de recurent cu unele exceptii.

Tribunalul de prima instanta A fost creat prin actul unic european din 1986 si a inceput sa functioneze efectiv din 1989. Scopul creeri lui a fost degrevare activitatii curtii de justitie de solutionarea cazurilor de mai mica importanta. Actiunile in fata tribunalului de prina instanta pot fi puse de persoanle fizice sau juridica. Acestea pot inainta o actiune curtii numai daca intetresele leau fost prejudiciate in mod direct. La fel ca si Curtea de Justitie, tribunalul este alcatuit din 27 de judecatori, numiti pt o perioada de 6 ani, mandatul poate fi reinoit. Tribunalul de prima instanta este ales pe o perioada de 3 ani, mandat ce poate fi reinoit. Spre deosebire de curtea de justitie, tribunalul de prima instanta nu are avocati geneali in structura sa. Tribunalul de prima instanta judeca in aceleasi formatii ca si curtea de jusititie, dar in plus poate judeca si un complet unic ceea ce curtea nu poate.

10

Tribunalul de prima instanta poate judeca urmatoarele tipuri de actini: a. Recursul in anulare b. Recursul in carenta c. Recursul in indemnizatie, in despagubiri, acest tip de recurs poate fi inaintat pentru a se estima prejudiciile cauzate de actiunile sau inactiunile institutiilor comunitare. d. Recursul responsabilitate contractuala care se refera la contractele de Drept Public sau Drept Privat, inchiate de institutiile comunitare. Intentarea unei astfel de actiuni este posibila numai daca contractele respective cuprind o clauza compromisorie. Curtea de Conturi a UE Are ca atributii supravegherea bunei executii a bugetului comunitar. Ea a fost creata in 1977. Curtea de conturi vegheaza numai la buna gestionare a chletuielilor si veniturilor comunitare si nu are atributii jurigdictionale. Curtea de Conturi are 27 de membri alesi pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curtii de Conturi trebuie sa fie lucrat in institutii similare din statele de unde provin. Curtea de Conturi este structurata intr-o comunitate centrala de coordonare evaluare, analiza si dezvoltare (CAD), precum si 4 grupuri de audit format din aproximativ 5-6 judecatori. Grupul 1 se ocupa de domeniul agricol, Grupul 2 de pb structurale, Grupul 3 in domeniul extern si Grupul 4 de activitatea celorlalte institutii. CUrtea de Conturi intocmeste un raport anual pe care il prezinta Parlementului. Chiar daca nu are atributii jurigdictionale, in cazul in care in activitatile sale descopera aspecte de natura penala fie sesizeaza alte institutii comunitare fie autoritatile statelor membre. Mediatorul european Mediatorul european are ca atributii apararea intereselor si drepturilor fundamentale ale drepturilor comunitare in fata actiunilor institutiilor comunitare. Nu are nici un fel de atributii in ceea ce priveste relatia dintre cetatenii comunitari si administratiile publice ale statelor din care provin. La fel ca si incazul legislatiilor nationale mediatorul european nu poate pronunta decizii ci poate face recomandari sau sa sesizeze institutiile implicate. Orice cetatean comunitar poate apela la mediatorul euroean printr-o actiune inaintata intr-un termen de cel mult 2 ani de la data la care cetateanul comunitar respectiv a luat la cunostinta de evenimentul care i-a prejudiciat interesele.. Mediatorul european dupa ce primeste reclamatia persoanei respective o comunica institutiei respective care in cel mult 3 luni trebuie sa formuleze un punct de vedere. In afara inaintarii unei actiuni mediatorul european poate declansa investigatii din oficiu. Mediatorul european dupa realizarea investigatiilor si dupa analizarea tuturor cazurilor poate efectua un comentariu critic sau poate formula o recomandare. Comentariul critic poate fi formulat atunci cand cauza respectiva

11

nu are implicatii generale si nu poate fi inlaturata. Recomandarea este formulata atunci cand cazul respectiv are implicatii generale iar situatia respectiva poate fi inalaturata. La fel ca si in cazul curtii de conturi in cazul in care mediatorul eropean descopera aspecte de ordin penal el poate sesiza autortaitile statelor nationale. Comitetul economic si social Comitetul economic si social a fost creat prin tratatul de la Roma si are rolul de a furniza dreptului comisiei, parlamentului si consiliului diverse studii si raporate in domeniul economic si social. Toate acestea au un caracter consultativ. Membrii comitetului economic si social sunt alesi pt un mandat de 4 ani, mandat care poate fi reinoit. Presedintele comitetului este ales pt un mandat de 2 ani, mandat care poate fi reinoit. Comitetul regiunilor Este alcatuit din 350 de membri ca si comitetul economic si social. Singura dif este ca membrii comitetului regiunilor sunt alesi pe criterii regionale. Spre deosebire de Comitetul economic si social, membrii comitetului regiunilor pot elabora studii si rapoarte numai in ceea ce priveste regiunea pe care o reprezinta. Banca europeana de investitii si centrala Banca europeana de investitii a fost creata prin tratatul de la Roma si are rolul de a sustine financiar eforturile de dezvoltare economica si sociala. Banca centrala europeana creata prin tratatul de la Maastricht are rolul de agestiona problemele ridicate de moneda euro, prcum si de crearea pietei unice financiare. 14 intrebari grila, 0,5 fiecare, 1 punct prezenta, restul seminarul si cursul

12