CAPITOLUL V

PER| OADA ANTEPRE$COLARA

(prima copitirie)

1' CONTEXTI.JL GENFRAL A' EVOLUTIEI COPILULUT Odatd in.perioada antepregcotard se "r '"Ill:1copitutui croduc restructuriri irnportante pe iinia elaboririi mecanismelor ce adaptare ra mediui inconluiator, ceea ce are semnificalie oentru socializare gi integrare ln viata sociali. Spre deosebire ce dependenla totata oe loun de rnamd) din perioada tr.i sugard, copituf "Lrre. desprindi, ,"u9"9t". pa4iat, ""::ll:9:"]", de adurt gi sd exercite o serie de ic{iuni :9 fdrd o dirijare nemij_ rocitd din partea anturajurui, dar asemenea acliuni sunt desfd_ surate intr-un context specific ar existenlei sare. copirur devine, astfet, o fiinld activi ce r" rtraJr-i*gt"-sd se irpri."'ii ui.t" ramiliei 9i sd rdspundi cerinlerortoimirate de adurt.

n9"t"cd in raport de diferenlere dintre copii se marcheazd specificur epocii, a l6rii, a regiunii, a rimbii materne. rrr" formativ ce se realizeazi prin intreaga activitate "ulo"nicaracterur a copirurui gi prin sisternur de relagi noi cu cei din jurse traiette o--riora experienri de viald,

ple transformdri

in

prioada

t$i^.:

antepregcorard (1-3ani) au foc atat de murti-

"ir""i"

71

prin integrarea copirufui in pe sa sesizeze regurire, interrer3lire orugufui famiriar, gi inc+. "org"n interoiciiire, gr;";r f a miliei, -i viali al o" i;"i""grntunqionaf it;re; timp, se consol ioe "a].r r. n azd ,:: se perf ec.f ioneazd depf acelagi gi se nuanteazd..comunicarea-verbald, asa rea ceea oezvoltarea intregii siimureaza activitali psifrice.

r*rr.

9i.tiil;"

_ffi

li,T'?;i*?"i:,ifl1il",?ffin;{ j,,*;"ff :"ff

copitu, ,1:?!.^-:: yalascd copitdnb, 1ir7u si Joace gi sa adopte actiuni na.aie pe imitaiie, i.i-rpi" si se perioadei chiar sfdrgitul sd .a fr utir adu_rturui gi la fel de important :*H ca poate fi "ip""'t" -;nrepree. "" "."*iu pnrrii,..."u ce face. Acesrea sunt

adaptat ta no e s te lX?,'fr " 3ll' ;,T i.i'#' o ur -ca -$?fl i^ prin trebuinlelor, " umanizarea a intenfiiror, a atitudinirofl?gj1t" D in aceastd pe rsngc^riva u n ii a ut; :":: il Jff omur achizilioneazd l"il ; ooz Ji" trno"**iJai" Av6nd tn u:o:f: intr"ajai"* uiu1a. "rp"'rLnp

2. CARACTERISTICT BIO-PSIHICE GENERALE in perioada je, ta 1_3 ani, .oply, este relativ

r';'fi

;il ll'

l!,til[.,]

i"onyga
ro"

ffJ#:'ilii:*,'j:i. i{'|!:',5'iff percepere a mediutui irr""rlrra,H'.ffirx[.:JrT"3!l,i

$il,$i:,i:r,1,
nn il

L"iz i" !-Ji,n,r ,"

primei *pirarii,

,"

inrt"oir, Jir,ur*"J.",o,ceea ce vede si esre re' rapt ce ir dete'i. J t',nu".,""*"J:?:

la aceste momenre_.ate,conrinuei
migcdri, A.

r",J":i*;i;'il"iX'.^il#:Tli#J]o"oa-"opii,i';'J,:1""n
A doua suboerioade terizeazi, mai ares, printr-o

='r".'t"Ti[1fi O"..J?rJJ1t;ose

lJlt oonati mlila]ii"lJilhfi"ifin "XX?:f:3a si'ii"i i,06,?"-ryT'e orbirii,

X:'ff :" .tfi
i com p LxI
l

i*""tr"jdezvoltare
119

{i";;';il,.28

de tuni), se

carac_

a comunicdrii e s itu ari i oe v ia 1a

se realizeazd o

72

drdgiilSgenie.

terii, dar are loc o oarecare incetinire spre finalul perioadei. caracteristic este gi faptul cd uneie segmente ale corpului au ritmuri de cregtere inegale, ceea ce modifici infdligarea copilului (tabelul nr. 9). in paralel se produce o osificaie intensd la nivelul coloanei vertebrale, a cutiei craniene, a membrelor. iar pani la sfargitul perioadei, dentilia provizorie devine completd. se dezvoitd 9i sistemul muscular 9i se intiresc ligamentele, ceea ce faciliteazd efectuarea migcdrilor intenlionate. Sub aspectul general fizic, copilul capdtd o infdligare generald tot mai proporfionatd gi pldcutd (fig. a). specificut vorbirii gi modul in care se relalioneazi cu iei din jur sporegte caracterul simpatic al copiluiui, fapt pentru care perioada aniepregcoiari a mai fost numitd gi perioadd de gralie 9i

pronuntie corede a sunetelor $i se produc diferenlieri intre ele. spre sfrgitul etapei, copilul redevine deseod nervos. in subprisada a treia (de la 28 de luni la 3 ani) se deanohd inlelegerea cuvintelor adu[ilor gi devine sensibil fali de cei din jui, inclusiv falS parlenerulde joacI. -de In aceasti perioadi, incd se menline, intens, ritmur creg-

Tabelul nr.9
VArsta

copilului

+74cm

1'l 12 gr

73

Fig. 4 Modificdri ale proporfiilor

organismu

"Jr i'i,ii[:'i',101"';i";""5:H':1,il1'#3;fi;U,n'3't
"

-,-.::,;-, ::"""turui ffffi ;l# ff ce ff: e a :"*L{,"j1,:y':}1H ce p rives te .i t. c u L,o:, ce l r ::e_menea, r rl,"o r ii"ffi
r

Dezvorrare,

in razere de dezvolrare.

iffi,Lt .,llll:r_

urmar neazd dupd pr;^.gi. zonele motor" #';;l'^^?Tifice vorbirii funcliorearizat r jl .:, m n a re a "rnilionl"g'].r"g"i" fr:,',i,ff :1ffi*,,:,!g3 :,i, l:,H O dezvotia "'ercrurrrtare motorie. o cun"'s cete legate O" tosc migcdrife' nll_l".entuatd inceodnd cu uopifufui ii prace :lt- !i t"'tlia"nl"tuu cele afe motricitilii rint' verbalizeze .a,,.T,'$ji::" 9; ;t: a$a cum inceircd sd oe reugireru ,u,r.'1111: t"lt",^."Taza
i

Ca

;ilil

l,'*

ceiorlalte conduite $r,verbale ate copituLi:;ili1t amprenta Pe evolufia srrucfii

L::ili,W;l;#,1:,:: jiit,F#6:,i:",,:,{l,l,f se subliniazd futyg.yn"s,", dezvoltarea

:.,=l.o;;"*::n;:,:::*iii:.ii,,:ll!';:,&':Jffii;
;ffit
din .uorri

74

1','Tn:,[li, Jf:ij:^@it":,]3 tri; "*il;" pliinil ffLil, |"iil*::r" inli,"li=a,'s"r" :;:1" Ifi , ff fi l? f,Ti;H:,r:l: t'lvqts turna "fi ",:1,x u;, x"'': $i#" apd dintr-o cand in
1"

cons#ucrii mari, rdsioi"st"

aia, poate tiia hArtie cu foar{ecele, poate da cu piciorul intr-o nrnge, poate merge pe tricicletd. Copilul descoperi poten[ia'ratea nnare a nniinii gi importan{a migcirii pentru cunoagterea :eior din jur. lmitatia are un rol de seamd in invd{are (imitd :rtirea ziaruiui, a fumatului). Totugi, membrele inferioare sunt $urte, ceea c nu asiguri un echilibru prea bun in mers gi din aceste motive dependenla de adult rimAne incd mare. prin 'ncurajarea copilului de a efectua cdt mai multe migcari gi Jeplasdri, se formeazd increderea in sine, capdtd curaj gi se Cezuoltd autonomia personald. Cunoagterea se imbogdlegte mai cu seami prin activi:atea senzoriald. Sunt deosebit de active canalele de informa{ie de distan!6 (impresiile vizuale gi auditive) care incep sd le controleze pe cele de contact gi prin aceasta se perfeclioneazd perceptia spatiului, distantelor de cimp vizual. Dar experienta perceptivd este profund influenlati de progresele privind experien{a verbali. Comunicarea creeazd cerinla de a se expune pe r6nd ceea ce este dat in "simultan" perceptie gi impresie, fapt ce dimensioneazd sesizarea gi congtientizarea succesiunii din realitate gi a succesiunii logice. Copilul recunoagte greu o persoand din anturajul siu dacd se imbracd mai diferit, insd igi dd repede searna de identitatea ei atunci c6nd comunici cu aceasta. 3. COtuTUN|CAREA gl lruvAlaREA SPONTANA Comunicarea se constituie ca principal mijloc de rela{ionare cu cei din jur gi de dobdndire a experienlelor sociale. Ea se lormeazi, dupd cum am vdzut, pe toatd durata existenlei
fiinlei umane 9i debutui ei se produce odatd cu venirea copilului pe lume. Chiar inainte de un an, dar mai aies de la un an, devine evidentd posibilitatea copilului de a sesiza inlelesul multor cuvine. In acelagi timp, el poate rosti relativ corect 9i inteligibil cuvintele uzuale. o asemenea situaiie este stimulati de dorinla copilului de a se face inleles 9i de descoperirea unui fapt important 9i anume acela cd toate obiectele, fenomenele, actiunile, insugirile etc", au nume. incepe tot mai frecvent sd foloseascd
75

H:|,ffii

vorbirea in propozilii gi se organizeazd sintaxa (regur'e gramace duce ia orooiarea-vornini ei ;;;;et"lea fo4ei

lintie cofi'ii oin mediul apropiat).l""rj rimbaj oispune de cwinte onJr"top"", de horofraze, de cwinte circumsiinfiuu b) limbajur situativ incdrcai.r-"*int, o" circurarie restr.nsi; crcncrere, cu structurd gramaticard, dar saturat de excramalii, form"-urt.r. .",,p'o gi gesticd; c) rimbajur contextuar uoroitr oesrajurati ,n te). gi un context discret. Limbajut ", .ont"rtr"t evorueazi pararer situativ, pe care_l va domina tr.pt"t gi va juca un rot :_" ."gl tot mai important in dezvoltarea intefectufui.

in psihotogie sunt descrise trei feluri de rimbaj: a) rimbajul 'cei 'mic", primitiv, de circurafi. r".tian"a

J'"r.

:*"J:

a experienlei senzoriate cu impticalii afective (acru, dutce, prezenta integratoriror evaruativi:' E oun, ra, direcfie se reatizeazd si experieni" oooiri"a "tt. o" parfum, de benzini), iai ca ini"gi"tor, evaiuativi urdt, inecdcios' Este remarcabirJ *oir1i" verbarizdrii irnpresiiror de curoare. sunt percepute gi denumite mai intdi curorire vii. La tizeazd si se n zali te;, Jii;, ca si cete tarre m ooa ritali

Cu timpul, se verbalizeaz' o mare parte

.r"i Jilil ", i.l;ffi' i;i;;; ili[t",",

ri.r-[uro.,

i::

Progresere nriyind.gxprimarea gi interegerea vorbirii sunt evidente gi in arte direclii. copitutin.lp. sd caute satisfacerea curiozitdtii senzoriare_pe ptanut interog;lei verbJe-. op"l'il de.genut i1.^]ltllberi "Ce este asiaZ". Concomitent, copilul Incepe sd-gi exprime verbat dorinlete, voinla, oittriiaii[,'or,,,_ mentere. Dorinra de comunicare dlvine intensd. c"p.lit"t". o" comunicare este uguratd gi de faptur ca in uneie de 2 ani incepe sd-9i repiezinte "irirni."p"r |oLc-te care nu sunt prezenre gi chiar si poard anricipa modur ro,, J"'rororil i, iil.ri#litr"iii ocupalionare. Reprezentarea gi anticiparea efectudrii ei in plan practic imprima "qrrui"i#n,." ,on.irt"n1e gi o mai buni orsanizare J; sa"Ji,;; *"ri,r" i_ 9"ei limitele primitivismului 9i egocentrisrnulur, apar noi caracteristici ce o detageazd de d,e'enOenla exctusiva,O" .in"-lil?r".Uzeaza intelegerea contextului gbn"r"rin care are ioc ac{iunea.

r",

"

.o*o:flTlylil:

76

capacitatea de inleregere se fdrgegte foarte mutt, irrcrusiv oe planul rno{iveror, actiunilor gi a experienlei. Te speli p" *aini ea sd fii qrrat, ig gtergi picioarere gi tegb pantofitor *" n, nurdiiregti covorul. copilul inlelege ee inseamnd in mod diferenliat determindri 6: W, in spate, sub, in fa[d, jos, deasupra, !6ngd etc.

c'opilului.

neutralizeazd cuvintere mai lungi, dar gi in inlocuirea articulaliilor dificile cu articuldri mai simple gi ugor de pronunlat), iar al doifea este principiul repetilieilsemniticativ in tendinla a repeta mai ares sirabere accentuate are cuvinteror). In de al coilea principiu se manifesti fenomenur de perseveraie de 9i inversare a sunetelor sau a silabelor in cuvinte. Referitor la varietatea expansionisti a informaliilor vehicu_ late prin limbaj existd o serie de aspecte care nu riman ra nivelul structurii de vocabular. Astfel, copilul invald numele unui obiect gi prin extensie vorbegte despre er ra persoana a ilr-a lreproducAnd fetul de vorbire al celorlalli). iotugi, apare $i folosirea lui eu 9i a determindrii prin forosirea at miui. cuvintere respective apar mai frecvent ca factori de prim ordin in dezvol_ tarea simboristicii cu semnificalie nemijrociti pentru inleiegere. La + 3 ani, copirur intrd intr-o fazd compticata oJ oezvoltare a limbajurui (instrument ar gAndirii). se instituie o etap6 interogativd in care intrebdrire perseverente sunt de ce? cum?- AceastS fazd, atrage atenlia gi interesut asupra pranurui gdndirii in plini dezvortare spre numeroasere interreratii gi dependenle (incfusiv de cauzariiate) dintre fenomenere din jurul

ce

repovestire a celor auzite. in realizarea pronunliei intervin doud principii gi anume: primul este principiut economiei(evident in numeroasele eriziuni

capacitatea de inleregere se manifestd gi atunci c6nd ascufti mici povestiri pe care re preferd sd aibi un final bun. trrin aceste povestiri, experienla devine mai bogata gi oepagegte sfera perceptiv-senzoriard. se dezvortd gi-insuiirea de

J. Piaget consideri c6 intre 2-4 ani are roc trecerea ra un stadiu mai avansat a pfanurui mintar, stadiu numit jiiprr"tor. Caracteristic pentru acesta este structura intelegerii care, dupe

."pentr, ." o"ui1" o" prirff:,'t"X?11flr,;lilT:!il':: curiozitdtii fald'de ieLliir" 9i i6terretaliite dintre ,"#:H:-"":
Subliniem faptul cd numeroase.disonanle cognitive per_ turbd pranur mintar gi .r""".a'ilisirni. cognit'e ce pot fi observate chiar ra copii oe e-g ani.-;ceasta este a doua cale de dezvortare a curiozirdlii,l. este regatd de atractii,,lltgoigii.Ji;.''gi treia formi a- ciriozitagi formd de curiozitate este activd la copilulde '

dintre'","*"*iii,5ft ,'J;'A;""tiJXX1l:*m,,n#$ int re,, n [', ffi:,'il'iffin: !i ffi i,,r,:;".; r: 1o ru il':pEl ;, c',

psihorogur impregnatd. de sub^iectivitate gi este dependentd"'u"t'-T:^."ste de reralia copiturui"cu-obiectur. in acest staoiu dearortarii, in pranur mintdr, at p"i"[ia caracterur autist gi animist af gdndirii copiiror. mici gi o'oiricurtate structurard de'a sesiza r;r,,:", n te rdJpe-n o ni",' * u za narea, o Je rm n ,{i"jffi 5": sm u I "
i
I

;;#,;

"-int!["npi g.ndire perceptuard (1 un),:ar_oominatia sim60ricd gandirii senzorio-motorii evictentd. Dupd ce:: este i, ganOirii simbotice, precon_ ceptuale (de la Z la-4 ijf3 "i"p" ani), g6ndii"u-r*n.orio^_motorie rdmAne subordonare depagitd $,_qiffi;;;;*i'r," o" insugiri, ca congtientizarea efecteroi, vitezd, dar gi" impricate in acfiuni. "t"p",or
'8 Piager, ,5., e"inotogia

3'ani. Dezvortarea. evidentd ini"iig"nlei practice a migcdriror animate de curiozitate, care r. ,*!ilrmd in interes, de experienla uman?'ii'ru trunrrormarea"ontribri" acesteia ll Referindu-ne ra caracteristicire activitdlii interectuale, sem_ nalim, impreund niagei;, ilfrur cd gdndfrea senzor,o_ . motorie constituie punctul o" pr"""i" pentru forme mai com_ plexe gi subtile de operativitate a int io,m e iit.,ii""i""i a n o i," il ;:,'?,:;t:,, .]|ffiJrJ$;,j] care pe misurd .djynl "" Oespa4ite se iestructureazi ca depen_ denfd gifunclie. Astfer, in peiioalete"ie oomin"nla senzorio-motorie

""""rti

"

::illi::a

i, l

;;il,

existii gi

ror"nt. o"

i;Jig;pr.

78

Bucuregti, Ed. griinlificd, 1965

pot fi ignorate diferentele dintre caracteristkile inteligenlei senzorio-motorii preverbale gi gdndirea verbald care tinde si cbvini conceptuald. O attd caracteristicd importanti consti in faptul ca inteligenta senzorio-motorie tinde in mod total la satisfacerea oradice a cerinlelor subiective, a dorintelor, inten$ilor, relaliilor etc. De a@ea, nu este necesar sd clasifice, si decupeze formele de interrelalii (cauzale, de dependent5, de intercondilionare etc.), deci este orientatd spre rezolvarea^situatiilor de implicatie practicd gi nu spre cdutarea adevdrului. ln fine, inteligenta senzorio-motorie este implicatd in situatiile in care distanta dintre subiect 9i obiect este relativ redusd, 9i din punct de vedere spalial, nu numai temporal. Aceasti conditie de impregnare a impresiilor c'tr spalialitatea altereazi mobilitatea
reprezentdrilor.

\u

Agadar, in perioada antepregcolard, ineepe constituirea formelor gdndirii verbale" O primd etapd a acesteia este aceea a gdndirii simbalice precanceptuale. Fdri indoiald, utilizarea sirnbolisticii verbale incepe dupd 12luni. intre 18 9i 24 de luni, simbolistica verbali igi dobdndegte statutul de relativd prioritate deoarece relaliile cu adultul solicitd intens cerinla de a inlelege ceea ce el spune sau face 9i a i se comunica inteligibil. Astfel de comuniciri, incdrcate de semnificalie, pot apdrea incd in tazele inteligenlei senzorio-motorii, c6nd copilul se preface cd doarme, spre exemplu. Hrdnirea p5pugii cu un b6t in loc de lingurild este un alt exemplu relevant pentru aparitia gindirii
simbolice. Comunicarea verbald joaci un rol decisiv in dezvoltarea psihicd a copilului, in achizi{ia de cunogtinle gi ln invdlarea de noi experiente, in relalionarea cu cei din jur 9i in reglarea conduitelor aflate in plind expansiune. Astfel, cu ajutorul limbajului, copilul verbalizeazi experienta senzorial-perceptivd, o nuanleazd gi o denumegte, igi reprezintd mai complex acliunea desfdguratd gi reugegte sd se desprindi de ea interioriz6nd-o la nivelul gAndirii cu ajutorul simbolisticii verbale. incepe, treptat, sd nu mai actioneze intAmpldtor, sd adopte intenlionalitatea gi si anticipeze viitoarele actiuni prin verbalizarea acestora odatd
7A

adaptarea gi invdlarea. Prin imitarie, se adoptd r-lnere .onJr,ru sociare gi se varorificd conduitele a.ultului, se imbogdl"fl .rp"rienla copitutur gi se pun bazete uneiforme incipiente dL nripr" ,iiiial,,"' conduitere verbare se dezvortd printr-o o" invdrare gi prin intermediur acestora r"lni"g,rt reazd "rGr efecte pozitive in dezvortarea tuturor pro.u."Li'p.iri'." superioare. G'ndirea, intelectur vehicureaza cuvinteJi iJnrtru.lii verbare pentru putea raporta ta diversitatea "":;,_:::1, a se lumii b".".roi"op,1rrin""p. din ce,n jl1t39,^q]:fllnyare, iar pe se direrenrili" ou rearitatea "" *""^;r?iiJHl :X dintre er si obiect?:g1l::: r;litd;re primitivd inci, rezurtard din raportarea hotdratoare a rearitilii ra propria sa persoani.

cu inreregerea etaperor ce trebuie parcurse. Frin dearoftarea enormd a motricitilii, a prehens,unii obiectefor l"r"r"urri, loRilut igi ldrgegte contaciut *"oirri"*iii,ilt""r nernijrocit cu obiecte gi ", cr."gslg carit'fire gi 91i" situatii, "ont""t proprietdfife acestora, triieste senzatia repetd migcarea $i care i-j produs ptacere, exprirna imitd ;aiun-i;;rprexe din -9i inop* ," rerind

ii

moderere eficiente

." iir..irit.az6

""r"

;;r#;';

T:fX?i:[:

4. CONDUTTA EMOT|oNAL-AFECTf vA ca urmare a evoruliei psihice generare, pranur afectiv al copilului este instabirgi.azdtor ;6; expresia rui Vincet Rose,e. o asemenea caracteristica rezuttl g, oi" faptul cd micur copir se supune regii cerei tentalii.'Buna dispozilie y:i yu| se bazeazd pe starea de conforr .ce ia nagGre-iin u.otil,"J, I"n"ul.rogi stimuri din ambianla impricaii in-.u,[t"cj)rea trebuinleror (arirnenrare, citdurd, sisuranldl copiiui p,,. atagarnent gi o verbaiizare mair-ntense a acfiuniior ce re pe oesfd, goard' misurd ee inainteaza in uarstd, conduitere afective devin tot mai cornprexe. *sret, l" ig iuni rezonanla afectivd mai impresionioiiei intuiepre *ui uou"u,t i,3Jl?i,,ltli*"jt: arective,

Iifllif":

;;;;.iil.

"",r"-i",J?:

"i

rX.;ljHli: _T,il

;:ryn

"

;nnl.

's Ftose,

v.,

curijillipnJui,E.D.p.,

Bucuregri, 1972.

80

=:r' ce influenleazi rela[iile cu cei din jur. lnc6 de la r an si urnitate, ataqamentul de mami sau de persoanele ce il ingriesc cievine acaparant. Tot acum se manifesti grebzia in raport

:ei, trdirile psihire eapa6 un caracter de ambiguitate. spre :'drgitul perioadei antepregnrare, se formeazd g;nzia ratentd 'asd
se manifestd timiditatea

un alt copil c5ruia i se acorda atenlie sau fald de o persoand =,'e se interpune intre el gi mamd. Legat de fenomenul geb-

;-

de instrusiunea patemald (ta baiefl sau matimata (ta fete). Fe directia cregterii in complexitate a conduitelor afective,

si antipatia incep

comicur, surAde ra comprimente 9i are asese re generozitate cAnd este bine dispus. ln perioada .antepregcorarS gi preferinla copirurui pentru cdrinfi gi chiar fatd de membrii famiriei suferi mociticari i*pou ante. Schimbarea se bazeaza pe modur in care copirur percepe relaliile dintre pirinli, pe importan{a ce i se acordd'rnri" dintre membrii famiriei, pe infruenlere sociare percepute prin povestiri, emisiuni rV etc. Astfel in jurur vArstei de 2 ani tatdl devine mai admirat gi favorit in,famirie. Urterior (ra 2 ani gijumdtate), copirul devine iarrigi impu.rsiv, instabir 9i neinleregetor. Apar'iendinle ostile fald de adurt ca urmare a cregterii erementeror de frustralie- Acesta este numit negativism primar devine vehement 9i in unele imprejurdri. se poate maniiesta piin pransete, |ipete, t6rare, refuz de a prirni o jucirie, opozilie fale db arlii eic. bar ta 3 ani formere de nesiguranld se reduc ai'experienfa aiternativelor incepe sd se constituie prin dobandirea siguranlei oe sine, ceea ce duce la o mai mare independenld gi.oop"r"r" din partea copilului. Atagamentur copirului ocupi gi spre finarur perioadei un loc important in comportamentul sdu afectiv. unele con.irrii lui H' Halow 9i coiaboratorii, in urma studiiror asupra ataga"t" mentului la puii de mairnuld au fosl extinse gi la ontogeneza timpurie a copiiror. Aceasti rezonanld afectivi, bazatd [e ata$ament, face ca in momentur de teamd copirur si se reiugieze ?n bratele mamei sau s6 se ascundd in spatere ei. in conduite asemandtoare se inscriu gi momentele in care copilul se
81

*cileala, gluma,

si

fali de persoanele strdine, iar simpatia fie tot mai nuanlate. copiiului ii prace

de de *rno$u" etc. Anxietatea siteama fal6 "ro"[i#, de n"Lnor"rt sb formeazd intrerine in relatrie cu adultui gi se un context emofionai in jurur "ur", oil"t sau indirect, creeazd uou. ritr.lii linigtii pe copil iau pentiu pr"runru o informafie bazatd pe "-

care consie in i.ptrr cd animatet;-;;;;; "mani_ ,1".,;:",,:%uJ orice riinld ce devine protectoare r" i.";:1,:itrjlJ,:tiode Atagamentul se exprima frin zambet, acordarea atenliei gi esre inftuentat ;; comunicare afectivd din famirie' Er este mai^activ ,d"^*"r:*F gi mri azator ra copiii din famiriire tinere in care existd inci o pufin tinere atagamentur "rJolrJ'r"xuari, iar in famiriire mai este mai siao gi apare mai evidentd nostal gia tatd u i. r in acerali ti*'p, i" rlf ,"' j,i,rE. ment gi anxietate. 1?,, in "ll:l: literatura Oe specialitate ",.9"i" uoil"gr* existen{a a trei feruri de o" ii. copitaria timpurie. prima este anxr'etatea fald de "nr,.t"t" persoane gi sityalil strdine, a doua, lie, iar ti"l^," urri"tatea norald (ph. L ^ t*a 12/14 runi," anxietatea fa{d de persoane str,ine este intensd gi se man,i:r-rd r" ,rii l"pli prin confundarea unor persoane striine care au ceva famiriar, ardt.ndu-re simpatie ca dupi ce constatd cd sunt n".rnou.,i" s5 se indepdrteze cu o oarecare jend' Totugi,.teama oe persoane strdine se diminueazS spre 3 ani. in schimb, anxietJtea de acest tip se conserva fald de "necunoscut, Spre ;;r,.il; copilul poate manifesta teamd "bau_bar.:li_b:*
I

tatfi de cei care l-au supdrat 'ndepeneazd sau s "aga!i" de rnamd pentru a fi sigur ci nu i se va intampla ceva rdu. ln acest din urmi caz, atagamentut esiJ combinat cu o anumiti formd de anxietate in care teama este deosebit in genere, atagamentuf se exprimdde evidentd. ca o dorintd de con_ servare a unei apropieri emoflonare r"F J" plrrilna o"ta conduitere cie atagament se comprici gi se di{erenlieazd, ere se pot manifesta gi fala de o sau obiect. in aceLgi timp, aragamentul devine s_electiv iucari-e iala Oe membrii familiei. se considerd cd ra oaza acestor forme d" Ji.gur"nt sti fenomenur de "imprinting" (impfrliul_." a fost pus in evioenla

"

W:f::rf&;'orr

er"."nt"tJil;,

82

"-i

copiruruiant"p*iiiitr"nHi",L,:r"J,i"T,:";l!"::Hffi

fantezie- ciind copirurincepe sd inleleagi mai bine semnificatia acestor eremente,, gi mai cu seami cdnd rearizeazi caracterul fictiv af celor prez6ntate, teama dispare, anxietatea se reduce gi copilur triiegte amuzamentur situaliibr de acest fer. Anxietatea de separalie (mai ales de mami) este mai activd la 21-24 de runi gi imbraci forme dramatice cdnd copirul obignuit cu mama, constatd ci aceasta nu mai este cu er tot tlTp{' sau daci persoana care fl ingrijegte este mai pllin t"r,drd. De cele mai murte ori, aga numitirtienomen o" nolpit"ti"r, de abandon, de avitaminozd afectivd determini anxietdlii.ce va infruenla evorulia urterioard a "rfrili""r", copirurui. In fine, anxietatea morard are ra bazi ieama gi triirea sentimenturui de vinovilie. De aici, c-opilur devine mai riesigur gi deliberativ, iar prin prezenta Jricii de pedeapsd se ayunge ra conduite ce se manifestd prin forme de evaziune 9i disponibiritdri reduse. Cu timpul, copiful este mai atent la migcirile mamei sau ale persoanei care fl ingrijegte. Face incerciri o" gi de cdgtigare a afecliunii prin conduite "t"nlionare deja aprob"t" fiind de "succes" gi astfet ""stare oe .va trdi confortur psihic ca pe o 'fericire". odati triit acest nou sentiment, va fi aient ra condiliire de dobandire a acestei stiri noi simte cu satisfaclie momen9i tele de invazie a imaginaliei in ionere afective. rii'n-r"f","r", conduitele afectuo

9i bogati. Apar 9i comportamente de reticentd, cu prezenla in planur gandirii gi imaginaliei a formeror de rettexioitaie r"t"r, o" ceea ce e permis-nepermis, bun_rdu, linigtit_agresiv in J"r" reflectd regurire de convieluire gi regimut zirnic it copitutui.Mutte din acliunire 9i comportlmentere copiruiui se invara gi se dezvoltd pe bazd de imitalie. R. zazzo arata ca procesut "organizdrii mentale"expticd apirilia, intre 1e tuni pr'.rglg.l activitiili de limitare intenlionat5. pdnri " atunci, exemprul celorlalli era asimifat in mod mai murt sau mai pulin corect gi reprodus intr-un fer de mimetism, de activitate fn ranl. tritur"" adevirati, cu variantele sale individuale, presupun" ."t pulin un inceput de dedubrare fald de moderur dupd care imiti gi cu

ilil
,"

li i'lni,

83

viorente 9i cu_o rocarizare spalio-temporard de mare fructualie ce"semni_ fici, pe de o parte,..un pronunlat caracter situalional, iar pe de aljd parte, posibiritalire reduse are copirurui oL a-ii controta trdirile afective, de a da frdu riber unora de a stopa artere. 9i Dar, odatd cu progresere ce se rearizeazi niverur cunoagterii gi a relaliilor tot rnai comprexe cu ceila din jur, conouitete emotional-afective tind sd devind mai org?nizatf 9i ,"i-"0r"_ vate contexturui in care desfdgoard.-in acetaii ii,n*p, suo -s.e influenta adurturui, exp^resiire emolionare cunosc un proces rent oe socializare gi spre 3 ani se pot desprinde, parfial,.O"ltu"1iu dat5, cipitand unere caracteristici de generaritate. Astfer, tr6_ irile afective devin tol mai importante pentru viala copirurui 9i ere pot declanga unere.funclii biologice g) pot stimuta o*"talrr"r"" proceseror psihice impricate in cunoagtere, aga pii catalizator ar antrendrii copirurui in activitdlii" "u* ti ,n o"up"tionir..

1-3 ani sunt instabire gi fragire, insuficient conturatl gi cer schimbiri rapide de ra un poria artur, cu manifestdri

care se compare, o tonaritate de admiralie sau de rivaritate. se gtie cd in acest sens nici animarur, nici chiar maimufa nu'gtru sa imite. lmitarea nu existd decat h fiinla umand gi nu va apirea decdt in aldoilea an alvieliisalen. Prin urmare, co_nduitere emolionar-afective are cop*urui de

-_* zazzo,
84

5. ACTtvtrATtLE LUDTCE gt DE SOCtAt-tzARE copirur devine tot mai congtient cd activitatea cu obiectere este dependentd du q9111!:te voinla sa. Et reatizeazd iuptrr 9i cd este subiect ar activitdlii gi poate efectua o murtitudine de actiuni. Jocur este terenur de manifestare arpotenliaruruilsihic. in. perioada primei copildrii, se Oezvoltd intens jocul de . manipurare sub infruenla jrebuinlei interne de a aclion". n"tiuitatea tudicd este incdrcati de disponibiritdli psihoarectiuu i*"gi_ native gi ocupd o parte a zirei. Jocur se-reta*zeazd spontan gi din pldcere, ceea ce gi produce satisfaclii copilului. in ioc R', Evoruria copirurui de ra doi! sase ani, in.psihdogia copilului de ra nastere ra adorescen{i', sut. red. rui
E.D.P., 1970, p. 43.

2r. d*n"*""

treptat, evenimentere vielii gi decupaje situa$onare. in cognitiv-formative r',vnd integrarea sociald a copilului in joc. Cela$ile social:-rurale influenleazd locur copiitor. spre exempru, in mediul --rai, copiii se antreneazd in jocuri legate de obiecte gi situalii :s e sunt familiale (in curte, cu animale, bele etc.), iarin orage cqrl se desf5goari cu jucirii, cuburi, irustrite etc. in toate ca:,nle sunt influentate gi de anotimpuri, varsti, modd, obiceiuri

'firurxj,timp, se pot desprinde componente eagi

ce-i :eeazd. o form5 de participare deosebita. i. riaget a considerat :d se poate vorbi de trei grupuri de simboruri iudice. un prim -rrup este regat de interese gi forme de exprimare corporare :roprii, un ar doilel grup este regat de sentimente, de familie gi :e relaliile famiriare gi in fine, ar treirea grrp, d" curiozitate rrivind provenienlere. comprementar, se creeaza scheme simbolice ludice. Ere variazd in funclie de comprexitatea, densitatea s dntrenarea psihici pe care o exprimS. Astfer, sunt scheme cominante de proiectare 9i scheme dorninante de asimirare. schemele de proiectare se rearizeazi prin acliuni cunoscute cu cbiecte neinsufrelite {pdpuga terefoneazd" in numere unei persoane cunoscute pe care o imiti), iar schemele de asimilare privesc conduitele efectuate de obiecte cdrora nu le sunt proprii asemenea acliuni (ritmur degeteror primbate pe mas6, evoc6 mersul cilulului). simboristica jocului se compricd treptat, incepdnd de ra mdnuirea de obiecte subordonate imagisticii rudice ra mdnuirea in care copilur devine un personaj imaginar igi asume un ror prin asimilare, de arternanid, de combinare anticipativa etc. Astfet, se rirgegte acliunea desfdguratd gi copirur p.[i" deveni avion,. magini, jo". dar pisicd, ieiurag, *"rnl 9i T ^tre1, Totugi, este dominant incd jocul iu obiecte, il, a"1irn""'"r""t.. ,n caracter difuz din care nu se desprind etapere orgahizarii ei. concomitent, jocur cu adurfur se dezvoit{in kei direc{ii: prirna este aceea a jocurui de hdrluiari gi tr6nti, ridicare si 85

'rtre 1-3 ani jocut se incarcd de o ampld simbolistici

Daci in primuran de viati, copirur simlea prdcerea in a se ricl cu propriile maini, cu picioarele, cu aruncarea obiectelor,

gffii.ilij1l ,::l"l
de

aruncare in s1s, joc zgomoro, d?,n^iEcare gi doua esre aceea jocatui de energizare; a a )iilL iri continui compfexe; a ireia i"{, J dldactb,in care aduftur luut,ii "r",oo,iiia"interoga!, v r""ifi31r1ul sny in oesrufirea uno, e obiectefor gi fenomeneror

joacd.

fegatrJJlo,uit"ro

La 2 ani.

lqityf

sporta, j ucdrii le ^1,"^"t:^marionete etc. odatd,; consistenri' se poare..orguoiru',;ri.'bin", "r'r"[.,,'#"*]iilrTi;ili'?,lf#1,,? il#;Hivariat 9i copitut este stimut",,a pirt,"iJ",*!,i,i*.1.9i sd adopte forme noi de acliune p?llr: d;i;ililffitare riecdreijucarii. t Jocur copiiror mici ..t" *tailingurar, simpru gi spontan.
m

l,:lE:',:,ffi"::irlt;:,T:l ecan ice, com bineie, uta iir*

ff

se joacd aproximetiv g07o din timp. Totug La 2 ani copi,u

tran

$i;;;;;",

l.g:t?
a

iiiiliH::::T'3ffi *,Tg.,"?:,f *i:s;g;-"5'J"',u.0,"",",. noi tipuri. oe qoe:;;l#::'.HTirit'*,r::

;oc'

"il;;;;;;,1:i::':,:,?o,tect!ve a,'. o* j:fl .u" T,, 'fi jocur cu subiect i,, di :iH? apar erement" J" i*talie, :i;. prin acordarea mitor roturi anu_ r.u uir*ilr.,,11, mai frecvent pune ",,o',

ani in acest
cf
une

t":i!'i#,ry:T,:rxr:n:rlll:r

or,;;;; cu
*
*

j::;$#;F
".
i
i

c5 se roturi, spre 3

::i? :::ffi

in evidenld ":ll se poare interesur p"nirJ lo" care este, din ce in ce ma:

,::
an

tJTifi:litj,i^f
i

y i'^1,

;gLH ilfir", .*puti",-ui;;ff

*",,

r co n d u

::,#ff.lt1nc$onalitdli

!l#H:,::,'t, ff : ,",,::lffi ilL:il,.ff il.i6:;*1".,;,,::i$ oiu*,J"';;"#

"
t

t_'' i ii,ii

",,'

*0,

manirestd sociarizarea
i

b u n a dispozi iie m pri m d ",' ^i,lX',31'T'"f:'il?:u,$-T:lf S*.poate constata ,^^-= ioacd o bund parte cin r'rno "* *""i ""p rerese sunt vigurogi se uiuJ"#^:l:

pi

coniurate pentrL

86

lreclia jocului, in timp ce mpiii cu o sdnitate mai gubredii se oacd maimutt singurigiin linigte.
Copiii cu hardicap de intelect sau senzorial nu gtiu sd se ,oace gi nu pot sd so coreleze cu partenerii. Jocul este mai sdac ?n Fdiuni gi nu se poate desprinde direclia spre cilre evoluaazi. In genere, nu se verbalizeazi gijocul se desfigoari dupi c schernd simplisti, rimdnAnd adeseori in stadiul de mdnuire a cbiectelor. in schimb, copilul normal de 2-3 ani se joacd 9i se antreneazd, putAnd coopera pentru unele ac'liuni, dar din cAnd in ciind se opregte spre a se odihni 9i observa jocul partenerilor. Sunt importante momentele de obserualie care constituie un fel de participare la jrcul altora. Cooperarea poate fi, uneori, dificild 9i dramatici, iar atteori de complezentd prin afigarea surdsului 9i a declaraliei de asistenld (Vino sd vezi ce frumos md joc eu!). Totugi, atitudinea copilului fald de cei din jur este diferitd. Fald de copiii rnai rnici este mai inlelegitor 9i cooperant, iar fali de copiii mai mari devine mai activ 9i integrat. Dar cel mai integrat este jocul cu adultii. Spre sfArgitul perioadei, relaliile in joc ale copilului se pot imp6(i in active, pasive, (pozitive gi negative) gi defensive. Printre rela$ile pozitive active se pot enumera situaliile in care copilul dd o jucdrie, mAngAie un copil sau ii propune si faci schimb de jucirii. Relaliile active negative sunt legate de ?nsugirea uneijucdrii ce nu-i apadine. Printre relaliile pasive pozitive se pot cita cele in care copilul accepti luarea juciriei de la alt copil, pasive negalive, cAnd pldnge sau fuge de copilul care se apropie si-i ia jucdria. Cele defensive se manifestd tot prin fugd sau prin solicitarea aduttuluiin apdrare. ln buni misuri, comportamentul copiilor in joc este influenlat de familie. Structura gi stilul de viald al familiei, obiceiurile 9i nivelul de culturi sunt elemente ce se regdsesc in formele activitilii ludice. Un bun observator aljocului copiilor, a formelor de.ioc, a felului in care verbalizeazd acliunea 9i se coreleazi cu partenerii de joaci, reugegte sd emitd judecdli de valoare cu privire la membrii de farnilie ai copilului, la organizarea 9i stilul de viali al familiei, la potenlialul cuttural 9i educativ al acesteia etc. 87

6. EONSTITUIREA FLEMENTELOR BAZALE ALE BERSONALfTATil

Am vdzut deja cd in perioada antepregcolard se produc rn po rta nte ra n ive u r,1t a-Jti"",,lil 0"., n,". .., :?:X,:.i:;;i"i i9o1 i e n !a a ce s t",,,;qil.:l,?g; ::1' .:,:?,:llJT; :,H:l! tici are personaritdlii inrantrre vor dezvorta, modifica reorganiza o" t::,|^gy:ta. s vielii- omutui. pe Je .iia prrt.j trebuie subriniat cd personaritatea se Jormeazd incd J. tere astfet incar n nrr. -orice ".t;;;t,;;-";icat de micd, reprezinrd c contribulie semnificativa -p ra cdnsri*iil
r

;;;"

** :r

;:,$"ffXi,,li"ii,"lanirestd
personalitatea
oezvottarea

;; ;1'':ii.,:::l?;l' l?l' i l?tll ce marcheazd prexe " notere oistincie gi diferenliatoare " i lXtj titilii personale. Totugi parJir'p"rtro, are ider.. antepre$corard aceste caracteristici sunt mult'prea Oiiril erem ente de sine stdratoare, cu turile personatitdlii. Dar, oOata a, *r1r" antepregcoirra .p*
u
r

l.l

t'',

ns

ta a re
I

"I."^iT;_.,.?pl

;-j"il,?TJ,i.,flt;Hlf:X#
caracteristici uaiare

;;

aie
g

,noi
ct a

copilului

se

","renre

bazare

ri:"i:'g]:.

prin aparilia

\:!;;,:#lal,[t#',:HFl":TtilUiJi!:?'d; e i i) n ai u'," ; ;-;i !; r! i" i " i,ir, ffi ; rumea inconjurdtoare ", gi ii permite f, ii rearizeze, din ce "i[Z e-xact,
7 vo I u I i

sp

i,

cd

e.l

ocupd numai

,, ,ru*-ilk

in ce ma

simte dorinla sd fie apreciat de adutt gi repetd tizand-o, pentru a_ii "qirn""l'-interioriz.no-o Ei verba_ da'.sear;U;;"rea sa asupra ,n"oirt* La rdndut sau, aduitut it poate ;,"#;; pe copit gi poare grdb
8B

o o"norii"of il:T,fl,g o anumitd uuro"re.'Aceasta ii permite sd re mdnuiasci mai bine, sd aclioneza u.up. lor gi modifice in mod voir. copirur'"ri"Lri"s gi trSiegte chiar sd ie de satisfaclie c6nd.ii111l"it""" sentimenre ,;;."
caritdli ce re dd

;il'trn ::rn * [H:#f"nr ifflir."ffi "i"'Ju', iii': r"r:.:fX: constiinla cd riecare are

cd este diferit de ere. in schimb, et reprezinia anume in lumea i1 care triiegte gi se raporteazd ""u" treptat nu numai la aceasta ci gi ra sine. -Fapiur este semnificativ pentru idenlificarea de sine, in care forosirea cuvdnturui .eu" sau "meu' precizeazd fenomenur in evorulie, iar urterior, pe se constituie gi imaginea de srne ce reflecta,baza acestuia, deocamdatd, imaginea adurturui despre er prin ceea ce afirmd acesta cd este copilul (este bun, este cuminte etc.) rn pran afectiv, copirur trSiegie intens reraiia cu adurlii gi reugegte verbal sau gestuat, ie_gi erteriorizez" _ sentim.entere gi sd exprime rerativ .,r"n1rt atitudinire "rno1iit", sare. in pararer, se dezvortd unere trdsdturi caracteriare pe doua direclii: mai intai prin imitarea gi reproducerea unor comportamenre are adulturui, iar in ar doilea, prin probarea unor ac[iuni care au dat gi au rergit s5 rerinS atenlia adurturui, iapt semniticativ ::r-1t_1r" imbogdtirea experienlei proprii. Astfet,'se :]-lTr:, lorme de exprimare bazate pe convenlionalitate, instareazd dar gi cu semnificalie pentru sociarizare ce ingrobeazS trisdturi pozitive 9i negative de caracter. Adurtur trebluie si fie foarte atent ra calitatea acestor caracteristici pentru cd in perioada 1_3 ani ere pol modifica ugor gi copirur rnanifestd o mare receptruitate ta :: influeri{ere de orice gen. cu timpur, trisdturire caracteriare, pozrtive sau negative, se brodeazd pe fondui tarp"r"r"ntal al copilului care imprimd o anumitd dinamicd acestol-gi fo-nirioui" la energizarea psihici, in general, gi a personalitdlii, in special.

rolul fiecdrui obiect de' care se srvegte in ac{iunile,sare. intregur proces se intregegte ociatd cu dezvottarea timbajului. Acum, copirur inlerege ur. un nume ca oricare obiect, dar nu se identifici iu obiectere din jur pentru

zarea lor pentru

dezvortarea mngtiinlei gi respectiv a personaritalii prin rea acestuia in desfdgurarea unor comportamente ineurajagi verbari_

a preciza

.I jiLi

s9