Grota de la Limanu se intinde pe sub granita romano-bulgara

Doar doua din cele 11 pesteri din judetul Constanta, incluse in circuitul turistic

inShare

Judetul Constanta are un potential turistic imens, care nu este exploatat nici macar 50% din adevarata sa valoare. Pana cand vor intelege si autoritatile locale, dar si Ministerul Turismului ca judetul Constanta nu inseamna numai turism de litoral si vor gandi o strategie de promovare complexa a sud estului tarii va mai trece, cu siguranta, mult timp. Pana atunci insa, vestigii arheologice, religioase sau chiar speologice de importanta internationala risca sa se degrade!e din inconstienta sau teri"ilismul localnicilor si al turistilor dornici de aventura. #n total, in judetul Constanta se a$la %% o"iective speologice, $iecare dintre ele avand un caracter de unicitate. Pestera S$an tului &ndrei, Pestera S$antului Cassian, Pesterile din Cheile 'o"rogei, grotele de la (asara"i, Pestera )a Movile, &dapostul *andunelelor, Pestera )iliecilor si Pestera )a &dam sunt locuri cu un potential turistic enorm. Cu toate acestea, doar doua dintre ele sunt incluse in o$ertele agentiilor de tursim si "ene$icia!a de promovare internationala la targurile de pro$il.

Mituri locale
+n alt exemplu este Pestera )imanu, cea mai incalcita pestera din tara si, in acelasi timp, o re!ervatie speologica despre care localnicii spun ca nu ar avea s$arsit. 'esi are o valoare istorica inestima"ila, $iind leaganul unei civili!atii preromane, pestera a $ost lasata la indemana vandalilor, intrucat numai una dintre intrari a $ost "locata cu o usa metalica si un lacat. 'aca ajungi in localitatea )imanu, la numai cinci ,ilometri de orasul Mangalia si de localitatea -ama -eche, vei a$la, cu siguranta, de pestera cu acelasi nume. #n jurul sau s au $ormat adevarate mituri, iar localnicii vor"esc cu teama despre $aptul ca multi dintre cei care s au avantat in pestera nu s au mai intors niciodata. #n realitate, speologii au masurat peste ../00 de metri de pestera si au demonstrat ca acest sit arheologic isi are iesirea la vecinii nostri "ulgari. )ocul este incarcat si de insemnatate istorica intrucat, in epoca preromana, pestera a $ost adapost pentru crestinii care s au re$ugiat din calea "ar"arilor. #ntortocheata ca un la"irint, cu sute de galerii care serpuiesc pe su" sat si pe su" lacul din apropiere, pestera a ga!duit inaintea crestinilor dacii prigoniti de romani. 'e a lungul timpului, mai multe grupuri de speologi au $acut cercetari aici dar, chiar si asa, pestera este si acum plina de mistere si comori ne"anuite, printre care schelete de animale disparute si ramasite

de ceramica din vremuri de mult apuse. #n plus, mu!eul su"teran de la )imanu adaposteste un ecosistem unic in lume, dar si un te!aur istoric nepretuit, pe care riscam sa nu il mai pastram pentru generatiile viitoare. #n ultimii ani, linistea sanctuarului a $ost tul"urata de mai multe ori de vi!itatori nepo$titi. #ntrarea in pestera pastrea!a urmele lasate de grupurile de tineri teri"ilisti care au $acut sedinte de spiritism si chiar ritualuri sataniste in pestera. 'esi in *omania exista )egea 501000 privind ariile protejate, care ar tre"ui sa proteje!e pestera de vandali, niciunul dintre cei care au patruns in galerie si au scrijelit sau ma!galit peretii plini de vestigii istorice nu a $ost prins.

Asemanare
'esi mai putin spectaculoase decat pesterile de munte, care sunt pline cu stalactite si stalagmite, pesterile do"rogene sunt mai prietenoase si mai $avora"ile vietuirii, drept pentru care au conservat mai multa istorie. Pestera de la )imanu este cunoscuta in traditia locala ca 2)a #coane3 sau 2Pestera de la "alta3. Pro$esorul -asile (oroneant, care a inceput cercetari in pestera inca din %450, spune ca prima denumire i se trage locului de la $aptul ca, la intrarea in pestera, erau niste chipuri 6icoana in lim"a veche n.r.7 cioplite in piatra. 2(olovanii de la intrare au $ost sculptati. Cand am $acut eu cercetari se vedeau clar trasaturile umane. &cum sunt rasturnati si nu cred sa se mai distinga ceva. 8igurile au $ost $acute cel mai pro"a"il in vremea dacilor, poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra su" pamant3, a spus (oroneant, adaugand ca in pestera sunt si acum niste altare dacice, care au $ost $olosite si de crestinii primelor veacuri. Pro$esorul este convins de $aptul ca pestera de la )imanu nu este alta decat stravechea Pestera 9eiris. 'e cativa ani, pestera are si o harta, care o reproduce integral, si care a $ost reali!ata de o echipa de cercetatori ai #nstitutului de Speologie. :rota )imanu a $ost declarata re!ervatie speologica inca din %454, statut intarit recent prin )egea &riilor Protejate /;101000 si <rdonanta de +rgenta nr. 5501005. Speologii su ajuns la conclu!ia ca Pestera )imanu $ace parte dintr o vasta retea de galerii su"terane, prin care se drenea!a apele provenite din placile de calcare. 'in acest sistem $ace parte si Pestera Movile, situata la numai trei ,ilomeri de )imanu. Specialistii a$irma ca Pestera )imanu are o mor$ologie aparte, $iind $ormata din calcare sarmatiene cu strati$icatie per$ect ori!ontala, care au $ost $ragmentate de $racturi verticale. Speologii compara pestera din sudul 'o"rogei cu Pestera Mamut din S+&, acesta din urma $iind cea mai lunga din lume.

La Movile, curtata de cercetatorii NA A

< alta pestera din 'o"rogea, cel putin la $el de spectaculoasa ca aceea de la )imanu, este Pestera )a Movile, care a reusit sa capte!e si interesul specialistilor =&S&, intrucat este primul loc de pe planeta unde s a descoperit viata intr un mediu $ara oxigen, similar cu cel de pe planeta Marte. >ste vor"a despre mai mult de .0 de specii de vietati unice in lume, care se hranesc doar cu masa organica sinteti!ata de "acterii speciali!ate in descompunerea hidro genului sul$urat, oxigenul $iind total a"sent.

Specialistii explica $aptul ca atunci cand clima pamantului s a schim"at, acum 5,5 milioane de ani, temperaturile de la supra$ata solului s au modi$icat de la tropicale la temperate. &st$el, singurele animale care au supravietuit au $ost cele care locuiau in pesteri. Pestera Movile este unul dintre acele locuri care conserva si asta!i ecosisteme dintre cele mai neo"isnuite, $iind populata cu neverte"rate care au adaptari speci$ice traiului in su"teran cum ar $i? corpul depigmentat si lipsa vederii. Cu o lungime totala de aproape .00 de metri, )a Movile este o pestera mica, cu pasaje inguste acoperite de argila. :rota este de!voltata in special pe ori!ontala, avand mai multe cavitati care nu depasesc trei metri, iar in spate se a$la un lac de dimensiuni mici care leaga platoul pesterii de apele su"terane. Potrivit speologilor, aici traieste singurul scorpion de apa dulce din lume, un monstru $osil, complet di$erit de scorpionii de supra$ata, care s a adaptat mediului toxic din pestera. &sa cum se intampla cu toti oamenii valorosi din *omania, aproape toti cercetatorii care au e$ectuat studii in Pestera )a Movile s au lasat convinsi de o$ertele unor prestigioase institutii stiinti$ice din Statele +nite sau >uropa de -est si au plecat. &sa se $ace ca, in lipsa unei sustineri $inanciare si a unor dotari tehnice adecvate, cercetarile in aceasta pestera au $ost a"andonate.

!nsemnatate religioasa
Pestera S$antului &ndrei este cunoscuta drept prima "iserica crestina din 'o"rogea, $iind considerata 2Mecca ortodoxiei romanesti3. Pestera este situata in dreptul localitatii #on Corvin, judetul Constanta, $iind un o"iectiv turistic care a $ost introdus si in o$erta agentiei de turism din Constanta. #n aceasta pestera a trait, alaturi de ucenicii sai, S$antul &ndrei, apostolul romanilor. 'upa secole de uitare, grota a $ost redescoperita in %4/. de preotul Constantin )em"rav. Pestera a $ost golita de icoane si de alte o"iecte religioase in perioada comunismului, dar si a redo"andit statutul de lacas de cult imediat dupa *evolutie. Pestera, care din punct de vedere speologic este lipsita de importanta, devine, cu oca!ia $iecarei sar"atori religioase, important loc de pelerinaj pentru mii de credinciosi, care vin aici din toate colturile tarii. #n apropierea pesterii se gasesc cele noua i!voare unde, potrivit traditiei, S$antul &ndrei a "ote!at primii crestini de pe teritoriul tarii noastre in secolul # d.@r. < alta pestera incarcata de insemnatate religioasa este Pestera S$antului #oan Cassian, situata in apropierea comunei Targusor, de pe -alea Casimcei. :rota ga!duieste un schit in care slujesc !ece calugari, $iind anual loc de pelerinaj pentru mii de credinciosi. #n pestera care pastrea!a urme inca din secolul # i.@r., a trait Cassian, vestitul teolog al (i!antului, unul dintre intemeietorii monahismului. Pestera )a &dam este un alt o"iectiv speologic locali!at in !ona -alea Casimcei :ura 'o"rogei, $iind cele"ra datorita unui altar vechi de peste 1000 de ani, inchinat unui !eu trac al luminii cunoscut su" numele de Mithras. Paradoxal este ca tot aici au $ost gasite si mai multe pietre cioplite care se $oloseau, de regula, la ritualurile pagane. 'e departe, cea mai mare grota din -alea Casimcea este Pestera )iliecilor, care are o lungime de /A0 de metri si unde s au descoperit resturile a peste 10 de specii $osile.

"onduri de la #niunea $uropeana pentru istorie

Constienti de potentialul turistic neexploatat al judetului, dar si pentru ca politica de de!voltare a +niunii >uropene pune accentul pe de!voltarea regionala si !onala, $apt care induce ideea ca proiectele de de!voltare care au o vedere ampla asupra evolutiei unei regiuni au mai multe sanse de $inantare comunitara decat un proiect promovat $ara o ast$el de "a!a, Consiliul Judetean Constanta a adoptat o hotarare prin care a sta"ilit principalele !one turistice ale judetului. &st$el, CJC spera sa implemente!e proiecte turistice trans$rontaliere cu statele invecinate. Bona # cuprinde municipiul Constanta, cladit pe ruinele anticului Tomis, si statiunea Mamaia, iar Bona ## este delimitata la nord de comuna Mihai -itea!u, la est de lacul Sinoe, la sud de orasul =avodari si la vest de latura estica a comunei Crucea. #n componenta acestei !one intra? orasul =avodari, grindul Chituc, re!ervatia naturala Cheia, muntii @ercinici, :ura 'o"rogei Pestera )iliecilor, Pestera )a &dam, Manastirea Casian si Cetatea @istria. #n Bona turistica ### a judetului Constanta sunt incluse Cetatea si mu!eul @arsova, *e!ervatia naturala $osili$era de la Topalu, Cetatea Capidava, Padurea si lacul (altagesti, cetatea de pamant @allstattiana si cetatea romano "i!antina Cius. #n cea de a patra !ona au $ost incluse Cetatea &xiopolis, Medgidia, ansam"lul rupestru din creta de la Mur$atlar, re!ervatia naturala 8antanita si mu!eul vinului si crama Mur$atlar. 'elimitata la nord vest de $luviul 'unarea, la sud de granita cu (ulgaria si la est de comuna 'eleni, !ona a cincea include &damclisi, cu Tropaeum Traiani, Pestera S$. &ndrei, ase!are geto dacica, Sacidava, cetatea getica 'ealul Mu!ait, cetatea romana &ltinum, cetatea getica -alea 'acilor, padurea Canaraua 8etii si insula Pacuiul lui Soare. #n cea de a sasea !ona turistica a judetului Constanta au $ost incluse re!ervatiile naturale 'um"raveni si @agieni, complexul rupestru de la 'um"raveni si ase!area din epoca "ron!ului Coslogeni. #n ultima !ona turistica sunt incluse Techirghiol lacul cu namol sapropelic, Manastirea S$. Maria, Tu!la, ase!are romano elenistica, Pestera Movile, orasul antic Callatis, Pestera )imanu si -ama -eche, re!ervatie su"acvatica.

%$ &$'A L!MAN#
'espre pestera C)imanu3 mai circula Dnca si asta!i tot $elul de povesti. )ocalnicii sustin ca una din galeriile sale s ar extinde mult catre sud pEna dincolo de granita cu (ulgaria. Fn adEncurile sale, la vremuri de restriste se ascundeau cEndva oamenii din partea locului sau cei care $ugeau de rigorile legii. &ura de mister ce Dnconjoara aceasta ciudata pestera 6Dngropata su" stratul de loess cuaternar din 'o"rogea de Sud7 persista Dnca. Si asta datorita aspectului ei "i!ar, caci odata intrat aici te poti rataci cu usurinta Dn acest la"irint Dn care galeriile seamana unele cu altele, pEna la identitate Cercetarile e$ectuate Dn aceast sector al 'o"rogei de Sud, au dovedit ca de $apt Pestera de la )imanu repre!inta doar un segment dintr o retea de galerii su"terane prin care se drenea!a apele 6care vin din adEncurile placii de calcare7 Pentru oamenii de stiinta 6speologi7, dupa cum am va!ut, importanta pesterii )imanu este mult mai mare. >a se numara printre putinele sisteme de galerii 6apartinEnd nivelului superior de carsti$icare7 accesi"ile investigatiilor directe. &pa s a retras de mult din galerii. Ca peste tot, roca Dm"raca un aspect cavernos. Spre deose"ire de ce am va!ut Dn Cheile 'o"rogei, rocile de aici sunt mai intens di!olvate ca urmare a agresivitatii chimice mai mari. & contri"uit la aceasta aportul de aci!i din sol, cu precadere Dn momentele climatice mai calde cEnd 'o"rogea era acoperita cu o vegetatie "ogata. &specte asemanatoare mai vedem si asta!i Dn

carstul din !onele tropicale7. Tran!itul apelor se $ace si Dn pre!ent prin i!voarele din lungul vaii )imanu. Cele mai importante i!voare apar Dn lungul unei $alii situate la nordul orasului Mangalia.=u sunt Dnsa i!voare o"isnuite datorita termalismului si continutului de ga!e aduse din adEncuri, Dn special @1S. Fn ciuda vechimii si importantei sale istorice, i!vorul de la &l"esti nu repre!inta decEt o mica parte, neDnsemnata, cea accesi"ila privirilor noastre. =u numai romanii si au dat seama de calitatea apelor su"terane. &sta!i, orasul Mangalia se alimentea!a cu apa din captarile su"terane situate Dn padurea @agieni. Parca pentru a su"linia si mai mult puritatea apelor de aici, Padurea @agieni este ea Dnsasi o oa!a de natura virgina, cu o $lora "ogata si variata cu $recvente specii mediteraneene. #!voare cu de"ite impresionante de sute de litri pe secunda au $ost recent descoperite la nord de Mangalia. >le sunt ascunse su" oglinda de apa a unor mlastini carora pEna de curEnd nu li s a acordat prea multa atentieG cum ar $i cele de la 9ara <"an, @erghelie si Mangalia =ord. &pele de aici sunt ciudateG +nele se pierd Dn adEnc prin ponoare. Toate aceste ape au un element comun? uni$ormitatea relativa a chimismului, a concentratiei de @1S si a temperaturii, o caracteristica ce sugerea!a $aptul ca provin dintr o vasta !ona de amestec, dintr un re!ervor su"teran nedi$erentiat. &supra originii caldurii si a hidrogenului sul$urat s au $romulat di$erite ipote!e, $ara sa se $i ajuns la un consens. Sunt indicii ca aceste proprietati ar $i induse de corpuri magmatice pro$unde, asociate pro"a"il !onei de expansiune din aceasta parte a placii Marii =egre. =u DntEmplator Dn plat$orma su"mersa a Marii =egre s au detectat vaste anomalii geotermice si chiar s a avansat ipote!a ca ele au avut un rol important Dn accelerarea procesului de tras$ormare a mElului sapropelic Dn petrol. 'upa cum se stie, Marea =eagra este un "a!in euxinic, Dn care su" stratul oxigenat de peste %50 de metri de la supra$ata se a$la Cape moarte3, "ogate Dn @1S. >ste poate cel mai mare re!ervor de hidrogen sul$urat din lumeG Si totusiG Paradoxal, sul$ul din i!voarele cercetate are o origine mult mai pro$unda, endogena dupa cum spun specialistiiG +n indiciu Dn sprijinul acestei ipote!e Dl constituie si anali!ele recente ale i!otopilor sta"ili ai sul$ului $acute de cercetatorul Ser"an SEr"uG Fn timp ce raportul i!otopic al sul$ului din Marea =eagra are valori negative? H .A, H /0, cel din i!voare are valoare po!itiva? I /.&semenea i!voare apar si Dn lungul $aliei 'unarii ce delimitea!a spre vest horstul 'o"rogean. Cum ar putea $i elucidata o asemenea enigma JG Fn a$ara de studiul i!otopilor naturali ai sul$ului si de termometrie, pot exista si alte metode de investigare. < alta caracteristica a i!voarelor de pe aliniamentul 9ara <"an, o repe!inta ga!ele li"ere com"usti"ile, Dn cea mai mare parte metan. Pe seama energiei solare dar si a continutului de hidrogen sul$urat si metan Dn i!voarele de la 9ara <"an s au de!voltat "ogate asociatii Ctio$ile3G o tesatura complicata alcatuita din alge si $ungi 6sau ciuperci7G +n ca! cu totul particular Dl constituie asociatia de vietuitoare ce traiesc pe seama hidrogenului sul$urat, descoperite de "iospeologii romEni Dn pestera de la Movile situata Dn vecinatate. &ici prin explorarea cu sca$andrul autonom se patrunde Dn cavitati i!olate prin galerii complet inundate. >le ga!duiesc peste .0 de specii de vietuitoare necunoscute Dn alta parte Dn lume, a caror sursa de hrana o constituie masa organica sinteti!ata de "acterii speciali!ate Dn dscompunerea hidrogenului sul$urat. 'in punct de vedere al proprietatilor $i!ico chimice, apele de pe aliniamentul 9ara <"an nu seamana cu a celorlalte i!voare cunoscute la supra$ata dar sunt practic identice cu cele interceptate la adEncimi de sute de metri de $orajele de prospectare hidrogeologice. 'esi !acamEntul termomineral pro$und repre!inta o resursa valoroasa care nu

tre"uie risipita, prin unele $oraje care au de"ite impresionante, se pierd H din cau!a de$icientelor tehnice H volume importante de apa. < alta consecinta negativa, posi"ila a acestor scurgeri nesupravegheate o constituie modi$icarea echili"rului presiunilor acvi$erului pro$und care suporta stiva de calcare sarmatiene si care poate duce la pra"usiriG Pe lEnga pra"usirile carstice vechi, cum sunt cele de la o"anele Movile, (le"ea si Mlastina se constata aparitia tasarilor si pra"usirile recente de teren pricinuite de lipsa de prevedere a oamenilor. Fn centrul orasului Mangalia evoluea!a Dn pre!ent un ast$el de colaps carstic, adica o pElnie de cEtiva metri adEncime care ar putea periclita Dntr un viitor apropiat siguranta cladirilor. +ltimul loc de popas Dl constituie Mlastina Mangalia, cea mai estica aparitie a i!voarelor din lungul $aliei 9ara <"an, Dnainte ca aceasta sa se piarda su" mare. &u $ost identi$icate aici, pEna Dn pre!ent peste 15 de i!voare calde cu de"ite de 15 .0 de litri pe secunda care Dntretin un microclimat aparte. >ste unul din motivele pentru care mlastina, locuita Dn mod $recvent de chire este luata iarna cu asalt de un popor Dntreg de lisite, pelicani, le"ede si cocori, care Dn drumul lor spre sud Dsi gasesc aici un re$ugiu ideal. &junsi aproape de capatul acestui drum, cEteva Dntre"ari se ridica de la sine? de unde provin aceste ape su"terane, sunt ele regenera"ile sau nuJ Specialistii Dn hidrogeologia carstului do"rogean, nu au ajuns Dnca la un punct de vedere comunG Fn acest ta"lou complex o alta Dntre"are se impune de la sineG CEt de vechi sunt i!voarele termominerale de la Mangalia. < posi"ila solutie a enigmei ne este o$erita de ciudatele concretiuni car"onatice situate pe unul din platourile calcaroase din apropierea Mangaliei. Concretiunile de $orma tronconica pre!inta un ori$iciu cilindric central. &spectul lor este atEt de regulat DncEt arheologii au $ost tentati sa le atri"uie unei stravechi civili!atii megalitice din epoca "ron!ului. Studiile geologice ne arata ca Dn realitate ele repre!inta depunerile $ormate Dn jurul unor i!voare "ogate Dn acr"onat de calciu care de"usau pe $undul Marii Sarmatice Dn urma cu multe milioane de ani. <ri$iciul central cilindric, ca o teava de tun, nu este altceva decEt un canal de alimentare. Fn sprijinul acestei ipote!e vin si descoperirile recente $acute de oceanogra$ii rusi a unor $ormatiuni asemanatoare depuse Dn jurul unor i!voare su"marine Dn estul Marii =egre. &pa si calcarul, cei doi mari actori care s au Dn$runtat de milenii, vor modela Dn continuu acest controversat tinut do"rogeanG 'upa cum am va!ut, oamenii de stiinta Dnca nu au reusit sa re!olve pro"lema originii apelor din adEncuri. Pentru noi toti Dnsa, 'o"rogea ramEne acelasi tinut Dnsetat, o imensa peninsula Dm"ratisata la vest si la nord de 'unare si scaldata la est de apele de apele Marii =egre. Fn acest domeniu extrem de controversat cercetarile sunt Dnca la Dnceput iar raspunsul la Dntre"arile care ne $ramEnta Dn pre!ent s ar putea gasi dincolo de linia tarmului pe plat$orma continentala, acolo unde marea mai ascunde multe enigme.

!()*A'$ D!N MLA &!NA MANGAL!A

Sa ai apa $ier"inte gratuit si sa o vin!i pe "ani, este visul oricarei municipalitati. Mai greu e sa dispui de i!voarele termale in stare sa i $aca $ericiti pe alegatori si pe alesii locali, deopotriva.

+n numar de cateva !eci de i!voare termale, cu un de"it de 10 H .0 l pe secunda, descoperite in Mlastina Mangalia a tre!it interesul nu doar al arheologilor si istoricilor ci si al pasionatilor de "i!ar. Cu toate acestea, nimeni nu a putut explica provenienta straniilor i!voare termale. #nitial geologii au incercat sa dea raspuns prin aceea ca i!voarele parcurg un drum printr un platou calcaros, trecand prin niste ciudate concretiuni car"onatice. >i au spus ca depunerile sedimentare ar apartine unor i!voare de adincime din vechea Mare Sarmatica, ce acoperea teritoriul *omaniei cu !eci de milioane in urma si care aveau un continut ridicat de car"onat de calciu. 'ar explicatia a ca!ut, in alte !one identice neexistind ast$el de i!voare ca in Mlastina Mangaliei.

&poi a $ost randul arheologilor care au constatat ca toate respectivele concretiuni au o "i!ara $orma de trunchi de con si ca pre!inta un ori$iciu central, ca o teava de tun. Mai mult, ei au aratat ca ori$iciul central, de $orma cilindrica, nu este altceva decit unG canal de alimentare. #n plus, au sustinut ca $ormatiunile prin care tisnesc i!voarele sunt aproape per$ecte din punct de vedere geometric si ca in mod sigur nu e un capriciu al naturii ci munca unei civili!atii megalitice de acum cateva mii de ani. 'ar cine erau cei care $oloseau i!voarele termale pentru incal!ire intr o perioada cand noi stim aici erau doar niste sal"atice tri"uri de pastori si crescatori de vite, e o intre"are la care, deocamdata, nimeni nu are un raspuns. S> P*>S+P+=>? Mai exact, i!voarele existau su" vechea Mare Sarmatica, cea care acoperea in urma cu milioane de ani teritoriul *omaniei. 'epunerile sedimentare le au acoperit si le au conservat pentru mai tir!iu, iar schim"area relie$ului marin intr unul de cimpie, ar $i adus la supra$ata si vechiul $und al marii si o data cu el i!voarele termale. Ca $ier"inteala este data de depunerile in adancime ale car"onatului de calciu. C=umai ca explicatia asta nu tine3, a$irma domnul Marius Toader, pro$esor de geogra$ie si pasionat geolog. CPentru ca in nici un alt loc identic, nu exista ape termale3, spune domnul Toader. Si atunci, cum au aparut i!voarele din mlastina MangalieiJToate cele 10 H .0 de i!voare, curg prin niste concretiuni su" $orma de trunchi de con care pre!inta un ori$iciu central. #ar trunchiul de con este reali!at arti$icial, ceea ce inseamna ca avem de a $ace cu un sistem de incal!ire centrala vechi de mii de ani. +ndeva, pe cel mai inalt deal dintre Ceahlau si +rali, se gasea pana nu demult, singura cetate acoperita din lume.

Pornindu se de la importanta constructiei, s a ajuns la conclu!ia ca, in vremuri indepartate, dealul Catalina, apartinand judetului #asi, indeplinea, pe langa un rol de aparare in $ata navalitorilor si unul initiatic, $iind un perimetru sacerdotal important. &vand o vechime de peste .000 de ani, cetatea era protejata de un acoperis care se ridica la o inaltime de aproximativ .0 de metri. 'ar, daca motivatia construirii !idurilor a $ost una de ordin strategic si militar, pentru existenta acoperisului nu s a gasit, deocamdata, nici o explicatie logica si accepta"ila de marea majoritate a specialistilor. Si totusiG #n anii K50, inca mai exista un "asorelie$ in care apareau aparatorii cetatii care luptau cu niste inamici neva!uti din aer. 'ar cine ar sa atace din aer acum .000 de aniJ Se spune ca tri"urile care locuiau in !ona au construit o de teama !eilor care isi pedepseau din cand in cand supusii, ori de cate ori acestia nu si aduceau prinosul pe altarele lor. 'ar cine erau acei !ei, acei luptatori care se puteau deplasa prin aerJ &rheologii care s au ocupat in urma cu 11 de ani de studierea ramasitelor cetatii, au constatat ca, pe o ra!a de aproximativ ;00 de metri $ata de locul constructiei pamantul nu era deloc $ertil, iar la o adancime de aproximativ A0 de centimetri exista o pelicula de pamant car"oni!at cu o grosime de circa 15 de centimetri. Conclu!ia a $ost stranie si inaccepta"ila pentru istoricii de atunci? urme de ardere pe o adancime asemanatoare putea lasa doar o armaG atomica de putere medie. Cu toate acestea, cetatea nu a $ost mistuita de $oc, ceea ce demonstrea!a ca aparatorii sai aveau arme cel putin la $el de reduta"ile cu ale atacatorilor. Mihailesti, judetul &rges. &ni de !ile, localnicii au de!gropat trunchiuri de copaci, $ara sa stie ca in so"ele lor ardea lemn multi milenar. Padurea de la Mihailesti este ingropata la o adancime cuprinsa intre 15 H .0 de metri si contine soiuri disparute de mult de stejar, gorun, $ag si tei, toate cu o vechime cuprinsa intre %0.000 H %1.000 de ani. Copacii au $ost extrem de "ine conservati din cau!a compo!itiei sarate a nisipului care i a acoperit. Cercetarile extinse au aratat ca pe linia :lina (o"esti, Jilava, 'omnesti, Mihailesti Cornetu, se gaseau locuri asemanatoare, totul trecand granita catre (ulgaria. 'ar nu descoperirea in sine a $ost "i!ara, cit mai ales compo!itia nisipului, care i a determinat pe specialisti sa emita o ipote!a $ascinanta? nisipul a $ost depus de un val seismic cu o inaltime ametitoare de circa %50 100 metri si care ar $i maturat !ona >uropei de sud, inclusiv actualul teritoriu al *omaniei. +rme de valuri seismice uriase au $ost descoperite peste tot in lume si producerea lor a $ost pusa, pe seama caderilor de meteoriti, $unctie de marimea lor si a explo!iilor vulcanice. +n ast$el de meteorit a generat si uriasul val care a maturat *omania si care, in mod sigur, a distrus tot ce exista in urma cu %0 %1.000 de ani. <rastie. *esturi de cetati dacice. &ni de !ile istoricii si arheologii au $acut sapaturi pentru a de!lega misterul mortarului dacic. Si in timp ce incercau sa dea niste raspunsuri au aparut alte intre"ari. > vor"a despre terasele pe care au $ost construite cetatile si care nu retin deloc apa de ploaie. Ca si cum interiorul muntelui ar $i gol. S a mers mai departe si s a anali!at solul terasei. Stupoare, compo!itia sa este identica cu cea a otelului inoxida"il. 'ar cum s a putut o"tine o ast$el de puritate in urma cu mii de ani si de catre cineJ

Pentru ca dacii nu aveau nici macar sa"iile din otel. Poate ca si aceste cetati sa $i apartinut altei civili!atiiJ &celeiasi civili!atii care a construit "ai speciale pentru stapinii cetatilor de pe vir$ de munte. (aile erau alimentate concomitent de i!voare reci, care veneau din interiorul muntelui, dar si de i!voare termale, pe alocuri sul$uroase. #ar in mijlocul imenselor "a!ine exista un mic stilp $acut din cristale. Se spunea ca daca regii $aceau "aie in anumite !ile in acele "a!ine, erau $eriti de "oli si nu i invingea nici un adversar. 'ar "aile erau aproape necunoscute oamenilor de la munte, luptatorilor care aveau cusme si postavuri din lina si mai putin din cinepa. &tunci cine a reali!at ciudatele constructiiJ >ste o intre"are care va ramane multa vreme $ara raspuns. (ucegii sunt un alt loc unde s a spus ca ar $i trait atlantii, ca acolo, sus, la (a"ele, ar $i ultimul loc ramas dupa scu$undarea &tlantidei. :reu de spus ce e realitate si ce e legenda, dar toti voievo!ii acestui popor isi pregateau soldatii sus, pe platourile (ucegilor si ascundeau te!aurul tarii in pesterile care stra"at muntii in toate partile. Mai mult, in ultimii ani, radieste!istii si alte persoane cu diverse capacitati paranormale, sustin ca au descoperit cimpuri si linii de $orta de o putere $antastica. +nii dintre ei spun ca au contactat entitati superioare care s au pre!entat ca $iind spirite ale atlantilor de demult, iar altii sustin ca, de $iecare data cand sunt in !ona, simt pre!enta unor entitati energetice