Sunteți pe pagina 1din 0

Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie

Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun


1

Principii n Ving Tsun Kuen
Linia de centru
Unul dintre cele mai importante principii i concepte din Ving Tsun Kuen
este principiul liniei de centru, piatra de temelie a conceptelor ce definesc strategia de
lupt din Ving Tsun. Conform cu acest principiu practicantul de Ving Tsun Kuen trebuie
s ocupe locul optim pentru a avea o bun aprare i un bun atac. Principiul liniei de
centru studiaz tocmai aceast poziie optim.




Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
2
Este foarte important pentru practicantul de Ving Tsun Kuen s i alinieze
structura pe aceast linie median, lovind astfel centrul oponentului, dominnd astfel
planul dintre oponeni. Dac noi ocupm planul liniei de centru, atunci adversarul este
obligat s loveasc prin lateral cu tehnici circulare, iar aceste tehnici sunt mult mai
vizibile i mai lungi. Astfel, noi putem contraataca pe centru cu lovituri puternice i
rapide.



Cele 12 metode ale lui Yuen Kay San
Cele 12 metode sunt bazele Ving Tsun Kuen. Ele sunt n acelai timp i cele
mai simple, dar profunde principii scrise de Yuen Kay San. Bogate n nelesuri, cele 12
metode furnizeaz elementele necesare pentru cunoaterea profund a sistemului.
Dap unirea a dou poduri. Prima metod ncepe cu stabilirea contactului cu
adversarul. Fr contact, acolo nu poate s fie nici o transmisie a puterii, aprrii sau
atacului. Aa nct, unirea podurilor este aproape ntotdeauna prima metod n orice
aplicaie din Ving Tsun.
Jeet interceptarea. Se spune c n Ving Tsun Kuen oponentul poate face una
sau cel mult dou micri nainte s fie pus n imposibilitatea de a continua. Aceast
metod presupune anularea tehnicii curente a adversarului, oprirea tehnicii viitoare
(combinaie sau atac legat), nainte ca el s poate ncepe i nchiderea astfel a ofensivei
adversarului.
Chen scufundarea. Gravitatea ne trage ctre Pmnt. Ving Tsun Kuen
folosete aceast gravitaie n propriul avantaj, scufundnd stabilitatea, dispersnd fora,
distrugnd structura adversarului i genernd puterea.
Biao mpungerea. Micrile de Ving Tsun Kuen nu sunt tensionate,
inflexibile sau greoaie n aplicaie. Cnd n timpul micrii, braele zboar precum
sgeile n adversar, relaxate, rapide, exacte i cu precizie concentrezi puterea.
Chi lipirea. n lupta de la mic distan minile pot simi mult mai repede dect
ochii, percepnd micarea naintea ochilor. Odat ce podurile au fost unite, ne lipim de
adversar, folosind atingerea pentru a obine informaii i a reaciona la timp.
Mo simirea. Un oponent nu st nemicat. Pstrnd contactul, practicantul de
Ving Tsun Kuen simte centrul poziiei optime. Cu simirea pe post de ghid, puterea
poate fi folosit cu precizie i economie.
Tong presarea. Cteodat fora liniar este uor neleas de adversar,
devenind ineficient. Atunci se mpinge o for n cascad, precum oelul mbrcat n
catifea. Se mut puterea de sus jos, de la stnga la dreapta, sau n alt direcie pentru a
dezrdcina oponentul.
Dong schimbarea. Schimbarea este inima Ving Tsun. Dac oponentul
rezist la dreapta, schimb la stnga. Dac rezist la tragere, atunci schimb i aplic
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
3
mpingerea. n esen, reaciile adversarului sunt folosite mpotriva lui.
Tun nghiirea. Dect s reziti sau s lupi cu for, mai bine
nghii fora. Aceast subtil metod l las pe oponent fr senzaia de aprare cu
putere, i l poate pune ntr-o situaie dezavantajoas.
Chit tierea. Pentru oponent a fi adaptat eficient cu structura sa,
trebuie s rup contactul iniial. Atunci, tiem n adversar precum un
cuit taie carnea. Aceast imediat dezrdcinare sau dezechilibrare face
dificil ofensiva adversarului i ne permite s l urmrim rapid.
Tao a fura. Cnd n timpul luptei apare o oportunitate de la sine,
trebuie furat, luat. Pe timpul micrii, oponentul se poate deschide i astfel i expune
zonele vitale. Zona vulnerabil este expus i ua este deschis, atunci se intr precum un
ho n mijloc de noapte.
Lao scurgerea. Similar cu furatul, scursul nseamn c atunci
cnd contactul exist, dac oponentul se mic l urmm, simim deschiderea i
ne scurgem n ea precum apa ntr-o gaur din acoperi.

Cinci principii importante ale autoaprrii n Ving Tsun Kuen

1. Structura de adaptare
n Ving Tsun Kuen termenul bai zhuang este de cele mai multe ori tradus
ca n gard, pe poziie sau ca poziia nainte de lupt.
Bai este cuvntul chinezesc pentru a pune, a plasa, a aranja, a asuma, n timp
ce zhuang reprezint un stlp, o grmad, o structur vertical. Cu toate acestea, cnd
sunt combinate, bai zhuang denot un termen specific Ving Tsun Kuen care se refer la
o structur de preluare n relaie cu adversarul, fcnd modificrile necesare pentru a fi in
avantaj.
Structura corpului tu este dinamic, fiind ntr-o continu modificare n relaie
cu adversarul. Este ntr-o permanent schimbare n funcie de presiune, poziie,
cronometrare i sensibilitate. Faci tot timpul modificri (probabil o alt traducere
potrivit pentru termenul Ving Tsun).
n toate artele mariale exist un fel de poziie specific nceputului unei lupte pe
care participanii o iau naintea provocrii adversarului. Unele dintre aceste poziii sunt
deschise, altele sunt nchise.
Rolul bai zhuang este diferit n Ving Tsun Kuen. Este folosit ca punct de
referin, nu ca o poziie de lupt. Se adopt un entuziasm fr cuvinte pentru a primi un
atac. In general vorbind, cnd un adversar adopt o poziie deschis, o face pentru a
prinde n curs, a momi, a ademeni. Acest lucru este cunoscut ca proiectarea unui atac. Se
consider ca n Ving Tsun Kuen nu exist poziii gata de atac, deoarece toate poziiile
sunt gata de atac i suntem antrenai s luptm din orice poziie. Poziia/postura gata de
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
4
atac nu este o poziie moart, ci una care ia in considerare nu numai poziia corpului, ci si
atitudinea mentala si pregtirea.
Unele poziii dinaintea nceperii unei lupte par a fi intimidante si sunt folosite
pentru a produce teama si precauie ca o ncurajare mentala pentru tine. Nu ar trebui s te
lai intimidat niciodat de aceste poziii. Sunt doar nite poziii care, de fapt, nu indic o
ndemnare a adversarului. Bai zhuang este o poziie de tranzit i, n acelai timp,
reprezint mijloacele de pregtire a aprrii i atacului.
De pild, muli factori se desfoar simultan. Trebuie s adopi o atitudine
calm i gnditoare, s te concentrezi pe linia de centru i pe linia de
centru mutual. Poziia ar trebui sa fie stabila/nrdcinat, dar nu imobil, static, rigid
sau moart. Se concentreaz de fapt pe meninerea planului umerilor si coapselor pe linia
centrala dintre tine si adversar.
De asemenea, ideea este sa te poziionezi in asa fel incat sa ai la dispozitie toate
uneltele anatomice pe care sa le folosesti mpotriva adversarului. Cu bai zhuang trebuie
s primeti cat mai multe informatii asupra adversarului intr-o perioada de timp cat mai
scurta. Pentru aceasta, trebuie sa-ti folosesti privirea pentru a percepe comportamentul
adversarului, pozitia, respiratia lui, puterea lui fizica si mediul inconjurator, astfel incat sa
folosesti toate aceste lucruri in avantajul tau. Privirea trebuie s se ndrepte ctre sternul
adversarului.
Acesta este momentul cand incep primele miscari ale bratelor. Privirea
adversarului ii poate indica intentia, iar privirea spre stern ii indic actiunile si miscarile.
De la o anumita distanta, sensibilitatea ochilor este foarte importanta; intr-un plan mai
apropiat, sensibilitatea podului este cea mai importanta. Cand este posibil, trebuie sa-ti
folosesti privirea pentru a aduna toate informatiile necesare inaintea contactului direct cu
adversarul. Antreneaza-ti privirea nu numai pentru a observa, ci i pentru a percepe
intentiile adversarului. Oricum, ideea urmririi coatelor si genunchilor este de baz, si
este specifica nu numai incepatorilor. Incepatorii se uita in general la ridicarea si
coborrea umerilor. Avansaii sunt antrenai s se uite la pieptul adversarului i sa fie
capabili sa detecteze si cea mai mica micare. Nu trebuie sa priveti
fata adversarului, deoarece acesta si-ar putea folosi privirea pentru a te induce in eroare.
Trebuie s te antrenezi sa nu clipeti in timpul luptei, mai ales atunci cnd sunt folosite
arme. nc o dat, privirea nu este fix si ar trebui folosite ntotdeauna si scanarea si
vederea laterala. In Ving Tsun exista o vorb care ne sftuiete n ceea ce privete
folosirea ochilor: Cnd vezi o form, lovete-o; cnd vezi o umbr, lovete-o. Aceasta
afirmaie presupune faptul ca stpneti privirea mobil, si te informeaz ca ntotdeauna
te poi baza pe forme care i sunt prezentate.
Confruntarea este, de asemenea, o parte integranta a bai zhuang. n chinez i se
spune chiu mien, chiu ying, jing ying sau dui mien. Traduse, de obicei, prin confruntare.
n timpul confruntrii este important s-i menii poziia potrivit i s te menii
n zona potrivit, care n Ving Tsun Kuen sunt descrise ca protejarea liniei de centru.
In bai zhuang trebuie sa mentii o mn care ntreab si o mn care pzete. Multi
practicani confund aceste maini cu pozitia in gard din Ving Tsun. Oricum, ele sunt
doar puncte de referin. Mna care ntreab este mna care pune o ntrebare
adversarului. Mana care pzete este mna care te protejeaz cnd adversarul i rspunde
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
5
la ntrebare. Pe baza intentiilor tale, oricare dintre mini poate indeplini aceste doua
roluri. Cand definim mana care intreaba si mana care pazeste, cautam sa mentinem
controlul asupra portilor interioare si exterioare, pe care le folosim drept puncte de
referinta pentru o localizare a corpului.
Corpul este impartit in noua zone: inalta, de mijloc si joasa si afara dreapta,
inauntru si afara stanga. Unii considera c sunt doar sase zone. Mentinem controlul
asupra portilor si unghiurilor astfel incat puten intotdeauna sa folosim ambele maini
simultan. Coatele ar trebui sa ramana la o distanta constanta de corp pentru a evita cele
dou probleme ale Ving Tsun: podul retinut/cumpatat (un brat care nu se poate misca
liber) si cotul care zboara (un cot prost pozitionat, unul cu care nu te poti apara intr-un
mod adecvat). Meninei fora cotului cobort pentru a face legatura ntre mini i
structura corpului. Confruntarea este mijlocul potrivit pentru pozitionare. nfruntarea
potrivit are loc atunci cand ai un avantaj asupra adversarului, unde tu ai doua mini
libere iar adversarul doar una, sau unde tu ai o mana libera si adversarul nici una. Pentru
a face acest lucru, micarea picioarelor trebuie coordonat cu podurile. Munca picioarelor
este lucrul care ne conduce la ceea ce noi numim vntoarea.

2. Interceptarea
O tem central a Ving Tsun Kuen este jeet (a tia sau a intercepta). Trebuie sa fii
activ si sa intuiesti felul in care poi distruge abilitatea adversarului de a continua; sa iti
pozitionezi corpul in fata adversarului in mod deliberat si sa ii limitezi acestuia
urmatoarele miscari. In timpul interceptarii, preocuparea este de a recunoaste semnele
unei actiuni inainte ca aceasta sa se declanseze.
Un bun practicant trebuie sa studieze si alte arte martiale pentru a se familiariza
cu semne prevestitoare si miscari telegrafice/scurte. Interceptarea este punctul de ntlnire
si capturare a liniei de centru a adversarului. Daca nu te gasesti in contact cu adversarul la
nceputul luptei, trebuie sa intri in lupta intr-un mod corect. Toate acestea se gsesc in
legtura directa cu timpul intrarii in lupta (timpul tu de ncepere) pentru a incepe atacul
sau contraatacul. In mod normal, aceasta ia forma interceptarii, a prinderii in cursa si
distrugerii pentru a produce o stabilitate mentala si a intarzia timpul de reactie. Trebuie sa
inveti sa intri cand adversarul se pregateste, dezvolta, extinde, retrage sau intr-o faza de
tranzitie (pauza). Eu fac referire la acestea ca fiind intrarea in pregtire, intrarea in
dezvoltare, intrarea in extensie, intrarea in retragere si, respectiv, intrarea in
pregtirea rspunsului. Fiecare dintre acestea sunt descrise detaliat in randurile care
urmeaza.
Intrarea n pregtire: nseamna intrarea exact in momentul in care adversarul se
pregateste de atac. Acest lucru nseamn, de fapt, s sari asupra adversarului inainte ca el
sa loveasca.
Intrarea in dezvoltare: inseamna s intri in momentul in care adversarul isi incepe
lovitura, moment in care nu si-a pregatit suficient clipa/momentul, puterea si extensia sa
te loveasca. In esen, tu doar nbui lovitura adversarului.
Intrarea in extensie: n timp ce aceasta este cea mai comun metoda de a
demonstra atacul si apararea, de fapt este cea mai slab metod, deoarece trebuie sa faci
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
6
fa puterii depline a adversarului, extensiei, impulsului i ineriei pentru a-i opri lovitura.
In Ving Tsun Kuen nu se recomanda sa exersezi aceast sincronizare.
Intrarea n retragere: nseamn intrarea in momentul in care adversarul si-a
retras o lovitura pe care a ratat-o sau pe care a conectat-o cu inta. In esenta, se intra cu
structura completa a corpului pentru a inabusi alte miscari care ar putea urma. Intrarea in
verificarea raspunsului: dupa ce un adversar a executat o lovitura, exista, de obicei, un
moment de pauza pentru ca el sa observe urmarea loviturii executate si sa verifice daca
va urma un raspuns. Acesta este un moment excelent pentru a intra si a contraataca.
Acestea sunt pozitii de tranzitie cand se ocupa spatiul dintre tine si adversar. In intrare,
eti un tot unitar. Cand se misca o singura parte, se misca intreg corpul. Toate aceste
metode de intrare exemplifica intelegerea unei singure batai complete: durata unei
lovituri de a ajunge de la A la B, durata dintre salturi sau durata dintre pasi.
Pentru a exploata si intra in pregatire, dezvoltare, extensie, retragere si verificarea
raspunsului, trebuie s se neleag varietatea timpurilor de intrare pe acea singura bataie.
Aceste timing-uri includ, in mod normal, cronometrarea/timing-ul momentului intrarii la
sfertul bataii, jumatatea bataii, trei sferturi de bataie. Intrarea in retragere const ntr-o
btaie si jumatate, deoarece adversarul deja a efectuat o bataie intreaga si isi retrage
atacul cu mana sau piciorul.
Intrarea in verificarea raspunsului poate, de obicei, sa fie considerata o a doua
bataie intreaga. Toate aceste momente sunt de tranzit. A intercepta nseamna, de
asemenea, a incetini timpul de reactie al adversarului. Timpul de reactie este de obicei
incetinit cand o persoana nu este bine antrenata, cand nu cunoaste rezultatul, cand ii
lipseste flexibilitatea, este mai btrn, obosit sau ranit, cand nu este suficient de
concentrat, cand are diverse probleme, cand ia in considerare diverse optiuni, cand isi
pierde echilibrul. O mare parte a eficientei Ving Tsun Kuen se dezvolta pe incetinirea
timpului de reactie al adversarului si pe micorarea posibilitatii acestuia de a continua.
Creierul trebuie sa sorteze toti stimulii sau intrebarile puse de adversar, apoi sa raspunda
intrebarilor cu un raspuns potrivit, unealta, structura a corpului, distanta, temporizarea si
pozitionarea. Dupa contactul initial trebuie sa te desprinzi prin rasucirea corpului sau
redirectionarea fortei adversarului. Pozitia potrivita trebuie sa fie mentinuta tot timpul. A
fi capabil sa simti cnd sa te prinzi si s te desprinzi este esenta experientei si este
esential in Ving Tsun. Sensibilitatea ta depinde de asta si trebuie s ai verificarea
raspunsului. In verificarea raspunsului trebuie sa faci o evaluare a pagubelor, sa observi
si sa citesti semnele non-verbale. Te schimbi pe masura ce se schimba adversarul si te
potrivesti cu miscarile adversarului. Cu toate ca Ving Tsun Kuen nu pune accentul pe o
miscare inapoi, sunt anumite momente cand trebuie sa ne retragem din fata unui atac
pentru a face o verificare a raspunsului. Un astfel de exemplu este cand folosim o
pozitie de biu jee (degete care tasnesc) sau fak sao (mana iute).
In mod normal exist trei moduri de a cerceta inteniile adversarului:
1) cand ne tinem de adversar;
2) cand tintuim sau prindem in cursa adversarul;
3) cand ne ghidam adversarul.
In aceste trei cazuri vrei sa exerciti presiune pentru a obtine un rezultat pe baza
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
7
reaciei adversarului. Ceea ce te poate impiedica sa utilizezi verificarea raspunsului sunt
momentele cand esti concentrat asupra altui lucru, cand faci presupuneri incorecte, cand
executi o intrare prematura, cand nu reusesti sa constientizezi starea actuala a lucrurilor,
cand ai prea multe lucruri de facut in acelasi timp sau cand esti intrerupt. Deci,
ntotdeauna trebuie sa stai concentrat si centrat.


3. Distrugerea structurii adversarului
Distrugerea structurii adversarului este un punct foarte important ntr-o aplicare
plin de succes a tehnicii Ving Tsun Kuen in lupt. Ne referim la acest lucru folosind
termenul de por jung sien (distrugerea centrului de gravitaie sau a liniei de centru).
Scopul nostru este s rupem linia irei spinrii, sau a liniei de centru, dup cum o numim
noi. Facem acest lucru prin deformarea sau rsucirea acestui plan, in acest fel distrugnd
centrul de gravitate al adversarului, structura lui devenind vulnerabila atacului. Scopul
este de a ncetini si, in cele din urma, a opri abilitatea adversarului de a reactiona sau
raspunde. Cnd am distrus baza de atac a adversarului, acesta nu ne mai poate ataca. Asta
nseamn distrugerea structurii adversarului. In Ving Tsun Kuen cutam s distrugem
structura adversarului printr-o presiune permanent, prin ceea ce noi numim
aglomerare. n Ving Tsun Kuen vrei sa exerciti o presiune constant asupra
adversarului, mpiedicndu-i micrile. Nu permite adversarului sa execute miscari
complete, obtinand o putere si o extensie maxima. Ii folosesti spatiul de parca ai fi o
amiba. Daca se retrage un centimetru, tu naintezi un metru. Daca este cu spatele lipit de
un perete, ncerci s l impingi prin perete. Poi, de asemenea, sa ii distrugi structura
mpingndu-l sau tragandu-l prin lovituri proprii.
In Ving Tsun Kuen miscarile de tranzitie sunt miscari intermediare proiectate sa
te tina n lupt sau sa-ti atingi scopul de a-ti distruge adversarul. Acestea pot lua diferite
forme: de control, indrumare, ghidare, schimbarea directiei, combinare si asa mai departe.
Ele pot sau nu pot cauza o intarziere in timpul de reactie al adversarului, dar sunt folosite
pentru a induce in eroare adversarul cu scopul de a-l distruge. In terminologia artelor
martiale chinezesti clasice acestea sunt cunoscute sub numele de manevrele de trecere a
podului. Acestea sunt miscari sau pozitii de tranzit si constau in 2 sub-faze de terminare
si retragere.
Terminarea consta, in general, n micri puternice de final care vor ncheia
lupta. Pot fi caracterizate printr-o cheie articulara sau lovitura, control la sol asupra
adversarului.
Retragerea se efectueaz la ncheierea atacului, atunci cnd adversarul nu mai
poate continua, ceea ce ne conduce la un alt principiu important: vntoarea.

4. Vntoarea
Ne referim la vanatoare in limba chineza folosind termenul de juie (a vana dupa).
Vanatoarea este o miscare intermediara proiectata pentru a urmari si intrerupe miscarile
adversarului si pentru a scapa. Decizia de a continua lupta ii apartine. De asemenea,
Cercul de Kung Fu Antrenament i Tradiie


Fnel Stroe, expert WSL Ving Tsun
8
inseamna si obtinerea avantajului prin pozitionare. Cand ai atins o tinta, nu trebuie sa te
opreti pana nu iti atingi scopul. Vnezi momentul in care ai posibilitatea sa distrugi
structura adversarului. Este mai uor sa te misti tu decat sa-ti misti adversarul, cu exceptia
momentului cand intentia lui este de a se retrage sau a momentului in care i-ai distrus
deja ineria de fata si ai inlocuit-o cu ineria de spate. Scopul vntorii este de a urmri
avantajul poziional, o deschidere n structura adversarului, o oportunitate de a-l dobor,
de a controla linia, sau de a-i pstra o poziionare potrivit.



5. Adaptarea
n strns legtur cu vntoarea este momentul n care are loc o rsturnare de
situaie i tu te afli n pericolul de a-i fi distrus structura. n aceasta situaie trebuie s-i
adaptezi micrile potrivit situaiei. n Ving Tsun Kuen numim asta wui ma, care
nseamn, de fapt, pasul de ntoarcere. In Ving Tsun Kuen nimeni nu se retrage, doar se
regrupeaz n mod strategic, i adapteaz miscarile. Adaptarea pasului se foloseste doar
ca o schem mai bun de pozitionare pentru verificarea raspunsului in care preiei din nou
bai zhuang-ul si o iei de la inceput cu secventele celor cinci principii. Att vanatoarea cat
si ajustarea sunt considerate metode de schimbare si intoarcere la linia de centru.



Concluzii
Cele cinci principii ale Ving Tsun Kuen sunt importante pentru o autoaprare
eficient. Primele trei principii, al structurii de aprare, intercepiei i distrugerii liniei de
centru sunt cele mai importante n ntmpinarea i oprirea atacului. Dac acestea sunt
efectuate cu succes, nu mai este nevoie s te adaptezi sau s-i vnezi adversarul.
Autoaprarea este atunci cnd are loc un contraatac imediat ce a fost ntrerupt atacul
adversarului. Cele cinci principii ale Ving Tsun Kuen permit unei persoane s utilizeze
mijloace efective de autoaprare i protecie prin recunoaterea timing-ului corect i a
poziionrii uneltelor potrivite n lupt.