Sunteți pe pagina 1din 16

Paranoia

Difiniie:
Este o tulburare care era descrisa ca o psihoza cronica endogena care const in evolutia continua a unui sistem delirant durabil i impenetrabil la critica, dezvoltndu-se insidios pe fondul conservarii complete a ordinii i claritatii gndirii, vointei i aciunii.

Difiniie:
Paranoia este o boal cronic, care prezint o dezvoltare a personalitii cu evoluie durabil, fr dereglri intelectuale.

Elementele definitorii sunt realizate de: delir cronic bine sistematizat nehalucinator; discrepanta ntre aspiratii i posibilitati; personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui) conservarea ordinii si claritatii in gandire

Etiopatogeneza paranoiei depinde de:


trsturile personalitii premorbide factorii somatogeni factorii psihogeni

Formele clinice ale paranoiei sunt (Oprea N, 2007): Paranoia cu delir sebsitiv interpretative ( delir de persecuie) Paranoia cu delir de reform Paranoia cu delir cverulent Paranoia cu delir de gelozie Paranoia cu delir erotoman.

Tablou clinic: Paranoia - din punct de vedere clinic simptomul unic este reprezentat de sistemul delirant cu urmatoarele variante: - delirul de interpretare - deliruri pasionale - delirul senzitiv de relatie

Parafrenia Difiniia: Inglobeaza un grup de psihoze endogene cronice caracterizate prin interpritarea fantastica a produciei delirante n contrast cu buna adaptare la mediu.
Clinic parafrenia se caracterizeaz prin prezena unui delir cronic persistent, insoit de halucinaii auditive, mai rar vizuale.

Elementele definitorii sunt realizate de: Caracterul fantastic al temelor delirante, cu ponderea major a imajinarului: Juxtapunerea unei lumi fantastice pe lumea realului, le care boinavul continu s se adapteze bine. Pacientul traieste in doua lumi: lumea deliranta si lumea reala, fara ca acestea sa interfereze semnificativ, fapt care explica mentinerea capacitatii de adaptare cu conservarea in cea mai mare parte a caracterului adecvat al atitudinilor si conduitelor Meninerea ndelungat a nucleului personalitii: Predominara limbajului asupra aciunii. Prezenta halucinatiilor

Boala se desfoar n 4 faze (dup Magnan): faza de incubaie (analiza subiectiv), se ntinde pe parcursul mai multor ani, bolnavul prezint frmntri, cenestopatii, etc.; faza halucinatorie, apariia halucinaiilor, n special auditive; faza delirului megalomanic, parafrenul devenind convins c e o persoan deosebit, foarte important (din punct de vedere politic, militar, social, tiinific, religios); faza demenial, de amnezie progresiv

Forme clinice Kraepelin descrie patru forme de parafreniei: 1. sistematic, 2. expansiv, 3. confabulatorie 4. fantastic. parafrenia tardiv. Roth (1961) parafrenia erotic M,J,Carp (1915) parafrenie presenil de F.Albrecht (1914)

Diginiia: Este o schizofrenie latent cu simptomatologie preponderent neurotiform i psihopatiform.

episoade ocazionale, cu un afect neadecvat si retinut ( apare

ca fiind rece si distan); comportament ciudat sau excentric tendinta spre retragere sociala, uneori autism idei sau credine bizare, sau gandire magica, care influeneaza comportamentul si sunt neadecvate normelor subculturale; suspiciozitate sau idei paranoide, tendinte spre false interpretari; includeri obsesive fara o rezistenta interioara, adesea cu continut dismorfofobic, sexual sau agresiv; senzaii perceptive neobisnuite, incluzand iluzii somatosenzoriale si corporale; gandire si vorbire vag, circumstaniala, metaforica si adesea stereotipa, dar fara o incoerena serioasa; iluzii, somato-senzoriale halucinatii auditive sau de alte natura

Clasificare dup ICD-10: F21.1 Schizofrenia latent F21.2 Reactia schizofrenica F21.3 Schizofrenia pseudonevrotica F21.4 Schizofrenia pseudopsihopatica F21.8 Tulburarea de personalitate schizotipala F21.9 Tulburare schizotipal neclarificat

Clinica: Forma pseudoneurotic: Sinfrom dismorfomanic. Sindrom de intoxocaie metafizic Sindrom anorectic Sindrom obsesiv-fobic Sindrom astenohipocondriac Sindrom de depersonalizare-derealizare

Forma pseudopsihopatic: Sindrom de amplificare schizotipal Sindrom discomportamental Sindrom epileptiform Sindrom isterioform