ZIUA NATIONALA A ROMANIEI- 1 DECEMBRIE

In istoria Romniei ziua nationala s-a sarbatorit ntre 1866-1947 pe data de 10 mai, semnificand instaurarea monarhiei constitutionale prin arol I! Intre 1948-1989 in timpul totalitarismului comunist ziua de 23 august a de"enit zi nationala semnificand # ziua insurectiei armate antifasciste$ ! %rin le&ea nr! 1' din (1 iulie 199', promul&at) de preedintele Ion Iliescui publicat) n *onitorul +ficial nr! 9, din 1 au&ust 199', ziua de 1 decembrie a fost adoptat) ca zi naional) i s)rb)toare public) n Romnia! -ceast) pre"edere a fost reluat) de onstituia Romniei din 1991, articolul 1., alineatul .! +poziia anticomunist) din Romnia a pledat n 199' pentru adoptarea zilei de .. decembrie drept s)rb)toare naional), iar unii istorici au pareri diferite le&ate de ziua nationala/ 0ea&u 12u"ara, de e3emplu, militeaza pentru re"enirea la ziua de 1' mai4 5iua nationala a Romaniei semnifica Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 e"eniment principal al istoriei Romniei 6i, totodat), realizarea unui deziderat al romanilor, unirea 7ransil"aniei cu Romnia! - reprezentat sfarsitul unui proces amplu de unificare a tuturor teritoriilor ma2oritar romanesti intr-un stat national romanesc, in spiritul ideolo&iei nationale /8asarabia s-a unificat cu Re&atul Romaniei la 27 martie 1918, iar 8uco"ina la 15 noiembrie 19184 Adunarea de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, s-a 9inut ntr-o atmosfer) s)rb)toreasc)! -u "enit 1..8 de dele&a9i oficiali, reprezentnd toate cele 1(' de cercuri electorale din cele .7 de comitate romne6ti, apoi episcopii, dele&a9ii consilierilor, ai societ)9ilor culturale romne6ti, ai 6colilor medii 6i institutelor peda&o&ice, ai reuniunilor de meseria6i, ai %artidului :ocial-1emocrat Romn, ai or&aniza9iilor militare 6i ai tinerimii uni"ersitare! 7oate p)turile sociale, toate interesele 6i toate ramurile de acti"itate romneasc) erau reprezentate! %e ln&) dele&a9ii oficiali, ceea ce d)dea -dun)rii caracterul de plebiscit popular era afluen9a poporului! 1in toate colturile 7ransil"aniei, a "enit poporul cu trenul, cu c)ru9ele, c)l)ri, pe 2os, mbr)ca9i n haine de s)rb)toare, cu stea&uri tricolore n frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a 9inuturilor, n cnt)ri 6i plini de bucurie! %este o sut) de mii de oameni s-au adunat n aceast) zi spre a fi de fa9) la actul cel mai m)re9 al istoriei romnilor Rezoluia ;nirii e citit) de <piscopul &reco-catolic Iuliu =ossu> ?Adunarea naional a tuturor romnilor din Transilvania, Banat i ara ngureasc, adunai !rin re!re"entanii lor #ndre!tii la Alba $ulia #n "iua de 18 noiembrie % 1 decembrie 1918, decretea" unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu &omnia!$ Restul rezoluiei cuprindea cerinte democratice> autonomia pro"izorie a teritoriilor pn) la ntrunirea onstituantei, deplin) libertate naional) pentru minoritati, deplina libertate confesional), nf)ptuirea unui re&im democratic pe toate taramurile "ieii publice, reforma a&rar) radical), le&islaie de ocrotire a muncitorimii industriale

SARBATORIREA ZILEI NATIONALE LA ROMANI

:arbatoarea zilei de 10 mai a"ea in centru persoana re&elui si a familiei sale! @amilia re&ala nu numai ca participa la defilare, dar era prezenta si la slu2ba pentru sfintirea zilei la *itropolie, la masa festi"a de la %alat, iar seara iesea in mi2locul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la A:oseaBB si la spectacolul cu focuri de artificii din ismi&iu!1' mai nu era insa doar ziua re&elui si a familiei sale! Ca 8ucuresti, in %iata ;ni"ersitatii, se or&aniza defilarea armatei, a ele"ilor, studentilor, mestesu&arilor si ne&ustorilor, a primarilor si nobililor 2udetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care "eneau! In re&imul comunist toti romanii erau obli&ati sa participe la actiunile prile2uite de 5iua 0ationala! 1in 1947 si pana in 1989, stadionul 23 august se umplea de oameni in marea zi de sarbatoare! 7otodata, or&anizarea 5ilei 0ationale presupunea pre&atiri pana

in cele mai mici detalii! 1e la hainele pe care oamenii trebuiau sa le poarte si pana la modul in care erau &rupati pe coloane! +amenii erau luati de la locul de munca, impartiti in &rupuri si aliniati pentru parada! In fiecare oras al tarii rasunau cantece patriotice si lozinci /?:tima noastra si mandria$, ?%artidul, eausescu, Romania$etc!4 menite sa ii preasla"easca pe cei doi conducatori care pri"eau totul din tribunele unde stateau! 5iua de 1 decembrie este cunoscuta tuturor chiar daca semnificatia ei este sau nu apreciata! %entru unii inseamna doar o zi libera de la ser"iciu, in timp ce alte persoane &asesc un prile2 de bucurie si sarbatoare alaturi de ceilalti romani! In fiecare an, de 1 decembrie autoritatile romane or&anizeaza o serie de manifestari care includ parade militare, e"enimente culturale sau focuri de artificii! 1e asemenea, 5iua de 1 decembrie este marcata si prin montarea de drapeluri pe principalele artere de circulatie! Ca -lba Iulia, e"enimentele dedicate 5ilei 0ationale includ depuneri de 2erbe, ceremonialul schimbarii &arzii cetatii, dar si po"estea orasului *arii ;niri spusa de persona2e istorice! 7ot la -lba Iulia, cei care participa la sarbatorirea 5ilei Romaniei pot asista la defilari, dansuri medie"ale, e3pozitii de caricaturi, spectacole de muzica populara si concerte

UNIREA DIN 1918 SI PROBLEMA GRANITEI MARAMURESENE

-le3andru @ilipascu in lucrarea sa #Istoria *aramuresului $ prezinta aceasta problema despre care unii istorici si politicieni au refuzat de multe ori sa "orbeasca! %e scurt situatia este prezentata in randurile urmatoare! Conferina de Pa e de !a Pari" de d#$a Pri%#! Ra&'oi Mondia! a !#a( dre$( 'a&) a di" #ii!or # Ro%*nia (ra(a(#! de a!ian) +n ,eia( +n 191-. are $re/edea 0rania no#) $e r*#! Ti"a1 De a e"( fa$( a $rofi(a( de!e0aia e,) $en(r# a ere $ar(ea nordi ) a Mara%#re2#!#i1 3n(re (i%$. Ar%a(a Ro%*n) a "$ri4ini( ar%a(a e,o"!o/a ) +%$o(ri/a ofen"i/ei (r#$e!or "o/ie(i e %a0,iare. iar o%anda%en(#! ro%*n +n fr#n(e # 0enera!#! Con"(an(in Pre&an a "(a'i!i( de o%#n a ord # o%anda%en(#! e,o"!o/a o !ine de de%ar aie +n(re e!e do#) )ri. e oferea Ro%*niei a$roa$e (o( Mara%#re2#!! 0eprimind nicio instruc9iune de la primul ministru, dele&a9ia romn) la onferin9a de %ace nu s-a putut folosi de acest a"anta2 pentru a stabili &rani9a definiti")! Ca 1. septembrie 1919 &u"ernul 8r)tianu a fost nlocuit de &u"ernul D)itoianu! *inistrul secretar de stat -le3andru Daida-Doe"od a naintat un raport documentat asupra frontierei nordice a Romniei, prin care cerea plasele :i&het, 7isa, 7aras 6i 2um)tate din 7eceu, toate cu popula9ie ma2oritar romneasc)1 La 1 de e%'rie 5aida-5oe/od a a4#n" !a 2efia 0#/ern#!#i. +n are a!i(a(e !-a n#%i( $e Ga/ri!) I#0a dre$( e6$er( +n $ro'!e%a %ara%#re2an) $e !*n0) de!e0aia ro%*n) !a Conferina de Pa e1 Ga/ri!) I#0a a rea!i&a( %#!(i$!e ,)ri. %e%orii 2i do #%en(e. $rin are a do/edi( ara (er#! ro%*ne" a! Mara%#re2#!#i +n(re0. eea e on"(i(#ia o +ndre$()ire in on(e"(a'i!) a Ro%*niei de a-! ere1 Re!aii!e +n(re de!e0aii!e e,) 2i ro%*n) a# #no" #( o +%'#n)()ire +n a ea"() $erioad). a"(fe! ) !a +n e$#(#! an#!#i 1978 a# +n e$#( (ra(a(i/e +n(re e!e do#) $)ri $ri/ind fron(iera %ara%#re2an)1 3n e!e din #r%). de!e0aia e,) a on"i%i( +n %ar(ie 1978 ") !a"e Ro%*niei (o( Mara%#re2#!. # e6 e$ia $!a"ei Do!,a1 Ens) la 1( martie 19.' &u"ernul Daida-Doe"od a fost schimbat, iar n aceste condi9ii partea ceh) a refuzat s) mai semneze acordul, prete3tnd c) partea romn) nu mai are mputernicire le&al)! 0oul &u"ern -"erescu nu a continuat tratati"ele, iar la sfr6itul lui iulie 19.' a ordonat retra&erea -rmatei Romne pe malul stn& al 7isei! ercurile diplomatice interna9ionale au considerat acest &est drept o renun9are la partea de peste 7isa a *aramure6ului, iar armata cehoslo"ac) a ocupat definiti" zona p)r)sit)! A"adar ne0!i4en(a . indo!en(a "i in o%$e(en(a #nor $o!i(i ieni ro%ani. dar "i ne/oia de a a/ea dre$( a!ia( $e Ce,o"!o/a ia in a&#! #nor a (i#ni /io!en(e a!e Un0ariei. a# fa #( a Mara%#re"#! "a fie di/i&a(1 Nord#! a (re #( !a Ce,o"!o/a ia9 a$oi U1R1S1S1. iar a&i in U raina:. iar "#d#! a re/eni( Ro%aniei1