Semiologia aparatului cardiovascular

Dr. Diana Stoica Medic rezident epidemiologie

Cardiopatia ischemica cuprinde mai multe entitati clinice ce au in comun suferinta cardiaca de natura ischemica.
Procesul ischemic: Aterosclerotica (80-90%) Neaterosclerotic : cauze congenitale ale circulatiei coronariene, embolii si embolia prin fragmentarea unei vegetatii din endocardite, boli generale ce duc la formarea de tromboze in situ (policitemia vera), HVS (in stenoza aortica), etc.

Factorii de risc:
I. Factori modificabili: Stilul de viata: alimentatia nerationala bogata in acizi grasi polinesaturati; fumatul; consumul de alcool; sedentarismul. HTA DZ Obezitatea Modificari biochimice: Cresterea Col.T>200 mg% (HDL<40mg%; LDL>130 mg%) Hiperuricemie >7 mg% TG> 150 mg%

II. Factori nemodificabili: Sexul: barbatii sunt mai predispusi de a face cardiopatie ischemica decat femeile Varsta: femei >55 ani si barbati >45 ani Antecedentele heredo-colaterale (incarcatura genetica)

De fapt ischemia apare cand avem un dezechilibru intre necesarul de oxigen a miocardului si aport.

Cardiopatia ischemica dureroasa:

AP stabila AP instabila IMA

Angina pectorala stabila

Este angina care apare la effort sau echivalente ale acestuia (stres emotional puternic, o masa copioasa). Efortul fizic determina: cresterea TA si a tensiunii parietale la nivelul cavitatilor cordului Creste contractilitatea miocardului Creste FC
Cresterea consumului de oxigen miocardic

Sediul durerii: toracic anterior

Iradierea: pe marginea cubitala a mainii stg; la baza gatului pana in mandibula; post interscapulovertebral; umeri; coate; articulatia pumnului (semnul bratarii) Caracterul: strangere, de apasare ce poate da si un grad de anxietate.
Durata: 5-10-15 min Simptome de insotire: dispnee (usoara), cresterea TA.

Atentie !!!
Durerea cu caracter de junghi, ce apare in punct fix sau care apare ca niste intepaturi sau care are o durata de cateva secunde NU este durere anginoasa.

Cls I- durerea apare numai la eforturi foarte mari Cls II- usoara incomodare a vietii obisnuite (de ex cand urca scari in ritm rapid) Cls III- incomodare importanta (nu poate urca scarile) Cls IV- angina invalidanta (la miscari minime)

1. ECG (in afara crizei sau in criza)+ test de effort (cautam ischemia silentioasa) 2. Ecocord- determinam FE (<40%- hipoirigatie; tulb de contractilitate) 3. Scintigrama cu Tc 4. Coronarografie (pentru a vedea daca coronarele sunt obstruate sau nu; gradul obstructiei; nr vaselor obstruate)

1. Alte sindroame coronariene: AP instabila, IMA 2. Alte afectiuni cardiace: pericardite exudative(durere datorata distensiei sacului pericardic datorat acumularii de lichid) 3. Afectiuni respiratorii: pneumonia, pleurezia, pneumotorax 4. Afectiuni digestive: RGE, esofagite, UG/UD, colica biliara, pancreatita 5. Dureri musculo-scheletale 6. Nevroza cardiaca

Obiectiv: scaderea consumului de oxigen miocardic prin ameliorarea echilibrului dintre necesitate si aport.

Tratament profilactic -Atacarea factorilor de risc modificabili (in special ne referim la stilul de viata)

Tratament curativ 1. Tratament medicamentos: NITRATII (au valoare atat in criza cat si ca tratament de fond)- au efect vasodilatator Nitroglicerina (tb 0,4 mg sublingual)- efectul se instaleaza in 2-3 min. Se pot adm 3 tb la interval de 5 min. Pentru tratamentul de fond se administreaza nitrati retard: ISDN, ISMN.

-Blocantele (tratament de fond) !!! Dau bradicardie Ex. Neselective: PROPRANOLOL (1 tb=40 mg) Selective : METOPROLOL (1 tb-50 mg), ATENOLOL
Inhibitorii canalelor de Ca -DILTIAZEM -AMLODIPINA (Norvasc)

!!! De electie se asociaza ISDN+ - blocant blocant de Ca

La acestea se asociaza si tratament adjuvant: -med. Antihipertensiva -Med. Antidiabetica -Tratamentul dislipidemiei: hipolipemiant -Tratament antiagregant plachetar: ASPIRINA in doza cardiaca (75-325 mg).

2. Tratament interventional + tratament medicamentos -Angioplastia transluminala percutanadilatarea cu sonda cu balonas (in anginele cls III si IV).
3. Tratament chirurgical -by-pass aorto-coronarian (presupune circulatie extracorporeala) -Are indicatie in anginele cls III si IV.

Angina pectorala instabila

Acum 30 ani se numea sdr de preinfarct sau sdr intermediar pentru ca are o pozitie intermediara intre angina pectorala stabila si IMA. 15-40% din IMA au in antecedentele immediate (2sapt-1 luna) un atac de angina pectorala instabila.

Se pleaca tot de la o placa de aterom, care are ca expresie clinica durerea. Placa de aterom devine vulnerabila, instabila.

Se poate fisura, la unul din capete datorita cresterii bruste a tensiunii intraluminale sau datorita fenomenului de frecare pe care coloana de sange o realizeaza la nivelul vasului.

Angina de novo Angina crescendo: angina stabila care incepe sa-si schimbe caracterul (creste in intensitate, in frecventa, in durata) Angina postinfarct miocardic- reapare imediat in primele 2 sapt de IMA. Angina vasospastica (Printzmetal)mecanismul de producere este spasmul coronarian pe coronare indemne sau pe coronare cu placi de aterom. Apare in special noaptea, are un orar fix, iar durerea este crescendo-descrescendo.