Constitutia RM Act normativ special-codul electoral din 21 noiembrie 1987 nr 1381 publicat in monitorul oficial al RM nr 81 din 8 decembrie 1987

art 667 subiectu 1 Relatiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputatilor,senatorilor,sefului de stat si a autoritatilor locale sunt reglementate de dr.constitutional deoarece prin continutul lor sunt relatii constitutionale adica apar in procesul complex deinstaurare,mentinere si exercitare a puterii.Normele juridice care reglementeaza aceste relatii sociale formeaza o institutie juridica distincta a dr.constitutional ele gasinduse in scrise in Constitutie si in legea electorala.Normele electorale sau cum se mai intilnesc in literatura de specialitate sub denumirea de sistem electoral,stabilesc pe de o parte care sunt drepturile electorale,conditiile ce trebuie indeplinite de o persoana pentru a fi benefical acestora precum si garantiile ce fac efectiva exercitarea lor,iar pe de alta parte normele juridice electorale stabilesc obligatiile organelor de stat,in legatura cu alegerile,regulile de organizare,si desfasurare a alegerilor,precum si cererea de stabilire centralizare si comunicare a rezultatelor votarii.In viziunea lui domnul doctor profesor DElianu prin sistem electoral se intelege "Ansamblul normelor juridice articulate si ierarhizate avind ca obiect de reglementare dreptul de a alege deputati in organele reprezentative ale puterii ,dreptul de a fi ales in aceste organe si acolo unde o asemenea posibilitate este prevazuta dreptul de a revoca pe cei alesi precum si principiile sufrageului,modul de organizare si desfasurare alegirilor si de stabilire a rezultatelor votarii".Drepturile electorale sunt prin excelenta drepturi cetatenesti fundamentale ca drepturi exclusiv politice,aceasta se manifesta prin aceea ca prin continutul lor aceste drepturi pot fi exercitate de catre cetateni numai pentru si prin participarea la guvernare deoarece intrun stat de drept si democratic poporul are si trebuie sa aiba ultimul cuvint apreciind la justa valoare importanta acesotr drepturi fundamentale,adunarea generala a organizatiei natiunilor unite a hotarit ca ele sa fie incluse in textul declaratiei universale s drepturilor omului din 10 decembrie 1948.In conformitate cu articolul 21 "orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea drepturilor publice ale tarii sale fie direct fie prin reprezentantii liberi alesi.(vezi art 39 al.1 din cnstitutia RM) "orice persoana de acces egal la functiile publice din tara sa (vezi art 39 al.2 constitutia RM) "Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat,acesta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal egal exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului" Articolul 38 al1 constitutia RM stabileste "vointa poporului constitutie baza puterii de stat.Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere care au loc in mod periodic

prin sufragiu universal egal direct,secret si liber exprimat". Domul doctor progfesor Ioan Moraru propune a stabili sfera drepturilor electorale, examinind sediul juridic al materiei savantul constata ca unele dintre drepturile electorale sunt prevszute chiar in textul constitutiei, art. 38 al. 2 stabileste ca "cetatenii RM au drept de votiar al. 3 stabileste dreptul de a fi ales iar alte drepturi electorale in codul electoral, rezulta ca atunci cind analizam drepturile elctorale ale cetatenilor RM trebuie sa avem in vedere ca sfera lor este mai cuprinzatoare decit cea care rezulta dn textul constitutiei aceasta la rindul sau impune o delimitare intre drepturile fundamentale electorale si celelalte drepturi electorale, traditional sunt exprimate constitutional si desigur analizate in lucrarile stiintifice doua drepturi electorale fundamentale, dreptul de a alege si dreptul de a fi ales, dreptul de a alege sau cum mai este numit in lit. de specialitate dreptul activ semnifiica posibilitatea recunoscuta si garantata unei persoane ca in conditiile legii sa participe la desemnarea parlamentarilor in organele direct reprezentative ale puterii, dreptul de a alege este universal pentru exercitareea dreptului de vot singurele conditii sunt: cetatenia virsta minima prevzuta de lege 18 ani si cea de capacitate de exercitiu Potrivit art. 38 al. 2 din constitutia "cetatenii RM au drept de vot de la virsta 18 ani impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv exceptie facind cei pusi sub interdictii in modul stabilit de lege". Iar art. 11 din codul electoral stipuleaza ca dreptul de a alege il au cetatenii RM care au implinit inclusiv in ziua alegerilor 18 ani cu exceptia celor privati de acest drept in modul stabilit de lege. Persoanele care nu pot alege ele sunt: persoane care intrunesc conditiile la art. 11 adica nu au atind virsta minima de 18 ani si cei. lipsiti de drept, totodata nu au dreptulde a alege persoanele care sunt recunoscute incapabile prin hotarire definitiva a instantei de judecata persoanele condamnte la privatiune de libertate prin hotarire definitiva a instantei de judecata Dreptul de a fi ales semnifica posibilitatea recunoscuta si garantata unei persoane ca in conditiile legii sa fie ales in organele reprezentative ale statului, dreptul de a fi ales sau cum mai este denumit in literatura de specialitate dreptul pasiv, poate fi valorizat principial in aceleasi conditii in care se realizeaza dreptul de a alege, exceptie facind in unele cazuri virsta, totodata se solicita si cenzul de domiciliere variind de la 5-10 ani, constitutia prin art. 38 al. 3 din constitutie stabileste ca "dreptul de a fi ales este garantat cetatenilor rRM cu drept de vor in conditiile legii", codul electoral prin art. 12 stabileste ca dreptul de a fi ales il au cetatenii RM cu drept de vot care intrunesc conditiile prevazute de codul electoral (virsta, si cenzul de domiciliere) totodata prin art. 13 al. 2 din codul electoral nu pot fi alesi urmatorii cetateni:

militarii cu serviciu in termen persoanele mentionate in al. 1 al art. 13 adica persoanele care nu au dreptul de vot persoanele care au altecedente penale nestinse 2.Principiile dreptului electoral Potrivit art. 38 al. 1 din constitutia RM urmatoarele sunt principiile sufragiului: universalitatii egalitatii votul direct votul secret votul liber exprimat Potrivit art. 2 din codul electoral, urmatoarele sunt principiile participarii la alegere: cetatenii RM participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, participarea la alegere este libera benevola, nimeni nu este in drept sa exercite presiuni asupra alegatorului cu scopul de a usili sa participe la alegeri sau sa nu participe la alegeri precum si asupra exprimarii de catre acesta a liberei sale vointe, cetatenii RM care domiciliaza in afara tarii beneficiaza de drepturi electorale depline in conditiile codului electoral, misiunele diplomatice si oficiile consulare sunt obligate sa acorde ajutor cetatenilor in exercitarea drepturilor lor electorale. Potrivit art. 3 intitulat VOT UNIVERSAL cetatenii RM pot alege si pot fi alesi fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba , religie, sex, opinie, apartenta politica, avere sau origine sociala, universalitatea votului consta in aceea ca cetatenii RM sunt rezerva doar a conditiilor de virsta si aptitudine intelectuale sau morale au dreptul sa aleaga precum si sa fie alesi. Istoria a cunoscut si anume cenzuri precum cel de avere, rasa, domicliu, sex, astazi se foloseste in principiu cenzul de virsta minima care este de 18 ani ceea ce permite o larga participare la vot a tinerelor, ea fiind virsta la care o persona are maturitate politica necesara exercitarii dreptului de vot, la aceasta virsta persoana dobindeste capacitate electorala care este un aspect la capacitatii de drept constitutional, e drept ca unele tari precum Germania la alegerea din landuri practica vrista de 16 ani, iata de ce deplinatatea facultatilor mintale este o conditie fireasca si elementara, iata de ce codul electoral nu recunoaste acestor persoane nici dreptul de a vota si nici drpetul de a fi ales. Votul egal, potrivit art. 4 din codul electoral in mod egal, stabileste ca n cadrul oricarui scrutin fiecare alegator are dreptulla un songur vot, fiecare vot are putere juridica egala, votul egal se realizeaza cu respectarea urmatoarelor reguli (1.fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pentru alegerea aceluiasi organ de stat 2.circumscriptiile elctorale pentru aceluiasi organ de stat sunt egale ca numar de locuitori egalitatea votul oresupune totodata inlaturarea unor tehnici si

procedee electorale care sau practicat in sitemel constitutionale si anume votul plural si votul multiplu, votul plural este un procedeu potrivit caruia unii alegatori on aceeasi circumscriptie electorala dispun de mai multe voturi pentru acelasi organ de stat, astfel unii alegatori mai dispun inca de un vot daca satisfac anumite conditii printre care averea, titlurile inclusiv si numarul de copii, votul multiplu este un procedeu asemanator cu votul plural numai ca alegatorul dispune de mai multe voturi pentru acelasi organ de stat in circumscriptii electorale diferite cum ar fi locul de domiciliu, ciircumscriptia locului de munca, votul direct potrivit art. 5 "alegatorul voteaza personal, votarea in locul altei persoane este interzisa", adica votul direct consta in aceea ca alegatorii isi exprima direct personal acordul sau dezacordul privind pe candidatii propusi, alegatorii voteaza candidatii la functia de stat direct si nu prin reprezentanti sau delegati, exista totusi si votul indirect ca de exemplu in Franta la alegerea senatorilor, votul secret potrivit art. 6 "votarea la alegeri si/sau referndum este secreta excluzinduse astfel posibilitatea vointei alegatorului", secretul votului exprima acea posibilitate a cetatenilor de asi manifesta liber vointa lor cu privire la candidatii propusi fara ca aceasta manifestare sa poate fi cunoscuta de catre altii,codul electoral prevede o serie de garantii care asigura secretul votului, astfel buletinele de vot sunt uniforme fara emsne distinctive, imprimarea lor fiind asigurata de catre comisia electorala centrala care asigura totodata si modalitatea al buletinului, de asemenea sediile sectiilor de votare sunt prevazute cu cabine sau camere de votare unde alegatorul intra si voteaza dupa propria sa conditie, legea electorala interzice prezenta oricarei persoane in camera de votare sau in cabinele de vot, totodata codul electoral prevede si exceptie adresata persoanelor care in virtutea sanatatii nu isi pot realiza votul de sinestatator, pentru aceste persoane codul stabileste ca la alegerea lor orice persoana poate intra impreuna in camera de vot sau cabinele de votare, din rindul acestor persoane nu pot face parte membrii biroului electoral, comsiei electorale, oficialii de stat, candidatii precum si observatorii si persoanele de incredere, dupa ce voteaza alegatorul indoeste buletinul de vot si personal il introduce in urna de vot, votul liber exprimat art. 7 "nimeni nu este in droet sa exercite presiuni asupra alegatorului pentru a face sa voteze sau sa nu voteze precum si pentru a impedica sasi exrpime vointa in mod independent", votul liber exprimat defineste votul ca posibilitatea cetateanului de a participa sau nu la alegeri iarin cazul in care participa. dreptul de asi manifesta liber optiunea pentru o anumita lista de candidati sau un anume candidat, in unele tari ca de exemplu Elvetia in cantoane la alegeri locale votul este obligatoriu 3. Modurile de scrutin In sitemul electoral se pune problema de a sti cum se repartizeaza mandatele in Parlament tinind cont de voturile obtinute aparent o problema pur tehnica

alegerea modalitatii de distribuire a mandatelor este plina de semnificatii politice cu consecinte foarte diferite si nuantate mai ales cit priveste partidele politice ca principalii forte ce aspera la preluarea puterii de stat in explicarea acestora notiunea de scrutin este deosebit de utila prin scrutin de la litemscu scrutniu se intelege modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii, consilierii, exmaniarea scrutinului in cadrul dreptului constitutioonal se impune in mod firesc fiindca intreaga organizare si desfasurare a alegerilor trebuie corelata cu ....... scrutinului, practica cunoaste urmatoarele moduri de scrutin: sistemul majoritar - are cistig de cauza candidatul sau lista de candidati care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate fie la primul tur de scrutin fie l urmatorul, acesta poate fi uninominal sau plurinominal sau de lista privind candidatii si scrutinul majoritar ca proces poate fi cu un singur tur de scrutin sau cu doua tururi de scrutin, la scrutinul uninominal alegatori desmeneaza dintre mai multi candidati unsingur deputat pe circumscriptia data, la scrutinul plurinominal alegatorii desemneaza sunt dispusi mai multi candidati i functie numarul mandatului distribuite circumscriptiei electorale date, la scrutinul de lista alegatorul dintrre mai multe liste de candidati alege o lista de deputati, scrutinul uninominal este cel mai raspindit candidatul fiind ales deputat daca dupa prima votare el a intrunit majoritatea simpla sau relativa indiferent citi alegatori sau prezentat la runde, scrutinul uninominal cu al doilea tur intervine daca dupa prima votare nici un candidat nu a intrunit majoritatea absoluta pe care legea o cere e fiind de cel putin 50% plus un vot don numarul alegatorilor inclusi pe listele elctorale ale corcumscriptiei date, la al doilea tur vor participa doar doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi in ordinea descresterii, va fi delcarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi, scrutinul plurinominal si cel de lista cu al doilea tur de scrutin sa folosit o perioada in Franta in prezent nu se foloseste, scrutinul majoritiar are avantaje si totodata dezavantaje, acesta re urmatoarela avantaje (1.este simplu,clar, eficace, deputatul este ales direct de alegatori care isi vad utilitatea votului sau elxprimat 2.conducea la constituirea unor majoritati parlamentare omogene si stabile iar prin aceasta la stabilitatea guvernamentala 3.favorizeaza bipartidismul sau bipolaritatea vietii politice ceea ce simplifica procesul deliberarii alegatorului in fata posibilelor sale ideologice 4.daca ceea ce prevaleaza este principiu suveranitatii nationale atunci scrutinul majoritar este cel mai potrivit sa conduca la conturarea vointei nationale 5.conferind puterea unui singur partid ii atribuie acstuia si intreaga responsabilitate guvernamentala 6.scrutinul majoritar are un efect integrator el stimuleaza uniunea si o reclama totodata, dar cu toate acestea scrutinul majoritar are si unele dezavantaje printre care 1.cel cu un songur tur deformeaza cel mai mult imaginea opiniilor si tendintelor existente in societate atribuind semnificatie electorala numai majoritatii 2. simplifica abuziv posibilitatile

de obtiune constringindui la o schema repartizanta 3.daca se desfasoara pe liste avantajeaza partidele mari unul dintre cele doua in lipsa altor posibilitati dobindind majoritarea retorica sistemul reprezentarii proportionale Din combinarea unor elemente din scrutinul majoritar cu a altor elemente din scrutinul reprezentarii proportionale sa alcatuit al 3 sistem si anumesitemul mixt.