Bradul de Craciun Bradul de natere Prinii sau rudele i druiau nou-nscutului un brad cu care acesta se nfrea.

Bradul trebuia s apere pruncul de duhurile i ursitoarele ruvoitoare. Bradul druit nu era tiat, ci doar ales n pdure, iar pe scoara lui se ncrusta numele sau nsemnul familiei nou-nscutului. La fiecare aniversare a copilului, prinii i rudele veneau la brad, i nchinau ofrande si rosteau rugciuni. Dupa datin, t nrul lua el apoi n gri! bradul, frate spiritual, negli!area copacului echival nd cu desconsiderarea propriei persoane. Bradul de nunt "inerii care urmau s se cstoreasc participau odinioar la o ceremonie prenupial n cadrul creia se fgduiau unul altuia dinaintea unui brad. #nclcarea legm ntului fcut n faa bradului atrgea asupra lor oprobriul obtii. #n $ltenia, n a!unul nunii, e%ista obiceiul ca mirele s trimit miresei un brad, printr-un flcu, ca simbol al legturii ce urma s ia fiin ntre ei. #n alte

regiuni, bradul de nunt a fost nlocuit cu mrul sau chiar cu florile de mr.

Bradul de judecat Bradul !uca i rolul unei instane divine. &urm ntul rostit n faa arborelui dob ndea astfel trinicie. De e%emplu, vtaful cluarilor, nainte de a porunci cetei s nceap !ocul, i nfingea sabia ntr-un brad ' numit brad de !urm nt -, !ur nd apoi pe ea. De asemenea, se practica aa-numit (!udecat divin) a bradului* omul bnuit de a fi sv rit o frdelege era legat de un brad timp de trei +ile i trei nopi, dac n acest interval nu era sf iat de fiare sau lovit de trsnet era lsat liber i considerat nevinovat, cci se credea c fusese !udecat de brad. -opacul venic verde pre+ida totodat !udecata obteasc* satul se aduna n !urul unui brad pentru a lmuri i potoli conflictele dintre rani.