I

Tuoon Paunle Introducere Hasdeu s-a cdlSuzit dup6 lucr6rile similare din alte !Eri, in prirtrul rAnd de Deutsclte Rechtsaltefttiruer(l845) a lui Grimm, apoi de chestionarele lui

pp. 335-336) pune fa!6 in fafa un descantec bdnd(ean qi un altul asem6n6tor din Atltarvaveda, gu o variantd din Rg-veda, aldturi de materiale slave si germane. Semnalizarea asemEnrrilor eite insi singurul merit al articolului, care nu promoveaz6 nici un fel de concluzii, Excursul comparatist este prelungit in cazul z6nei Filma, zana bdniteand ^_ a febrei (Zdna Filma. Golii Ei gepizii fut Dacia,,,Columna lui Traian,., V[I, 1877, pp. 153-182). Hasdeu dernonstreazd cd la francezi, sArbi, albanezi, rom6ni, bulgari cele doud noliuni * febrd qi spaimd sunt foarte apropiate. concluzia fantezistd, la care ajunge Hasdeu dup6 cercetarea nordicilofsaga qi a unei povegti vechi cu ursitoare reprodusd de Jacob Grimm, este c6 perso-

bulgare (spirite eoliene). *6fiii?ol#;iui comparatist sud-est european se incadreaz6 qi studiul Palpiayiunile copilei. Noti{d de literatut'd compatativd(,,colunna lui rraian", VII, 1876, pp. 37L-376), in care urmdreste motivul zburdtorului intr-un cantec popular din Galilia, explic6nd asemdnarea printr-un fond psihologic comun, care ar fi, pentru Hasdeu, ,,temeiul literaturii comparative.,. Alte studii, din 1876 qi 1877, sunt de men{ionat, dar de aceasti datd rernarcAndu-se rnai mult prin caracterul lor inoperant; [in descilntec roruin Ei un descdntec sansa'it din Veda. Noilln(,,Columna lui Traian.., VII, 1g76,

stabilirea unor paralele cu folclorul nostru, a unor inrudiri cu baladele sdrbo-bulgare'qi balade romdnesti ca ,,P6unasul codrilor", ,,Stoian popa.. ;i chiar,,Miori{a'., sau identitaqi de tipologie: ie]g[gry_mQAqti cu vilele i6rbo-

Din intreaga arie a preocupdrilor lui Hasdeu vom puncta, pe scurt, principalele aspecte ale interesului rnanifestat pentru rnitologia cornparatd. Astfei, o scurtd recenzie fEcut6 culegerii de r;intece popularE I lgare a lui Auguste Dozon - apdrut6 la Faris in 1875 - reprezint6 un pretext pentru

Bogisic, Efimenko qi Matviev. chestionarul juiidic cuprinde 400 de intrebhri, grupate in trei capitole: satul, casa qi luawile. Capitolul I eia consacrat

relaliilor sociale;ijuridice, de la vecini pAnE la alte nalionalitali, al doilea se referea la ciclul familial cu aspectele lui juridice.(sistemul de n6sie, de mostenire etc.), moartea fiind tratatdmai sumar. Capitolul al treilea cuprindea relaliile de proprietate, invoielile agricole, hotdrnicia, comorile etc. Al doilea chestionar e intocmit sub egida Academiei Romdne, pentru a aduna materialul necesar in vederea alcituirii diclionaruluitezaur al limbii romAne. Progranta pentru adunarea datelot privitoare la limba.rontdnd (1884) nu era numai un diclionar lingvistic, ci ;i mitologic. Chestionarul din 1884 contine 206 intrebdri, care afecteazd intreaga cultura populard. lingvisticii, celelalte cuprindprobleme de climatologie, toponimie, minera. logie, zootehnie, ocupalii, industria casnic6, port, hrani, iar intrebdrile.de la 123la 206 se referi la obiceiuri, credinte, mitologie populard (cf. ovidiu B6rlea, Istoria folcloristicii romdnepti, Editura Enciclopedicd Romanr, Bucuresti, 1974, pp. 189-191). Dincolo de unele exagerdri, Hasdeu s.a dovedit a fi un adevdrat teoretician al comparatismului, stabilind o metodologie adecvata noii directii de cercetare a materialelor folclorice. Astfel, in 1B7b faceurmitoarele .orrrid.=_ratii: ,,Ceea ce a paralizat mult pan6 astdzi studiul comparativ al literaturii / t poporane in genere este pulina rigoare a metodei. Se grupeazd mereu tot ce , \i aseamdnd, ftrd a se deosebi cu scrupulozitate gradurile de aserndna.e. in ucest 1N mod, pe de o parte, se fac mai totdeauna salturi peste puncturi intennediare, I\ pe de alta, se confunda adesea lucruri de o inrudire problematica sau n.rmai i-.A aparinte. nte. \ t "; r Pentru ca literatura poporani comparativE sd se rEdice la o adevdratd 1 t inil{irne qtiintificr, se cere aplicarea acelei severe metode prin care se distinge i
Primele patruzeci qi nou6 de intrebEri se referd la.domeniul restrdns, al

najul mitic bdnilean este de origine gotic6, intrat in limba gi in folclor prin intennediul gepizilor, in vremea peregrindrilor lor pe ucest" meleaguri. in legEtur6 cu un altpersonaj fantastic, statu-palmd.Barbd-cot, Has deu.realizeazd din nou un periplu mitologic pe diverse meleaguri, ajungdnd la concluzia cd variantele caucaziene, romane ;i sud-slave sunt cele mai reprezentative. Importantd este ins6 Ei iniliativa lui Hasdeu de a orienta culegerile de materiale, pentru a cuprinde,totalitatea culturii populare, mai ales domeniile
rdrnase necercetate.

1877 G. chiqu, ministrul inviJdmfintului, ii soliciti lui Hasdeu difuzarea unui ,,cestionar linguistic rnitologic pentru culegerea si descrierea morawrriloq instituliunilor.si datinilor noastre". Hasdeu intocrneste chestionarul juridic obiceiete juridice ale popotului romdn. ptograma (lg7g), difuzat prin grija Ministemlui invatarndntului la cdrturarii satelor.

ln

tic6, qi-n cele externe, datoriti altor

astdzi DacE varianturile interne si externe ale unei bucdli s*nt prea putine, ele trebuiesc, deocamdatd, numai adunate, intocmai a$a cum se au<I i, p"p"r; frrr a se trage cu graba din ror"pu*1iun"u,ro, o concruziune, lipsi o temelie Dacd invarianturile sunt multe, atunci, rnai 'nainte de toate, catd sd clasifice in cele interne, corespunzdtoare diverginlelor dialectice in linguis-

linguistica.

I -,' ls"
i .,1 i" I

solidi.

"#i;i;;

lv q

popoare.

se i+ \" .r'q :a *