IOAN DOLEAN

DACIAN DORIN DOLEAN

Meseria de printe

CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................... PARTEA NTI.................................................................................. I. Printele........................................................................................ 1. Ce ne dorim de la copilul nostru?............................................. . Ce am !"cut pentru el?.............................................................. $. Cum m" comport cu copilul meu?............................................ II. coala........................................................................................... 1. Care este rolul %colii?................................................................ . Ce &nseamn" o %coal" 'un"?..................................................... 7 9 10 10 1# 17 #

$. Ce &nseamn" un dasc"l 'un?..................................................... #. Cum poate !i &n(eleas" competi(ia %colar" ?................................ III. Mediul........................................................................................ 1. Ce rol *oac" +rupul de prieteni?................................................ . Ce in!luen(" are tele,i-iunea?................................................... PARTEA A ./0A............................................................................. I. Cunoaterea copilului................................................................. 1. Inteli+en(a................................................................................. . A &n,"(a &nseamn" a memora?.................................................. $. Importan(a lim'a*ului................................................................ #. 2ocul %i de-,oltarea ima+ina(iei................................................. 3. Personalitatea............................................................................ 3.1. Temperamentul................................................................. 3. . Caracterul.......................................................................... 3.$. Aptitudinile....................................................................... PARTEA A TREIA............................................................................ I. Situaii pro le!....................................................................... 1. 4iolen(a &n %coal"..................................................................... . Timiditatea %i o'r"-nicia........................................................... $. 5tresul %colar............................................................................. #. 6inciuna %i c7iulul...................................................................

# ) 9 9 $$ 42 #$ ## #1 #9 30 3$ 3# 3) 39 61 1 1 1$ 11 1)

II. 6etode de modi!icare a comportamentului.......................

1. nt"rirea po-iti," 8recompensa9................................................ . 5tin+erea................................................................................... $. nt"rirea ne+ati," 8pedeapsa9.................................................... #. Comunicarea e!icient"..............................................................
EPILOG............................................................................................................. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................

70
70 71 )0 )3
9# 93

,Mi copii, pn la urm n ar !i ru"

IN"R#$UC%R%
$% C% a aprut cartea :Me&eria de printe'( Aceast" lucrare s;a n"scut dintr;o n#c#$i%a%# de a r"spunde numeroaselor &ntre'"ri pe care p"rin(ii le;au adresat educatorilor< &n,"("torilor< pro!esorilor %i psi7olo+ilor %colari< &n le+"tur" cu comportamentul %i per!orman(ele %colare ale copiilor lor. R"spunsul la aceste &ntre'"ri este re-ultatul unei munci &n ec7ip"< de lun+" durat"< &n care se &mpletesc< &n mod optim< suportul %#or#%ic cu cel prac%ic. /'iecti,ul urm"rit a !ost pre-entarea &ntr;o manier" c=t mai condensat a situa(iilor de ,ia(" cu care se con!runt" p"rin(ii &n mod !rec,ent. &n urma acestor pre-ent"ri< sper"m ca cititorii s" a*un+" s" &n(elea+" mai 'ine comportamentul copiilor< s";%i r"spund" sin+uri la &ntre'"rile pe care %i le adresea-"< s" &n,e(e s" comunice mai e!icient cu copiii< s" &n(elea+" mai 'ine rolul pe care ceilal(i !actori &l au &n de-,oltarea copiilor etc. .e asemenea< lucrarea &ncearc" s" &n%r#a$c legturile dintre !amilie ; copil ; %coal"< e,iden(iind responsa'ilit"(ile ce re,in !iec"rei componente a triadei. CUI &e adre&ea)( 'M#$#ria (# prin%#" se adresea-" &n special prin)ilor care au copii de ,=rst" %colar" mic" %i nu numai< &ns" este recomandat" %u%uror a(ul)ilor implica)i &n #(uca)ia copiilor. >iind con%tien(i de ,arietatea pu'licului cititor< prioritatea autorilor a !ost aceea de a !ace lucrarea c=t mai accesi'il" at=t din punctul de ,edere al lim'a*ului< c=t %i al con(inutului %tiin(i!ic. C% conine( >iecare persoan" este unic &n !elul ei? !iecare om &%i tr"ie%te propria ,ia("? !iecare p"rinte are stilul propriu de educa(ie< con,in+erile %i ,alorile personale? !iecare copil are particularit"(i care &l deose'esc de oricare alt copil. .e aceea lucrarea nu &%i propune s" emit" r"spunsuri uni,ersal ,ala'ile la &ntre'"rile i,ite. Ea &ncearc" s" pro*oac# cititorul pentru a +"si r"spunsurile cele mai potri,ite la situa(iile cu care

se con!runt"? &ncearc" s" pre-inte $i%ua)ii au%#n%ic# #rori %i mo(ali%)i (# pr#*#nir# ale acestora. @ucrarea este structurat" &n trei p"r(iA partea &nt=i &%i propune s" pre-inte cititorilor factorii car# in!luen(ea-" de-,oltarea armonioas" a copilului %i rolul pe care &l *oac" !iecare dintre ace%tia? partea a doua con(ine c=te,a #l#m#n%# (# p$i+olo,ia copilului, a c"ror cunoa%tere este necesar" !iec"rui adult implicat &n educarea copilului? partea a treia tratea-" unele probleme !rec,ent ap"rute &n comportamentul copiilor %i su+erea-" c=te,a metode de modi!icare a acestuia.

P+R"%+ ,N"-I

:6eseriaB de p"rinte este< &n acela%i timp< cea mai di!icil" %i cea !ai uoar meserie din lume. Este deose'it de +reu s" re-i%ti tot timpul ritmului antrenant i!pu& de copilul t"u< s" ai r"'dare s" r"spun-i adec,at la &ntre'"ri :puerileB< & reueti & ,e-i lumea prin oc7ii lui. Pe de alt" parte< este !oarte u%or c=nd ,ii acas" de la ser,iciu< s" ordoni c=te,a sarcini copilului< &.1 pedepse%ti la cea mai mic" /reeal0 iar0 dup c=(i,a ani s" eCclami cu m=ndrieA '-#.i, ac#la #$%# copilul m#u/ Da%ori% mi# a a0un$ a,aDB Responsa'ilitatea care cade pe umerii p"rintelui este una imens". %l e&te !odelul pe care copilul &l urmea-"< el &i o!er" acestuia condi(ii de ,ia("< &ecuritate a1ecti20 educa(ia de 'a-" etc. Practic< de modul &n care printele &%i &ndepline%te rolul depinde ,iitorul copilului. 0n alt !actor care are un rol deose'it de important &n ,ia(a copilului &l repre)int coala %i tot ceea ce este le+at de acti,itatea %colar". 0n p"rinte care 3i e4ercit meseria cu mult pro!esionalism ,a %ti s" oriente-e copilul spre o %coal" care & corespund" cu aptitudinile sale %i ,a %ti s" !ie un 'un partener al cadrelor didactice pentru a ac(iona simultan &n ,ederea spri*inirii e,olu(iei acestuia. Pe m"sur" ce copilul ,a cre%te< !ediul0 antura*ul &n care se &nscrie ,a de,eni o a doua !amilie care treptat &l ,a pre+"ti pentru ,ia(a adult". Practic una dintre cele !ai strin+ente pro'leme care se pun o dat" ce copilul &naintea-" spre ,=rsta adole&cenei o repre-int" inte+rarea sa &n colecti,ele :importanteB< semni!icati,e pentru el0 cuprinderea sa &n acti,it"(ile &n care sunt cuprin%i prietenii s"i.

I. P5RIN"%6%

'Ai ,ri0 c# )i (or#1%i, cci (orin)a poa%# (#*#ni r#ali%a%#..." 8pro,er' american9

1. C% N% $#RIM $% 6+ C#PI6U6 N#S"RU(

&n mod normal< ,enirea unui copil pe lume este un prile* de 'ucurie. P"rin(ii &%i pun mari speran(e &n el< &%i !ac planuri pentru c=nd ,a cre%te< &%i in,estesc toate resursele de care dispun pentru a;i asi+ura condi(iile optime de de-,oltare. .in p"cate< o dat" cu trecerea timpului< &n unele !amilii se pot :cule+e roadeleB unor ,r#1#li !"cute &n !iCarea o'iecti,elor< &n +estionarea resurselor in,estite sau< mai simplu spus< &n $%ra%#,iil# #(uca%i*# !olo$i%#. A%a a*un+em s" ,edem p"rin(i care &%i renea+" copiii< !ii care &%i 'at p"rin(ii< !ra(i care nu se &n(ele+ &ntre ei... .e%i oricine cite%te aceste r=nduri ,a spune A:.a< e ade,"rat< dar aceste lucruri nu or s" mi se &nt=mple c7iar mieB< ne permitem s" a!irm"m c" %i persoanele care au a*uns &n aceaste situa(ii pro'a'il< ini(ial< ar !i r"spuns la !el. &n urm"toarele r=nduri eCempli!ic"m c=te,a dintre o2i#c%i*#l# !rec,ent !ormulate de p"rin(i< ale c"ror re-ultate s;au do,edit a a,ea ulterior %i repercusiuni ne+ati,e. Aceste consecin(e nu s;au datorat ale+erii o'iecti,ului< ci m#%o(#i prin care s;a &ncercat reali-area lui. 3 !i# cumin%#, (i$ciplina%. .esi+ur< tuturor ne;ar pl"cea s" a,em o !iic" sau un !iu pe care< asemeni unei *uc"rii< s" o E &l po(i mane,ra dup" 'unul plac. Realitatea &ns"< %tim cu to(ii< este alta? copilul are mult" ener+ie< iar modul &n care %i;o c7eltuie%te este de multe ori deran*ant< o'ositor 8&n special atunci c=nd te &ntorci de la ser,iciu9< &n aceste situa(ii< p"rintele se ,ede ne,oit s" ia o atitudine< s" impun" re+uli. Nu de pu(ine ori a*un+e ca< din eCces de -el< s" pretind" o disciplin" eCa+erat"< care;i &n+r"de%te copilului orice !orm" de mani!estare. P"rintele crede c" ast!el %i;a c=%ti+at
17

respectul printr;un mod autoritar de a a'orda situa(ia< pe c=nd< &n realitate< ceea ce st" la 'a-a re+l"rii comportamentului este 1rica. Urmril# ac#$%#i m#%o(#, *or apr#a mai pr#,nan% a%unci cn( copiii *or a0un,# la *r$%a a(ol#$c#n)#i $au &n mom#n%ul cn( $# *a i*i 1an$a (# a a*#a o *ia) au%onom. A$%!#l, pu%#m a$i$%a la !u,a (# aca$ $au la c$%orii pr#ma%ur# 4&n $p#cial &n rn(ul !#%#lor5, car# $# (o*#(#$c a !i n#r#u1i%#, %in#r#l# $c+im2n( ' un ru cu un al% ru ". D# a$#m#n#a, 2i#)ii car# au cr#$cu% o *ia) &n%r#a, cu !rica (# 2%ai#, cn( *or (#*#ni mari 1i $u!ici#n% (# pu%#rnici, nu *or #.i%a $ r$pun( a,r#$i* &n li%i,iil# cu prin)ii lor. Mai mul% c+iar, #i *or pr#lua &n mo( in*olun%ar mo(#lul (# #(uca)i# 1i &1i *or cr#1%# copiii &n ac##a1i mani#r. 3 !i# a$cul%%or. /rice p"rinte &%i dore%te copii ascult"tori< care s" r"spund" cu promptitudine de !iecare dat" c=nd le cere ce,a. Ins"< !rec,ent po(i &nt=lni p"rin(i care se lamentea-"A : C# $ m mai !ac6 Copilul m#u nu m a$cul%ai". .e la cele mai !ra+ede ,=rste< unii copii mani!est" indi!eren(" la solicit"rile p"rin(ilor sau c7iar mai mult< preiau :controlul !amilieiB atunci c=nd se pune pro'lema lu"rii unei deci-ii. Atunci c=nd ne punem pro'lema : Cum $ a a0un$ &n ac#a$% $i%ua)i# 1i c# # (# !cu%6 ", e 'ine s" ne &ntre'"m &nt=i ce am !"cut noi pentru ca el s" de,in" ascult"tor? 'Mi am r#.#r*a% c%#*a or# p# .i (in %impul m#u p#n%ru a i o2$#r*a #*olu)ia 1i p#r!orman)#l# 6 ", 'Am a*u% r2(ar# la *r$%a DE CE ului $ r$pun( a(#c*a% la !i#car# &n%r#2ar#6", 'M am implica% &n 0ocuril# p# car# l# a ini)ia%6 Cum m am implica%6 C% %imp6", 'M am ,n(i% c, &n %imp c# &i ((#am prim#l# $arcini 4prim#l# r#$pon$a2ili%)i5, copilul #ra a(nc implica% &n%r o ac%i*i%a%# an%r#nan% 40oc, *i.ionar#a pro,ram#lor T.-.56", 'M am l$a% %ran$!orma% &n $cla*ul lui, &n(#plinin(u i %oa%# (orin)#l#6" #%c. 3 !i# ca 1i copilul 7 8 Adic" ,8i#r#l# (in ,r(ina *#cinului $un% &n%o%(#auna mai ,u$%oa$# "5. >iecare copil este unic0 ori+inal. @a ,enirea sa pe lume< el 'ene!icia; -" de un tratament speci!ic mediului &n care se de-,olt" primind o amprent" cultural" 8de eCemplu< un rom=n are o -estre cultural" di!erit" de cea a unui *apone-9. El se ,a de-,olta &n aceea%i direc(ie &n care se de-,olt" cei din +rupul &n care este inclus< &ns" 3ntr.o !anier per&onal. .ac" ne !iC"m cu &nd=r*ire &n minte un prototip al copilului nostru ideal %i &ncerc"m s" ne model"m propriul copil dup" acest eCemplu< a,em cele mai mari %anse ca re-ultatul s" ne de-am"+easc" &ntr;o 'un" -i. A i c#r# copilului %u $ (#*in ca al%ul, &n$#amn a lpri*a (# o i(#n%i%a%#, a i r#!u.a (#.*ol%ar#a $in#lui. Mai mul% c+iar, $olici%n( unui copil $ !i# a$#m#ni al%uia # ca 1i cum l ai !or)a $ poar%# o p#r#c+# (# pan%o!i cu c%#*a num#r# mai mici, ca &n !inal 4pr#a %r.iu, cn( piciorul #$%# (#0a rni% $au (#!orma%5, $ r#ali.#.i c nu

11

&i $un% 2uni. Culm#a ironi#i # c, un#ori, (up c# %# $%r(ui#1%i c)i*a ani $ )i &n*#)i copilul c#*a c# nu i $# po%ri*#1%# a0un,n( $ l #9a$p#r#.i, &)i *#i (a $#ama c mo(#lul urma% # un !ia$co. 3 !i# c#l mai 2un. Pe orice p"rinte< ,estea c" !iul sau !iica sa a c=%ti+at o competi(ie sau se a!l" &n !runtea colecti,ului de ele,i din perspecti,a re-ultatelor %colare< nu poate dec=t s";l 'ucure. Atunci< &ns"< c=nd i se solicit" copilului s" !ie cel mai 'un &n orice domeniu 8:4reau ca !iul meu s" !ie un c=%ti+"torB9< situa(ia se sc7im'". .in p"cate< &n orice +rup< &n special &n colecti,ele de ele,i< se conturea-" &ntotdeauna c=te,a ,=r!uri %i c=(i,a coda%i? iar de-ideratul de a a,ea un copil;campion este pe c=t de +reu de reali-at< pe at=t de lipsit de sens. C7iar dac" acesta dispune de poten(ialul intelectual necesar pentru a putea &n,"(a !oarte 'ine la toate materiile< c7iar dac" este talentat la toate disciplinele artistice %i are a'ilit"(i motrice deose'it de 'une< re-ultatele o'(inute nu sunt at=t de importante &n aceast" perioad".

Competiia colar

&n urma cercet"rilor e!ectuate pe %colarii mici< a re-ultat c" ace%tia &ncep a'ia de la ,=rsta de 9;10 ani s" !ie preocupa(i $i$%#ma%ic de per!orman(ele lor %i s" se compare cu ceilal(i copii de aceea%i ,=rst" 857rou!e A.< Cooper R.< .eFart G.< 199 9. .e aceea< nu este necesar %i nu a*ut" la nimic sta'ilirea :celui mai 'un ele, din clas"B. &n aceast" etap" %colarii a'ia &ncep s";%i do'=ndeasc" primele no(iuni de autoe,aluare< &%i consolidea-" sistemul de ,alori 8ce e 'ine< ce e !rumos9. Ca o consecin("< pot !i &nt=lnite situa(ii de +enul celor care urmea-".

12

Un 2i#)#l *in# 2ucuro$ aca$, !lu%urn( carn#%ul (# no%#. Primi$# prima lui no%. La in%rar#a &n ca$, copilul $# (uc# r#p#(# la mama lui 1i &i ara% &ncn%a% p#r!orman)a. Mama rmn# uimi%: !iul $u primi$# no%a ;. Cum %# po)i 2ucura %u, cn( ai primi% c#a mai r#a no%6 Fcn( oc+ii mari, copilul rmn# n#(um#ri%. A (oua .i, cn( m#r,# la 1coal, $# a(r#$#a. cu ur &n*)%orului: Dac a)i 1%iu% c ; # o no% r#a, (# c# mi a)i (a% o6/ Doi col#,i (i$cu% &n pau.: ; Eu am lua% a.i (ou no%#: un < 1i un =>. ; ?a/ Eu $un% mai 2un (#c% %in# p#n%ru c am trei note: un @ 1i (oi (# A/ .ac" am compara e,olu(ia copilului cu cea a unei !lori< credem c" e&te uor de &n(eles c"< dac" !or("m 'o'ocul s";%i des!ac" petalele &nainte de ,reme< nu ne ,om 'ucura prea mult de splendoarea !lorii? &ns"< dac" acest 'o'oc este l"sat s" se de-,olte normal< ,om asista la o &n!lorire natural" de lun+" durat". Copilul ar putea !i un :sa,ant &n de,enireB< dar nici pe departe nu tre'uie s" ne pripim &n a;1 considera un :mic +eniuB. Nu aceasta este ,=rsta la care s" tra+em linia %i s" num"r"m reali-"rile. Acesta este doar nceputul... 3 nu $u!#r# c# am $u!#ri% #u, $ nu-i lip$#a$c nimic. A%a cum am su'liniat mai sus< eCist" tendin(a ca p"rintele s" o!ere totul copilului s"u< s";%i in,esteasc" toate resursele de care dispune :pentru a;i !i 'ineB acestuia. &n unele ca)uri0 3n &pecial c=nd p"rin(ii au !ost !rustra(i &n copil"rie de di!erite 'unuri materiale sau nu au 'ene!iciat de su!icient" aten(ie< dra+oste %i E sau &n+ri*ire< pentru a compensa lip&urile a,ute se &nt=mpl" ca< din eCces de -el< s" o!ere prea !ult. Ca ur!are a ace&tei atitudini parentale< copiii de,in r&1ai0 ceea ce repre-int" o pro'lem" serioas" 8uneori nea%teptat de +ra,"9< at=t pentru cadrele didactice c=t %i pentru &ocietate 3n /eneral 8!"r" a !i scuti(i de urm"ri nici c7iar propriii p"rin(i9. Un#i #l#*# (# cla$a a 1ap%#a i $ a c#ru% $ 1i c+#m# mama la 1coal p#n%ru a a*#a o (i$cu)i# cu (iri,in%a, &n l#,%ur cu a2a%#ril# 1colar# al# !#%#i, in mom#n%ul &n car# mama a in%ra% &mpr#un cu !iica $a &n $ala (# cla$, (iri,in%a a rma$ &nmrmuri%: +ain#l# lu9oa$#, mac+ia0ul i.2i%or 1i a#rul in(i!#r#n% al !#%#i con%ra$%au pu%#rnic cu )inu%a mo(#$%, c+iar $rccioa$ a mam#i, compl#%a% (# o a%i%u(in# 2in#*oi%oar# 1i umil. Trei aspecte merit" luate &n discu(ieA ; &n primul r=nd copilul< o'i%nuit s" i se o!ere !ult0 ,a a,ea pretenia s" pri; measc" din ce &n ce mai mult< p=n" c=nd p"rin(ii nu ,or mai putea & r&pund

19

solicit"rilor sale. El nu ,a &n(ele+e situa(ia %i;i ,a acu-a de rea;,oin("< iar< ulterior< e u%or de ima+inat ce se poate &nt=mpla? ; &n al doilea r=nd< tre'uie men(ionat !aptul c"< &n momentul &n care copilul sesi-ea-" sl"'iciunea p"rin(ilor pentru el< ,a &ncepe :%anta*ul sentimentalB la care &i ,a supune p=n" la epui-are. 4a pro!ita tot timpul de ei< iar c7iar %i atunci c=nd ,a de,eni adult %i ,a tre'ui s" ai'" o responsa'ilitate< el se ,a comporta &n continuare ca un om imatur< presupun=nd c" &ntotdeauna p"rin(ii ,or !i al"turi de el c=nd ,a a,ea ne,oie de a*utor? ; &n al treilea r=nd< preci-"m c" p"rin(ii nu tre'uie< neap"rat< s" ai'" o situa(ie material" !oarte 'un" pentru a;%i r"s!"(a copiii. .in pu(inul pe care &l au< o mare parte &i re,ine odraslei lor. Aceasta< &ns"< rareori ,a aprecia e!orturile !"cute de p"rin(i< iar c=nd ei ,or a%tepta din partea copilului anumite +esturi< atitudini prin care s";%i mani!este recuno%tin(a< ,or !i surprin%i 8nepl"cut9 ,"-=nd c" acesta nu le onorea-" a%tept"rile.... 3 nu... .e o'icei copiii &i o'osesc !oarte repede pe adul(i cu ener+ia pe care o mani!est". P"rin(ii se ,"d ne,oi(i s" recunoasc" !aptul c" este +reu s" (ii pasul cu ini(iati,ele mani!estate de copil< de aceea mul(i pre!er" s" impun" restric(ii. Impunerea de re+uli %i de restric(ii este un !apt l"uda'il< &ns"< atunci c=nd se eCa+erea-" %i restric(ia de,ine o prioritate &n ela'orarea strate+iilor educati,e< p"rintele risc" s" a*un+" incapa'il de a ,edea :copacii din cau-a p"duriiB. ; Ui%# c# 2ia% cumin%# am/ El nu $# 0oac &n cur%# cu c#ilal)i copii, nu $# ui% la T.-., nu a$cul% mu.ic '(# car%i#r", nu ... ; Dar c# !ac#6 .esi+ur< orice demers educa(ional are la 'a-" c=te,a o'iecti,e clar conturate? c7iar %i cele pre-entate mai sus< dac" se !ormulea-" &ntr;un mod pertinent %i nu se cade &n eCtreme pot !i &ncununate de succes. Tre'uie s" (inem cont &ns" de !aptul c" scopul oric"rui adult implicat &n educarea unui copil este ca acesta s" a*un+" la un ec7ili'ru dinamic &ntre interesele personale %i cele al# $oci#%)ii, &ntre ceea ce *r#a el %i ceea ce vrem de la el.

CE A6 >HC0T PENTR0 E@?

Pentru a ne dori ce,a de la copilul nostru este 'ine s" ne &ntre'"m &nt=i 'C# am !cu% p#n%ru #ll" 5untem tenta(i s" trat"m copilul ca !iind un 'un ce ne apar(ine %i asupra c"ruia a,em toate drepturile. 0nii eCa+erea-" &n ilustrarea acestei ideiA 'Tu #1%i al m#u/ Tr#2ui# $ !aci %o% c# $pun #u/". .in cau-" c" ne consider"m proprietarii de drept ai
14

acestui :'unB< uit"m uneori c" este responsa'ilitatea noastr" s" a,em +ri*" de el< pentru a nu se altera? uit"m uneori c"< pentru a a,ea pro!it< tre'uie !"cute in,esti(ii? uneori ne &n%el"m cre-=nd c" in,esti(ia se re-um" doar la &m'r"c"minte< 7ran"< *uc"rii %i un acoperi% deasupra capului? uneori uit"m c"< poate mai mult dec=t orice< ceea ce &i tre'uie copilului nostru este $#curi%a%# a!#c%i* %i #(uca)i# corespun-"toare. Ce presupune securitatea a!ecti,"? Unui 2ia% i $ a c#ru% $ r#ali.#.# un (#$#n al !amili#i $al#. Dup c# $ a (#$#na% p# #l, p# mama 1i p# $ora $a, 1i a &n%r#2a% &n*)%oar#a: Aici c# $ mai (#$#n#. c mi a mai rma$ +r%i# ,oal6 ; Pi cin# mai !ac# par%# (in !amilia %a6 a &n%r#2a% la rn(ul #i &n*)%oar#a. ; Ta%a/ a r#plica% copilul. Dar #l aproap# %o% %impul # pl#ca%. Mai 2in# (#$#n#. o ma1in. ECist" situa(ii &n care unul dintre p"rin(i pleac" de acas" pentru o perioad" &ndelun+at"< din moti,e &ntemeiate. &ns" pu(ini p"rin(i reali-ea-" care este e!ectul pe care &l are asupra copiilor mici o asemenea a'sen(" prelun+it". E 'ine de %tiut c" de-,oltarea a%a1am#n%ului la copii &n primii ani de ,ia(" repre-int" o etap" cel pu(in la !el de impor%an% ca %i ac7i-i(ia m#r$ului %i a lim2a0ului. &ns"< dac" e,olu(ia ultimelor dou" este e,ident" pentru oricine< nu acela%i lucru se poate spune despre ata%ament. E!ectele de-,olt"rii sale de!ectuose sunt trecute cu ,ederea u%or iar p"rin(ii de,in &n+ri*ora(i de mani!est"rile copiilor lor uneori !"r" s" '"nuiasc" moti,ul. A%a cum de!icien(a de ,or'ire este o consecin(" a nede-,olt"rii adec,ate a lim'a*ului< in$#curi%a%#a a!#c%i* este o consecin(" a de-,olt"rii inadec,ate a ata%amentului. Copiii cu insecuritate a!ecti," pot mani!esta %ul2urri #mo)ional# de +enulA st"ri de !ric" aparent ne*usti!icate< ner,o-itate crescut"< apatie< dependen(" eCa+erat" de p"rin(i etc. Nu ,i s;a &nt=mplat s" au-i(i ca-uri de p"rin(i care &ntorc=ndu;se acas" dup" o perioad" de a'sen(" prelun+it" au constatat c" copiii lor au de,enit mai speria(i de ideea de a !i l"sa(i sin+uri? C" se lipeau mai mult ca niciodat" 8!latant< nu;i a%a?9 de ei %i nu &i l"sau s" plece nici m"car la cump"r"turi 8:4e-i ce mult m" iu'e%te?B9? 5au< dimpotri,"< nu ,i s;a &nt=mplat s" cunoa%te(i ca-uri &n care< dup" o a'sen(" prelun+it"< p"rintele se &ntoarce acas" iar copilul se comport" cu el la &nceput ca %i cu un str"in< iar< mai apoi< dup" ce lucrurile :au re,enit la normalB< nu mai ascult" nimic din ce &i spune? Asemenea simptome se pot &nt=lni %i dup" perioade de spitali-are prelun+it" 8a copiilor $au a prin)ilor5, dup" o perioad" de concediu prelun+it 4(# #9#mplu, p#n%ru

1:

un copil (# (oi ani, o $p%mn poa%# con$%i%ui o p#rioa( (# conc#(iu pr#lun,i%5, din cau-a an+a*"rii unei :'oneB< a di,or(urilor< deceselor etc. &nainte de a ne +r"'i s" tra+em o conclu-ie la cele scrise mai sus< tre'uie %tiut c" apari(ia tul'ur"rilor emo(ionale ,aria-" &n !unc(ie de inten&itatea ataa!entului0 &n !unc(ie de rolul pe care &l *oac" p"rintele respecti, &n ,ia(a copilului. Prin urmare< este 'ine s" ne +=ndim de dou" ori &nainte de a lua o deci-ie at=t de important" ca %i aceea de a ne :a'andonaB temporar copilul. El are ne,oie de cine,a care s";i o!ere dra+oste necondi(ionat" 4' Oric# ai !ac#, #u tot %# iu2#$c p#n%ru c #1%i copilul m#u"5B el uit" c" l;am p"r"sit< dar nu ,a &n(ele+e %i nu ,a putea s" ne eCplice de ce nu ne mai respect" %i nu ne mai iu'e%te at=t de mult ca &nainte. Ce ,i-ea-" educaia corespun-"toare? Practic< orice p"rinte &%i educ" copilul. C7iar %i acel p"rinte care ,ine rareori pe acas"< &l &n,a(" pe copil c" e 'ine s" nu te 'a-e-i prea mult pe unii adul(i. .ar ce &nseamn" a;i acorda copilului o educa(ie corespun-"toare? O !#%i) *in# (# la 1coal 1i i $pun# %a%lui #i: C Ta%, iar ai lua% pa%ru p# %#ma p#n%ru aca$/ .in eCces de -el sau din team"< unii p"rin(i cred c" este 'ine s" &i prote*e-e pe copiii lor p=n" la ,=rsta maturit"(ii %i c7iar dincolo de ea. .in aceast" cau-"< ei &%i educ" &n a%a !el copiii< &nc=t ace%tia s" !ie &n permanen(" dependen(i de ci:'Nu !ac# (#c% c##a c# &)i $pun #u/". Ca urmare a acestei !orme de educa(ie< putem &nt=lni tineri care nu pot reali-a nici o aciune care s" nu !ie precedat" de &ntre'area 'Po% $...6" adresat" adultului. .e%i este l"uda'il"< aceast" !orm" de comportament 8: C# copil cumin%# ai/ "5 dus" la eCtrem< scoate &n e,iden(" lipsa capacit"(ii copilului de a lua cele mai elementare deci-ii 4,Am %#rmina% (# mnca%. Po% $ 2#au ap6"5. .in aceast" cau-"< atunci c=nd ,or da de li'ertate< ace%ti copii nu ,or %ti cum s" o !oloseasc". Educarea copilului ast!el &nc=t s" de,in" c=t mai dependent de adult se poate o'ser,a %i la ,=rsta %colar" mic"A Un a(ul% &l &n%r#a2 p# copil: ; C)i ani ai6 Ar# D ani1ori/ r$pun(# mn(r mama lui. Cu toate acestea< p"rintele insist" !oarte mult s";i !orme-e copilului deprinderi de comunicare politicoas"< !"r" a;i da oca-ia s" le eCerse-e din proprie ini(iati," %i s" le con%tienti-e-e. .e aceea putem &nt=lni situa(ii de +enulA Un prin%# &n$o)i% (# copilul $u $# &n%ln#1%# cu un pri#%#n mai *#c+i. Dup c# $%au (# *or2 un %imp, la (#$pr)ir# $# $alu%, iar prin%#l# $# ,r2#1%# $ 1i a%#n)ion#.# copilul:

16

; Cum &i $pui la n#n#a 6 ; 3ru% mna p#n%ru ma$/ 0n alt aspect care uneori scap" din ,edere p"rin(ilor atunci c=nd &%i educ" copiii este acela c" ei &i pre+"tesc s" se poat" adapta doar la condi(iile sociale actuale 'P# copilul m#u cn( *a !i mar#, am $ l!ac avocai". Putem a,ea certitudinea c" peste 0 de ani meseria pe care ne;o dorim pentru copilul nostru ,a mai !i (# ac%uali%a%# sau< mai mult dec=t at=t< ,a mai #9i$%ai Putem %ti ce meserii se ,or mai na%te peste c=te,a decenii? Cum &l pre+"tim pentru -iua de m=ine?

$. C06 6H C/6P/RT C0 C/PI@0@ 6E0?

&ndeplinirea e!icient" a meseriei de p"rinte presupune cunoa%terea stilurilor parentale cu toate a,anta*ele %i de-a,anta*ele care decur+ &n urma adopt"rii acestora. .e aceea< &n r=ndurile de mai *os< le ,om pre-enta &n detaliu< urm=nd ca !iecare cititor s=;%i identi!ice stilul personal de a a'orda copilul. E 'ine de %tiut !aptul c" aceste stiluri nu se +"sesc &ntotdeauna &n :stare pur"IB? o persoan" poate oscila &ntre dou" sau c7iar mai multe stiluri parentale< &n !unc(ie de personalitatea sa< de dispo-i(ia de moment< de con*unctur" sau de momentul e,olu(iei copilului. a. indul/ent 5tilul indul+ent se caracteri-ea-" prin aceea c" p"rintele &i permite copilului s" se mani!este cum ,rea el< !"r" a;i impune prea multe restric(ii. >iloso!ia de ,ia(" a p"rintelui care adopt" acest stil este 'Copiii *or &n!lori $in,uri la timpul potrivit". Pentru el< cea mai mare ,aloare o repre-int" li'ertatea de eCpresie. P"rintele indul+ent mani!est" sensi'ilitate la drepturile altora< se consult" cu copilul atunci c=nd ia o deci-ie< mani!est" c"ldur" %i interes !a(" de tot ceea ce !ace copilul< iar ca-urile &n care &l pedepse%te sunt !oarte rare. Aceast" atitudine &i permite copilului s";%i de-,olte o i(#n%i%a%# proprie %i s" ai'" o personalitate distinct"< marcant"< ori+inal". El se simte important< special< !apt ce determin" cre%terea ni,elului $%im#i (# $in# 8care repre-int" o condi(ie esen(ial" &n de-,oltarea armonioas" a personalit"(ii9. 0n stil parental indul+ent mai st" la 'a-a de-,olt"rii creativitii i a capacitii de a lua deci-ii. Pe de alt" parte< copilului crescut &ntr;o manier" indul+ent"< &i ,a !i +reu s" &n(elea+" rolul limitelor< al re+ulilor %i s" (in" cont de ele atunci c=nd situa(ia o ,a cere? de aceea< pentru !oarte mul(i dintre adul(i< el poate !i considerat o2ra.nic sau c7iar copil pro2l#m. P"rin(ii se pot a%tepta ca &n cur=nd el :s" preia controlul !amilieiB &n sensul c" nu ,a mai !ace dec=t ce ,rea el %i cu +reu ,a accepta s!aturi. P"rintele ,a !i :dep"%itB.

. autoritar P"rintele care adopt" stilul autoritar se caracteri-ea-" prin !aptul c" &i cere copilului s" respecte cu stricte(e< !"r" s" comente-e< re+ulile impuse. Aceste re+uli au o ,aloare a'solut"< iar cea mai mic" +re%eal" este urmat" de pedeaps". >iloso!ia de ,ia(" adoptat"A ,JVimic nu e mai presus de legeDB. .in aceast" cau-"< p"rintele nu se simte o'li+at s" r"spund" &ntre'"rilor suplimentareA 'D# c#6 P#n%ru c $un% mama %a/ Nu (i$cu%m/". Inten(ia copilului de a;%i mani!esta independen(a este interpretat" ca o !orm" de r"-,r"tire< !apt ce repre-int" o surs" important" a con!lictelor p"rinte ; copil. .e o'icei< p"rintele este rece %i deta%at !a(" de copil< impun=nd respectul muncii %i al e!ortului. Ast!el< stilul autoritar &l &n,a(" pe copil s" de,in" ordonat, disciplinat, respectuos !a(" de cei de care 3i e&te 1ric; &i de-,olt" simul cri%icB &l &n,a(" s" de,in" perfecionist 4"Dac !aci c#*a, a%unci ! o p#r!#c)/"5. .in p"cate< adoptarea acestui stil parental atra+e dup" sine numeroase de-a,anta*e< &n primul r=nd< copilul crescut de p"rin(i autoritari ,a &n,"(a !oarte +reu s" de,in" malea'il< sensi'il la dorin(ele altora? el ,a !i neierttor cu cei care +re%esc 4'Cum poa%# !i a1a proa$%6"5. .e asemenea< acest copil ,a &nt=mpina dificulti &n reali-area unei comunicri eficiente; ,a !i !rec,ent lipsit (# iniiativ, (# cura0 %i ,e%nic nemulumit, deoarece se teme &n permanen(" c" ar putea +re%i. Pentru el< :a +re%iB e sinonim cu afi un ratat". .e aceea< preocuparea lui ma*or" este 'C# *a .ic# %a%a 4mama5 cn( *a a!la 6 " Tr"s"turile de mai sus re!lect" diminuarea stimei de sine 4'Am ,r#1i%/ Nu $un% 2un (# nimic/ Nicio(a% nu *oi pu%#a $.../ "5. 0nele cercet"ri 8J. .amon< .. Fart< 19))9 arat" c" un ni,el sc"-ut al stimei de sine &n copil"rie are urm"ri ne+ati,e marcante pe parcursul &ntre+ii ,ie(i< asemeni unui co%mar care te urm"re%te &n permanen(" %i de care 8&n ca-urile !ericite9 scapi cu mare +reutate. c. indi1erent P"rintele indi!erent ne+li*ea-" copilul< nu este preocupat de reali-"rile lui %i nici nu mani!est" !rec,ent tr"iri emo(ionale po-iti,e pentru el. 6ai mult c7iar< &n unele ca-uri duse la eCtrem< las" de &n(eles c" acesta este :&n plusB< repre-int" o po,ar" de care s;ar putea lipsi oric=nd. >iloso!ia de ,ia(" pe care o su+erea-" esteA ,En *ia) nu te poi ba a pe nimeni altcineva dec!t pe tine &n$u)i". Copilul al c"rui p"rinte se mani!est" indi!erent< &n,a(" c" p"rerea lui nu con%#a. prea mult< se simte lipsit de importan %i uneori a'sol,it de orice responsa'ilitate. El poate a,ea o stim (# sine sc ut 8asemeni copilului crescut autoritar9< poate de,eni timorat %i urm"rit &n permanen(" de un puternic comple" de inferioritate 4Nicio(a% nu *oi !i &n $%ar# $ !ac c#*a $u!ici#n% (# 2un ca $ i mul)um#$c p# ai

1)

m#i"5. 5pre deose'ire de copilul crescut autoritar 8care toat" ,ia(a se ,a +7ida dup" re+ulile stricte pe care le;a &n,"(at &n copil"rie9< copilul crescut indi!erent se ,a 'a-a doar pe #9p#ri#n)a lui (# *ia). .e aceea< dup" ce ,a a*un+e la ,=rsta adult" %i se ,a pune pro'lema s" primeasc" s!aturi re!eritoare la cum ar tre'ui s" se comporte< cum ar tre'ui s";%i educe copilul< de ce ar tre'ui s" se !ereasc" etc< el nu ,a !i dispus s" asculte 4'C# 1%ii %u 6Ai %ri% c# am %ri% #u6", ' Cin# #1%i %u ca $ mi (ai $!a%uri 6 "5. .in cau-a lipsei de a!ec(iune< c7iar dac"< pe de o parte< &l ,a !ace mai re-istent la +reut"(ile ,ie(ii< copilul crescut indi!erent ,a !i mai ri,i(, mai in$#n$i2il, mai apa%ic, mai pra,ma%ic. 0nii se +r"'esc s";1 etic7ete-e ca !iind un copil ,!r $u!l#%", !i# ",+#a)", !"r" s" '"nuiasc" !aptul c" pre*udiciul a!ecti, pe care &l resimte &l determin" s" se +7ide-e dup" principiul BIu2ir#a %# !ac# mai *uln#ra2il, mai $la2". d. protector P"rintele protector este aparent un p"rinte modelA el este eCtrem de atent la ne,oile copilului %i se dedic" cu toat" !iin(a sa meseriei de p"rinte. Prioritatea lui este s";i o!ere copilului securitate< deoarece con%tienti-ea-" c" un copil este o !iin(" !oarte !ra+il"< care are ne,oie &n permanen(" de spri*in %i protec(ie. Educa(ia pe care i;o d" copilului se cl"de%te &n *urul ideii c" 'Nu %o% c# .2oar $# mnnc" %i are +ri*" s";%i &n,e(e copilul ca< &n primul r=nd< s" !ie precaut %i re-er,at !a(" de tot ce ,ine din a!ara s!erei !amiliei. .in p"cate< uneori protec(ia acordat" copilului este eCa+erat"< p"rin(ii de,in ,e%nic &n,ri0ora)i, ,"d catastro!e %i calamit"(i la !iecare col( de strad". C=nd &%i ,"d copilul pl=n+=nd< ei de,in a,i%a)i, cre=nd !"r" s";%i dea seama< mai mult" %#n$iun# 8: C# %# (oar#, puiul#6 Un(#6 T# (oar# ru6 -ai, $rcu)ul (# %in#/"5. Atunci c=nd apare o pro'lem"< p"rin(ii eCa+erat de protectori se +r"'esc s" cau%# *ino*a)ii %i s" !in moral 4' D# c%# ori )i am .i$... 6 "5, !apt care duce la sc"derea e!icien(ei re-ol,"rii con!lictului %i a &n,"("rii unor re+uli de disciplin". Asemeni p"rin(ilor autoritari< accept" +reu situa(ia &n care copilul &ncepe s";%i de-,olte independen(a< &ns" ei nu creea-" con!licte< ci intr" &n panic"< :se consum"B. Acest stil parental mai atra+e dup" sine alte numeroase de-a,anta*e. Atunci c=nd sunt mici< copiii care au p"rin(i eCa+erat de protectori pot mani!esta %ul2urri al# $omnului %i ale r#,imului alim#n%ar, precum %i st"ri (# !ric ne*usti!icate. / dat" cu trecerea timpului< copilul se simte din ce &n ce mai $u!oca% %i are tendin(a de a $# &n(#pr%a de p"rin(i? el +"se%te c" este (i!icil $ comunic# direct cu p"rintele despre pro'lemele personale< de team" c" acesta nu;1 ,a &n(ele+e %i se ,a &n+ri*ora 4"Mai 2in# nu i $pun mam#i c numai $# &n,ri0or#a."5. Ast!el< copilul ,a &n,"(a s" ascund" in!orma(ii< ,a a,ea o ,ia(" secret"< personal"< ne'"nuit" de p"rinte. .e asemenea< atunci c=nd ,a !i pus &n situa(ia de a;%i eCprima

1<

!rustrarea sau m=nia< pre!er" s" se #9prim# in(ir#c% prin acte de r.2unar# sau $a2o%a0. e. democratic P"rintele care se comport" democratic are &n ,edere &ntotdeauna ca drepturile copilului s" !ie respectate< !"r" a omite sta'ilirea unor r#,uli care s" !ie aplicate con$#c*#n% %i urmate de %o)i m#m2rii !amili#i 8cu eCcep(ia situa(iilor &n care este imposi'il acest lucru9. Impunerea de re+uli implic" o anumit" !leCi'ilitate< deoarece pentru el nu le+ea este cea mai important" 8a%a cum este pentru p"rintele autoritar9< ci omul este pe primul loc. P"rintele care &m'r"(i%ea-" stilul democratic se +7idea-" dup" principiul 'To)i $un%#m #,ali &n !a)a lui Dumn#.#u" %i este &mpotri,a ideii : Unii $un% mai #,ali (#c% al)ii". Prin urmare< p"rintele care &m'r"(i%ea-" acest stil parental este su!icient de in(ul,#n%, !l#9i2il %i (#$c+i$ $pr# nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora ,ia(a copilului %i a !amiliei< &ns" este &n acela%i timp su!icient de au%ori%ar pentru a impune 0 disciplin" ri+uroas"< a;1 &n,"(a pe copil s" respecte re+uli %i s" &ndeplineasc" e!icient sarcinile care i se dau. Pe de alt" parte< p"rintele care are un stil parental democratic este su!icient de pro%#c%or pentru a;i o!eri copilului securitatea de care are ne,oie %i pentru a;1 spri*ini atunci c=nd situa(ia o cere? &ns" este su!icient de &n)#l#,%or %i &ncr#.%or &n capacitatea copilului de a lua unele deci-ii personale. El &ncura*ea-" copilul s" !ie independent< respect=ndu;i opiniile< interesele %i personalitatea. 6ani!est" c"ldur" !a(" de copil< &l aprecia-"< &l consider" un mem'ru responsa'il al !amiliei. Ca urmare a acestor atitudini parentale< copilul &%i ,a de-,olta un #c+ili2ru #mo)ional ca%# ,a sta la 'a-a de-,olt"rii armonioase a personalit"(ii< &%i ,a de-,olta deprinderi de comunicar# #!ici#n%, ,a mani!esta cr#a%i*i%a%#, ini)ia%i*, capaci%a%# (#ci.ional, au%onomi# p#r$onal. Ca urmare a &ncura*"rilor %i a &ncrederii care i se acord"< copilul ,a a,ea un ni*#l ri(ica% al $%im#i (# $in#, care &i ,a permite s" o'(in" #!ici#n) %i pro(uc%i*i%a%# &n ac(iunile &ntreprinse. Respectul pentru om< culti,at de stilul democratic &l ,a &n,"(a pe copil s" &i r#$p#c%# p# al)ii, s" ia &n considerare opinia celorlal(i< s" acc#p%# o2$#r*a)ii, a,=nd totodat" cura*ul s";%i #9prim# punc%ul (# *#(#r#. Pe m"sur" ce ,a cre%te< independen(a care i s;a acordat &l ,a a*uta s";%i identi!ice propriile aptitudini %i s" alea+" meseria care i se potri,e%te mai 'ine< $ &1i &n(#plin#a$c propriil# *i$#, nu pe cele ale p"rin(ilor. Cu toate c" &n aparen(" stilul democratic are numai a,anta*e< totu%i e 'ine s" men(ion"m !aptul c" un copil crescut &n acest mod se ,a adapta cu +reu stilului autoritar 8pe care &l poate &nt=lni la %coal"< &n +rupurile de prieteni< &n armat" etc9.

20

El ar putea !i considerat '2l#," pentru c" nu ,a eCecuta prompt sarcinile care i se dau< sau dimpotri,"< 'imp#r%in#n%F pentru c" Bdiscut"B ordinele. .up" cum se poate ,edea< !iecare stil parental are a,anta*ele %i de-a,anta*ele sale? mai mult dec=t at=t< &n timp ce unii p"rin(i consider" anumite ,alori ca !iind calit"(i 8independen("< eCprimare li'er"9< al(ii le consider" de!ecte 8:r"-,r"tireB< :comentarea ordinelorB9. .e aceea ne este +reu s" o!erim :solu(iiB cu ,aloare uni,ersal" pri,ind stilul adoptat. ns"< ceea ce consider"m c" e util s" amintim cititorului cu riscul de a ne repeta< este ideea c" o persoan" poate a,ea mai mul%# $%iluri par#n%al#, &n !unc(ie de di!eri(i !actori? de asemenea< e 'ine de %tiut c"< &ntr;o !amilie< !i#car# dintre p"rin(i poate a,ea propriul $%il par#n%al, care uneori se completea-" cu cel al partenerului< iar alteori se do,ede%te a !i incompati'il< a*un+=nd s" de-oriente-e copilul %i s";i cree-e un clima% a!#c%i* n#!a*ora2il de-,olt"rii armonioase 4'D# c# m c#r)i6 Mama mi a .i$ c po% $ m ui% la %#l#*i.or/"5 .e aceea< o'iecti,ul pe care ni l;am propus atunci c=nd am scris acest capitol< a !ost acela ca p"rintele s" &%i identi!ice stilul E stilurile parentale adoptat8e9 %i s" cunoasc" con$#cin)#l# 4a%% p# c#l# po.i%i*#, c% 1i p# c#l# n#,a%i*#5 aplic"rii acestuia 8acestora9.

21

II. KC/A@A
'Anal!a2#%ul (# min# nu *a mai !i c#l car# nu 1%i# $ ci%#a$c, ci *a !i c#l car# nu a &n*)a% cum $ &n*#)#" 8Fer'ertGer*ouL9

Gn%r o .i, la o 1coal primar (in m#(iul rural, ar# loc un inci(#n% n#plcu%. Un 2ia% &i 2a%# p# c)i*a copii mai mici (#c% #l, (up car# !u,# (# la 1coal. Gn*)%orul, pu$ &n%r o $i%ua)i# (#lica%, &1i ia inima &n (in)i 1i m#r,# aca$ la 2ia%ul *ino*a% p#n%ru a r#la%a #*#nim#n%ul. Dup c# a$cul% c#l# &n%mpla%#, %a%l 2ia%ului &l &n%r#a2 p# &n*)%or: DaF (umn#a%a (# c# )i pui min%#a cu copiii6 C=t de mult e 'ine s" se implice p"rintele &n ,ia(a de %colar a copilului s"u? Care este rolul %colii? C=t de mult tre'uie s" se implice %coala &n educa(ia copiilor? ndeplinirea cu pro!esionalism a meseriei de p"rinte presupune cunoa%terea de c"tre acesta a rolului %i a impor%an)#i pe care le are 1coala 8%i< &n +eneral< $i$%#mul (# &n*)mn%5 &n ,ia(a copilului. .e aceea< &n cele ce urmea-" ,om &ncerca s" r"spundem celor mai !rec,ente &ntre'"ri adresate de c"tre p"rin(i &l le+"tur" cu ,ia(a de %colar a copilului lor.

1. CARE E5TE R/@0@ KC/@II?

.in punctul de ,edere al p"rin(ilor< (#!inir#a rolului 1colii este !oarte (i!#ri%. Aceasta cu at=t mai mult cu c=t !iecare p"rinte a a,ut o eCperien(" personal" 8pl"cut" sau nepl"cut"9 &n postura de ele,. .e eCemplu< unii p"rin(i ,"d %coala ca pe un la'orator &n care copilul< odat" introdus< este supus unor opera(iuni %tiin(i!ice. &n urma acestora< se presupune c"< dup" c=(i,a ani< el ,a de,eni mai de%tept< mai &n,"(at< mai luminat. Prin urmare< p"rin(ii de acest tip mani!est" &ncredere deplin" &n institu(ia de &n,"("m=nt< !r $ $# implic# &n mod deose'it &n acti,it"(ile care se des!"%oar" &n ea 4'D# aia %# %rimi% #u la 1coal: $ &n*#)i/ "5. Ei consider" c" doar %colii &i re,ine &n #9clu$i*i%a%# rolul de a educa %i instrui copilul 4'A1a %# &n*a) la 1coal, $ *or2#1%i ur%6"5.

Alt" cate+orie de p"rin(i ,"d %coala ca !iind o institu(ie pu'lic" a c"rei sarcin" este s" ai'" +ri*" de copiii lor c=te,a ore pe -i %i s" le dea sarcini pentru a;i men(ine ocupa(i &n restul -ilei. Ei consider" c"< oricum< ce &n,a(" la %coal" este n#$#mni!ica%i* comparati, cu '1coala *i#)ii", de aceea nu se o'osesc s" dea o mare importan(" acestei institu(ii 4'La$ c 1%iu #u c# $# !ac# la 1coal/"5. / alt" cate+orie de p"rin(i se implic" deose'it de mult &n acti,itatea %colar"< uneori #9a,#rn( !"r" s" &%i dea seama. Ei sunt &n stare s" !ac" aproape orice< &nc=t copilul lor s" primeasc" cea mai 'un" educa(ie. 0neori< din eCces de -el< a*un+ c7iar s" le impun cadrelor didactice s" !oloseasc" metode pe care ei le consider" e!iciente< s" le spun" cum s" reali-e-e acti,it"(ile etc. .in aceast" cau-"< uneori se poate a*un+e la repro%uri< mai ales c=nd per!orman(ele ele,ilor sunt mai sc"-ute dec=t s;ar !i a%teptat p"rin(ii. Atitudinile p"rin(ilor !a(" de %coal" sunt doar c=te,a din multe altele care apar &n ,ia(a de -i cu -i. Cine are dreptate? Care e cea mai 'un" atitudine pe care tre'uie s" o adopte p"rintele? Care este rolul %colii &n educa(ia copilului? C=t de mult tre'uie s" se implice p"rintele &n rela(ia cu %coala? C=t %i ce &n,a(" copilul de la %coal"? /rice persoan" do'=nde%te noi a'ilit"(i %i cuno%tin(e &n urma unor #9p#ri#n)# (# &n*)ar#. Aceste eCperien(e au loc &n p#rman#n) pe parcursul &n%r#,ii *i#)i, nu doar &n mediul %colar. Participarea la un concurs sporti,< ,i-ionarea unui !ilm< o ,acan(" la mare< un e%ec &n dra+oste< toate acestea repre-int" eCperien(e &n urma c"rora< indi,i-ii care le tr"iesc< &n,a(" ce,a nou. Atunci care este rolul %colii? Kcoala 8la toate ni,elurile sale9 este institu(ia care or,ani.#a. tr"irea unor eCpe; rien(e de &n,"(are. Ea urm"re%te atin+erea unor o2i#c%i*#, cu a*utorul unor m#%o(# 1i mi0loac# 1%iin)i!ic#. Kcoala in!orm#a. 1i !orm#a. ele,ii (in=nd cont de anumite principii, a,=nd +ri*" s" #*alu#.# modul &n care o'iecti,ele au !ost atinse. Prin urmare< %coala nu #$%# $in,urul :la'oratorB &n care copilul &n,a("< ci doar unul dintre ele< mai $p#ciali.a% %i mai comp#%#n% &n domeniul educa(iei dec=t altele. E 'ine ca p"rintele s" ai'" &ncredere &n %coal"< dar pentru ca educa(ia copilului s" se ridice la ni,elul a%teptat< el tre'uie s" se implic#, s" cola2or#.# cu personalul didactic< pentru ca metodele %i o'iecti,ele propuse s" !ie con*#r,#n%# 4C# poa%# cr#(# copilul a%unci cn( la 1coal i $# $pun# $ !ac c#*a, iar &n !amili# i $# c#r# $ !ac in*#r$6 P# cin# $ a$cul%#65. .e asemenea< c7iar dac" :%coala ,ie(iiB are un rol &nsemnat &n ,ia(a !iec"rei persoane< aceasta s;a do,edit a !i de multe ori insu!icient". .e aceea< o educa(ie do'=ndit" &n mediul %colar a repre-entat &ntotdeauna o 'a-" !oarte 'un" peste care s;a cl"dit eCperien(a de ,ia(".

23

n !ine< p"rin(ii care se implic" eCa+erat de mult &n ,ia(a de ele, a copilului lor< a*un+=nd uneori s" i+nore competen(a pro!esional" a cadrelor didactice< e 'ine s" cunoasc" ce %coal" este mai potri,it" pentru copilul lor.

. CE N5EA6NH / KC/A@H M0NH?

nainte de a r"spunde la &ntre'area de mai sus< ar !i 'ine &nt=i s" eCplic"m no(iunea de :'un8"9B. .ac" pentru unii p"rin(i o %coal" 'un" &nseamn" o institu(ie &n care li se d" ,oie copiilor s" &%i de-,olte nestin+7eri(i personalitatea< aceea%i %coal" poate ap"rea pentru o alt" cate+orie de p"rin(i ca !iind una &n care domin" indisciplina. Pentru ace%tia din urm"< o %coal" 'un" ar !i una &n care copiii urmea-" un set de re+uli stricte< ce ,i-ea-" !ormarea copiilor dup" anumite modele presta'ilite. Prin ur!are0 a#teptrile prinilor n ce prive#te #coala sunt diferite. .e aceea< este !oarte normal s" eCiste o di,ersitate de tipuri de %coli< care s" poat" a,ea o!erte educa(ionale c=t mai di,erse< pentru a r"spunde c=t mai 'ine at=t tr"s"turilor personalitii copiilor0 c=t i idealurilor educaionale ale p"rin(ilor.

$. CE N5EA6NH 0N .A5CH@ M0N?

A%a cum %coala este ,"-ut" di!erit de c"tre p"rin(i< la !el se &nt=mpl" %i atunci c=nd este ,or'a despre cadrele didactice. Asemeni !iec"rui indi,id< dasc"lul are anumite calit"(i personale< iar acest lucru se re!lect" &n $%ilul (i(ac%ic pe care &l adopt"< &n !unc(ie de eCperien("< de ,alorile la care ader" %i de particularit"(ile personalit"(ii lor< cadrele didactice potA ; $ !i# !oar%# #9p#rim#n%a%#, a*n( un 2a,a0 mar# (# cuno1%in)# m#%o(ic# 1i (# %#+nici (# lucruB ; $ !i# %in#r#, !oar%# mo%i*a%#, plin# (# #n#r,i# 1i (# cr#a%i*i%a%#B ; $ !i# p#r$oan# car# &ncura0#a. &n mo( $p#cial cur)#nia, or(in#a, r#,ulil# (# con(ui% poli%icoa$ #%cB ; $ )in !oar%# mul% la copii, $ l# o!#r# cl(ur $u!l#%#a$c, #n#r,i# po.i%i* 1i $ !i# pa$iona)i (# %o% c##a c# !acB ; s pun acc#n%ul &n $p#cial p# comunicar#, p# (#.*ol%ar#a r#la)iilor in%#ruman#, a %ol#ran)#i 1i r#$p#c%ului !a) (# $#m#niB ; s (o*#(#a$c #9i,#n), $#*#ri%a%# 1i p#r!#c)ioni$mB ; $ !i# ori#n%a%# pr#(ominan% $pr# ac%i*i%)i ar%i$%ic# $au (impo%ri*, $pr# ac%i*i%)i 1%iin)i!ic#B ... %i eCemplele ar putea continua.

24

E,ident c" pre-en(a unora dintre aceste calit"(i nu l# #9clu(# pe celelalte. &ns"< c7iar dac" un sin+ur cadru didactic le;ar a,ea pe toate< ar putea !i ele preluate &n &ntre+ime de c"tre !iecare copil? .eci e 'ine s" ne punem &ntre'areaA C# a1%#p%ri a*#m (# la &n*)%or6 ECist" ca-uri de p"rin(i care solicit" &n,"("torilor s" !oloseasc" orice mi*loace au la dispo-i(ie cu scopul de :a;i disciplinaB pe copii< consider=nd +radul ridicat de ac%i*i$m al acestora un ac% (# in(i$ciplin. 4"Doamna &n*)%oar#, $ pun#)i 2)ul p# #l (ac nu * a$cul%/"5

Un dascl bun?

Dar c# &n$#amn (i$ciplin &n *i.iun#a unor prin)i 1i c+iar a unor ca(r# (i(ac%ic#6 Pentru unii< copilul disciplinat este acela care nu :comentea-"B sarcinile %i p"rerile adultului< nu;l deran*ea-" cu &ntre'"ri :inutileB< care st" cuminte< lini%tit< ascult"tor< a%tept=nd s" mai primeasc" o nou" sarcin" sau a%a cum spunea 6aria 6ontessori 819779 :t"cut ca un mut< nemi%cat ca un paraliticB. Cine are de c=%ti+at din aceast" Bdisciplin"B? $dultul 8care c=%ti+" un moment de lini%te9 sau copilul 8care c7inuindu;se s";i respecte ordinele< pierde oca-ia de a tr"i noi eCperien(e de &n,"(are9? 6aria 6ontessori mai amintea c" scopul adul(ilor implica(i &n educa(ia copilului este acela de a crea o (i$ciplin a ac%i*i%)ii, a muncii, a 2in#lui %i nu a imo'ilit"(ii sau a pasi,it"(ii. : Gnc#rc $ lucr#. $uplim#n%ar cu copilul m#u, (ar (#,#a2a: nu m a$cul%. - ro, $ i (a)i %#m# p#n%ru aca$/" Aceste situa(ii sunt &nt=lnite !rec,ent< iar &n,"("torii mai neeCperimenta(i cad deseori &n capcan"< d=nd curs solicit"rilor !ormulate de p"rin(i. Ast!el< pot !i &nt=lnite situa(ii &n care ele,ii au de re-ol,at -eci de sarcini pentru ,acan(" sau la un s!=r%it de

25

s"pt"m=n". Cu toate acestea< este u%or de o'ser,at cum temele sunt e!ectuate &n ultimele momente ale NeeOend;ului sau ale ,acan(ei< &ntr;o stare de stres accentuat %i de nemul(umire. 5unt oare temele de cas" at=t de e!iciente pe c=t se crede? 5arcinile pentru acas" sau pentru ,acan("< &n care ele,ii &%i pot pune &n ,aloare competen(ele do'=ndite &n %coal"< au un rol po.i%i* (# n#con%#$%a%. &ns" atunci c=nd se eCa+erea-" %i temele de,in o :po,ar"B< copilul nu se ,a putea 'ucura de timpul li'er destinat recreerii %i se ,a &ntoarce la %coal" o'osit< cu un +ust amar. Gn%r o *acan) (# iarn, #l#*ii cla$#i la car# unul (in%r# au%orii cr)ii #ra &n*)%or, au primi% ca $arcin r#ali.ar#a ' unui 0urnal (# *acan) ". In ac#$% 0urnal copiii a*#au po$i2ili%a%#a $ no%#.# $arcinil# 1colar# p# car# l# au r#.ol*a% (in propri# ini)ia%i*, (ar pu%#au $ con$#mn#.# &n #,al m$ur 1i mom#n%#l# (# r#cr##r#. C# $ a pu%u% o2$#r*a6 Unul (in%r# #l#*ii cla$#i, cu po$i2ili%)i (# &n*)ar# mai $c.u%#, a pr#.#n%a% 0urnalul &n car# #ra con$#mna% .ilnic 'M am 0uca%". Ac#a$% a!irma)i# la car# $ au mai a(u,a% c%#*a impr#$ii (# la colin(a% $i c%#*a $arcini 1colar# r#ali.a%# &n ul%im#l# .il# al# *acan)#i, a apru% !r#c*#n% 1i &n 0urnalul c#l#i mai 2un# #l#*# (in cla$. Ne &ntre'"m la ce se +=ndesc p"rin(ii sau dasc"lii care dau ele,ilor sarcini %colare &ntr;un ,olum ce le ocup" tot timpul? Ce rol au temele de ,acan("? Ce se &n(ele+e prin ,acan("? Con!orm :.ic(ionarului eCplicati, al lim'ii rom=neB< ,acan(" &nseamn" :=. P#rioa( (# odi%n 4$.n.5 acor(a% #l#*ilor 1i $%u(#n)ilor la $!r1i%ul unui %rim#$%ru, $#m#$%ru $au an (# 1coal ori (# $%u(ii. H. In%#r*al (# %imp &n car# o in$%i%u)i#, un or,an r#pr#.#n%a%i* #%c. &1i ncetea activitatea 4$.n.5." .in cele scrise mai sus< nu am dori s" se &n(elea+" c" #$%# in%#r.i$ copiilor s" re-ol,e sarcini %colare pe perioada ,acan(ei? ,rem doar s" su'liniem c" aceste sarcini e 'ine s" apar" ca di,ertisment &n pro+ramul de recreere %i nu ca o po,ar" care s" stin+" dorin(a de a relua cursurile. '3 nu * a%in,#)i (# copilul m#u/ " n contrast cu p"rin(ii care ,in la dasc"li cu su+estii de m"suri se,ere &n pri,in(a disciplin"rii copilului< se a!l" cate+oria de p"rin(i care mani!est" o +ri*" %i o preocupare eCa+erate !a(" de ,ia(a de %colar a acestuia< &ncerc=nd s";1 prote*e-e de orice i s;ar putea &nt=mpla :r"uB. E normal %i c7iar indicat ca !iecare p"rinte s" se preocupe de comportamentul pe care &l are copilul s"u la %coal"< &ns" uneori se &nt=mpl" ca acesta s" inter,in" %i atunci c=nd nu e ca-ul< atunci c=nd copilul &n,a(" cum s" se comporte &ntr;un +rup. Ast!el< p"rintele &l !rustrea-" pe copil de %ansa de a;%i de-,olta autonomia social"< determi; n=ndu;l s" cread" c" oric=nd are ,reo pro'lem"< p"rintele ,a !i acolo s" &i ia ap"rarea. D# ac##a, #9i$% num#roa$# ca.uri (# copii car# ri(ic pro2l#m# (# (i$ciplin &n*)%orilor, &n$ a%unci cn( %r#2ui# $ !ac !a) con$#cin)#lor, par compl#%

ir#$pon$a2ili (# !ap%#l# lor. Ei 1%iu c, oric# ar !ac#, nicio(a% nu *or !i con$i(#ra)i *ino*a)i 1i *or 2#n#!icia &n%o%(#auna, n#con(i)iona%, (# pro%#c)ia prin%#a$c. C=nd ,or cre%te< ace%ti copii ,or &nt=mpina di!icult"(i atunci c=nd ,a !i ,or'a de asumarea responsa'ilit"(ii unei acti,it"(i sau de !ormarea unei ima+ini de sine sta'ile %i personale. Ei nu se ,or identi!ica drept persoane distincte< cu o personalitate proprie< ci ,or &mprumuta personalitatea p"rin(ilor sau ,or r"m=ne la stadiul de !iicaE!iul lui... P .in toate cele scrise mai sus< tre'uie re(inut c" e 'ine ca p"rintele s" se interese-e de cali%)il# &n*)%orului la care &%i ,a da copilul %i s" &l alea+" pe cel al c"rui $%il #(uca)ional corespunde mai 'ine dorin(elor %i idealurilor sale. C% (# impor%an% #$%# ac#$% lucru6 D# c# con%#a. a%% (# mul%6 Importan(a acestui aspect este im#n$B de !apt< de o 'un" ale+ere a &n,"("torului %i de sta'ilirea unei rela(ii po-iti,e de cola'orare p"rinte;&n,"("tor< depinde &ntrea+a de-,oltare %i educa(ie ulterioare ale copilului. 3 a con$%a%a% &n n#numra%# ca.uri c, a%unci cn( prin)ii mani!#$% n#mul)umir# !a) (# &n*)%or I &n*)%oar#, iar copilul #$%# con1%i#n% (# ac#$% lucru, p#$%# c)i*a ani &nc#p $ $# con!run%# cu pro2l#m# 4(# (i$ciplin 1i nu numai5 cr#a%# (# copil. Cu alte cu,inte< dac" atitudinea p"rintelui !a(" de %coal" %i !a(" de &n,"("toare este indi!erent" sau potri,nic"< copilul ,a surprinde repede acest lucru %i ,a &n,"(a s" mani!este n#,a%i*i$m !a(" de oric# !orm (# au%ori%a%# 8inclusi, %i< &n special< !a(" de p"rin(i9. D# c# $# &n%mpl ac#$% lucrul .eoarece un cadru didactic este mana+erul unei clase &ntre+i de ele,i< el are o anumit" responsa'ilitate %i sta'ile%te re+uli de ordine intern"? el este dator s" aprecie-e per!orman(a ele,ilor %i s" o recompense-e &n mod o'iecti,. .ac" copilul ,a &nc"lca re+ulile clasei pentru c" 'A1a a .i$ mama/ Ea 1%i# mai 2in#/", atunci c=nd ,a !i mare &i ,a !i +reu s" &n(elea+" ce este aceea in!rac)iun#, ce este acela !apt imoral %i il#,al. C7iar dac" unii p"rin(i nu reu%esc s" aprecie-e calit"(ile dasc"lului %i e!ortul depus< pentru copil< cadrul didactic este un model &n tot ceea ce !ace< model care este apreciat 8respectat9 de un colecti, &ntre+ de ele,i. Acest colecti, repre-int" microuni,ersul ,ie(ii sociale a copilului. .e aceea< modul &n care copilul se ,a inte+ra &n colecti,ul %co*ar ,a determina armonia cu care ,a sta'ili &n ,iitor rela(ii cu alte persoane. n conclu-ie< e 'ine s" re(inem c" ,aloarea &n,"("torului se poate pune &n e,iden(" mai ales atunci c=nd eCist" compati'ilitate &ntre stilul educa(ional a'ordat %i a%tept"rile p"rintelui. Iar dac" p"rintele dore%te ca !iulE s"u< !iicaE sa s" se de-,olte armonios< s" &n,e(e respectul !a(" de re+uli %i autorit"(i< este 'ine s" coopere-e cu cadrele didactice? iar< dac" eCist" nemul(umiri sau di,er+en(e de opinie &n ceea ce pri,e%te metodele

dasc"lului< e 'ine ca p"rintele s" comunice cu acesta< !r a $i mani!#$%a (#.apro2ar#a $au n#mul)umir#a (# !a) cu copilul.

#. C06 P/ATE >I NQE@EA5H C/6PETIQIA KC/@ARH?

Gn%r o cla$ I, la &nc#pu%ul unui an 1colar, $ au &n$cri$ H@ (# #l#*i. To)i prin)ii a*#au muri $p#ran)# ca !iul I!iica lor 4car# aca$ #ra c#l Ic#a mai (ulc#, c#l Ic#a mai +un, c#l I c#a mai a(mira% I a(mira%5 $ !i# apr#cia% &n ac#la1i mo( 1i la 1coal. In ac#$% con%#9%, &n*)%oar#a $ a *.u% pu$ &n !a)a un#i $i%ua)ii !oar%# (#lica%#: cum $ mul)um#a$c !i#car# prin%#6 In c# con$% i#rar+i.ar#a #l#*ilor6 C#l mai 2un rapor%a% la c#6 C# $# poa%# #*alua &n ciclul (# ac+i.i)ii, a%%a %imp c% o2i#c%i*ul c#lor (ou cla$# #$%# (o2n(ir#a prim#lor (#prin(#ri (# 1colar6 .up" cum ne putem da seama< &ntrea+a ,ia(" repre-int" o competi(ie< de aceea este e,ident c" aceasta se ,a re+"si %i &n acti,it"(ile %colare. &ns" dorin(a !iec"rui p"rinte de a a,ea copilul &n,in+"tor &n competi(ia %colar"< poate duce c=teodat" la o'(inerea unor re-ultate cu e!orturi ce dep"%esc posi'ilit"(ile reale ale competitorilor. 5olicit"rile permanente de a men(ine copilul &n ,=r!ul piramidei sau peste ni,elul normal< plasea-" copilul pe pista epui-"rii< cu e!ecte ne+ati,e &n ,iitor. .ac" competi(iile ap"rute &n perioada +imna-iului< liceului %i a !acult"(ii sunt !ire%ti %i necesare< &ncercarea de ierar7i-are a ele,ilor din clasele I %i a Ii;a s;a o'ser,at c" mai de+ra'" (#.a*an%a0#a. %i uneori c7iar (#mo2ili.#a. ele,ii< &n loc s" &i stimule-e. Primele dou" clase din &n,"("m=ntul primar< repre-int" ciclul (# ac+i.i)ii !un(am#n%al#. &n aceast" perioad"< ele,ul &%i !ormea-" primele deprinderi de munc" indi,idual" %i de +rup< &%i &ntemeia-" o 'a-" de cuno%tin(e %i a'ilit"(i care ,or constitui suportul acti,it"(ilor %colare pe care le ,a des!"%ura ulterior< &%i consolidea-" sistemul de atitudini %i ,alori personale etc. Aceste ac7i-i(ii sunt necesare !iec"rui ele,< iar preocuparea dasc"lului este aceea de a i le de-,olta !iec"ruia &n parte. &n ac#$%# con(i)ii, c# poa%# !i #*alua%6 P# 2a.a crui cri%#riu $# poa%# !ac# i#rar+i.ar#a6Oncc ele, care trece prin %coal" reu%e%te s" parcur+" %i s" atin+" o'iecti,ele ciclului de ac7i-i(ii< &ns" unii reu%esc s" o !ac" mai lent< al(ii< mai rapid? unii reu%esc mai temeinic< al(ii< mai super!icial. Prin urmare< dac" dorim s" ierar7i-"m ele,ii &n clasele I %i a II; a< ,a ie%i &n e,iden(" rapi(i%a%#a cu care ace%tia ,or atin+e o'iecti,ele. Este cunoscut !aptul c"< pentru construirea unei case temeinice< reali-area !unda(iei repre-int" un o'iecti, prioritar. .ac" ,om insista s" a,em c=t mai repede o cas" cu care s" ne m=ndrim la to(i ,ecinii< atunci !unda(ia ,a !i !"cut" super!icial< !apt care ,a duce la pr"'u%irea construc(iei. Pe de alt" parte< !or(=nd nota &n reali-area unei !unda(ii rapide< putem a,ea surpri-a ca lucrarea s" r"m=n" ne!inali-at" din cau-a epui-"rii resurselor.

28

III. 6E.I0@

'3pun# mi cu cin# %# n$o)#1%i ca $ )i $pun cin# #1%i" 8pro,er' rom=nesc9

.ac" pentru toat" lumea este e,ident !aptul c !amilia %i 1coala repre-int" !actori deose'it de importan(i &n educarea %i de-,oltarea armonioas" a copilului< unii p"rin(i ne+li*ea-" rolul 7ot"r=tor pe care &l *oac" mediul &n e,olu(ia acestuia. .e aceea< pentru ca meseria de p"rinte s" !ie !"cut" cu pro!esionalism< consider"m c" este necesar ca p"rintele s" cunoasc" &n c# m$ur in!lu#n)#a. m#(iul (#.*ol%ar#a copilului, &n c# mom#n%# al# *i#)ii #9#rci% ac#$%a o mai mar# in!lu#n), (# c# # 2in# $ !#r#a$c copilul #%c. 6ediul &n care tr"ie%te copilul este alc"tuit din mai multe elemente< !amilia %i %coala constituind 'a-a? dar la !el de importante pot !i la un moment dat %i altele< printre care un loc aparte &l au /rupul de prieteni %i tele2i)iunea.

1. CE R/@ 2/ACH GR0P0@ .E PRIETENI?

/mul este o !iin(" 'io;psi7o;social". .e modul &n care se inte+rea-" &n +rupurile sociale< &n care sta'ile%te rela(ii interpersonale< de modul &n care comunic" cu cei din *urul s"u depinde s"n"tatea lui mintal" %i nu numai. .e aceea +rupul 8+rupurile9 de prieteni &n care este inte+rat copilul constituie un element;c7eie care st" la 'a-a de-,olt"rii armonioase a acestuia. D# c# #$%# ,rupul a%% (# impor%an%6 C# rol 0oac &n (#.*ol%ar#a copilului6 Rela(iile care apar &ntre copiii de aceea%i ,=rst" o!er" o %ans" uria%" de a &n,"(a r#,uli (# compor%am#n% social< norme cul%ural# %i *alori promo,ate de mediul &n care este inte+rat< de-,oltarea unei $%im# crescute !a(" de propria persoan" etc. Acest lucru se datorea-" mai multor moti,e< dintre care mai importante sunt urm"toareleA %impul pe care &l petrec &mpreun". Num"rul de ore petrecute cu prietenii cre%te o dat" cu &naintarea &n ,=rst"< a*un+=ndu;se ca< pe la 11 ani< acesta s" e+ale-e 8iar apoi s" dep"%easc"9 timpul petrecut cu p"rin(ii.

2<

E*i(#n% c ac#$% rapor% *aria. &n !unc)i# (# num#ro1i !ac%ori 4pr#ocupar#a prin)ilor 1i %impul aloca% (# ac#1%ia p#n%ru #(uca)ia copiilor, con(i)iil# $ocio #conomic#, ,ra(ul (# $ocia2ili%a%# al copiilor, con(i)iil# (# m#(iu #%c5. #9p#ri#n)a unic (# &n*)ar# pe care o o!er" +rupul. .ac" rela(ia dintre p"rinte %i copil este ine+al" 8&n sensul c" adultul oric=nd se poate impune &n !a(a copilului %i poate spune ultimul cu,=nt9< rela(ia copil;copil este mult mai ec7ili'rat". Copiii interac(ionea-" &n scopul atin+erii unor o'iecti,e comune< au acelea%i preocup"ri. .e o'icei< atunci c=nd reali-ea-" &mpreun" o acti,itate sunt !oarte moti,a(i %i entu-iasma(i< situa(ie &n care &n,"(area este mult !acilitat". r#,ulil# +rupului sunt !oarte ri,i(#, $%ric%# 8&n special &n anii mai mici ai copil"riei9. &n ca-ul &n care copiii nu se con!ormea-" acestora< ei sunt eCclu%i din colecti,. 3pr# (#o$#2ir# (# a(ul)i, &n ,#n#ral, m#m2rii ,rupurilor (# copii $un% mai n#i#r%%ori &n c##a c# pri*#1%# a2a%#ril# (# la r#,ul, !ap% car# &l a0u% p# copil $ &1i !orm#.# un $#% (# principii, &norme' morale. comp#%i)ia care se na%te &ntre copii< &i &mpin+e la sta'ilirea unor ierar7ii :de popularitateB. Aceste ierar7ii au o contri'u(ie important" la !ormarea unei ima+ini po-iti,e sau ne+ati,e !a(" de propria persoan"< ceea ce atra+e dup" sine cre%terea sau sc"derea e!icien(ei &n acti,it"(ile pe care le ,or des!"%ura &n ,iitor. C=nd de,ine +rupul un element important &n educa(ia copilului? @a ce tre'uie s" se a%tepte p"rintele? Preocuparea copilului pentru cei din *urul s"u nu este &ntotdeauna la !el de mare. Ea cunoa%te o e,olu(ie spectaculoas" &ncep=nd de la ,=rsta corespun-"toare ,r(ini)#i %i atin+e punctul culminant &n perioada lic#ului. .e aceea< consider"m c" este util s" pre-ent"m cititorilor &n urm"toarele r=nduri< rolul pe care &l *oac" +rupul 3n de)2oltarea pre#colarului, a #colarului mic i a &pre'adolescentului. a. Pre%colaritatea nc" de la na%tere< copilul este &ncon*urat de di!erite persoane !amiliare care &i o!er" securitate %i c"ldur" a!ecti,"< &ns" primele contacte sociale au%#n%ic# apar a'ia dup" c=(i,a ani. Acestea de'utea-" cu ini(ierea de acti,it"(i comune des!"%urate al"turi de al(i copii de aceea%i ,=rst". Nu *i $ a &n%mpla% $ a$i$%a)i la o (i$cu)i# &n%r# (oi copii, &n car# !i#car# po*#$%#a c##a c# ' a*#a p# $u!l#%" !r $ mani!#$%# in%#r#$ !a) (# c#llal%6 Cum * a)i #9plica% ac#$% !#nom6 G=ndirea centrat" predominant pe propria p#r$oan 8e+ocentrismul9 repre-int" o caracteristic" a pre%colarilor< iar acest lucru &i &mpiedic" s" poat" &n(ele+e c" al(ii pot a,ea sentimente< +=nduri %i dorin(e di!erite de ale lor. .e aceea< o o'ser,are
30

mai atent" a con,ersa(iilor ce au loc &ntre copiii de aceast" ,=rst"< poate scoate &n e,iden(" !aptul c" practic ei reali-ea-" monologuri, de%i las" impresia c" discut" unul cu cel"lalt. Tot la ,=rsta pre%colarit"(ii< se poate o'ser,a cum copiii se +r"'esc s" &i numeasc" pri#%#ni pe ceilal(i copii cu care ,in &n contact< deoarece se *oac" &mpreun" cu ei sau se a!l" &n ,ecin"tatea lor. Con!lic%#l# care se creea-" sunt +enerate de o'icei de re,endicarea unor drepturi 4'Eu *r#au $ $%au ln, mama/", 'Eu *r#au 0ucria ac##a/"5, &ns" pe c=t de repede apar< la !el de r#p#(# (i$par. Prin urmare< de%i la ,=rsta pre%colarit"(ii apar primele contacte sociale, acestea se do,edesc a !i $up#r!icial# %i re-ult" doar &n urma interesului comun mani!estat !a(" de o anumit" acti,itate. .e aceea< no(iuni ca :prietenB sau :prietenieB nu au o semni!ica(ie prea mare pentru pre%colar< iar +rupul de prieteni nu e"ercit o influen important &n educa(ia lui. . colaritatea !ic Intrarea &n %coal" repre-int" pentru !iecare copil< un pas 7ot"r=tor &n ceea ce pri,e%te ,ia(a social". .ac" p=n" acum prietenii nu constituiau altce,a dec=t ni%te indi,i-i cu care in%#rac)iona &n anumite situa(ii< din acest moment &ncepe s" se de-,olte sentimentul de apartenen(" la +rup< iar %colarul &ncepe s" !ie interesat tot mai mult de p"rerea celuilalt. D# c# %ocmai acum6 C# $c+im2ri $# pro(uc la ac#a$% *r$%6 E*olu)ia ,n(irii duce la $c(#r#a #,oc#n%ri$mului care &l caracteri-a pe pre%colar. .e pe la ,=rsta de ) ani< copilul &ncepe s" &i ,ad" pe ceilal(i ca !iind altfel dec=t el< c" pot a,ea dispo-i(ii sau tr"s"turi de personalitate di!erite de ale sale. .ac" p=n" la aceast" ,=rst" copilul &i caracteri-a pe ceilal(i cole+i ca !iind '!a%a cu prul ,al2#n" sau '2ia%ul car# m a lovit", de acum el &ncepe s" &i descrie &n termeni psi7olo+ici 4pri#%#no$", 'ru", 'cumin%#" #%c5. D#.*ol%ar#a *oca2ularului duce la !ormarea unor a'ilit"(i de comunicare mult mai e!iciente dec=t cele de p=n" acum< iar< dup" cum 'ine se %tie< comunicarea st" la 'a-a rela(iilor care se sta'ilesc &ntre orice indi,i-i. Ast!el< %colarii &%i pot re-ol,a pro'lemele pe calea (ialo,ului, nu doar lo,ind sau pl=n+=nd. No)iun#a (# 'pri#%#n" &ncepe s" do'=ndeasc" dimensiuni noi la aceast" ,=rst"< mult mai adec,ate. Prietenii nu mai sunt ,"-u(i ca !iind 'cin#*a car# mi plac#" sau 'cin#*a cu car# m 0oc", ci au un rol mult mai &nsemnatA prietenii sunt persoane care &i a*ut" la +reu< persoane cu care &%i &mp"rt"%esc dorin(ele< sentimentele< +=ndurile ascunse etc. @a 'a-a acestor rela(ii st" umorul< c"ldura< armonia< momentele de di,ertisment< recompensele etc. .e acum< copiii se comport" !rumos cu prietenii lor nu !iindc"<

91

:a%a tre'uieB< ci pentru c"< dac" nu s;ar comporta ast!el< ar risca s" le piard prietenia, iar acest lucru &ncepe s" doar". / alt" tr"s"tur" care se poate o'ser,a &n de'utul %colarit"(ii o repre-int" !ormarea grupurilor de prieteni, a c"ror componen(" r"m=ne relati, sta'il" timp &ndelun+at. .in punct de ,edere al apartenen(ei seCuale< &n clasele primare se remarc" o omo+enitate a +rupurilorA acestea sunt alc"tuite numai din biei %i numai din fete. n +eneral grupurile (# !#%# sunt mai mici 8!iecare ele," a,=nd ;$ 'c#l# mai 2un# pri#%#n#"5 %i sunt sus(inute &n +eneral de con!esiuni reciproce< dest"inuirea %i p"strarea secretelor etc. Pe de alt" parte< grupurile de biei sunt &n +eneral mai mari< iar coe-iunea acestora este sus(inut" de acti,it"(ile des!"%urate &n comun 8de o'icei< *ocurile sporti,e9. .e%i cele dou" cate+orii de +rupuri nu interac(ionea-" dec=t &nt=mpl"tor %i< de cele mai multe ori interac(iunile apar su' !orm" de :7"r(uieliB< :cic"liriB< at=t '"ie(ii< c=t %i !etele &ncep s" c7eltuie din ce &n ce mai mult" ener+ie &ncerc=nd s" demonstre-e c=t sunt de :de-interesa(iB de ceilal(i. Ast!el iau na%tere primele semne ale preadolescentei. / caracteristic" speci!ic" +rupurilor de %colari o repre-int" normele care stau la 'a-a lor. &ncercarea de a &nc"lca re+ulile care sunt impuse de mem'rii +rupului atra+e dup" sine sanc(ionarea celui ,ino,at prin e"cluderea din grup. Aceast" !orm" de penali-are este deose'it de dureroas"< iar importan(a ei cre%te o dat" cu &naintarea &n ,=rst"< atin+=nd apo+eul pe la mi*locul adolescen(ei. c. 8Pre=+dole&cena Perioada preadolescentei %i a adolescen(ei este considerat"< pe de o parte< ca !iind :,=rsta de aurB< iar< pe de alt" parte< perioada cea mai di!icil" din punctul de ,edere al rela(iei p"rinte;copil. Grupul de prieteni &ncepe s" capete acum rolul cel mai important pe care &l ,a *uca ,reodat"? la aceast" ,=rst"< tinerii cu c=t de,in mai autonomi fa de prini, cu at=t de,in mai dependeni fa de grup, iar aceast" dependen(" se poate o'ser,a prin :&mprumutareaB ,alorilor %i +usturilor &n materie de &m'r"c"minte< mu-ic" etc. Adolescen(ii au o sensi'ilitate crescut" !a(" de p"rerile pe care le au ceilal(i despre ei %i de multe ori interpretea-" atitudinile acestora la limita eCtrem" 8:&mi -=m'e%te< &nseamn" c" m" iu'e%teB< :m" i+nor"< &nseamn" c" m" ur"%teB9. Aceast" preocupare ma*or" pentru opinia celuilalt *usti!ic" timpul &ndelun+at pe care &l petrec &n !a(a o+lin-ii pentru a;%i aran*a (inuta< p"rul sau pentru a se mac7ia. D# ac##a, #$%# ironic $ o2$#r*i un#ori o a(ol#$c#n% 1i un a(ol#$c#n% car# $# (uc la &n%lnir# gndindu-se c% (# mul% *or !i a(mira)i, &n$ a%unci cn( &n%lnir#a ar# loc, !i#car# *a !i mai pr#ocupa% (# #l &n$u1i (#c% (# !#lul cum ara% c#llal%.

32

Ast!el< speci!ic acestei ,=rste este !aptul c" tinerii consider" lumea ca !iind o scen"< iar ei sunt principalii actori care au &ntotdeauna o audien(" !oarte interesat" de rolul lor. Aceast" impresie r"m=ne ,ala'il" p=n" pe la ,=rsta de 11 ani< c=nd treptat reali-ea-" c" de !apt oamenii 8:spectatoriiB9 sunt mai interesa(i de propria persoan" dec=t de al(ii 8dec=t de :actoriB9. Acesta este momentul &n care opinia +rupului &ncepe s" &%i piard" din importan(" 857rou!e A.< Coper R.< .eFart G.< 199 9. Conclu)ii> .up" cum am ,"-ut< o dat" cu intrarea &n %coal" 8%i mai precis< &ncep=nd de pe la ,=rsta de ) ani9 +rupul de,ine un !actor tot mai important &n ,ia(a copilului. P"rin(ii< de o'icei< de,in con%tien(i de acest aspect< &ns" reac(iile pe care le au sunt di!erite %i uneori pot !i neinspirateA ; unii negli(ea importan(a +rupului< iar< c=nd copilul ,ine acas" sup"rat c" a !ost :penali-atB de ceilal(i mem'ri< ei &l :consolea-"BA 'Mar# lucru/ P#n%ru a%%a #1%i n#c0i%6 Ac#$%#a nu $un% pro2l#m#/" ; al(ii mani!est" ,#lo.i# 'Cum a(ic6 P#n%ru %in# con%#a. mai mul% c# .ic pri#%#nii %i, (#c% c# &)i $pun #u6" ; o alt" cate+orie de p"rin(i &ncearc" s" 1ore)e inte+rarea copilului &n +rupA ,E5# c# nu *r#)i $ * 0uca)i cu copilul m#u6 Primi)i = 1i p# #l &n #c+ip, c (ac nu, * ar% #u *ou/ " .e aceea< consider"m c" este util ca p"rintele s" &n(elea+" !aptul c"< &n anumite momente ale ,ie(ii< +rupul de prieteni poate eCercita o in!luen(" mai mare dec=t a lui %i c" este util s" mani!este respect !a(" de deci ia copilului. .e asemenea< e 'ine ca p"rintele s" &n(elea+" :tra+ediaB pe care o tr"ie%te copilul c=nd< de eCemplu< nu a !ost in,itat la o -i de na%tere sau nu a !ost ales &n ec7ipa pre!erat". El nu poa%# $ comp#n$#.# +olul ap"rut< &ns" poate !i al"turi de copil %i &l poate a*uta s" &%i !orme-e strategii de rec=%ti+are a popularit"(ii %i a accept"rii sale de c"tre +rup.

. CE IN>@0ENQH ARE TE@E4IRI0NEA?

nc" de la apari(ia sa< tele,i-iunea a n","lit &n ,ia(a oamenilor< in,ad=nd;o cu pro+ramele sale ,ariate. 0nii s;au acomodat at=t de 'ine cu eCisten(a ei< &nc=t ast"-i nici m"car nu %i;ar putea concepe eCisten(a !"r" accesul la tele,i-iune? au de,enit dependeni. Copiilor< asemenea adul(ilor< le !ace pl"cere s" &%i petreac" timpul &n !a(a tele,i-orului< &nc" de la cele mai !ra+ede ,=rste. .ac" pe parcursul primului an de ,ia(" se uit" la :cutia luminoas"B doar sporadic< o dat" cu trecerea timpului ei &ncep s" !ie din ce &n ce mai preocupa(i de aceasta. @a &nceput< copilul este !ascinat de tele,i-or< la !el cum este !ascinat %i de ma%ina de sp"lat ru!e sau de ac,ariul cu pe%ti<

33

deoarece or+anele sale de sim( sunt stimulate< iar acest lucru &i pro,oac" o mare pl"cere. Totu%i< mult" lume se &ntrea'"A : C# in!lu#n) ar# %#l#*i.orul a$upra copiilor6", 'E$%# %#l#*i.orul un (u1man $au un alia% al prin)ilor6", ' C# &n)#l#,# copilul (in in!orma)iil# %ran$mi$#6", ' C# ar %r#2ui $ !ac prin)ii &n pri*in)a !#nom#nului T.-.6" #%c. @a aceste &ntre'"ri< p"rerile emise au !ost ,ariate %i< &n +eneral< contradictorii. 0nii aprecia-" c" tele,i-orul repre-int" o poart" prin care copiii intr" &n contact cu lumea< le desc7ide oc7ii spre noile descoperiri &n domeniul %tiin(ei< &i &n,a(" cum s" se comporte &n societate prin imitarea unor persona*e po-iti,e< le de-,olt" ,oca'ularul etc. Al(ii< &ns"< consider" c" ,i-ionarea pro+ramelor T.4. duce la i-olarea copiilor< la cre%terea ,iolen(ei< la sc"derea per!orman(elor %colare %.a.m.d.

Televizorul - stpnul timpului liber

a. "ele2i)iunea . a ?.&itter( Timpul petrecut de c"tre copii &n !a(a tele,i-orului este ,aria'il &n !unc(ie de ,=rst"< de interesul mani!estat< de calitatea pro+ramului etc. Totu%i< &n unele !amilii< pre-en(a acestuia a de,enit o a!acere :pro!ita'il"BA copiii sunt l"sa(i &n !a(a tele,i-orului< ca %i cum ar !i &n +ri*a unui 'a'L;sitter 8a unei doici9. Ast!el< &n urma in,esti+a(iilor !"cute &n r=ndul copiilor %i al p"rin(ilor< s;a putut constata !aptul c" timpul li'er de care 'ene!icia-" copiii este ocupat &n !oarte mare m"sur" de ,i-ionarea pro+ramelor T.4. Re-ultatele o'(inute au mai relie!at c" cele mai multe ore le dedic" emisiunilor T.4. &n special copiii pro,eni(i din medii de!a,ori-ate din punct de ,edere social %i cultural.
34

D# un(# 1%im c% in!lu#n) ar# %#l#*i.iun#a a$upra copiilor6 .ac" nu ar !i con,in%i c" tele,i-iunea repre-int" o important" surs" de educare %i manipulare a telespectatorilor< atunci cu si+uran(" oamenii de a!aceri nu ar c7eltui sume astronomice pe pu'licitatea tele,i-at". ns" &ntre'area care se ridic" este : Cum in!lu#n)#a. %#l#*i.iun#a (#.*ol%ar#a copiilor6 Gn 2in# $au &n ru6" Pentru a putea r"spunde la aceast" &ntre'are< &nt=i e 'ine s" urm"rim aspectele pre-entate &n continuare. . Ce 3nele/ copiii din pro/ra!ele 2i)ionate( Un $%u(iu ara% c ;>J (in pro,ram#l# T. -. (#$%ina%# &n $p#cial a(ul)ilor $un% *i.iona%# 1i (# copiii pn la A ani, iar D>J (in%r# ac#$%#a au $p#c%a%ori cu *r$%a (# lH ani 4Pi%.#r R., =<D<5. Este clar pentru oricine c" mesa*ul transmis de pro+ramele T. 4. este &n(eles diferit de c"tre telespectatori< &n !unc(ie de di,er%i !actori 8dintre care ,=rsta repre-int" unul dintre !actorii de 'a-"9. &ns" mai pu(in clar este cum receptea-" copiii mesa*ele %i c# &n(ele+ ei din acestea. +tenia copiilor cunoa%te numeroase &m'un"t"(iri< pe m"sur" ce ace%tia &naintea-" &n ,=rst". &ns"< atunci c=nd sunt mici< copiii &nt=mpin" +reut"(i< &n special din cau-a capacit"(ii sc"-ute de a;%i concentra aten(ia &n mod selectiv %i pe o perioad lung de timp. .e aceea< le este +reu s i,nor# ceea ce nu &i interesea-" %i nu reu%esc s" surprind" #$#n)ialul dintr;un scenariu. Gn urma unui $%u(iu #!#c%ua% p# pr#1colari, $ a o2$#r*a% c &n %impul *i.ionrii unui pro,ram T.-., ac#1%ia &1i mu% pri*ir#a (# la #cran 1i napoi la #cran, (# )*+ (# ori p# parcur$ul un#i or# (# #mi$i# 4L#*in K An(#r$on5. Num"rul de mi%c"ri poate ,aria %i &n !unc(ie de pre-en(a sau a'sen(a altor stimuli &n camer" care le;ar putea distra+e aten(ia 8&n special *uc"rii9< de con(inutul pro+ramului< de accesi'ilitatea mesa*elor transmise etc. Prin urmare< c7iar dac" ar a,ea capacitatea de &n(ele+ere la !el de de-,oltat" ca %i a unui adult< copilul a!lat &n primii ani din ,ia(" nu ar &n(ele+e !oarte 'ine in!orma(iile T.4. receptate deoarece nu este capa'il &nc" s";%i concentre-e aten(ia un timp &ndelun+at. Imaturitatea +=ndirii copiilor !ace s" eCiste di!eren(e &ntre ei %i adul(i %i &n ceea ce pri,e%te 3nele/erea !e&a@elor transmise de pro+ramele ,i-ionate %i a &e!ni1icaiei pe care o au acestea asupra min(ii copiilor. Interpretarea pe care o !ac copiii asupra pro+ramelor T.4. este de cele mai multe ori am'i+u". n plus< p=n" la ,=rsta premer+"toare intr"rii &n %coal"< copiii distin+ cu +reutate &ntre realitate %i !ic(iune. Ei ,"d tele,i-orul ca !iind o !ereastr" ma+ic" prin care pot urm"ri &nt=mpl"ri di!erite. Pentru unii dintre ei< persona*ele de la T.4. nu sunt altce,a dec=t oameni care tr"iesc toat" ,ia(a &n ni%te cutii p"trate.

35

.e pe la ,=rsta de ) ani< copiii &ncep s" &n(elea+" !aptul c" punctul de ,edere al celor din *ur poate !i di!erit de punctul lor de ,edere. Ei &ncep s" &n(elea+" mai 'ine +=ndurile< sentimentele %i comportamentul altora< iar acest lucru &m'un"t"(e%te &n(ele+erea pro+ramelor T. 4. Totu%i< la aceast" ,=rst"< de o'icei copiii &nt=mpin" +reut"(i &n &n(ele+erea moti,elor care au stat la 'a-a s",=r%irii !aptelor. Aceast" capacitate se de-,olt" mai 'ine &ncep=nd cu ,=rsta de 11;1 ani. Gn%r un $%u(iu #!#c%ua% cu $copul (# a c#rc#%a ,ra(ul (# &n)#l#,#r# a $u2i#c%ului unor pro,ram# T. -. $ a (#mon$%ra% c #l#*ii (# cla$a a (oua au &n)#l#$ AAJ (in $c#n#l# pr#.#n%a%#, c#i (# cla$a a cinc#a, D;J, iar c#i (# cla$a a op%a, <HJ4 Lalin C.,=<<M5. .in datele pre-entate mai sus< putem tra+e conclu-ia c" ceea ce &n,a(" de la tele,i-or copiii este cu totul di!erit de ceea ce &n,a(" adul(ii. E normal atunci s" ne punem &ntre'areaA : C# #!#c%# ar# %#l#*i.orul a$upra min)ii, $u!l#%ului 1i compor%am#n%ului copiilor6 " c. "ele2i)orul . un prieten al copiilor 'Mami, m la1i la %#l#*i.or6" Accesul copiilor la pro+ramele de tele,i-iune atra+e dup" sine numeroase 'ene!icii< dintre care c=te,a ,or !i pre-entate &n r=ndurile de mai *osA ; tele,i-iunea are a,anta*ul de a putea pre-enta sintetic !oarte multe informaii utile &ntr;un timp scurt %i !"r" costuri mari. A%a cum se %tie< in!orma(ia &nseamn" pu%#r#, iar li'erul acces al copiilor la in!orma(ii &i a*ut" s" se adapte-e mai 'ine &n societate< &i !ace s" de,in" mai puternici datorit" cuno%tin(elor de care 'ene!icia-". Primul pa$ al omului p# Lun, #*#nim#n%# poli%ic# (# mar# amploar#, olimpia(#l# $por%i*#, pr#.#n%ar#a primului animal (ona%, conc#r%#l# (# %ali# mon(ial $un% (oar c%#*a (in%r# #*#nim#n%#l# ma0or# la car# am pu%u% a$i$%a prin in%#rm#(iul %#l#*i.iunii. ;pro+ramele T.4. contri'uie la de voltarea intelectual a copilului prin aceea c" &l con!runt" cu situa(ii ipotetice< scenarii care solicit" luarea unor deci-ii. Ast!el< copilul este stimulat s" re-ol,e pro'lemele ap"rute< s" adopte o anumit" atitudine &ntr;o situa(ie dat". &n plus< pro+ramele pre-entate &ntr;o lim'" str"in"< contri'uie la de-,oltarea deprinderii de citire %i la &m'un"t"(irea cuno%tin(elor despre acea lim'". D# un(# 1%iu copiii cu*in%# &n lim2a #n,l#. &nain%# (# a !i urma% *r#un cur$ $p#cial &n ac#$% $#n$6 D# c# *i.ion#a. concur$uril# (# cul%ur ,#n#ral %#l#*i.a%# $au cu o %#m $p#ci!ic6

$1

; tele,i-iunea repre-int" %i un mi*loc de #(ucar# &n ma$ a popula(iei< prin emisiunile sale special destinate educa(iei 8cum ar !i< de eCemplu< emisiunile %tiin(i!ice< cursurile de lim'i str"ine< cursurile de art" culinar" etc9. D# #9#mplu, un r#por%a0 T. -. a pr#.#n%a% $i%ua)ia #9i$%#n% &n un#l# r#,iuni al# Au$%rali#i. Acolo copiii car# nu r#u1#$c $ m#ar, la 1coal (in cau.a (i$%an)#lor !oar%# mari, par%icip la pro,ram# (# &n*)mn% la (i$%an), r#ali.a%# prin in%#rm#(iul %#l#*i.iunii. A$%!#l, #i po% a$i$%a la cur$uri (in 2uc%ri#, (in (ormi%or $au (in ,r(in. - e!i&iunile ".A. pot induce spectatorilor tr"iri emo(ionale di!erite< &n !unc(ie de natura pro+ramelor. Ele o!er" o alternati," de petrecere a timpului li'er< a,=nd rol de di2erti&!ent. T#l#*i.iun#a n# o!#r un mi0loc como( (# a p#%r#c# %impul *i.ionn( pro,ram# car# n# a(uc 2una (i$po.i)i#, n# &n%ri$%#a., n# &n$pimn%, n# r#la9#a., n# #mo)ion#a. #%c. pro+ramele T.4.< prin modelele pe care le o!er"< &i &ndeamn" pe copii s" imite com por%am#n%ul persona*elor sale. Ast!el< ace%tia pot &n,"(a a%i%u(ini 1i (#prin(#ripro$ocial# Nacor(ar#a (# a0u%or p#r$oan#lor car# au n#*oi# (# #l, r#$p#c%ar#a p#r$oan#lor &n *r$%, pro%#c)ia m#(iului #%c5, precum %i adoptarea unui model de *ia) sntos Nprac%icar#a unui $por%, alim#n%a)i# cor#$pun.%oar#, r#$p#c%ar#a unui pro,ram #%c5. C)i (in%r# copii pr#!#r $ mnnc# $panac (in cau. c a1a &i cr#$c mu1c+ii lui Pop#O# Marinarul6 n conclu-ie< eCist" o mul(ime de a,anta*e pe care ni le o!er" tele,i-orul. .ar ce se a!l" &n spatele acestor a,anta*e? d. "ele2i)orul . un Bprieten' periculo& 'Dac prin%#l# ar *#ni aca$ 1i ar ,$i un $%rin car# i ar &n*)a copilul cum $ &l lo*#a$c p# al%ul $au ar &nc#rca $ &i *n( un pro(u$ com#rcial, cu $i,uran) c l ar #9p#(ia rapi( a!arB &n$, a%unci cn( *in# aca$ 1i &1i ,$#1%# copilul ui%n(u $# la %#l#*i.or, nu $pun# nimic. 8.r. 2erom 5in+er< Sale 0ni,ersitL9 .ac" la &nceputul apari(iei sale &n ,ia(a oamenilor tele,i-iunea primea doar aprecieri po-iti,e< o dat" cu trecerea timpului p"rerile re!eritoare la e!ectele in!luen(ei sale asupra telespectatorilor au &nceput s" se sc7im'e. ; %&caladarea 2iolenei Cercet"rile e!ectuate asupra con(inutului pro+ramelor T.4. au dus la conclu-ii de;a dreptul &nsp"im=nt"toare &n ceea ce pri,e%te cantitatea de *iol#n) pre-entat" pe micile ecrane.

37

C% (# !r#c*#n% apar $c#n# *iol#n%# &n pro,ram#l# T. -. 6 .ac" &n anii I10 se constata la emisiunile americane o !rec,en(" de 3E1 acte de ,iolen(" pe or"< pe la s!=r%itul anilor I)0 !rec,en(a acestora a crescut la 1$ acte de ,iolen(" pe or". Arnold Goldstein remarc" !aptul c" un adolescent o'i%nuit< care urm"re%te &n medie 7 de ore pe s"pt"m=n" pro+ramele T. 4.< asist" la 00.000 de tentati,e de crim"< din care $$.000 sunt duse la &ndeplinire. 6ai mult dec=t at=t< emisiunile pentru copii con(in desene animate &n care actele de ,iolen(" sunt pre-ente cu o !rec,en(" de 3;$0 pe or". C# #!#c%# ar# *i.ionar#a $c#n#lor *iol#n%# a$upra copiilor6 ,ormarea comportamentului violent. 5e %tie c"< &n &n,"(area oric"rui comportament< un rol esen(ial &l *oac" modelul pe care copilul &l imit". Prin urmar#, copilul $# *a compor%a *iol#n% (in cau. c, $# &nc+ipui# 0ucn( rolul unui p#r$ona0 &n(r,i%. ,olosirea violenei ca modalitate de re olvare a unor probleme. In urma ,i-ion"rii pro+ramelor T.4. 'o+ate &n scene de ,iolen("< copilul ,a &n,"(a c" de !iecare dat" c=nd cine,a nu este de acord cu el< c=nd apare ,reo pro'lem" sau c=nd se &nt=mpl" s" nu &i plac" o situa(ie< ,a putea !olosi cu e!icien(" ,iolen(a. D#$#n$i2ili.ar#a copilului. .ac" o persoan" ,i-ionea-" &n mod repetat scene ,iolente< cu timpul ,a de,eni indi!erent" la acestea< ,a &n,"(a s" le tolere-e %i c7iar s" le i+nore? cu alte cu,inte< ,a de,eni mai sadic". Ast!el< se poate remarca cum copiii &ncep s" &%i piard" a'ilitatea de a &n(ele+e su!erin(a altora< de a protesta sau de a se &n+ri*ora atunci c=nd asist" la producerea unui act ,iolent< dup" ce au urm"rit mai multe scene ,iolente la tele,i-or. 'Paranoia ". In urma unui studiu e!ectuat pe popula(ia Germaniei 8>iedler T.< 19919< s;a constatat c" telespectatorii !ideli au con,in+erea c" societatea &n care tr"iesc este mai ,iolent" dec=t &n realitate. Prin urmar# c#i car# urmr#$c !r#c*#n% pro,ram#l# &ncrca%# (# *iol#n), au &n p#rman#n) $#n%im#n%ul (# !ric (# a nu !i a,r#$a)i. Ac#$%# p#r$oan# mani!#$% *uln#ra2ili%a%#, an9i#%a%#, (#p#n(#n), $%r#$ #9a,#ra% #%c. Din c# cau.# $un% copiii in!lu#n)a)i n#,a%i*6 I,norar#a con$#cin)#lor. Cercet"torii arat" c"< &n pro+ramele T.4. care con(in scene de ,iolen("< 7$U dintre a+resori r"m=n nepedepsi(i< iar &n 3)U dintre ca-uri

9*

nu se arat" c7inul< su!erin(a ,ictimelor. 4iolen(a este pre-entat" deci< ca o metod" de succes &n re-ol,area con!lictelor. I(#n%i!icar#a cu a,r#$orii. .e multe ori< promotorii ,iolen(ei sunt pre-enta(i ca persona*e po-iti,e< &ntr;o lumin" !a,ora'il". Copiii a*un+ ast!el la conclu-ia c"< dac" ,or s" de,in" ca %i persona*ul pre!erat< tre'uie s" se comporte la !el de ,iolent. Cum ar pu%#a (#*#ni 'in*inci2ili ca Arnol(" (ac nu ar (i$%ru,# %o% &n 0urul lor, a1a cum au *.u% &n ' T#rmina%or" 6 Eu$%i!icar#a *iol#n)#i. Atunci c=nd a+resorii se comport" ,iolent< uneori sunt pre-enta(i &n de!ensi,"< ca !iind :,ictime ale sistemuluiB. 4iolen(a de,ine ast!el un mi*loc le+itim de atin+ere a unor scopuri< iar a+resorii au o scu-" &ntemeiat" care st" la 'a-a actelor pe care le;au comis. D# #9#mplu, ul%racuno$cu%ul p#r$ona0 Ram2o &1i mo%i*a ac)iunil# $al# prin !ru$%rril# 1i prin %raum#l# a*u%# &n urma r.2oiului (in -i#%nam. Copiii car# au urmri% !ilmul, a2ia au a1%#p%a% $ ai2 un mo%i* (# !ru$%rar# p#n%ru a $# compor%a a$#mn%or. Prin urmare< pre-entarea ,iolen(ei &n pro+ramele T.4. duce in#*i%a2il la escaladarea acesteia &n comportamentul copiilor 8,er'al %i non,er'al9. ; $i!inuarea per1or!anelor acade!ice 0n studiu eloc,ent &n acest sens s;a reali-at pe popula(ia unor or"%ele canadiene. Cercetarea a !ost e!ectuat" lon+itudinal< pe o perioad" de patru ani %i a urm"rit sc7im'"rile care se produc &n ,ia(a tinerilor dup" apari(ia tele,i-iunii. Re-ultatele au rele,at o sc"dere a a'ilit"(ilor de citire %i a creati,it"(ii acestora< corelat" cu o diminuare a particip"rii la acti,it"(ile comunitare. Cu toate acestea< re-ultatele $#mni!ica%i*# au ap"rut doar &n ca-ul tinerilor care au urm"rit pro+ramele T.4. #9a,#ra% de mult. Piar#l# ,#rman# au pr#.#n%a% un $%u(iu r#c#n% #!#c%ua% a$upra unui ,rup (# #l#*i, a cror $arcin a !o$% $ num#a$c culoar#a pr#(ominan% a *acilor. Ma0ori%a%#a #l#*ilor au r$pun$ c *acil# au culoar#a mo* 4a$#m#ni c#l#i (in%r o r#clam T. -., !cu% p#n%ru un $or%im#n% (# ciocola% #l*#)ian5 4Fi#(l#r L, =<<A5. ; $eteriorarea 2ieii &ociale Timpul p# car# copilul &l p#%r#c# &n !a)a %#l#*i.orului #$%# %impul &n car# ac#$%a NU $# 0oac cu pri#%#nii, NU po*#$%#1%# cu prin)ii, NU !ac# cuno1%in) cu al)i copii (# *r$%a $a, NU &i a0u% p# 2unici $ !ac cumpr%uril#, NU (i$cu% cu $ora lui #%c. Ata%area de tele,i-or &nseamn" i-olarea de societate. Acest !enomen are consecin(e ne+ati,e asupra de-,olt"rii capaci%)ii (# comunicar# a copilului< a

$9

legturilor afective dintre p"rinte %i copil< a !orm"rii deprinderilor de comportament $ocial etc. ; Crearea de Bne2oi' necuno&cute pCn atunci ECpunerea prelun+it" a copiilor la spoturi publicitare, care &i &m'ie s" cumpere di!erite produse< creea-" st"ri de !rustrare %i nemul(umire< deoarece de multe ori p"rin(ii nu le pot satis!ace cerin(ele ast!el ap"rute. E$%# oar# prin%#l# (# *in c nu poa%# s-i o!#r# copilului %o% c##a c# ac#$%a &1i (or#1%#6 ; Pro!o2area pa&i2itii 0nele pro+rame T.4. &ncura*ea-" ideea de a renun(a la acti,it"(ile cotidiene %i de a ,i-iona< in sc7im'< pro+ramele o!erite. Cei mici sunt spectatorii cei mai recepti,i la aceste mesa*e deoarece ei se a!l" &n stadiul !orm"rii atitudinilor %i sistemului de ,alori. Ast!el< &n timp ce se uit" la tele,i-or< ei N0 alear+"< N0 citesc< N0 desenea-" sau scriu< N0 !ac eCcursii etc. 3# poa%# con$%a%a cu u1urin) cum p#%r#c#r#a pr#lun,i% a %impului &n !a)a %#l#*i.orului (uc# &n un#l# ca.uri la o2#.i%a%#. - $ependen 0nii se o'i%nuiesc at=t de mult cu pre-en(a tele,i-orului< &nc=t !"r" acesta a*un+ s" se simt" :pri-onieriB? ei nu %tiu ce s" !ac" cu li'ertatea de care pot 'ene!icia. Un %nr (in Europa (# -#$% a *#ni% &n%r un $a% mai i.ola% (in Romnia $ &1i p#%r#ac %r#i $p%mni (# *acan). La &nc#pu%ul $#0urului a #9clama%: ' TREI $p%mni &n%r#,i !r %#l#*i.or $i !r 0ocuri p# calcula%or6/6/ Am $ $upra*i#)ui#$c #u cum*a/ " n conclu-ie< putem a!irma c" pro+ramele T.4. au at=t a,anta*e c=t %i de-a,anta*e pentru telespectatori. Ce atitudini pot adopta p"rin(ii &n pri,in(a acestui !enomen? In mod cert< simpla inter-icere a ,i-ion"rii pro+ramelor nu ar repre-enta dec=t o surs" de !rustrare &n plus. A%unci c# # (# !cu%6 e. Su/e&tii Ale+erea solu(iilor eCtreme nu a,anta*ea-" copilul 4"Nu %# ui%a (#loc la %#l#*i.or/" sau Mai 2in# ai $%a %oa% .iua la %#l#*i.or/ "5. Ce ar tre'ui s" !ac" p"rin(ii pentru a putea pro!ita din plin de a,anta*ele tele,i-iunii %i pentru a e,ita capcanele &n care pot c"dea copiii?
40

; 5" &ncura*e-e copilul &n a;%i or+ani-a timpul alocat emisiunilor T.4.< prin ela'orarea unui pro,ram (# *i.ionar#, a unui orar. Plani!icar#a &mpr#un cu copilul a pro,ram#lor car# m#ri% urmri%# ar !i 2in# $ !i# !cu% la &nc#pu%ul $p%mnii. 3 p#%r#ac &mpr#un cu copilul timpul &n care acesta se uit" la tele,i-or. M#$#ria (# prin%# &l o2li, p# a(ul% $ cunoa$c in!orma)iil# p# car# copilul l# prim#1%# (# la %#l#*i.or 1i $ &l a0u%# p# ac#$%a $ &n)#l#a, c# *#(#. In plu$, *i.ionar#a #mi$iunilor T. -. poa%# 1i # 2in# $ r#pr#.in%# un pril#0 (# a l #(uca 1i (# a i %ran$mi%# *aloril# la car# ar %r#2i $ a(#r#. ; 5" al%#rn#.# mi*loacele de di,ertisment. E 'ine ca p"rintele s" sta'ileasc" un ec7ili'ru &ntre ,i-ionarea pro+ramelor T.4. %i citirea de c"r(i sau re,iste< ie%iri &n natur"< petrecerea timpului cu copiii de ,=rsta lui< antrenarea &n acti,it"(i sporti,e etc. ; 5" se comporte a#a cum le-ar plcea s se comporte copilul. Copiii au %#n(in)a (# a i imi%a p# a(ul)i. Dac prin)ii $%au .ilnic &n !a)a %#l#*i.orului, a%unci copiii *or &n)#l#,# c a1a %r#2ui# $ %# compor)i cn( *#i !i mar#. Gn $c+im2, (ac &1i *( prin)ii !cn( #9cur$ii la $!r1i% (# $p%mn $au ci%in( o car%# &n loc $ $# ui%# la %#l#*i.or, pro2a2ili%a%#a ca #i $ &1i p#%r#ac %impul *i.ionn( pro,ram#l# T.-. *a !i mai mic. 5u+estiile pre-entate mai sus repre-int" c=te,a dintre posi'ilit"(ile prin care copilul poate $ !i# !#ri% de in!luen(a noci," a pro+ramelor T.4. %i< &n acela%i timp< $ 2#n#!ici#.# de a,anta*ele pe care tele,i-iunea le are. .esi+ur c" i(#al ar !i ca p"rintele s" le poat" urma< &ns" realitatea ne demonstrea-" c" acest lucru este eCtrem de di!icil de reali-at. Totu%i< atunci c=nd timpul p"rintelui permite sau c=nd comportamentul copilului de,ine un moti, de &n+ri*orare< iar ,i-ionarea pro+ramelor T.4. poate !i o cau-"< p"rintele poate urma cu mai mare aten(ie aceste su+estii. !. Conclu-ie ntre'area pe care ne;o punem &n le+"tur" cu in!luen(a tele,i-iunii asupra copiilor nu este dac" aceasta eCercit" in!luen(" ne+ati," sau po-iti," 8pentru c"< dup" cum am putut constata< ea eCercit" am'ele tipuri de in!luen("9? e 'ine s" ne &ntre'"m c=t timp se uit" copiii la tele,i-or< la ce se uit" %i ce &n(ele+ din ceea ce ,i-ionea-".

41

PARTEA A ./0A
'A%unci cn( n# cumprm o ma1in (# $pla% nou, o primim cu in$%ruc)iuni &n pai$pr#.#c# limbi (i!#ri%#. Cn( apar# p# lum# un copil, c# primim 6 Nimic/" 8Parent TalO;19979 :6eseriaB de p"rinte nu este deloc una u%oar". Indi!erent de speciali-area pe care o are< acesta este ne,oit s" &n,e(e AMC;ul psi7olo+iei copilului< la !el de util ca %i un manual de instruc(iuni pentru !olosirea unei ma%ini de sp"lat. A reali-a o educa(ie %i o a'ordare a copilului :dup" urec7eB poate duce la re-ultate pe m"sur". .e aceea consider"m deose'it de important" consultarea speciali%tilor &n psi7olo+ia copilului< ori de c=te ori situa(ia o cere. 6en(ion"m acest lucru< deoarece !rec,ent se &nt=lnesc ca-uri &n care p"rin(ii ce se con!runt" cu situa(ii pro'lem" +enerate de copilul lor< nu apelea-" la speciali%tii &n domeniu !iindc"< din p"cate< pentru unii con$ili#r#a p$i+olo,ic se con!und" cu consultarea psi%iatric. Prin urmare< consider"m necesar" &n(ele+erea de c"tre adul(i care se ocup" de educa(ia copiilor a unor no(iuni de psi7olo+ie< care ,or !i pre-entate &n acest capitol.

nteresul pentru copii 42

I. C0N/AKTEREA C/PI@0@0I

: Oam#nii mari nu &n)#l#, $in,uri nimic, nicio(a% 1i #$%# o2o$i%or p#n%ru copii $ l# (#a &n%runa lmuriri" 8Antoine de 5aint ECuperL9 .ac" &n trecut copilul era considerat ca !iind un adult &n miniatur"< &n -ilele noastre tot mai mult" lume &ncepe s" &n(elea+" !aptul c" un copil este un indi,id pentru care lumea &ncon*ur"toare arat" alt!el dec=t o ,"d cei mari. 0nii adul(i consider" copilul ,ino,at pentru c" nu &n(ele+e ce i se spune? &n sc7im'< al(ii reali-ea-" c"< de !apt< ,ina este a lor< a adul(ilor< deoarece nu r#u1#$c $ $# !ac &n)#l#1i. .e aceea cunoa#terea psi%ologiei copilului consider"m c" este metoda prin care se d"r=m" -idul eCistent &ntre lumea !iCat" &n stereotipii a adul(ilor %i universul unic, original al !iec"rui copil. .eoarece adul(ii sunt mai eCperimenta(i< au mai multe cuno%tin(e %i o capacitate de &n(ele+ere mai mare dec=t a copilului< ar !i normal ca #i s" ai'" ini(iati,a de desc7idere a c"ilor de comunicare 4C# *r#a $ $pun copilul ac#$%a 6 D# c# m &n%r#a2 un lucru car# mi# mi $# par# a%% (# $implu 6 Cum a1 pu%#a $ &l !ac $ m &n)#l#a,65. .in p"cate< mul(i dintre adul(i ironi-ea-" copilul< &i atri'uie lui +re%eala de a nu se putea !ace &n(eles %i a%teapt" ca timpul s" re-ol,e pro'lema 8: C# pro$% #l Nici a%%a nu &n)#l#,#/ La$ c o $ cr#a$c

#l/"9.
Acest capitol ,ine &n &nt=mpinarea p"rin(ilor care mani!est" preocupare !a(" de &n(ele+erea copilului si doresc s #i mbunteasc cuno#tinele psi%ologice dob!ndite prin practic. Este imposi'il s" (inem un curs de psi7olo+ie +eneral" 8sau a copilului9 &n c=te,a pa+ini %i este !oarte di!icil s" d"m r"spunsuri tuturor pro'lemelor care &i preocup" pe cititori. &ns" credem c" su'iectele care ,or !i atinse ,or contri'ui la cunoa%terea anumitor aspecte psi7olo+ice le+ate de copil %i ,or r"spunde unor &ntre'"ri adresate mai !rec,ent de c"tre p"rin(i cadrelor didactice %i consilierilor %colari. C% (# (#1%#p% #$%# copilul m#u6 D# c# nu )in# min%# c# &i $pun6 D# c# nu &n*a) la !#l (# 2in# ca 1i !ra%#l# $u6 C# au &n plu$ col#,ii $i (# cla$6 Cum $ l !ac $ &n*#)#6
43

1. INTE@IGENQA
C# r#pr#.in% r#.ul%a%ul o2)inu% &n urma aplicrii unui %#$% (# in%#li,#n)6 C# #$%# in%#li,#n)a 1i c# ara% un %#$% (# in%#li,#n)6 /ri+inea no(iunii de inteli+en(" se a!l" &n lim'a latin" 8inter;le+ere9 %i se re!er" la capacitatea min(ii noastre de a &ta ilii di1erene i a&e!nri de a pune 3!preun ce2a0 de a &ta ili relaii. D#ci, un copil poate fi con$i(#ra% ca a*n( o in%#li,#n) $up#rioar, a%unci cn( r#u1#1%# $ #9%ra, c% mai mul%# in!orma)ii 1i $ l# com2in# &n c% mai mul%# mo(uri po$i2il, a*n( la (i$po.i)i# c% mai pu)in# r#$ur$#, (a%#. Unui copil in%#li,#n% nu i *or !i n#c#$ar# ' %on# " (# 0ucrii p#n%ru a con$%rui un 0oc, ci $# *a a(ap%a $i%ua)i#i, impro*i.n( (in ma%#rial#l# (# car# (i$pun#. Pe de alt" parte< inteli+en(a repre-int" capacitatea de adaptare la !ediu. 5e poate constata de c"tre oricine c" societatea &n care ne a!l"m este &ntr;o trans!ormare continu"< pe -i ce trece mai accentuat" %i mai rapid". Indi,idul se con!runt" -ilnic cu situa(ii noi< inedite< la care tre'uie s" +"seasc" solu(ii prompte< s" r"spund" adec,at &n orice moment ca s" nu !ie cople%it< :&n+7i(itB de pro'lemele care apar. Inteli+en(a ne a*ut" s" ne eCplic"m !enomenele care ne &ncon*oar"< s" reali-"m un ec7ili'ru< o armonie &ntre propria persoan" %i mediul &n care tr"im. Raportat la eCperien(a %colar"< inteli+en(a este capacitatea de acDi)iie0 de 3n. 2are0 de do Cndire a altor capaciti0 co!porta!ente. 3pun#m (#$pr# un #l#* c #$%# in%#li,#n% a%unci cn( r#u1#1%# $ ac+i.i)ion#.# 1i $ r#(#a &n mo( a(#c*a% in!orma)ia car# i a!o$% %ran$mi$, $ aplic# c##a c# a &n*)a%, &n al% con%#9% 8Radu< I.< 19919. Prin urmare< este !iresc s" ne &ntre'"m 'C# &n$#amn un co#!ici#n% in%#l#c%ual 4I. Q.5 (# ==@6", 'C# r#pr#.in% ci!ra c# in(ic r#.ul%a%ul unui %#$% (# in%#li,#n)6", 'C% (# impor%an% #$%# un $cor mar# al co#!ici#n%ului (# in%#li,#n)6=F. &n urma &ncerc"rii de a m"sura ni,elul intelectual al persoanelor pe 'a-a unor teste standardi-ate< s;a a*uns la conclu-ia c" 30U din popula(ie are un I.V. cuprins &ntre 90 %i 110 8ELsenO F.< 19999< restul a!l=ndu;se su' sau peste aceste limite. Atunci c=nd se aprecia-" ni,elul intelectual printr;un num"r< e 'ine de %tiut c" aceasta desemnea-" inteli/ena /eneral a persoanelor respecti,e< este re-ultatul unei $um# (# #l#m#n%# repre-ent=nd !actorii determinan(i ai inteli+en(ei. .eci< pot eCista numeroase persoane cu acela%i I.V.< &ns" care s" !ie !oarte di!erite din punctul de ,edere al capacit"(ilor intelectuale.

44

!i"erene #ntre copiii cu acelai $%$

Ceea ce se cunoa%te &ns" mai pu(in este !aptul c" eCist" mai multe tipuri de inteli+en("A spa(ial"< ,er'al"< practic"< social" etc. .eci< dac" p"rintele dore%te s" cunoasc" ni,elul intelectual al copilului s"u< mai indicat este s" a!le date despre inteli/ena &peci1ic de care dispune acesta. D# #9#mplu, nu pu%#m a!irma c un p$i+olo, #$%# mai in%#li,#n% (#c% un ar+i%#c% 4$au in*#r$5, (#oar#c# ac#$% lucru *aria. &n !unc)i# (# con%#9%. Dac (# p# 2ncil# 1colii c#l car# *a (#*#ni p$i+olo, $# *a #*i(#n)ia prin u1urin)a cu car# $%a2il#1%# r#la)ii in%#rp#r$onal# 4(#ci, $pun#m c *a a*#a o inteligen social $up#rioar5, c#l car# *a (#*#ni ar+i%#c%, c+iar (ac un#ori *a !i mai pu)in comunica%i*, (ac $# *a #9prima oral mai ,r#oi, $# *a r#marca &n $c+im2 prin capaci%a%#a $a $up#rioar (# a p#rc#p# 1i a op#ra cu aran0am#n%# $pa)ial# 4*a a*#a, (#ci o inteligen spaial (# &nal% ni*#l5. Prin urmare< e 'ine de %tiut c" scorul coe!icientului intelectual o'(inut &n urma aplic"rii unui test de inteli+en(" &%i pierde din presta(ia de care se 'ucura c=te,a decenii &n urm". .ac" departa*area &n !unc(ie de I.V. &n r=ndul ele,ilor este destul de mare &n primii ani de %coal"< o dat" cu &naintarea &n ,=rst" acest criteriu &%i pierde din ,aloare< pun=ndu;se accentul pe o &ncadrare social" corespun-"toare. /are un &nalt ni,el intelectual repre-int" sin+ura condi(ie care ne determin" s" credem c" BFiul m#u #$%# (#1%#p%"6 Cu si+uran("< nu.

45

. A N4HQA N5EA6NH A 6E6/RA?

ECist" tendin(a de a catalo+a un copil ca !iind :prostB din cau-" c" 'nu )in# min%# c##a c# i $pui". Gn c# m$ur # a(#*ra% ac#a$% a!irma)i#6 C% (# mul% #$%# in!lu#n)a% $ucc#$ul 1colar (# o m#mori# 2unI$la2 6 E$%# oar# m#moria principala $au $in,ura *ino*a% (in cau.a cr#ia #l#*ul nu r#)in# c##a c# ci%#1%# $au i $# $pun#6 n urma studiilor e!ectuate pe ele,ii cu de!icien(e mintale s;a constatat c" 2olu!ul memoriei lor este mai redus dec=t al ele,ilor normali< procesul de !e!orare 2oluntar este de!icitar< 1i4area %i reproducerea materialelor &n,"(ate este mai ri+id"< iar reactuali)area cuno%tin(elor are o !idelitate redus" 8Ro%ea< 6.< 19179. .e aici am putea tra+e conclu-ia c"< cu c=t memoria copilului este mai sla'"< cu at=t el este :mai prostu(B. .e%i< luat" +lo'al< a!irma(ia are o anumit" ,aloare de ade,"r< ar fi nedrept s ne limitm la ac#$%# constatri. .e aceea pro'lema tre'uie pri,it" mai &n pro!un-ime. 4" propunem deci s" anali-"m %i al(i 1actori care pot determina ca per!orman(ele s" !ie 'une sau sla'eA a. !odul de or/ani)are a !aterialului de 3n2at 4(ac #$%# 2in# $%ruc%ura%, clar, conci$, $au nu5. Cu si+uran("< dac" am pre-enta aceast" lucrare su' !orma unor !ra-e intermina'ile< !"r" s" (inem cont de alineate< de capitole %i su'capitole< !"r" s" e,iden(iem cu,intele 8!ra-ele9 mai importante etc< cititorii ar re(ine pu(in din ceea ce citesc< ar o'osi repede %i s;ar &ntre'a la !inal : C# *or $ .ic 1%ia 6". 4ina c" nu au &n(eles 'ine in!orma(ia pre-entat" nu ar !i a cititorilor< ci a autorilor< deoarece nu au !ost su!icient de eCplici(i. Prin urmare< &nainte de a da ,ina pe copil< c" nu poate re(ine ceea ce i se spune sau ceea ce are de &n,"(at< p"rintele ar tre'ui s" se asi+ure &nt=i de calitatea materialului pre-entat. . dac !aterialul e&te ine 3nele&. 0n material< c7iar dac" este lun+< se memorea-" mai u%or atunci c=nd &n(ele+i despre ce e ,or'a %i &(i !orme-i o sc7em" mintal"< sau cree-i un scenariu al con(inutului. D# #9#mplu, mul)i prin)i #9clam mn(ri: 'Ui%# c# po#.i# lung 1%i# copilul m#u/" $au 'Ui%# c%# cn%#c# a &n*)a%/". Gn #n%u.ia$mul lor, (#%#rmina% (# p#r!orman)#l# can%i%a%i*# al# copiilor, #i omi% un#ori $ $# a$i,ur# (ac copilul lor &n)#l#,# 2in# c##a c# r#pro(uc#. .e aceea< timpul alocat memor"rii unor materiale care nu au !ost &n(elese este !oarte mare< iar memorarea lor se !ace uneori cu mare e!ort.

46

c. 1a!iliaritatea !aterialului. .ac" ceea ce i se cere copilului iese din s!era lui de preocup"ri< cu si+uran(" c" ,or !i mari %anse ca e!ortul s"u s" nu ai'" re-ultatele scontate. D# mul%# ori, &n*)%orii au !o$% $urprin1i $ con$%a%# c unii #l#*i 4p# car# #i &i con$i(#rau incapa2ili $ !ac !a) $olici%rilor 1colar# 1i car# nu r#u1#au $ &n*#)# p# (# ro$% o po#.i# (# ; $%ro!#5, cuno1%#au %o)i 0uc%orii 4inclu$i* r#.#r*#l#5 unor #c+ip# (# !o%2al mai mul% $au mai pu)in c#l#2r#. A*#au ac#i copii o m#mori# (#!ici%ar 6 Cu $i,uran), nu. Doar c c##a c# li $# c#r#a $ &n*#)# l# #ra n#!amiliar. In plu$, nu #rau $u!ici#n% (# motivai $ m#mor#.# po#.ia. d./radul de !oti2are. 6oti,a(ia *oac" un rol esen(ial &n orice !orm" de acti,itate. / moti,are optim" poate determina indi,idul s";%i aloce ener+iile de care dispune la maCim< pentru a putea !inali-a acti,itatea &nceput". D# #9#mplu, prin)ii car# au &n%mpina% pro2l#m# cu copiii 1i nu l# ,$#$c r#.ol*ar# *or r#)in# mai mul% (in ac#a$% lucrar# (#c% c#i car# o r$!oi#$c (oar p#n%ru a 1i &m2o,)i cul%ura ,#n#ral. Prin urmare< e!ortul pe care;l depun p"rin(ii pentru a;i a*uta pe copii s" memore-e 'ine anumite sarcini< ar !i mai !olositor dac" ar !i depus pentru a;i con,in+e pe copii de utilitatea a ceea ce !ac. e. condiiile 3n care are Ioc !e!orarea. . a! iana 8condi(iile eCterne9. E,ident< toat" lumea %tie c" re(ii mai 'ine atunci c=nd nu este +"l"+ie &n *urul t"u< c=nd nu e%ti deran*at. Ins"< ceea ce pu(ini %tiu< este !aptul c" dac" &n,e(i &ntr;o anumit" am'ian(" 8acas" sau la munte9< atunci c=nd ,a tre'ui s" reproduci ceea ce ai memorat< ,ei a,ea o per!orman(" mai sc"-ut" cu $0U dac" am'ian(a nu mai este aceea%i 85doroN @.< 199$9. Gn $p#cial c#i car# au !o$% $%u(#n)i &1i amin%#$c cu .m2#%ul p# 2u.# cum, &n *acan)# 4la mar#, (# #9#mplu5, crau (up #i .#ci (# cur$uri ca $ mai &n*#)# pu)in ' cn( *or a*#a %imp li2#r ", ' cn( $# *or o(i+ni", p#n%ru $#$iun#a c# $# apropia. E*i(#n% c, a%unci cn( au r#u1i% $ &n*#)# c#*a, o(a% a0un1i aca$ au r#ali.a% c nu &1i mai a(uc amin%# mar# lucru (in c# au &n*)a%. Prin urmare< e limpede c" ideal ar !i ca acti,itatea de memorare a cuno%tin(elor academice s" !ie reali-at" la 1coal, deoarece acolo eCist" %i o am2ian) c# !a*ori.#a. $%u(iul. /dat" a*uns acas"< copilul ,a !ace e!orturi mai mari s" memore-e materialele cerute< de aceea< uneori< temele pentru acas" sunt un c7in pentru ele,i.

47

. di&po)iia copilului 8condi(iile interne9. Cu to(ii %tim c" &n momente de o'oseal"< de 'oal"< de indispo-i(ie etc. nu o'(inem acelea%i per!orman(e ca atunci c=nd ne sim(im 'ine %i< cu si+uran("< nici un p"rinte nu are preten(ia de la copilul s"u s" &n,e(e c=nd< de eCemplu< are +rip". Totu%i< ceea ce pu(in" lume cunoa%te e !aptul c"< dac" am memorat ce,a &n timp ce ne a!lam &ntr;o anumit" dispo-i(ie< putem reactuali-a mai 'ine atunci c=nd ne a!l"m &n aceea%i dispo-i(ie. Atunci c=nd solicit"m copilului s" memore-e ce,a< tre'uie s" (inem seama %i de dispo-i(ia &n care se a!l". 1. uitarea intenionat. ECplica(ia acestui !enomen 8cunoscut %i su' denumirea de repre&ie=0 pro,ine din curentul psi7analitic promo,at de >reud %i de discipolii s"i. Atunci c=nd de un anumit o'iect< de o anumit" persoan" sau de o anumit" &nt=mplare ne lea+" amintiri nepl"cute< a,em tendin(a de a reprima tot ceea ce ne aminte%te de ele< de a le uita. Prin urmar#, # %o%al ina(#c*a% $ c#r#m unui copil $ &n*#)# o l#c)i# &n %imp c# $%, (# #9#mplu, la coa( la (#n%i$%. /. e1ectul E+N 8!acts added to nodes W in!orma(ii super!lue9. Acesta apare &n ca-ul &n care o!erim prea multe in!orma(ii colaterale. Ast!el< cu c=t a,em mai multe in!orma(ii adiacente< cu at=t ne este mai +reu s" ne reamintim cu eCactitate sarcina primit" 86iclea 6.< 19999. D# #9#mplu, cn( &i $pun#m copilului ' G#or,#, (u %# pn la compl#9 $ cump#ri 2#r#, p#n%ru c *in# n#n#a Emil la noi $ n# r#par# ma1ina (# $pla% 1i cn( lucr#a. 1%ii c lui &i plac# $ 2#a 2#r# 2run, c %r#2ui# $ $pl +ain#l# pn min# 1i apoi $ &)i !aci %#m#l# c min# ai lucrar# (# con%rol". A%unci cn( copilul *a &n%r#a2 ' C# $ !ac 6 ", ar !i anormal $ i r$pun(#m ' C# 6 A%%a nu &n)#l#,i 6 Du %# 1i cumpr 2#r#/ " D. inter1erena 8unele cuno%tin(e de*a &n,"(ate< &mpiedic" memorarea unor noi in!orma(ii9. Dac, (# #9#mplu, un copil au(# aca$ (# mai mul%# ori ' Ri am cumpra% un %r#lin," $au 'Papucii )i $ &n +ol", cu ,r#u $# *a o2i1nui c (# !ap% '%r#lin,ul" # '%r#nin," 1i 'papucii" $un% papuci". .e aceea< este de pre!erat ca educa(ia pe care copilul o prime%te acas" s" se corele-e cu cea de la %coal"< inclusi, su' aspectul ,oca'ularului !olosit. 5i+ur c" ar !i prea mult s" credem c" ,e(i (ine cont de to(i 1actorii pre-enta(i mai sus &nainte de a;1 certa pe copil c" a !"cut o +re%eal" din cau-" c" :a uitatB? &ns"

48

sper"m c" m"car anumite aspecte dintre cele amintite au reu%it s" ," capte-e aten(ia %i s" ," determine s" &n(ele+e(i mai 'ine :ce e &n minteaB copilului dumnea,oastr". Dar pu%#m a!irma c 'a m#mora" &n$#amn 'a &n*)a"/ C7iar dac" &n unele situa(ii se pare c" cele dou" no(iuni sunt identice< totu%i acti,itatea de &n,"(are nu se reduce la simpla memorare. Ac%i*i%a%#a (# &n*)ar# repre-int" o #9p#ri#n) prin care trece copilul< eCperien(" ce poate !i reali-at" prin mai multe modalit"(i. 6emoria are rol doar &n cule+erea< stocarea %i reactuali-area in!orma(iilor o'(inute< &ns" &n,"(area repre-int" un proces mult mai amplu.

$. I6P/RTANQA @I6MA20@0I
n primii ani de ,ia(" asist"m la o spectaculoas" de-,oltare a li! a@ului care s;a do,edit a !i unul dintre !enomenele psi7ice cu rol esen(ial &n de-,oltarea !iec"rei persoane. .esi+ur< poticnelile pe care pre%colarii le au &n &ncercarea lor de a se eCprima corect repre-int" de cele mai multe ori o surs" de amu-ament pentru adul(i< &ns" dac" acest !enomen se eCtinde &n timp 8dup" ,=rsta %colar"9 atunci tre'uie luate m"suri. Ceea ce tre'uie s" %tie un p"rinte este c" li! a@ul se a!l" &ntr;o str=ns" le+"tur" cu /Cndirea %i< prin urmare< modul &n care un copil %i;l &nsu%e%te in!luen(ea-" de-,oltarea ulterioar" a +=ndirii %i a personalit"(ii acestuia. Pu%#m apr#cia, la ni*#lul $im)ului comun, c un copil #$%# in%#li,#n% a%unci cn( (o*#(#1%# c ar# un *oca2ular 2o,a%, a(#c*a% $i%ua)iilor &n car# $# a!l, !olo$in( cor#c% r#,ulil# ,rama%ical#. Dar c#i car# au ci%i% pa,inil# pr#c#(#n%# *or 1%i (#0a $ pr#ci.#.# c ac#l copil (o*#(#1%# o inteligen verbal 1i social $up#rioar !r a a*#a (o*#.i &n c##a c# pri*#1%#, (# #9#mplu, inteligena practic. ns" lim'a*ul nu poate !i ac7i-i(ionat oric=nd< speciali%tii 85doroN< 199$9 consider=nd c" eCist" o perioad" critic" p=n" la care acesta poate !i ac7i-i(ionat &n mod corespun-"tor< dup" care e!orturile de recuperare sunt !oarte ane,oioase %i cu re-ultate minime. ECemplul urm"tor consider"m c" este edi!icator &n acest sensA Gn =<M> o !#%i) (# =S ani 4G#ni#5 a !o$% ,$i% (# c%r# ni1%# munci%ori &n%r o 2arac i.ola%. 3 a (o*#(i% ul%#rior c !u$#$# )inu% acolo (#par%# (# oric# con%ac% $ocial, (# cn( #ra !oar%# mic. Gn =<D=, (up o (#ca( (# la in%#,rar#a #i &n $oci#%a%#, &n ciu(a a$i$%#n)#i m#(ical# 1i p$i+op#(a,o,ic# (# car# a 2#n#!icia%, G#ni# nu r#u1#a (#c% $ comunic# $impli$%, cu !oar%# mul%# ,r#1#li $in%ac%ic#.

#9

n !inal putem tra+e cel pu(in dou" conclu-iiA ; ,or'irea copiilor tre'uie &ncura*at" %i corectat" de timpuriu 8!"r" a c"dea &n eCtrema opus"< a p"rintelui cic"litor< stresant< care;%i sanc(ionea-" copilul pentru orice +re%eal"9? ; atunci c=nd de!ectele de ,or'ire se prelun+esc &n timp este 'ine s" se apele-e la un lo+oped. 0nele tul'ur"ri pot !i ,indecate de timp< altele< doar de specialist. I+norarea acestor aspecte poate atra+e dup" sine in&ucce&e colare0 care se pot a+ra,a &n timp 4(# #9#mplu, un #l#* car# nu poa%# pronun)a 2in# anumi%# $un#%#, *a &n%mpina (i!icul%)i &n ci%ir#a 1i $cri#r#a lor, iar, cu %impul, (in ac#a$% cau. *a rmn# mult &n urma col#,ilor, la &n*)%ur5 sau &i pot a!ecta per&onalitatea 4un ap$%or compl#9 (# in!#riori%a%#5.

#. 2/C0@ KI .ER4/@TAREA I6AGINAQIEI

Focul repre-int" o !orm" !undamental" de acti,itate care apare spontan din tre'uin(a de ac(iune %i tr"ire emo(ional" a oric"rei persoane. Acesta< de%i mult" lume consider" c" este caracteristic doar copiilor< se re+"se%te pe tot parcursul eCisten(ei indi,idului. Ast!el< &nc" (in prim#l# luni (# *ia), copilul ini(ia-" !orme de acti,itate care &i pro,oac" pl"cere 4$cu%urar#a 0ucriilor p#n%ru a pro(uc# .,omo%#, $c+im2uri (# ,#$%uri cu a(ul)ii #%c5. ncep=nd cu *r$%a (# H ani, copilul &%i de-,olt" capacitatea sim'olic"< ceea ce &nseamn" c" are a'ilitatea de a &nlocui un o'iect care nu este pre-ent< cu un 5I6M/@ care poate !i repre-entat de cu*in%#, o2i#c%#, ima,ini min%al# $au ac)iuni. D# #9#mplu, o 2uca% (# l#mn poa%# (#*#ni un %#l#!on mo2il, o ma1in $au un animal, (up pr#!#rin)#l# copilului. @a aceast" ,=rst" 8 ;1 ani9< premer+"toare ,=rstei %colare mici< de%i copiii dau impresia c" se *oac" &mpreun"< &n realitate< de cele mai multe ori< &%i construiesc indi,idual propriile scenarii. .up" in%rar#a &n 1coal 81 ani9< colecti,ul &ncepe s" *oace un rol !oarte important &n ,ia(a copiilor< iar *ocurile do'=ndesc din ce &n ce mai mult o amprent" social". .e acum< copiilor le place &n mod deose'it s" ini(ie-e *ocuri care s";i implice %i pe cole+ii lor< d=ndu;le %ansa s" do,edeasc" de ce sunt capa'ili. 2ocurile po( s" se 'a-e-e pe a'ilit"(ile lor !i.ic#, pe a'ilit"(ile in%#l#c%ual# sau< mai ales< pe cele *#r2al#. .ac"< o dat" cu intrarea &n %coal"< *ocurile &ncep s" se or+ani-e-e tot mai mult pe 'a-" de &ntreceri< concursuri< de la ,=rsta pr#a(ol#$c#n)#i 1i a(ol#$c#n)#i 8&ncep=nd cu 1 ;1$ ani9 acest sistem competi(ional predomin" &n acti,itatea ludic" a tinerilor. Adolescen(a este ,=rsta la care ei tre'uie s" arate ceea ce au< ceea ce pot<

50

iar acest lucru are o ,aloare cu at=t mai mare cu c=t se compar" cu partenerii lor de *oac"< cu cole+ii de la %coal" 4(# #9#mplu, comp#%i)iil# $por%i*# $un% un pr#%#9% !oar%# 2un p#n%ru a 1i #%ala mi#$%ria5. / surs" important" de amu-ament la aceast" ,=rst" o constituie :duelurile ,er'aleB< sc7im'urile de replici. Aceast" !orm" ,er'al" a *ocului se ,a de-,olta %i ,a predomina acti,itatea ludic" la *r$%a a(ul%. Prin urmare %i sc7im'urile de replici< *ocurile de cu,inte< +lumele pot !i considerate :!orme !undamentale de acti,itate care apar spontan din tre'uin(a de dinamism %i tr"ire emo(ional"B< !iind &ns" speci!ice ,=rstei adulte. Acestea solicit" mai mult s!era intelectual" %i a!ecti," a persoanelor implicate &n acti,itate %i implic" mai pu(in aspecte de natur" !i-ic" 4car# pr#(omin &n ac%i*i%a%#a copiilor5B de<aceea a,em tendin(a de a le eCclude din cate+oria *ocurilor. Gn%r#2ar#: D# c# a%unci cn( n# a!lm, la o p#%r#c#r# &mpr#un cu copiii, c#i mici %r#2ui# $ a1%#p%# pn la '$par%ul c+#!ului" 1i nu in*#r$, a(ic prin)ii $ pl#c# cn( copiii au %#rmina% 0oaca 6 R$pun$ 4(# => punc%#5: Doar p#n%ru c prin)ii au o au%ori%a%# mai mar#, nu p#n%ru c ac%i*i%a%#a lor ar !i ' mai impor%an% " $au ' mai $#rioa$ " (#c% c#a a copiilor. .ar ce +re%eli suntem tenta(i s" !acem mai !rec,ent< atunci c=nd ,edem copiii *uc=ndu;se? ; BFocul e&te doar o !odalitate prin care copilul 3i ocup ti!pul'. Tre'uie %tiut &ns" c" timpul petrecut de copil *uc=ndu;se nu este timp pierdut< ci timp c=%ti+at< &n !unc(ie de natura *ocului< copilulA ; &%i poate !orma unele a2ili%)i !i.ic# 8manipularea unor o'iecte< men(inerea ec7ili'rului< aler+are< c"("rat etc9? ; &%i de-,olt" ,n(ir#a, &n special capacit"(ile de anali-" %i sinte-"< de o'ser,are a realit"(ii &ncon*ur"toare< &ntr;un mod or+ani-at< sistematic 8clasi!icarea o'iectelor dup" &nsu%iri comune< sesi-area deose'irilor dintre ele etc9< de a +enerali-a sau particulari-a etc? ; &%i &m'o+"(e%te *olumul cuno1%in)#lor despre lumea &ncon*ur"toare? ; &%i de-,olt" lim2a0ul, at=t din punctul de ,edere al !ormei de eCprimare 8topic"< structur"9< c=t %i din punctul de ,edere al con(inutului 8,oca'ular9? ; &%i de-,olt" ima,ina)ia &n special prin intermediul *ocurilor de crea(ie 8pe care le ,om detalia &n cele ce urmea-"9? ; poate &n,"(a lucruri noi despre r#la)iil# $ocial#, despre cum ar !i 'ine %i cum nu ar !i indicat s" se comporte cu oamenii? ; &%i !ormea-" %r$%uri po.i%i*# (# carac%#r 8perse,eren("< cura*< spirit de ini(iati," etc9.

Tre'uie men(ionat !aptul c" nu toate *ocurile repre-int" acti,it"(i constructi,eD ; :0n ele, tre'uie s" &n,e(e< nu s" se *oaceB. .in p"cate< pentru mul(i adul(i< *ocul repre-int" o acti,itate :pueril"B< :neserioas"B< care ar &mpiedica procesul de maturi-are al copilului lor. Tre'uie a,ut &ns" &n ,edere c" aceast" !orm" de acti,itate pro,oac" o deose'it" pl"cere. Nimeni nu tre'uie s" recompense-e copilul pentru c" se *oac"< deoarece *ocul repre-int" &n sine o r"splat". Ac#$% lucru #$%# !oar%# impor%an% (#oar#c# $# 1%i# c oric# in(i*i( &n*a) mai 2in# a%unci cn( &i !ac# plc#r# !orma (# ac%i*i%a%# p# car# o (#$!1oar, oric# p#r$oan ar# o pro(uc%i*i%a%# mai mar# la lucru a%unci cn( !ac# c#*a cu plc#r#. .eci< ceea ce &n,a(" copilul prin *oc< re(ine mult mai 'ine %i se &ntip"re%te pentru mai mult timp dec=t dac" ar &n,"(a din o'li+a(ie. .e aceea< &n acti,it"(ile de &n,"(are pe care le des!"%oar" copiii la %coal" e pre!era'il s" se utili-e-e c=t mai multe *ocuri didactice. ; :N;are rost s";i mai cump"r *uc"rii< c" pe toate le stric"B. E 'ine de %tiut c" un '"iat care de-mem'rea-" ma%inu(ele pe care tocmai le;a primit &n dar sau o !at" care scoate 7ainele unei p"pu%i noi< nu !ace acest lucru pentru a le !ace &n ciud" p"rin(ilor< ci o !ace de cele mai multe ori din curio-itate. Prin urmare< uneori este total nepotri,it" atitudinea p"rinteluiA 'Tu $%rici %o% c# )i cumpr/ &)i 2a)i 0oc (# munca m#a/". Pe de alt" parte< s;a constatat c" uneori p"rin(ii le cump"r" copiilor *uc"rii !"r" a se preocupa dac" copilul &%i dore%te neap"rat acea *uc"rie sau dac" poate aprecia la ade,"rata lui ,aloare +estul !"cut de c"tre p"rinte. .e aceea< e 'ine s" e,it"m s";i !acem copilului eCa+erat de multe daruri< dac" dorim ca acesta s" ai'" +ri*" de ele. .e asemenea< dac" dorim ca el s" se 'ucure de *uc"riile primite cadou< e 'ine ca ele s" !ie o!erite cu oca-ii speciale< prin care s";1 :premie-eB pentru un moti, clar #9plica% 4.i (# na1%#r#, c1%i,ar#a unui concur$, o !ap% 2un5. In consecin("< e contraindicat ca primirea de c"tre copil a cadourilor s" se trans!orme &ntr;o o'i%nuin(". n conclu-ie< *ocul are un rol !undamental &n de-,oltarea armonioas" a copilului< &n special prin intermediul *ocurilor de crea(ie< copilul &%i poate de-,olta ima,ina)ia, proces psi7ic compleC care are o importan(" !oarte mare &n de-,oltarea capacit"(ii de cunoa%tere. /rice om normal posed" ima+ina(ie? putem spune &ns" despre un copil c" are o ima+ina(ie mai 'o+at" sau mai s"rac" 8mai pu(in de-,oltat"9. 2ocurile de crea(ie 8/-unu ..< 19939 pot a,ea $u2i#c%# (in *ia%a co%i(ian 8de;a !amilia< de;a %coala9< $u2i#c%# (in po*#1%i, (in !ilm# ar%i$%ic# ori (#$#n# anima%# 8Ro'ocop< 5coo'L;.oo9 sau pot !i 0ocuri (# con$%ruc)i# 8din cu'uri9. Toate aceste *ocuri permit copiilor s" intre &n lumea persona*elor pe care le interpretea-"< s" ai'"

52

atitudini< sentimente similare cu ale persona*elor respecti,e< s" +=ndeasc" din perspecti,a acestora< s" anticipe-e anumite acti,it"(i %i c7iar s" *oace di!erite roluri &n acela%i timp. Copilul &%i poate construi ast!el un uni,ers prin intermediul c"ruia s" ai'" acces la normele %i ,alorile promo,ate de societate< care s" constituie o punte de le+"tur" &ntre lumea sa interioar" %i lumea &ncon*ur"toare. Prin intermediul *ocului< copilul se poate eCprima cel mai 'ine< a%a cum nu poate s" o !ac" prin cu,inte< cu con(i)ia $ l remarce #i s-l neleag cineva.

3. PER5/NA@ITATEA
ECist" &ntip"rite &n lim'a*ul u-ual eCpresii de +enul '#$%# un om !r p#r$onali%a%#" sau 'ar# o p#r$onali%a%# pu%#rnic"I< prin care se &ncearc" &n c=te,a cu,inte caracteri-area unei persoane. Dar c# (#$#mn#a. no)iun#a (# p#r$onali%a%#6 Pu%#m $pun# c unii au, iar al)ii n au p#r$onali%a%#6 Pu%#m i#rar+i.a oam#nii &n !unc)i# (# c% (# pu%#rnic l# #$%# p#r$onali%a%#a 6 Per&onalitatea 4&n lim2a la%in persana W ma$c, p#r$ona0, rol5 se poate de!ini succint ca !iind un ansam'lu de tr"s"turi unice< relati, constante< ale !elului &n care +=ndim< sim(im %i ne comport"m. Alt!el spus< personalitatea include elementele esen(iale< de!initorii prin care o persoan" se distin+e de cele din *urul s"u< rolul pe care &l *oac" cel mai !rec,ent pe scena ,ie(ii sociale %i pri,ate. Pu%#m $pun# (#$pr# o p#r$oan c #$%# (i$ciplina%, n#$i,ur, au%ocri%ic, $ocia2il, ciclitoare #%c. 3# poa%# &n%mpla ca %oa%# ac#$%# %r$%uri $ i $# po%ri*#a$c &n ac#la1i %imp $au po% i#1i &n #*i(#n) &n con%#9%# (i!#ri%#. Iar, a%unci, car# (in%r# ac#$%#a o carac%#ri.#a. cel mai 2in#6 Atunci c=nd &ncerc"m s" caracteri-"m pe cine,a< tre'uie s" ne asi+ur"m c" acea tr"s"tur" se mani!est" relati, con$%an% &n orice conteCt. Aceasta se &nt=mpl" c=nd< de pild"< at=t p"rin(ii< c=t %i &n,"("toarea< cole+ii de %coal" sau prietenii spun despre un copil cam acela%i lucru. D# #9#mplu, a%unci cn( .ic#m 'Alina #$%# %imi( ", # 2in# $ 1%im c a!irma)ia noa$%r $# 2a.#a. p# o2$#r*a)ii r#ali.a%# (in mai mul%# p#r$p#c%i*#. Dac Alina #$%# %imi( aca$, &n $c+im2 la 1coal $au la 0oac $# (o*#(#1%# a fi foarte comunica%i*, $ocia2il, a%unci pro2a2il c aca$ nu 2#n#!icia. (# un clima% car# $ &i p#rmi% s $# poa% #9prima $u!ici#n% (# 2in#.

53

-rin urmar#, Alina nu #$%# %imi( ci $# compor% cu %imi(i%a%# &n anumi%# con %#9%#. Ea poa%# !i, &n $c+im2, %o% %impul 4&n oric# con%#9%5 ama2il, #,oi$% $au +arnic. .up" ce am &n(eles la ce se re!er" no(iunea de personalitate< este e,ident !aptul c" !iecare dintre noi are personalitatea proprie. Prin urmare< nu eCist" oameni !"r" personalitate. Putem e,entual s" spunem c" unii au tr"s"turi de personalitate mai mult sau mai pu(in eCprimate. n sc7im'< dac" dorim s" clasi!ic"m oamenii &n !unc(ie de personalitatea lor< tre'uie s" cunoa%tem di!en&iunile per&onalitii %i anume %#mp#ram#n%ul, carac%#rul 1i ap%i%u(inil#. :.1. "%MP%R+M%N"U6 .intre toate dimensiunile personalit"(ii< %#mp#ram#n%ul este cea mai accesi'il" %i u%or de identi!icat< deoarece ne o!er" in!orma(ii &n le+"tur" cu can%i%a%#a (# #n#r,i# (# car# (i$pun# o p#r$oan. A$%!#l, &n !unc)i# (# %#mp#ram#n%ul p# car# &l ar#, un copil poa%# !i mai lini#tit, r#%ra$, calm, #c+ili2ra% $au (impo%ri* poa%# !i #n#r,ic, a,i%a%, impul$i*. Aceste tr"s"turi pot !i ,i-i'ile at=t &n mi%c"ri< c=t %i &n ,or'ire sau +=ndire. Clasi!icarea temperamentelor se !ace &n !unc(ie de +radul de $%a2ili%a%#I in$%a2ili%a%# #mo)ional %i +radul de #9%ra*#r%ir# Iin%ro*#r%ir# 8orientare predominant" &nspre lumea eCterioar" sau spre cea interioar"9. Ast!el< din &m'inarea celor doi parametri< re-ult" # tipuri temperamentale !undamentale 8Radu 1.< 1991< @ittauer R< 19999A a. !elancolicul &instabil 1i introvertit' 4er'ul care &l de!ine%teA A GN.I. Acest tip temperamental e considerat ca apar(in=nd +eniilor. Insta'ilitatea &i !ace s" !ie mereu nemul(umi(i< s" reia ac(iunile< de,enind p#r!#c)ioni1%i. Ei sunt !oarte anali%ici, nu se mul(umesc cu :am'ala*ulB< ci caut" :mie-ulB pro'lemei cu care se con!runt". 6elancolicii au !oarte mult" r2(ar#, !iind &n stare s" !ac" munci pe care unii le;ar considera plictisitoare 8de mi+al"9< dac" pre,"d un re-ultat concret &n ,iitor. In +eneral< sunt retra%i &n sine< pre!er" s" lucre-e in(i*i(ual, deoarece consider" c" munca &n ec7ip" antrenea-" dup" sine discu(ii< care nu !ac altce,a dec=t s" &ncetineasc" ritmul de lucru. Pentru ei $#rio.i%a%#a %i (#c#n)a repre-int" calit"(i cu care se m=ndresc< &n timp ce pentru al(ii aceste tr"s"turi repre-int" de!ecte. .in aceast" cau-"< se &nt=mpl" ca $o2ri#%a%#a de care dau do,ad" s" !ie considerat" plic%i$i%oar# de c"tre san+,inici sau de c"tre colerici.

6elancolicii +=ndesc !oarte ordonat, precis, &unt &nclina(i s" catalo+7e-e< s" clasi!ice s" alc"tuiasc" $c+#m#. .e asemenea< pot !i eCtrem de ateni la (#%alii i &%i !iCea-" standarde aproape de perfeciune, %i;i ale+ prietenii cu mult" precau(ie. Ins"< odat" ce %i;au ales un prieten< ei sunt &n stare s" mani!este !a(" de el sentimente de lung durat. 3n plus< sensibilitatea crescut" a melancolicilor &i !ace s" !ie !oarte ateni la nevoile celorlali %i s" mani!este o mare capacitate empatic. Pe de alt" parte< melancolicii au o capacitate de lucru redus &n condi(ii de suprasolicitare %i sunt &n ,#n#ral puternic afectai de insuccese 8se descura*ea-"9. .itmul ac(iunilor< +=ndurilor sau al cu,intelor este foarte lent, !apt care &i ,a de-a,anta*a &n condi(ii de competi(ie %i &i ,a determina s" se nc%id n sine 8s" se re!u+ie-e &n ima+inar9. 6elancolicii sunt< &n +eneral< &nclina(i spre pesimism, pre,"-=nd :pro'lemeB &nainte ca acestea s" apar". @e !ace pl"cere s" se lamente e, a%tept=nd s" !ie comp"timi(i. .1le/!aticul &stabil #i introvertit' 4er'ul care &l de!ine%teA A @INIKTI Temperamentul !le+matic se caracteri-ea-" prin stabilitate %i ec%ilibru. Persoanele care se &nscriu &n aceast" cate+orie< sunt !iri puternice< au mult" &ncredere &n sine< &nc=t mani!est" mult" toleran !a(" de ceea ce se &nt=mpl" &n*ur< d=nd impresia c" nimic nu &i deran*ea-". Au mult" rbdare, mani!est" siguran &n tot ceea ce !ac %i dau do,ad" de o mare capacitate de munc. Asemeni melancolicilor< !le+maticii sunt !oarte con#tiincio#i %i $#rio1i, petrec=nd mult timp &n singurtate. %i sunt buni asculttori, discrei, inofensivi, a,=nd mari calit"(i de mediatori &n re-ol,area con!lictelor. >aptul c" nu au aspira(ii !oarte &nalte< &i !ace s" se mulumeasc cu puin %i s" nu fie orgolio#i. Ec7ili'rul emo(ional le permite s" ai'" sentimente durabile care cu +reu se sc7im'" &n timp. .in cau-a ritmului lent de lucru %i apatiei pe care o de+a*"< !le+maticii pot !i considera(i lene#i %i de interesai. Pe ei pare c" nu i entu iasmea nimic %i te las" s" &n(ele+i c" de !apt 'nimic nu # nou $u2 $oar#". >le+maticilor nu le place s";%i asume responsabilitatea, nu le place s" !ie n centrul ateniei deoarece nu au ne,oie de aprecierea celor din *ur. .e o'icei ei sunt mpotriva sc%imbrilor, mani!est=nd ncp!nare, rigiditate %i nclinaie spre rutin. c. &an/2inicul &stabil #i e"travertit' 4er'ul care &l de!ine%teA A A#RGI

55

5an+,inicii sunt persoane !oarte $ocia2il#, popular#, care &%i !ac sim(it" pre-en(a de &ndat" ce intr" &ntr;o colecti,itate. .e alt!el< ei ador" s" !ie admira(i< sim(indu;se minunat &n mi*locul mul(imii< atunci c=nd au toate pri,irile a(intite asupra lor. @e place tot ceea ce este nou, in#(i%, de aceea apari(ia situa(iilor nemai&nt=lnite p=n" atunci &i $%imul#a., &i !ace s" se simt" pro*oca)i. 5an+,inicii au o mare a'ilitate de a !ace cuno%tin(" rapid cu persoane necunoscute< iar dup" c=te,a momente petrecute &mpreun"< &(i las" impresia c" se cunosc de o ,e%nicie. 5pre deose'ire de !le+matici< ei au un ri%m al#r% mani!estat at=t acti,it"(ile pe care le ini(ia-"< c=t %i &n ,or'ire %i +=ndire. Ei &%i #%al#a. r#p#(# po$i2ili%)il# %i %r#c cu u1urin) p#$%# in$ucc#$#. 6ai mult dec=t at=t< san+,inicii au talentul de a trans!orma munca &n distrac(ie< de+a*=nd optimism %i &n,eselind ,ia(a celor care &i &ncon*oar". Ei sunt !oarte #n#r,ici %i #n%u.ia1%i aproape de orice :nimicB. @e place s" eCa+ere-e atunci c=nd po,estesc< aduc=nd &n acest !el un plus de culoare %i ,italitate con,ersa(iei. Pe de alt" parte< san+,inicii sunt persoane pe care nu &n%o(#auna %# po)i 2a.a 8a%a cum te po(i 'a-a pe !le+matici sau pe melancolici9. Promit cu u%urin(" %i se an+a*ea-" de multe ori &n di!erite acti,it"(i< (ar rar#ori $# )in (# promi$iun#. .e multe ori ei doar *or2#$c, nu !ac. 0%urin(a cu care a'ordea-" ,ia(a< &i !ace s" !ie considera(i ima%uri. 5an+,inicii nu au ne,oie de prieteni ade,"ra(i< ci mai de+ra'" de a(mira%ori. .e aceea< se poate &nt=mpla s" constat"m c" pentru ei sunt mai impor%an%# n#*oil# c#lorlal)i, dec=t cele ale !amiliei sau ale prietenilor. &n plus< !aptul c" ei se pun &ntotdeauna &n mi*locul e,enimentelor< &i !ace s" nu !i# (i$poni2ili p#n%ru a a$cul%a n#ca.ul cui*a, s" nu ai'" r"'dare pentru pro'lemele celorlal(i %i s" nu se implice &n nici o situa(ie tra+ic". >aptul c" trec cu u%urin(" peste pro'lemele care apar< le diminuea-" !oarte mult spiritul autocritic< ei consider=ndu;se aproape !"r" de!ecte. .ac" ,ia(a a!ecti," a san+,inicilor este dominat" de tr"iri emo(ionale puternice< $#n%im#n%#l# pe care ei le au !a(" de anumite persoane sunt $up#r!icial#, deoarece simt &ntotdeauna ne,oia de ,aria(ie. d. colericul 4in$%a2il 1i #9%ra*#r%i%5 4er'ul care &l de!ine%teA A >ACE Temperamentul coleric este temperamentul li(#rilor, al oam#nilor (# ac)iun#. Pentru persoanele cu acest temperament nu se pune pro'lema (ac &%i ,or atin+e scopul< ci cn( se ,a &nt=mpla aceasta. Colericii sunt !oarte am2i)io1i, or,olio1i %i pu%#rnic ori#n%a)i $pr# $copB de multe ori< pentru ei nu con%#a. mi0loac#l# prin care &%i atin+ ceea ce %i;au propus at=ta timp c=t ,or !i c1%i,%ori. Colericii sunt !oarte impul$i*i, #n#r,ici, a,i%a)i, mani!est=nd totodat" mult cura0 atunci c=nd se pune pro'lema asum"rii de riscuri. Pot lua (#ci.ii #!ici#n%# 1i promp%#
:6

&n ca-uri de cri-"< pot re olva problemele aprute i pot s" economiseasc timp. @e !ace pl"cere atunci c=nd li se opune re-isten(" %i sa,urea-" situa(iile com'atante cu cea mai mare pl"cere. .e aceea< ei sunt n$cu)i p#n%ru comp#%i)ii. .in cau-" c" sunt !iri in$%a2il#, colericii resimt &n permanen(" ne,oia de sc7im'are? ei sunt op%imi1%i, cr#a%i*i, #!ici#n)i &n acti,itate< interesa(i de tot ceea ce e nou< inedit. Tr"iesc at=t de intens pre-entul &nc=t< pentru colerici nu contea-" !oarte mult !aptul c" cine,a ar putea su!eri de pe urma ac(iunilor lor< de aceea ei ri$c $ rmn !r pri#%#niB rela(iile pe care ei le consider" a !i de :prietenieB sunt &n realitate doar rela(ii pro!esionale< :de a!aceriB. Poten(iala lips" de popularitate a colericilor mai re)ult i din &tilul de&potic de a conduce0 din 1aptul c foarte rar #i asum vina &/u am dreptatel"' i c nu accept sfaturi. Colericii sunt dependeni de munc 4'can(i(a)i la in!arc%"5 %i &i presea-" pe ceilal(i s" !ie ca %i ei. 0u au rbdare, capacitatea empatic este foarte sc ut %i din aceast" cau-" uneori sunt considera(i ca !iind (uri, '2(rani". Totodat"< ei sunt incapabili de a reali a munci de migal i se plictisesc repede de ceea ce !ac. Asemeni san+,inicilor< colericii au tr"iri emo(ionale puternice< dar care nu (ur#a. pr#a mul% &n %imp. Aceste eCplo-ii emo(ionale sunt alternate cu p#rioa( (# (#l$ar#, de inacti,itate 8do,ad" a insta'ilit"(ii9. n plus. colericii au o &nclina(ie deose'it" spre dramati ri, e"agerri, spre declan#area strilor de alarm. E9#rci)iu: Cr#i ca%#,orii %#mp#ram#n%al# apar)in#)i6 Dar $o)ulI$o)ia6 Dar copilul ( *oa$%r1 Pentru o mai 'un" &n(ele+ere a persoanelor din perspecti,a cate+oriei temperamentale c"reia &i apar(in< sunt necesare c=te,a preci-"riA ; nu e4i&t tipuri te!pera!entale pure. Atunci c=nd a(i &ncercat s" !ace(i eCerci(iul de mai sus< cu si+uran(" c" a(i &nt=mpinat di!icult"(i< deoarece< pro'a'il< a(i &nt=lnit la o persoan"< tr"s"turi care se potri,esc mai multor tipuri temperamentale. Prin urmare< putem re+"si &n structura personalit"(ii unui coleric %i tr"s"turi speci!ice san+,inicului 8ec7ili'ru emo(ional sau capacitate de lucru &ndelun+at"9. ; nu eCist" te!pera!ente une &au rele. C7iar dac" ne;ar pl"cea s" a,em un copil mai socia'il< mai descurc"re(< mai autonom &deci $ ai2 %r$%uri $p#ci!ic# %#mp#ram#n%ului $an,*inic5, pe c=nd el &n realitate este mai retras< lipsit de ini(iati,"< !ricos sau< cum !rec,ent se !olose%te eCpresia< :mai 'le+B 4%#mp#ram#n% m#lancolic5, nu a,em de ce s" !im nemul(umi(i.
D# #9#mplu, (#1i m#lancolicul ar# %r$%uri car# &l (#.a*an%a0#a. 4capaci%a%# r#(u$ (# lucru &n con(i)ii (# $upra$olici%ar#, $#n$i2ili%a%# cr#$cu% #%c5, &n $c+im2 po$#( o capaci%a%# (# au%ocunoa1%#r# mai mar# (#c% col#ricul $au $an,*inicul 4car# $un% mai $up#r!iciali &n c##a c# !ac 1i &n c##a c# pri*#1%# curuTa1%#r#a propri#i p#r$oan#5.

57

D# a$#m#n#a, m#lancolicii $un% mai a%#n)i la (#%alii (#c% col#ricii $au $an,*inicii, iar, a%unci cn( &n(#plin#$c o $arcin, (#1i au un ri%m (# lucru mai l#n%, pro(u$ul !inal *a !i mai r#u1i% (#c% al c#lorlal)iB #i $un% p#r!#c)ioni1%i 1i rar#ori $# &n%mpl $ !ac *r#o ,r#1#al 4(a%ori% num#roa$#lor *#ri!icri5. &n plu$, o (a% c# i ai c1%i,a% &ncr#(#r#a unui m#lancolic, &l po)i con$i(#ra o p#r$oan p# car# %# po)i 2a.a, !i(#l 1i al# cr#i $#n%im#n%# (ur#a. &n %imp. ; te!pera!entele nu &e &cDi! . @a na%tere< !iecare dintre noi do'=ndim anumite tr"s"turi temperamentale< care nu se modi!ic" pe parcursul ,ie(ii. Temperamentul este o latur" a personalit"(ii< asupra c"reia cu +reu se poate inter,eni prin educa(ie. Rar#ori un $an,*inic ar pu%#a !i &n*)a% $ (#*in la !#l (# m#%iculo$ ca 1i un m#lancolic. Prin urmare< !iecare temperament are a,anta*ele %i de-a,anta*ele sale< p"r(ile sale 'une %i pe cele mai pu(in 'une. .atoria oric"rui p"rinte< educator sau adult responsa'il de educa(ia copilului< este s" &i identi!ice calit"(ile %i s" &i !ormule-e sarcini de lucru &n funcie de posibilitile reale, nu n funcie de ceea ce #i dore#te el, adultul. D# #9#mplu, #$%# %o%al n#!ir#$c $ &i c#r#m unui #l#* !l#,ma%ic $ lucr#.# &n ac#la1i ri%m cu col#,ul $u (# cla$, car# ar# un %#mp#ram#n% col#ric. 3. . C+R+C"%RU6 .ac" temperamentul constituie dimensiunea dinamico;ener+e(ic" a personalit"(ii< caracterul, &n sc7im'< creionea-" profilul psi%omoral al individului 8Radu I.< 19919. A$%!#l, (in punc%ul (# *#(#r# al carac%#rului, pu%#m $pun# (#$pr# un copil c #$%# on#$%, mo(#$%, al%rui$% 1.a.m.(. $au (impo%ri*, mincino$, lu(ro$, #,oi$% #%c. Pro'lema moralit"(ii este una dintre cele mai contro,ersate %i mai ,ec7i pro'leme le+ate de personalitatea indi,i-ilor. Practic< putem a!irma c" unul dintre cri%#riil# ma*ore dup" care erau &mp"r(i(i oamenii< &nc" din cele mai ,ec7i timpuri 8cu mult &nainte ca psi7olo+ia s" !ie consacrat" ca %tiin("9< era caracterul acestora 4,EOuni" sau 'ri"5. 0lterior< cercet"rile pe tema caracterului au scos &n e,iden(" anumite aspecte pe care le ,om pre-enta &n cele ce urmea-". C=nd ,or'im despre caracterul unei persoane< tre'uie s" a,em &n ,edere dou" aspecte !undamentaleA X ceea ce +=nde%te %i simte !a(" de cine,a sau de ce,a &atitudinea p# car# o ar#, po.i)ia p# car# o a(op%5B X ceea ce !ace &ntr;o anumit" situa(ie &comportamentul mani!#$%a%5. Cu alte cu,inte< tre'uie !"cut" di!eren(a &ntre con#tiina moral a indi,idului %i con(ui%a $a moral. 0na se re!er" la sistemul de atitudini< ,alori< con,in+eri< deci
58

la ceea ce cunoa%te copilul ca !iind 'ine< r"u< !rumos< ur=t %.a.m.d.< iar cealalt"< la modul &n care pune &n aplicare aceste cuno%tin(e. Dar cum $# !orm#a. c#l# (ou compon#n%# al# pro!ilului moral6 Din c# $un% alc%ui%# ac#$%#a6 Cum pu%#m $ l# mo(i!icm6 a. Educarea contiinei !orale se reali-ea-" &n dou" etape distincte< care e,oluea-" simultan< complet=ndu;se reciprocA !ormarea cuno1%in)#lor moral# 8re+uli de comportament moral< no(iuni de moralitate9 %i a $#n%im#n%#lor morale. Cu alte cu,inte< ceea ce tie %i ceea ce &i!te indi,idul c" este moral. Un#ori $# &n%mpl ca un copil $ #tie c nu # 2in# ca, (# #9#mplu, $ !ur#, &n$ nu $im%# ac#$% lucruB &n ac#$% ca., n# pu%#m a1%#p%a (# la #l ca, a%unci cn( *a !i $i,ur c nu &1i *a (a $#ama nim#ni (# !ap%a $a, nu *a #.i%a $ !ur#. 3# poa%# &n$ &n%mpla $ simt c nu # 2in# $ $pui minciuni, &n$ nu #tie $au nu poa%# s o!#r# o 0u$%i!icar# ac#$%ui $#n%im#n%. In ac#$% ca., (ac cin#*a &i *a o!#ri o 0u$%i!icar# plau.i2il &n !a*oar#a minciunii, pro2a2il #l o *a cr#(#. Prin urmare< pentru ca un copil s" poat" a,ea o con1%iin) moral"< tre'uie s" ne asi+ur"m c" 1%i# %i c" simte ceea ce e moral sau imoral. '. >ormarea conduitei !orale. Conduita moral" nu repre-int" altce,a dec=t o serie de o2i1nuin)# %i (#prin(#ri comportamentale< pe care copilul %i le &nsu%e%te
prin #9#rci)ii.

A;l &n,"(a pe copil s" !ie politicos presupune ca de !iecare dat" c=nd situa(ia o cere< el s" se comporte adec,at< nu doar cu anumite prile*uri. 5e &n%ln#1%# !r#c*#n% a%i%u(in#a unor prin)i car#, a%unci cn( copilul $pun# o pro$%i# &n pu2lic, &l c#ar%: ' D# c%# ori )i am .i$ c nu # !rumo$ $ *or2#1%i a1a 6 ". Un#ori copilul mai prim#1%# 1i o palm. 3 !i# oar# *ina copilului &n &n%r#,im#6 Oar# nu # *or2a (# o (#prin(#r# (# #9primar# p# car# copilul #i-a format-o &n %imp6 Oar# ac#l copil ar *or2i a1a (ac nu i $ ar a%ra,# a%#n)ia (oar &n pu2lic 4' un(# ne face (# ru1in# "5, ci 1i aca$ 6 Prin urmare e 'ine de re(inut c" o deprindere se consolidea-" nu!ai prin e4erciii !"cute &n mod con&ec2ent. .eci< dac" dorim s" !orm"m unui copil anumite tr"s"turi de caracter< este necesar s" a,em &n ,edere &n e+al" m"sur" ceea ce $im%#, ce ,n(#1%# %i c# !ac# acesta. 3.$. +P"I"U$INI6% 'Copilul m#u #$%# a%% (# pric#pu% la... &nc% nu mai ar# n#*oi# $... " Pro'a'il nu o dat" ni s;a &nt=mplat s" au-im !ra-e de +enul celei de mai sus< ,enite de la ni%te p"rin(i !oarte m=ndri de aptitudinile copiilor lor.

39

C% (# a(#*ra%# $un% #l# 6 C# $un% ap%i%u(inil# 6 C# #$%# impor%an% $ 1%im (#$pr# ap%i%u(ini6 C7iar dac" !iecare p"rinte %i;ar dori un copil care s" de,in" un mu-ician apreciat< s" o'(in" centura nea+r" la *udo< s" ,or'easc" !luent opt lim'i str"ine< s" de,in" in,entatorul sistemului de !unc(ionare al na,elor trans+alactice %i s" ai'" cuno%tin(e impresionante &n medicin"< este +reu s" ne ima+in"m c" toate aceste ,ise i se ,or &mplini. Ki aceasta deoarece $p#ciali.ar#a &ntr;un domeniu solicit" !oarte mult" munc, timp i talent. Prin ur!are0 nu eCist" copii 'pr#apric#pu)i ca $...B Putem &ns" a!irma c" unii copii mani!est" ap%i%u(ini &ntr;un anumit domeniu de acti,itate< &n timp ce al(ii se remarc" &n alt domeniu. Pe scurt< ap%i%u(in#a se de!ine%te ca !iind o &nsu%ire sau un compleC de &nsu%iri psi7ice sau !i-ice care asi+ur" $ucc#$ul, r#u1i%a &ntr;o acti,itate 8Radu I.< 19919. Pentru a &n(ele+e mai 'ine rolul pe care &l au aptitudinile &n !ormarea personalit"(ii copilului< consider"m necesare c=te,a preci-"riA ; nu este su!icient ca un copil s" ai'" &nclina(ie spre un domeniu pentru a;i !i asi+urat" per!orman(a< la !el cum nici nu este indicat ca< de la primele succese o'(inute de copil< p"rintele s"u s" nu;%i mai !ac" +ri*i %i s" se m=ndreasc"A 'C#po%#n)ial ar# copilul m#ul" Ca s" a*un+" la per!orman("< copilul tre'uie s" depun" !oarte mult #!or% %i s" aloce %imp pentru culti,area aptitudinilor pe care le are. D# ac##a, nu #$%# in(ica% $ &ncrcm pro,ramul copilului cu pr#a mul%# ac%i*i%)i, (#oar#c#, a%unci cn( *a a0un,# la o *r$% a(ul%, p#n%ru a !i un 2un pro!#$ioni$%, *a %r#2ui $ al#a, (oar una $au (ou (in%r# (om#niil# (# ac%i*i%a%# an%#rioar#B ; unele aptitudini apar !oarte t=r-iu< &n perioada adolescen(ei sau c7iar la ,=rsta adult". Acest !enomen se eCplic" prin !aptul c" unele meserii &nc" nu sunt accesi'ile &n(ele+erii la ,=rste !ra+ede sau prin !aptul c" unele meserii &nc" nu s;au in,entat. D# #9#mplu, prin)ii in!orma%ici#nilor (# a$%.i, cu ,r#u 1i ar !i pu%u% ima,ina acum c%#*a (#c#nii c# m#$#ri# *or a*#a copiii lorB ; nu e 'ine s" &l !or("m pe copil s" de,in" ceea ce nu poate. Totu%i eCist" ca-uri de p"rin(i care &%i propun cu &n,er%unare s" !ac" din copiii lor ,edete sau speciali%ti &ntr;un domeniu &n care ace%tia nu mani!est" prea mari &nclina(ii. Pu%#m a$i$%a la $i%ua)ii &n car# prin)ii in$i$% $ &1i %rimi% copiii la pro!#$ori (# pian, (# can%o $au la (an$uri popular# (in cau. c '$un% la mo(" $au (in cau. c ac#$%#a r#pr#.in% o2i#c%i*# p# car# #i nu le-au r#ali.a% la *r#m#a lor. Ast!el< &n loc s" !ie &ncura*a(i s" &%i urme-e propriul ,is %i s" &%i de-,olte propriile aptitudini< unii copii se ,"d ne,oi(i s" urme-e ,isul nereali-at al p"rin(ilor. Prin urmare< o 'un" cunoa%tere a copilului implic" nu doar (#$cop#rir#a aptitudinilor sale< ci %i cul%i*ar#a acestora.

60

P+R"%+ + "R%I+

Copiii pot a,ea temperamente sau aptitudini di!erite< pot !i dota(i de la na%tere cu o memorie str"lucit" sau cu o inteli+en(" ie%it" din comun< &ns" ei nu se nasc mincino1i, %imi.i, n#a$cul%%ori, o2ra.nici, c+iulan,ii, l#n#1i etc. Aceste tr"s"turi sunt do'=ndite pe parcursul ,ie(ii< !iind determinate &n special de in!luen(a pe care o au asupra lor prin)ii %i m#(iul &n care tr"iesc. Prin urmare< !elul &n care p"rintele &%i asum" responsa'ilitatea de a !i p"rinte< se r"s!r=n+e asupra comportamentului copilului &ntr;o !oar%# mar# m$ur. .e aceea< consider"m util ca &n aceast" a treia parte a lucr"rii s" punem &n discu(ie c%#*a PR/M@E6E cu care se con!runt" p"rintele %i a c"ror re-ol,are depinde &n mare parte de el. Aspectele pre-entate &n acest capitol au inten(ia de a rele,a c=te,a i(#i ,#n#ral#< de 'a-"< care credem c" ar !i indicat s" !ie cunoscute de c"tre orice p"rinte. Aceste aspecte constituie &ns" su'iecte care au !ost %i pot !i tratate &n sute< c7iar mii de pa+ini< !"r" a a,ea preten(ia de a le epui-a. .up" anali-area c=tor,a dintre situa(iile;pro'lem" cu care se con!runt" p"rin(ii< &n capitolul al doilea al acestei p"r(i ,om pre-enta c=te,a dintre cele mai des utili-ate 6ET/.E .E 6/.I>ICARE A C/6P/RTA6ENT0@0I. Cu a*utorul acestora< sper"m ca p"rintele 8dup" ce ,a parcur+e capitolul9< s";%i poat" re-ol,a sin+ur unele pro'leme cu care se con!runt" %i s" ameliore-e rela(ia pe care o are cu copilul 8copiii9 s"u 8s"i9. E necesar s" men(ion"m c" metodele pre-entate nu repre-int" :solu(ia miraculoas"B pe care unii dintre p"rin(i o a%teapt" pentru a le re-ol,a pro'lemele. .e !apt< o asemenea solu(ie uni,ersal ,ala'il" nici nu #9i$%, deoarece !iecare situa(ie este ori,inal, acest lucru dator=ndu;se particularit"(ilor speci!ice !iec"rui !actor pre-entat &n :Partea &nt=iB a lucr"rii. .e asemenea< consider"m util de men(ionat !aptul c" aplicarea metodelor pre-entate poate s" nu duc" la re-ultatele scontate sau poate s" cree-e alte incon,eniente. Acest !enomen poate ap"rea nu din cau-" c" metodele nu au !ost 'une< ci pentru c" eCist" posi'ilitatea ca acela care le;a aplicat s" !i ne+li*at anumite aspecte aparent neesen(iale. .e aceea< &nainte de aplicarea lor< este recomandat s";i !ie cerut s!atul unui specialist.

61

I. SI"U+HII.PR#G6%M5

>iecare p"rinte se con!runt" cu pro'leme di,erse< a c"ror re-ol,are de,ine de multe ori !oarte di!icil". .eoarece nu toate situa(iile &i interesea-" &n e+al" m"sur" pe to(i cititorii< am decis ca &n acest capitol s" pre-ent"m n linii mari doar c!teva dintre ele.

1. 4I/@ENQA N KC/A@H
Pro'a'il mai mult dec=t oric=nd< &n -ilele noastre suntem martori la numeroase mani!est"ri ,iolente care au loc pe strad"< &n institu(ii pu'lice sau &n di,erse alte locuri. Acest !enomen a do'=ndit amploare %i &n %coli ast!el &nc=t deseori p"rintele poate au-i cum copilul s"u a a+resat sau a !ost a+resat de un alt cole+< cum a asistat la o con!runtare &n curtea %colii sau cum a participat la o disput" &mpreun" cu ceilal(i cole+i ai s"i. Atunci c=nd apar aceste situa(ii< p"rintele &ncearc" s" +"seasc" o eCplica(ie care s" *usti!ice !aptele petrecute< &ns"< de cele mai multe ori< a*un+e la conclu-ia c" #i sunt de ,in" sau c" Bunii copii sunt ri de la na#tere ". C% (# *aloroa$ #$%# ac#a$% a!irma)i# (in punc% (# *#(#r# 1%iin)i!ic6 C# $# cunoa1%# (#$pr# a,r#$i*i%a%#6 D# c# apar ac#$%# mani!#$%ri la copii6 Cu toate c" unele cercet"ri +enetice arat" c" pot eCista persoane care s" !ie predispuse spre ,iolen(" mai mult dec=t altele< ma(oritatea studiilor su'linia-" c" actele a+resi,e sunt in!luen(ate de mediul &n care indi,i-ii &%i des!"%oar" acti,itatea %i de #(uca)ia pe care o primesc. @a s!=r%itul anilor I $0< .ollard %i 6iller au !ormulat %tiin(i!ic ipote-a con!orm c"reia &ntre !rustrare %i a+resi,itate eCist" o le+"tur" !oarte str=ns". Ast!el< frustrarea 4U $i%ua)i# &n car# in(i*i(ul #$%# &mpi#(ica% $ o2)in c#*a car# &i pro*oac plc#r#5 +enerea-" o stare de nemul(umire care &l &mpin+e pe copil s" se mani!este a+resi, 8spre eCemplu eCcluderea lui dintr;o ec7ip"< primirea unei note mai mici dec=t s;ar !i a%teptat< inter-icerea accesului la *uc"ria pre!erat"< limitarea li'ert"(ii de mi%care etc.9. Ac#a$% %#ori# n# a0u% $ n# #9plicm (# c#, (# #9#mplu, (up c# au p#%r#cu% mul% %imp &n ca$ $au &n $ala (# cla$, unii copii i#$ a!ar %rn%in( u1il#, urln(, lo*in(, a,)n( %o% c# l# i#$# &n cal# #%c. / ipote-" care ,ine &n &nt=mpinarea celei de mai sus< a !ost emis" de MerOo,it8199$9. El declara c" le+"tura dintre !rustrare %i a+resi,itate este ,ala'il" doar atunci

62

c=nd !rustrarea produce o reacie emoional puternic, iar conte"tul i obiectele care se a!l" &n*ur !a,ori-ea-" apari(ia comportamentelor ,iolente. D#ci, a%unci cn( copiii $# 0oac &n%r un m#(iu &n car# #9i$% o2i#c%# p#rc#pu%# ca !iin( 'p#riculoa$#" 4cu)i%#, pi$%oal# cu 2il# #%c5, #9i$% mai mari 1an$# p#n%ru apari)ia con!lic%#lor. Pe de alt" parte< Al'ert Mandura a ela'orat o teorie con!orm c"reia a+resi,itatea este un compor%am#n% &n*)a%. El sus(ine c" indi,i-ii care se mani!est" ,iolent nu !ac altce,a dec=t s" imite modelele pe care le consider" a !i semni!icati,e 8:importanteB9. A$%!#l, copiii $# po% mani!#$%a *iol#n% p#n%ru c a1a au v ut c fac persoanele p# car# l# a(mir 4col#,ii (# 1coal, pri#%#nii (# la 2loc, prin)ii, p#r$ona0#l# (# la T.-.#%c5. Totu%i< unii p"rin(i sunt nedumeri(i de !aptul c"< &n ciuda armoniei eCistente &n !amilia lor< &n ciuda a'sen(ei con!lictelor< copiii lor se mani!est" ,iolent. .e ce oare? P#n%ru ca un copil $ $# compor%# a$#m#ni prin)ilor, ac#1%ia %r#2ui# s (#*in modele veritabile p#n%ru copil, $ !i# a(mira)i (# c%r# ac#$%a, $ !i# p#r$oan# &n$#mna%# p#n%ru #l. Rolul prin%#lui #$%# cu a%% mai (i!icil cu c% prin%#l# concur#a. un#ori, ca mo(#l, cu p#r$ona0# (# la T.-., &n.#$%ra%# cu pu%#ri $uprana%ural#. 5emni!ica(ia modelelor pe care le urmea-" copilul ne a*ut" s" ne eCplic"m in!luen(a di!erit" de la un copil la altul< pe care o are tele,i-iuneaA copiii care 'ene!icia-" de modele po-iti,e &n !amilie< nu mai au ne,oie s" le caute pe ecranul tele,i-orului. Alte cau-e care pot sta la 'a-a apari(iei comportamentului ,iolent< mai pot !i m#(iul !i.ic im#(ia% 8temperatur" ridicat"< -+omot< a+lomera(ie< poluare< tra!ic intens9< de in%ibitorii 8alcoolul0 dro/urile=0 pre ena unor poteniale victime 8copii a cror mimic" tr"dea-" !rica9 etc. .eci< &n +eneral< ,iolen(a care apare printre ele,i nu se datorea-" !aptului c" unii sunt mai a,r#$i*i (in na1%#r# dec=t al(ii. 6ani!est"rile pot lua na%tere ca urmare a !rustr"rilor resim(ite de c"tre copii< a conteCtului &n care tr"iesc< a modelelor pe care le urmea-" etc. Prin urmare< p"rintele *oac" un rol !oarte important &n educarea copilului &nc=t s";l deprind" s" poat" !ace !a(" con!lictelor &n mod pa%nic.

. TI6I.ITATEA KI /MRHRNICIA
.1. TI6I.ITATEA Cadrele didactice &nt=lnesc !rec,ent ca-uri de copii retra%i< care nu (in s" ias" &n e,iden("< care nu ,or'esc dec=t &ntre'a(i 8%i atunci :cu o *um"tate de +ur"B9< a c"ror ,e%nic" preocupare este :.s" nu ,r#1#a$c". P"rin(ii acestor copii sunt uneori m=ndri de :cumin(eniaB copiilor lor< alteori sunt *ena(i pentru c" &i consider" prea :moiB< prea :'le+iB.

E$%# %imi(i%a%#a o cali%a%# $au un (#!#c%6 0nele persoane aprecia-" copiii timi-i< consider=nd c" mani!est" respect< 'un sim(< nu deran*ea-"< nu &ntrerup con,ersa(iile etc. &ns"< pro'a'il< pu(ine dintre acestea '"nuiesc ce se poate ascunde &n spatele timidit"(ii %i ce consecin(e poate a,ea aceast" tr"s"tur"< pe termen lun+. .e o'icei< copiii care se mani!est" timid au o stim" pentru sine redus"< nu au &ncredere &n !or(ele proprii %i sunt domina(i de un puternic comple" de inferioritate. Ei simt c" '&n%o%(#auna c#ilal)i au (r#p%a%#", '$#n%im#n%#l# m#l# nu con%#a." %i c"< dac" are loc un incident< acesta $# nt!mpl numai din vina lor. C.G. 2un+ 819979 remarca !aptul c" persoanele timide au preten(ia ascuns" de a !i apreciate %i recunoscute la ade,"rata lor ,aloare< au con,in+erea propriei competen(e r"mase nedescoperite. .in aceast" cau-"< ele reac(ionea-" la cel mai mic +est de de-apro'are. Timiditatea mai poate repre-enta %i o !orm" mascat" a tipului de personalitate pa$i* a,r#$i* 8@elord C< Andre >.< 199)9. Aceasta se caracteri-ea-" printr;o stare de nemulumire, un sentiment (# frustrare %i o atitudine !"(i%" de critic la adresa p"rerilor celorlal(i. Personalit"(ile pasi,;a+resi,e sunt dualiste, nu eCprim" direct ceea ce simt. Aparent< ele accept" deci-iile %i par s" nu !ie deran*ate de nimic< &ns" :pe la spateB tot timpul au ce,a de comentat %i &n loc s" se antrene-e &ntr;o lupt" desc7is"< se mul(umesc s" &mpin+" &n aren" alte persoane< mai nai,e. Personalit"(ile pasi,;a+resi,e sunt asemeni unui ,ulcan< care poate la un moment dat i-'ucni< !"r" s" te a%tep(i %i !"r" s" &n(ele+i din ce cau-". Prin urmare< adultul care &ncura*ea-" timiditatea la copilul s"u< risc" s";i culti,e &n acela%i timp %i incapacitatea de a opune re-isten(" %i de a;%i eCprima respectuos punctul de ,edere atunci c=nd nu este de acord cu anumite deci-ii< vulnerabilitatea %i sensibilitatea crescut" la :s"+e(ileB trimise de ceilal(i< umilina %i acceptarea situa(iilor care &l de!a,ori-ea-" etc. 'A%unci, # mai 2in# $ !i# o2ra.nic6" s;ar putea &ntre'a unii. 2.2. #GR5INICI+ @a polul opus timidit"(ii se a!l" obr nicia. .ac"< &n +eneral< ma*oritatea adul(ilor implica(i &n educa(ia copiilor nu sunt de acord cu aceast" !orm" de comportament< totu%i eCist" p"rin(i care o &ncura*ea-"< uneori &n mod indirect. Ei consider" c" '&n *ia) %r#2ui# $ &n*#)i $ %# (#$curci cum po)i mai 2in#" %i c" ,E$Iu %r#2ui# $ %# la1i clca% &n picioar#"F. .e aceea< ei sunt de p"rere c" BD#c% $ $%ai cumin%# &n col)ul %u, mai 2in# $ !ii ndr ne". .in p"cate< +rani(a dintre obr nicie %i ndr neal este !oarte !ra+il"< iar mul(i dintre copiii educa(i &n acest spirit nu reu%esc s" !ac" di!eren(a &ntre cele dou" moduri de comportare. Ast!el< ei a*un+ s" de-am"+easc" prin lipsa lor de compasiune< de &n(ele+ere< de 'un;sim( %i respect mani!estate c7iar !a(" de propriii p"rin(i.
64

/ dat" cu trecerea timpului< ace%ti copii ,or a,ea tendin(a de a lua deci-ii !"r" s" (in" cont de dorin(ele sau de sentimentele celorlal(i. Prin !elul lor de a se comporta< ,or risca s" *i+neasc" persoanele din *ur< s" nu accepte alte p"reri< s" &%i de-,olte o atitudine ostil"< ceea ce le ,a aduce pre*udicii pe planul ,ie(ii sociale. 6ai eCist" ca-uri de copii care mani!est" o'r"-nicie &n di!erite conteCte 8de eCemplu la %coal"9< !apt care &i surprinde c7iar %i pe p"rin(i lor 4'-ai, (ar copilul m#u nu #$%# a1a/FA5. 0neori< p"rin(ii acu-" cadrele didacticeA ,Aca$ nu a !cu% nicio(a% a1a c#*a/ La 1coal a &n*)a% a$%a/" Este normal ca p"rintele s" !ie sup"rat atunci c=nd aude c" !iica sau !iul lui este :persona*ul ne+ati,B al &nt=mpl"rii de la %coal"< &ns" e 'ine s" se +=ndeasc" %i c"< pro'a'il sc7im'area comportamentului acestuia se poate datora %i lip$#i (# comunicar# #!ici#n% (in !amili# 8din di!erite cau-eA !ric"< ne&ncredere< interesul sc"-ut al p"rin(ilor etc.9 sau in!lu#n)#i pu%#rnic# eCercitate de c"tre ceilal(i cole+i de %coal" 8ceea ce denot" o autonomie sc"-ut" %i o stim" pentru sine redus"9. Aro,an)a repre-int" o !orm" particular" a o'r"-niciei %i< de cele mai multe ori< este determinat" 8asemeni timidit"(ii9 de un $#n%im#n% (# in!#riori%a%# culti,at &n su!letul indi,idului< de care acesta rar#ori &1i ( $#ama. Pentru a caracteri-a acest !enomen< 2un+ 819979 a !olosit eCpresia de :in!la(ie psi7ic"B< prin care eCplica umplerea unui spa(iu ce nu ar putea !i acoperit &n mod normal. A$%!#l, pu%#m &n)#l#,# mo%i*ul p#n%ru car# ac#i copii p# car# i am &n%lni% 1i i am carac%#ri.a% (r#p% o2ra.nici, $# compor%au cu aro,an)B &n $pa%#l# ac#$%#i a%i%u(ini, (# !ap%, $# a$cun(#a n#&ncr#(#r#a &n !or)#l# proprii. Dar, a%unci, cum #$%# 2in# $ &l #(ucm p#n%ru a nu !i nici o2ra.nic, nici %imi(6 .$. A5ERTI4ITATEA 5olu(ia de mi*loc &ntre timiditate %i o'r"-nicie o repre-int" &n,"(area unui comportament %i a unui lim'a* a$#r%i* 8Medell R.< @ennoC 5.< 19979. Prin aceste !orme de mani!estare< copilul ,a &n,"(a $ !ac a!irma)ii #9primn( c##a c# cr#(#, c# $im%# 1i c# (or#1%#, aprn(u 1i (r#p%uril# proprii 1i r#$p#c%n(, &n ac#la1i %imp, pr#ril# al%ora. Ast!el< pentru a se putea eCprima aserti,< copilul ,a tre'ui s" ia &n considerare sentimentele< opiniile %i dorin(ele interlocuitorului< s" eCprime ceea ce dore%te &ntr;un mod direct< !"r" a acu-a sau a *i+ni persoana cu care discut". Cu a*utorul lim'a*ului aserti,< el ,a putea s" decid" ce este %i ce nu este 'ine pentru el< ,a putea spune N0 atunci c=nd consider" c" este ca-ul< dar ,a a,ea +ri*"< &n acela%i timp< s" respecte po-i(ia adoptat" de cel"lalt. 84om re,eni cu detalii asupra acestei pro'leme &n su'capitolul re!eritor la :Comunicarea e!icient"B9.

6:

Prin urmare< se poate constata c" p"rintele poart" o mare responsa'ilitate &n ceea ce pri,e%te %imi(i%a%#a sau o2r.nicia de care d" do,ad" copilul s"u. In !unc(ie de !elul &n care este educat &n !amilie< copilul ,a reu%i s" se poat" eCprima !"r" '$ ,r#1#a$c" dar< &n acela%i timp< !"r" '$ $# la$# clca% &n picioar#".

$. 5TRE50@ KC/@AR
: Nu m mai $%r#$a a%%a/ ", ' -ai c# .i $%r#$an% am a*u% a.i/ ", ' M %o% $%r#$#a. copilul cu &n%r#2ril# lui/ " Aceste eCpresii le au-im -i de -i. Ele !ac parte din lim'a*ul acti, al adul(ilor %i eCprim" epui-area< ener,area< irasci'ilitatea< starea de indispo-i(ie etc. &ns"< pe c=t de normale ni se par atunci c=nd le au-im spuse de c"tre adul(i< pe at=t de amu-ante sau lipsite de sens ni se par c=nd sunt eCprimate de c"tre un copil. C# &n$#amn a !i $%r#$a%6 D# c%# !#luri #$%# $%r#$ul6 Cin# 'ar# *oi#" $ !i# $%r#$a%6 E 2in# $ $%r#$m copiii6 A%a cum pro'a'il mul(i dintre cititori cunosc< $%r#$ul repre-int" o $%ar# (# &ncor(ar# n#r*oa$ sau o r#ac)i# care este declan%at" de un anumit e,eniment. &n lim'a*ul u-ual< o'i%nuim s" asociem no(iunea de :stresB cu cea de :indispo-i(ieB< &ns"< pro'a'il< pu(ini cunosc !aptul c" aceasta poate eCprimaA ; de o stare de acti,are< de toni!iere a or+anismului< indispensa'il" !unc(ion"rii sale adec,ate< care are drept consecin(" cre%terea per!orman(ei 4#u$%r#$5B sau ; o stare de supra&nc"rcare< tensionare< de-adaptare a or+anismului< care are o intensitate crescut" %i care duce la sc"derea per!orman(ei indi,idului 4(i$%r#$5 8Ma'an A.< 199)9. n cele ce urmea-" ,om lua &n discu(ie in!luen(a distresului asupra per!orman(elor %colare ale ele,ului. Di$%r#$ul poate ap"rea &n anumite $i%ua)ii par%icular# 8eCamene< concursuri sporti,e< &n +eneral e,enimente care sunt percepute ca !iind importante9 sau poate constitui o %r$%ur a p#r$onali%)ii indi,idului 4'Copilul ac#la #$%# *#1nic $%r#$a%l"5. .ac"< &n primul ca-< acest tip de stres 4acu%5 este !iresc %i poate cople%i pe oricine< &n a doua situa(ie 4$%r#$ul cronic5 lucrurile sunt mai +ra,e< iar p"rin(ii ar tre'ui s" ia m"suri pentru pre,enirea< ameliorarea sau eliminarea st"rii respecti,e. E$%# noimal 1i carac%#ri$%ic $p#ci#i uman# $ &1i (or#a$c $ #*olu#.#, $ a%in, noi o2i#c%i*#, $ pro,r#$#.# (in c# &n c# mai mul%. Dar cu c# co$%uri6 Aceast" &ntre'are este 'ine s" !ie !ormulat" de c"tre to(i p"rin(ii care a%teapt" !oarte mult de la copiii lor %i le cer s" reali-e-e &n permanen(" acti,it"(i solicitante. Ast!el< se pot &nt=lni ca-uri de p"rin(i care< de !iecare dat" c=nd copilul lor a reali-at o per!orman("< se +r"'esc s" !ormule-e alte preten(ii< !"r" a;i da copilului oca-ia s" se 'ucure de reu%it".

66

D# #9#mplu, au #9i$%a% $i%ua)ii &n car# copilul a *#ni% !#rici% la prin%# 1i i a $pu$ c a %#rmina% (# ci%i% car%#a p# car# o a*#a ca %#m &n$, prin%#l#, &n loc $ apr#ci#.# cum $# cu*in# #!or%ul (#pu$, $ a ,r2i% $ $pun: 'Acum, $ &mi ci%#1%i 1i c#l#lal%# (ou cr)i (# p# ra!%/ " E ca %i cum ar -iceA BAi &n,"(at lim'a en+le-"? /7< dar asta nu e nimicD 5" ,edem dac" po(i s" &n,e(i paOistane-aDB n mod incontesta'il< tre'uie apreciat in%#r#$ul %i #!or%ul p"rin(ilor care solicit" ore suplimentare 8medita(ii9 pentru acti,itatea %colar" a copiilor lor< cu scopul ca ace%tia s";%i poat" de-,olta ori-ontul academic. Cu toate acestea< nu putem trece cu ,ederea numeroasele situa(ii &n care acest e!ort nu este &ncununat de succes< din cau-a necunoa%terii capacit"(ii reale de e!ort de care dispune copilul %i a i+nor"rii dorin(elor %i preocup"rilor acestuia. Dac un a(ul%, &n%orcn(u $# (# la locul (# munc, ar !i pus &n $i%ua)ia (# a pr#$%a ac##a1i ac%i*i%a%# &n mo( $uplim#n%ar, la un mom#n% (a% ac#a$%a ar (uc# la suprasolicitare, epui are, distres, (#ci, implici%, la $c(#r#a pro(uc%i*i%)ii. Dac $olici%m unui copil ca, (up or#l# (# la 1coal, p# ln, %#m#l# (# ca$ c# %r#2ui# #!#c%ua%# pn a (oua .i, $ mai par%icip# la or# $uplim#n%ar# 4m#(i%a)ii5, oar# #!#c%ul nu *a !i ac#la1i6 :5i+ur< ,or -ice unii< dar capacitatea de e!ort a copiilor este mai mare dec=t a adul(ilor. &n plus< acum tre'uie s" &n,e(e.B :5i+ur< ,om -icem noi< dar tre'uie s" a,em &n ,edere do-area e!ortului pentru a putea !i !"cut &n momentele cele mai importante ale ,ie(ii< deoarece resursele ener+etice ale copiilor sunt %i ele limitate.B -i $ a &n%mpla% $ &n%lni)i *r#o(a% 0uniori cu p#r!orman)# #9c#p)ional# &n comp#%i)iil# $por%i*#, &n$ p# car# nu i a)i mai nt!lnit la $#niori6 A)i cuno$cu% #l#*i pr#mian)i p# %o% parcur$ul *i#)ii (# 1colar car# au !o$% &n(#mna)i (# prin)i $ ia numai no%# ma9im# la %oa%# (i$ciplin#l#, iar &n mom#n%ul n car# au !o$% pu1i &n $i%ua)ia (# a 1i con%inua $%u(iil# la ni*#l uni*#r$i%ar au c#(a%, #pui.a)i6 Noi (a.

(re suplimentare &'

#. 6INCI0NA KI CFI0@0@
4.1. MINCIUN+ 6inciuna repre-int" un !enomen des &nt=lnit< care poate !i a'ordat din multe puncte de ,edere. Ins"< acest !enomen repre-int" o surs" de &n+ri*orare pentru p"rin(i a'ia &ncep=nd cu ,=rsta primilor ani de %coal"< deoarece< p=n" atunci< copilul tr"ie%te &ntr;o lume &n care !ante-ia se &mplete%te cu realitatea. D# c# min%# copilul6 Cin# &l &n*a)6 Cum poa%# !i '%ra%a%" minciuna6 Consider"m c" principalele cau-e care &l determin" pe copil s" mint" sunt urm"toareleA ; climatul de nencredere &n care tr"ie%te copilul. Dac &n%r# copil 1i p#r$oan#l# apropia%# nu ar# loc o comunicare e!icient"< a%unci &n r#la)ia car# $# in$%al#a. poa%# apr#a n#&ncr#(#r#aB !rica. .ac" !amilia &i solicit" copilului mai mult dec=t poate el o!eri< atunci acesta se ,a !olosi de minciun" pentru a ascunde unele !apteA :5" nu aud c" ,ii acas" cu o not" mai mic" dec=t %apteDB. &n consecin("< c=nd copilul ,a primi o not" mai mic" dec=t %apte< p"rintele :nu ,a au-iB. proasta impresie despre sine. 0nii copii descoper" c" denaturarea ade,"rului &i poate pune &ntr;o lumin" !a,ora'il" sau le poate aduce anumite a,anta*e. .e aceea< ei pre!er" s" se :reali-e-eB pe plan ima+inar< i+nor=nd sau ne+li*=nd importan(a ade,"rului. Prin urmare< &nainte de a c"uta solu(ii pentru :tratarea minciuniiB< e 'ine ca p"rintele s" sta'ileasc" un climat de &ncredere &ntre mem'rii !amiliei< s" elimine !rica %i s" &m'un"t"(easc" ima+inea proprie a copilului. .up" ce reali-ea-" toate acestea< s;ar putea s" constate surprins c" nu mai are ce :trataB. 2.2. CJIU6U6 / pro'lem" cu care se con!runt" p"rin(ii &n mod !rec,ent o constituie a'sen(ele copiilor de la acti,it"(ile %colare. Car# $un% cau.#l# car# &i &mpin, p# copii $ c+iul#a$c (# la or#6 Cum poa%# !i opri% $au (iminua% ac#$% !#nom#n 6 E 'ine de %tiut c" apari(ia acestui !enomen re!lect" un de-ec7ili'ru &n rela(ia !ami; lie ; copil ; %coal". Prin urmare< atunci c=nd cercet"m cau-ele care contri'uie la apari(ia c7iulului< tre'uie s" a,em &n ,edere natura rela(iilor dintre ace%ti !actori. 5e %tie c"< de o'icei< ele,ii c7iulesc &n grup. Prin urmare< +rupul de prieteni repre-int" un !actor deose'it de important &n apari(ia acestui !enomen. Totu%i< se poate constata c" !rec,en(a c7iulului la ,=rsta %colar" mic" este mult diminuat".

1)

Acest lucru se poate eCplica< pe de o parte< prin !aptul c" &n clasele mici +rupul nu eCercit" o in!luen(" at=t de mare< iar< pe de alt" parte< prin aceea c" modelul %i autoritatea cadrelor didactice impun o disciplin" %i o responsa'ilitate de un ni,el mai &nalt. Cea mai mare responsa'ilitate &n apari(ia a'senteismului o are familia, din cau-a metodelor educati,e !olosite. Cum $# #9plic ac#$% !ap%6 .ac" !amilia l;ar a*uta pe copil s";%i de-,olte autonomia, responsabilitatea %i &ncr#(#r#a &n !or)#l# proprii, atunci acesta nu ar mai !i la !el de vulnerabil la in!luen(ele eCercitate de +rup. Prin urmare< e 'ine de %tiut c" +rupul are o in!luen(" cu at=t mai mare asupra copilului< cu c=t +olul l"sat de lipsa a!ec(iunii !amiliale este mai mare. n plus< consider"m important de su'liniat !aptul c" +rupul are ca e!ect pi#r(#r#a &n anonima% a indi,idului< prin eli'erarea acestuia de constr=n+erile con%tiin(ei 8>iceacM.< 199)9. A$%!#l, copiii car# c+iul#$c &n ,rup nu $# con$i(#r *ino*a)i $au r#$pon$a2ili p#n%ru !ap%#l# lor, (#oar#c# 'Vi c#ilal)i au fcut la !#l/". ECist" %i ca-uri &n care copiii c7iulesc nu din cau-" c" a%a au !"cut ceilal(i cole+i< ci< din moti,e personale< cum ar !i antipatia pe care o au !a(" de un pro!esor %i !a(" de o materie de studiu 8:Y ,roa.nic $ a$i1%i la ora (# ... "5 sau indi!eren(a cu care tratea-" !enomenul educa(ional 8: C# ro$% ar# $ $%au la or#6"5. n aceste situa(ii< copiii mani!est" lips de respect !a(" de autoritatea %colar". A%a cum am mai men(ionat< dac" p"rintele are o atitudine ne+ati," !a(" de pro!esori< !a(" de %coal" 4pro!#$orul (# ma%# nu # 2un (# nimic/ ", 'Pro!#$oara ac##a $i,ur ar# c#*a p#r$onal cu %in#/ "5, iar copilul simte acest lucru< nu ne putem a%tepta ca el s" ai'" o atitudine mai 'un" !a(" de sistemul de &n,"("m=nt. Prin urmare< c7iar dac" atitudinea pe care o mani!est" p"rintele !a(" de %coal" sau dasc"li este &ndrept"(it"< nu este 'ine s" !ie cunoscut" de c"tre copil deoarece #l *a &n*)a s nu se $upun autoritilor c##a c# *a pu%#a (una #*olu)i#i lui ul%#rioar#.

6<

II. 6ET/.E .E 6/.I>ICARE A C/6P/RTA6ENT0@0I

Cum $ m compor% cu copilul m#u ca $ m a$cul%#6 'B%aia # rup% (in rai6" '-or2a (ulc# mul% a(uc#6" C# a(uc#6 Cn( a(uc#6 Copilul m#u #$%# !oar%# &ncp)na%. C# $ m !ac cu #l6 ECist" multe &ntre'"ri care !r"m=nt" mintea adul(ilor implica(i &n educa(ia copiilor. To(i am ,rea s" +"sim solu(ia ma+ic" prin care s" o'(inem re-ultatele dorite. Ade,"rul este c" educarea unui copil repre-int" o munc" !oarte di!icil"< mai ales prin !aptul c" re-ultatele se cule+ mult mai t=r-iu< iar pentru a o'(ine per!orman(e &n acest domeniu tre'uie s" !ii tot timpul <<pe !a-"B< s" r"spun-i de !iecare dat" &n mod adec,at situa(iilor inedite care apar. Este deose'it de di!icil s" o'ser,i %i s" aprecie-i &n%o%(#auna, &n mod a(#c*a% reali-"rile copilului t"u 8a%a cum ,om ,edea &n eCemplele care urmea-"9< precum %i s" iei o atitudine potri,it" atunci c=nd situa(ia o cere? dar e 'ine ca< cel pu(in< s" !im con%tien(i de consecin(ele comportamentelor noastre %i s" ne str"duim s" e,it"m unele +re%eli. C7iar dac" to(i a,em la ni,elul sim(ului comun no(iuni ca :recompens"B sau :pedeaps"B< pu(ini suntem con%tien(i de !aptul c" !rec,ent am !ost in!luen(a(i de aceste metode pe parcursul ,ie(ii noastre. 6a*oritatea celor care le !olosesc o !ac din instinct< pentru c" a%a consider" :c" e normalB. .e aceea ," propunem ca< &n su'capitolul care urmea-"< s" anali-"m c=te,a dintre metodele de 'a-" prin care se ameliorea-" sau prin care am modi!icat !"r" & ne d"m seama< comportamentul copiilor no%tri.

1. NTHRIREA P/RITI4H 8REC/6PEN5A9

3!r1i%ul cla$#i I. Mama #l#*ului Ionic &1i (o0#n#1%# $o)ul !iin(c ac#$%a nu 1i a r#comp#n$a% copilul cu oca.ia a2$ol*irii cla$#i I, la !#l cum o !ac c#ilal)i prin)ii. Ta%l &1i &n$u1#1%# cri%ica 1i &1i (uc# !iul la o &n,+#)a%. 3!r1i%ul !acul%)ii. 3c#na $# r#p#%: mama &1i (o0#n#1%# $o)ul, $u,#rn(u i $ 1i in*i%# !iul la o 2#r#. Ta%l $# con!orm#a., ns Ionic &i r$pun(#: ; Dar 2in# %a%, %u nu 1%ii c 2#r#a nu m#r,# (up &n,+#)a%6

70

C% (# !r#c*#n% ar %r#2ui r#comp#n$a)i copiii6 D# c# # in(ica% !olo$ir#a r#comp#n$#i6 C# %ipuri (# r#comp#n$# po% !i !olo$i%#6 1.1. C% %S"% R%C#MP%NS+( 3ntrirea po)iti2 8reco!pen&a= este un e,eniment pl"cut care< (ac #$%# pre entat imediat dup" apari(ia unui comportament< cau-ea-" o cre%tere a !rec,en(ei comportamentului respecti,. Cu alte cu,inte< dac" &ntr;o anumit" situa(ie cine,a se comport" adec,at %i e imediat recompensat< atunci cre%te pro'a'ilitatea ca acel comportament s" se repete 86artin G.< Pear 2.< 19919. E9#mpl#: Situaie> Mama $pal *a$#l# &n 2uc%ri#. Fiica #i (# A ani *in# 1i $# 0oac cu !r)iorul mai mic. +titudinea printelui> Mama $# opr#1%# puin (in ac%i*i%a%# 1i $# 0oac cu amn(oi p#n%ru o $cur% p#rioa( 4r#comp#n$#a. ini)ia%i*a !#%i)#i5. Con&ecin pe ter!en lun/> Cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ $# 0oac# cu !r)iorul #i 1i &n al%# $i%ua)ii. Situaie> Ta%l 1i !iul !ac cumpr%uri &n%r o (up amia. %ori(. Bia%ul, o2o$i%, &1i &n$o)#1%# %a%l &n lini1%# 1i !r $ $# pln, 4&n mo( $urprin.%or5. +titudinea printelui> Ta%l r#marc cura0ul copilului 1i &i propun# $ !ac o pau. (# &n,+#)a% 4r#comp#n$#a. compor%am#n%ul ac#$%uia5. Con&ecin pe ter!en lun/> &n *ii%or, *a cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca ac#l copil $ 1i &n$o)#a$c %a%l la %r#2uril# ca$#i &n lini1%# 1i !r $ $# pln,. Situaie> An(r##a &1i !ac# %#m#l# p#n%ru aca$. $titudinea printelui: 6ama remarc" situa(ia %i o laud"< &i -=m'e%te sau o mn,i# &ncura0a%or p# cap. Con&ecin pe ter!en lun/> Cr#$c 1an$#l# ca An(r##a $ &1i !ac %#m#l# &n *ii%or cu mai mul% in%#r#$. 1.2. C% "IPURI $% R%C#MP%NS% % GIN% 5 E#6#SIM( C=te tipuri de recompense pot !i !olosite? Care sunt mai e!iciente? ECist" recompense uni,ersal ,ala'ile? ECist" stimuli care repre-int" &nt"riri po-iti,e pentru aproape orice persoan" 8alimentele pre!erate9< la !el cum eCist" stimuli care sunt semni!icati,i doar pentru unele 4unii copii pr#!#r anumi%# pro,ram# T. -., al)ii, $ $# 0oac# cu pri#%#nii $au cu o 0ucri# car# l# plac# mai mul% #%c5.
71

.e aceea< tre'uie acordat" o mare aten(ie copilului pentru a a!la ce repre-int" pentru el o recompens" semni!icati," N(# #9#mplu. &n ,#n#ral, copiilor l# plac (ulciuril#5. .ar nu tuturor copiilor le plac la !el de mult dulciurileD Prin urmare< semni!ica(ia unei recompense ,aria-" de la indi,id la indi,id. &n !unc(ie de natura lor< recompensele pot !iA a. alim#n%# ; 'om'oane< pr"*ituri< !ructe< sucuri< meniul pre!erat< eCisten(a desertului la mas" etc? 2. (i$%inc)ii ;*etoane< stelu(e< puncte ro%ii< diplome etc? c. po$#$iuni %#mporar# al# unor o2i#c%# 4' &mprumu%uri"5 ; posi'ilitatea de a &m'r"ca o roc7ie pentru oca-ii speciale< de a sta pe scaunul cui,a< de a a,ea o camer" pri,at" etc. (. ac%i*i%)i $%imula%oar# ; eCcursii *ocuri< ,i-ionarea unor pro+rame T. 4.< sau a unor !ilme la cinema< citirea c"r(ii pre!erate etc. #. r#comp#n$# $ocial# ; &m'r"(i%"ri a!ectuoase< laude< -=m'ete< o simpl" pri,ire care s" eCprime interesul %.a.m.d. .in cau-a !aptului c" !rec,en(a comportamentelor care ar tre'ui &nt"rite po-iti, este uneori !oarte mare< se impun dou" preci-"riA ; atunci c=nd dorim s" !orm"m un comportament< &9 recompens"m ori de c=te ori apare. 0lterior< dup" ce deprinderea este !ormat"< num"rul &nt"ririlor poate s" scad" Nc%# o r#comp#n$ la a (oua, apoi a %r#ia apari)i# 1.a.m.(.5B ; e 'ine s" se !oloseasc" recompense c=t mai ,=nate< &ns" cele mai accesi'ile %i mai economice sunt cele sociale. Recompens" social" constituie %i a;1 asculta pe copil atent< cu interes< a;1 l"sa s";%i termine ideea 8!ra-a9< a men(ine contactul ,i-ual cu el< a;1 sus(ine &n ini(iati,e< a;i aprecia str"dania< i+nor=nd +re%eala 8: T# ai $%r(ui% $ l!acip# m mic (# mn"5, a;i pune &ntre'"ri la care s" poat" r"spunde a!irmati, 8: Ri ai (a% $#ama $in,ur c %r#2ui# $ )i !aci %#ma6"5 etc.

1.$. C06 >ACE6 5H CREA5CH E>ICIENQA REC/6PEN5E@/R?

a. Al#,#r#a unui compor%am#n% $p#ci!ic /'i%nuim s" spunemA &l &n*) $ !i# cumin%# $au o &n*) $ !i# a$cul%%oar#. C# &n$#amn '$!i# cumin%# " 6 Dar 'a$cul%%oar# " 6 P# cin# $ a$cul%# 1i c# $ a$cul%#6 .ac" dorim s" modi!ic"m un tip de mani!estare a copilului nostru< e necesar s" ne propunem dinainte eCact ceea ce dorim s" amelior"m 4&l mo%i*m $ 1i !ac %#ma, &l &n*)m $ $# a(r#$#.# poli%ico$ #%c5. In acest !el este mai u%or s";i o!erim &nt"riri po-iti,e< deoarece ,om %ti $pr#ci.m ce comportament anume ne;a pl"cut 4'Bra*o, ai !o$% +arnic a.i p#n%ru c )i ai !cu% cur)#ni# &n cam#r/"5.

72

b. 2eprivarea #i saierea Pentru ca o recompens" s" poat" a,ea o semni!ica(ie mare pentru copil< e necesar" uneori o perioad" &n care acesta s" !ie depri2at de o'iectul sau de situa(ia stimulati," 8: $ = !aci $ i!i# (or (#... "5. In +eneral< cu c=t e mai lun+" &n timp depri,area< cu at=t mai e!icient" ,a !i &nt"rirea. Saierea se re!er" la pierderea ,alorii stimulati,e a recompensei. .up" ce o recompens" a !ost !olosit" de mai multe ori< copilul ,a !i saturat de acea &nt"rire. Cu alte cu,inte< dac" o'ser,"m c" &i plac 'om'oanele< nu &nseamn" c" &l ,om recompensa la in!init &ndop=ndu;1 cu 'om'oane< deoarece copilul se ,a plictisi de aceast" recompens". $ici o mar# (i!icul%a%# o &n%mpin prin)ii car#, (in #9c#$ (# .#l, o!#r copiilor %o% c##a c# *or ac#1%ia. O (a% cu %r#c#r#a %impului, copilul *a !i (in c# &n c# mai ,r#u (# mul)umi% 1i, prin urmar#, numrul r#comp#n$#lor car# $ &l %#n%#.# $# *a (iminua. c. 3emnificaia recompensei A%a cum am preci-at anterior< semni!ica(ia recompensei di!er" de la copil la copil. Prin urmare< un o'iect< un +est este de!init ca recompens"< doar dup" ce se o'ser," e!ectul po-iti, a,ut asupra persoanei ,i-ate. 'l am %o% .i$ c i cumpr o 2icicl#% (ac *a &n*)a mai 2in#, (ar #l con%inu $ $%#a %oa% .iua p# a!ar 1i $ 0oac# !o%2al/" -ice p"rintele care nu &%i d" seama c" o min+e de !ot'al ar repre-enta o recompens" autentic" pentru '"iatul s"u. d. -romptitudinea cu care se acionea E 'ine de %tiut c" #!ici#n)a recompensei cr#1%# cu cCt (i$%an)a dintre momentul !aptei %i aplicarea acesteia este mai mic. .e aceea< este indicat s" reac(ion"m imediat ce un comportament o'ser,at la copilul nostru ne;a atras aten(ia 8BAm o2$#r*a% c m ai a1%#p%a% &n lini1%# c% %imp a %r#2ui% $ pro2#. +aina. ?ai(# acum $ )i cumpr un $uc/"5. Tot aceast" condi(ie eCplic" %i moti,ul pentru care recompensarea &ndep"rtat" &n timp nu este su!icient de stimulatoare 4'Dac min# *#i 1%i la %#$%, la *ar %# *oi %rimi%# &n %a2r la mar#/"5. #. Con$#c*#n)a &n%ririlor nt"rirea po-iti," e mai e!icient" c=nd se !ace &n mod continuu< consec,ent. .ac" r"spl"tim un comportament de c=te,a ori< iar apoi nu;$ mai apreciem sau &l i+nor"m< e!icien(a metodei scade. 1.4. C UM +P+R C#MP#R"+M%N"% > N%$#RI"% ,N URM+ +P6IC5RII INA#6UN"+R% + ,N"5RIRII P#II"IA%( 5" acord"m aten(ie urm"toarei situa(iiA Alin, un 2ia% (# D ani, se (oac &n cam#ra lui. Dup un %imp, $# (uc# &n $u!ra,#ri# 1i &nc#p# $ man#*r#.# %#l#coman(a %#l#*i.orului, (n( $onorul !oar%# %ar#. Mama

73

*in# &n cam#r 1i &i $pun# ' -( c %# ai plic%i$i% $ %# 0oci $in,ur. ?ai(# $ m#r,#m &mpr#un &n parc." C# pu%#m $pun# (#$pr# compor%am#n%ul mam#i6 C# con$#cin) poa%# a*#a6 Cum a)i !i proc#(a% &n%r o $i%ua)i# $imilar6 @a o prim" impresie< mama lui Alin poate !i considerat" un p"rinte modelA atent" la ne,oile !iului ei< &ncearc" s" &%i petreac" o 'un" parte din timp &mpreun" cu acesta< &ns"< dac" anali-"m aceast" situa(ie lu=nd &n considerare ceea ce tocmai am eCpus anterior< putem spune c" mama lui Alin a recompensat 8in,oluntar9 un comportament nedorit care a aprut la copilul s"u. Prin urmare< pro'a'ilitatea ca Alin s" &%i deran*e-e p"rin(ii %i &n ,iitor< atunci c=nd are ne,oie de aten(ie< ,a !i mai mare. Al%# #9#mpl#: 3i%ua)i#: Ta%l ci%#1%# .iarul. &n %imp c# copiii $# 0oac &n apropi#r#. Din%r o (a%, unul (in%r# copii &l lo*#1%# cu 0ucria p# c#llal%. A%i%u(in#a prin%#lui: Ta%l $# opr#1%# (in ci%i%, $# a1a.p#0o$ 1i $# 0oac p#n%ru un %imp cu copiii. 4onsecin pe termen lung: Cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca, &n *ii%or, copilul car# a pro*oca% inci(#n%ul $ $# mani!#$%# *iol#n% a%unci cn( (or#1%# $ a%ra, a%#n)ia cui*a a$upra $a. 3i%ua)i#: Mama !ac# cumpr%uri &mpr#un cu !iica $a. La un mom#n% (a%, !#%i)a &nc#p# $ $# $miorci# ' -r#au aca$/ -r#au aca$/ ". $titudinea printelui: Mama !#%#i, ru1ina% (# compor%am#n%ul ac#$%#ia, pr$#1%# ma,a.inul &n mar# ,ra2. Con$#cin) pe termen lung: &n *ii%or, !#%i)a *a !olo$i mai !r#c*#n% ac#$% 'mi0loc (# con*in,#r# ". 3i%ua)i#: Ta%l $# uit la un m#ci (# !o%2al, la %#l#*i.or. Copiii in%r &n cam#r 1i &nc#p $ se (oace, deran(!ndu-l. A%i%u(in#a printelui: Ta%l l# ( ni1%# 2ani ca $ pl#c# (in cam#r. Con$#cin) pe termen lung: In *ii%or, copiii $# *or 0uca mai (#$ &n cam#ra &n car# $# a!l %#l#*i.orul a%unci cn( %a%l lor urmr#1%# m#ciuril#. n urma pre-ent"rii acestor ca-uri< se poate constata c"< prin aplicarea 8,oit" sau< de cele mai multe ori< in,oluntar"9 a recompensei< se pot o'(ine nu doar re-ultate po-iti,e< ci %i re-ultate ne+ati,e &n ceea ce pri,e%te comportamentul copilului nostru. Ast!el< putem sin+uri s" ne eCplic"mA ; de ce copilul nostru este :un m=r=itB?

74

; cum a &n,"(at copilul nostru s" ,or'easc" ur=t? ; de ce :ne %anta*ea-"B? ; cum de,in copiii :materiali%tiB etc. E 'ine de (inut minte c" aceste comportamente ale copiilor &e 3n2a0 nu sunt &nn"scute. Copiii nu sunt :materiali%tiB< ei nu :ne %anta*ea-"B. 5e comport" &n acest !el pentru c" a%a i;am &n,"(at< !"r" s" ne d"m seama. Prin urmare< e 'ine de %tiut c"< de cele mai multe ori :pro+ramareaB comportamentului copilului este la &ndem=na noastr". >iecare !amilie urm"re%te :pro+ramulB pe care &l ale+e. .in p"cate< &ns"< :telecomandaB are prea multe 'utoane %i uneori ne &ncurc"m &n ele? de aceea< sper"m ca aceast" lucrare s" ," clari!ice pu(in nedumeririle re!eritoare la pro'lemele care pot ap"rea. &n !inal< ," o!erim dou" studii de ca-. Conclu-iile le ,e(i tra+e sin+uri. 3ituaie: 3o)ul 1i $o)ia $# pr#,%#$c p#n%ru culcar#. 3o)ul ri(ic +ain#l# $o)i#i car# #rau c.u%# p# 0o$ 1i l# a1a. &n (ulap. $titudinea sofiei: Gi 1op%#1%# un 'mul)um#$c" 1i &i a(r#$#a. un .m2#% $o)ului. 4onsecin pe termen lung: In *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca $o)ul $ a1#.# +ain#l# $o)i#i la locul lor, cr#1%#. 3ituaie: Dimin#a)a, &n %imp c# $# pr#,%#1%# (# m#r$ la $#r*iciu, 2r2a%ul nu &1i ,$#1%# cma1a 1i $# apuc $ url# prin %oa% ca$a ' Un(# (racuF mi ai pu$ cma1a aia6" $titudinea soiei: 3o)ia apar# r#p#(# cu cma1a &n mn. 4onsecin pe termen lung: In *ii%or, *a cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca ori (# c%# ori $o)ul *a a*#a n#*oi# (# c#*a s ri(ic# %onul. 1.:. RECE M#"IA% C+R% SUSHIN E#6#SIR%+ R%C#MP%NS%I 0n copil care este educat !olosindu;se adec,at te7nica &nt"ririi po-iti,e< &%i ,a de-,olta anumite calit"(iA ; ,a &n,"(a $ comunic# mai u%or< eCprim=ndu;%i dorin(ele %i nemul(umirile? ; ,a de,eni mai sociabil; ; ,a reac(iona mai calm la critic" %i ,a a,ea o toleran mai crescut la frustrare; ; ,a 1i mai fle"ibil, cooperant #i desc%is la nou; ; ,a a2ea o capacitate creatoare mai !are; ; ,a 1i mai optimist i mai ncre tor n forele propriiI? ; ,a mani!esta spirit de iniiativ; ; se ,a comporta mai altruist;

75

; 2a 1i mai disciplinat &n toate situa(iile 8nu doar &n acelea &n care p"rintele sau alt" autoritate e de !a("9? ; se ,a an+a*a &n acti,it"(i mai motivat. Tre'uie men(ionat c" aceste calit"(i se de-,olt" &ntre anumite limite< in !unc(ie de particularit"(ile personalit"(ii !iec"ruia.

. 5TINGEREA
G#or,#l $# plim2a p# $%ra( cu %a%l 1i cu mama lui. La un mom#n% (a%, %r#cn( p# ln, un ma,a.in, copilul .ic#: ; Ta%, (# c# $% %an%i ac##a (in *i%rin n#mi1ca%6... Nici un r$pun$... Dup un %imp: ; Ta%, (# c#p# %ro%uar nu circul ma1inil#6 ... Din nou lini1%#... Mai %r.iu: ; Ta%, cum $# !ac# c6... (ar mama lui &l &n%r#rup#: Mi G#or,#l, nu l mai (#ran0a p# %a%a cu &n%r#2ril# %al#/ Gn$ %a%l, $upra%, o cor#c%#a.: ; Dar la$ l n#*a$% $ &n%r#2#, c numai a1a &n*a) copilul/ C% (# !r#c*#n% ar %r#2ui $ r$pun(#m $olici%rilor copiilor no1%ri 6 E 2in# $ i i,norm6 Cn( %r#2ui# i,nora% compor%am#n%ul lor6 C7iar dac" pentru unii sun" ciudat< i+norarea st" la 'a-a unei alte te7nici de ameliorare a comportamentuluiA &tin/erea. 2.1. C% %S"% S"INK%R%+( Stin/erea presupune eliminarea unui comportament nedorit prin i,norar#a lui. Atunci c=nd copilul nostru se mani!est" &ntr;o manier" pe care noi o consider"m neadec,at"< e 'ine ca< &n unele situa(ii< s" i+nor"m aceste mani!est"ri dac" dorim ca ele s" dispar". E9#mpl#: 3ituaie: Un 2ia% (# M ani $% &n pa% a1%#p%n( $ a(oarm, &n %imp c# prin)ii (i$cu% &n cam#ra al%ura% cu mu$a!irii. La un mom#n% (a%, copilul &nc#p# $ $coa% $un#%# ciu(a%#, a1%#p%n( $ !i# 2,a% &n $#am. .spunsul prinilor: GI i,nor 1i con%inu con*#r$a)ia cu oa$p#)ii. 4onsecin pe termen lung: &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca 2ia%ul $ a%ra, a%#n)ia a$upra $a &n ac#$% mo( *a !i mai mic.
76

3ituaie: O !#%i) (# < ani ia ma$a cu prin)ii. Dup c# %#rmin (# con$uma% !#luril# principal# &nc#p# $ url#: 'Pr 0i %u ra/ Pr 0i %u ra/ " .spunsul prinilor: Nu o 2a, &n $#am. Dup c# $# po%ol#1%# p#n%ru o p#rioa( $cur%, !#%i)a prim#1%# pr0i%ura. 4onsecin pe termen lung: Gn *ii%or *a $c(#a pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ c#ar pr0i%ura urln(. 3ituaie: Mama 1i !iica !ac cumpr%uri &n%r un $up#rmarW#%. La un mom#n% (a%, !#%i)a $pun# p# un ton pln,cio$ c &i %r#2ui# rol#. $titudinea mamei: O i,nor, cu%n( p# ra!%uri c##a c# ar# #a n#*oi#. 4onsecin pe termen lung: F#%i)a nu $# *a mai a(r#$a p# ac#la1i ton mam#i, (ac *a a*#a n#*oi# (# c#*a. A $%in,# un compor%am#n% #$%# ac#la1i lucru cu a l i,nora 6 Car# # (#o$#2ir#a 6 Citind cele scrise mai sus< nu tre'uie s" ne pripim tr"+=nd conclu-ia c"< de !iecare dat" c=nd apare un comportament nedorit< solu(ia sal,atoare este s";1 i+nor"m. In anumite situa(ii< &ns" aceast" solu(ie de,ine !oarte e!icient". .e aceea< e 'ine s" cunoa%tem cn( # in(ica% $ o aplicm, la c# #!#c%# $#cun(ar# $ n# a1%#p%m, cum &i pu%#m cr#1%# #!ici#n)a 1i c# con$#cin)# n#,a%i*# poa%# a*#a !olo$ir#a in*olun%ar a ac#$%#i %#+nici. . . CN. 5E AP@ICH? .e%i nu eCist" o :re(et" uni,ersal"B &n ceea ce pri,e%te situa(ia &n care tre'uie administrat" stin+erea< de o'icei aceast" te7nic" se !olose%te atunci c=nd dorim s" elimin"m un comportament nedorit !ormat prin &nt"riri po-iti,e N(# #9#mplu, a%unci cn( copilul nu *or2#1%# cor#c% $au poli%ico$, a%unci cn( ar# pr#a mul%# pr#%#n)ii, a%unci cn( mani!#$% o &n,ri0orar# #9a,#ra% #%c.5. .$. @A
CE 5H NE AKTEPTH6 ?

E 'ine de %tiut c" atunci c=nd se aplic" aceast" te7nic"< re-ultatele nu se o'(in imediat. 6ai mult c7iar< !rec,en(a %i intensitatea comportamentului nedorit pot s" creasc" &nainte de a descre%te. 6ani!est"rile pot !i &nso(ite deseori de ,iolen(". D# #9#mplu, a%unci cn( pi iu)ii i,nor $un#%#l# 2i#)#lului (# M ani (in primul ca., #9i$% o mar# pro2a2ili%a%# ca ac#$%#a $ !i# (in c# &n c# mai !r#c*#n%# 1i $ $# %ran$!orm# &n a(#*ra%# rcn#%#. Un#ori po% !i &n$o)i%# (# lo*i%uri cu picioar#l# &n u1 $au (# al%# mani!#$%ri *iol#n%#. 4"-=nd c" nu este '"+at nici atunci &n seam"< copilul ,a &nceta &n !inal s" atra+" aten(ia asupra lui &n acest mod.
77

2.4. C %

C#N$IHII "R%GUI% ,N$%P6INI"% P%N"RU + E+C% %EICI%N"5

E#6#SIR%+ +C%S"%I M%"#$%(

a. 4orelarea cu ntrirea po itiv 5tin+erea< ca metod" de modi!icare a comportamentului< este aproape ine!icient" dac" nu !olosim &n mod adec,at %i metoda &nt"ririi po-iti,e. Nu este de a*uns doar s" i+nori comportamentul nepl"cut al copilului< ci tre'uie urm"rit" cu aten(ie %i &nt"rit"< imediat ce apare< o mani!estare po-iti,". D# #9#mplu, !#%i)a car# c#r#a ,l,io$ pr0i%ura a !o$% i,nora% a%%a %imp c% $ a compor%a% n#a(#c*a% &n$, im#(ia% c# a %cu%, compor%am#n%ul i a !o$% r#comp#n$a% 4i $ a a(u$ pr0i%ura5. .in p"cate< mul(i dintre p"rin(i< pro!esori sau al(i adul(i implica(i &n educarea copiilor pun mare accent pe +re%elile copilului. C7iar dac" sunt 'ine inten(iona(i< ei &ncearc" s" corecte-e +re%elile d=ndu;le o !oarte mare importan(" 8adic"< eCact atitudinea opus" stin+erii9. Ei spun 'nu # 2in# $..." sau 'nu !ac# a$%a... " uit=nd s" o!ere alternati,e de re-ol,are a pro'lemei sau s" recompense-e un comportament po-iti, al copilului. b. $titudinea ferm #i consecvent a printelui .e%i este deose'it de di!icil pentru un p"rinte care &%i iu'e%te copilul s" re-iste solicit"rilor acestuia sau s" r"m=n" indi!erent la micile :trucuriB !olosite pentru a;1 con,in+e< este necesar" o atitudine !erm" %i consec,ent" dup" ce deci-ia a !ost luat"< &n ca-ul &n care cedea-" ru+"min(ilor copilului dup" ce a &nceput s" !oloseasc" metoda stin+erii< &nseamn" c" a recompensat comportamentul nedorit al copilului. Prin urmare< o nou" &ncercare de aplicare a stin+erii ,a !i mai di!icil de reali-at. D# #9#mplu, (ac mama !#%i)#i car# i $ a a(r#$a% p# un %on pln,cio$ c#(a ru,min)ilor ac#$%#ia, a%unci, &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ $# compor%# $imilar cn( *a a*#a n#*oi# (# c#*a ar fi fost mai mar#. c. 4omplicitatea celor din (ur E 2in# (# 1%iu% c m#(iul $au p#r$oan#l# (in 0ur po% 0uca un rol (#!a*ora2il a%unci cn( $# &nc#arc #liminar#a unui compor%am#n% prin $%in,#r#. 3 pr#$upun#m c mama i,nor a%i%u(in#a !#%i)#i 'pln,cioa$#" &n %imp c# !ac# cumpr%uril# iar !a%a &nc#%#a. %r#p%a% $ i mai c#ar $ i cump#r# rol#. A0un1i aca$, !a%a &nc#p# (in nou $ $olici%# c#*a p# un %on pln,cio$B mama o i,nor, &n$ in%#r*in# %a%l !#%#i car# &i r#pro1#a. mam#i c #$%# cru(, c nu )in# la !a%a #i 1.a. m.(. In ac#a$% $i%ua)i#, !#%i)a cr#(# c %a%a a p#(#p$i o p# mam p#n%ru c nu a !cu% cum i a c#ru% #a, iar, &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a $ $# a(r#$#.# p# ac#la1i %on $upr%or, *a cr#1%#.

7*

Prin urmare< atunci c=nd inten(ion"m s" !olosim stin+erea ca te7nic" pentru eliminarea unui comportament< e 'ine s" ne asi+ur"m c" cei din *urul nostru sunt !amiliari cu procedeul< c" sunt de partea noastr" sau c" nu se ,or amesteca &n rela(ia pe care o a,em cu copilul. d. .egulile Atunci c=nd inten(ion"m s" utili-"m stin+erea pentru a elimina un comportament nedorit< e 'ine s" ne !ormul"m re+uliA '(# !i#car# (a% cn(..., #u nu *oi !i a%#n% 45". 2.:. CUM +P+R C#NS%CINH%6% NEGATI4E ,N 0R6A E#6#SIRII INA#6UN"+R% A S"INK%RII( .up" cum am putut o'ser,a< asemeni metodei &nt"ririi po-iti,e< &tin/erea este o te7nic" pe care o aplic"m !rec,ent< de multe ori !"r" s" ne d"m seama. 0neori o !olosim &n mod corect< &ns"< alteori< utili-area acesteia poate a,ea repercusiuni ne+ati,e. 3ituaie: In %imp c# prin)ii (i$cu% unul cu c#llal%, copilul $# apropi# (# #i cu $copul (# a i &n%r#2a c#*a. A1%#ap% poli%ico$ $ $# %#rmin# con*#r$a)ia, (ar *.n( c nu # 2,a% &n $#am, &i &n%r#rup#. $titudinea prinilor: 3# opr#$c (in con*#r$a)i# 1i a$cul% c# ar# (# .i$ copilul. 4onsecin pe termen lung: &n *ii%or, copilul nu *a mai !i a1a (# r2(%or 1i *a &n%r#rup# con*#r$a)ia im#(ia% c# &1i &n%ln#1%# prin)ii. n urma pre-ent"rii eCemplului anterior< pro'a'il unii ,or -iceA B Da, (ar copiii nu au r2(ar# ca a(ul)ii". ntr;ade,"r< copiii nu sunt at=t de r"'d"tori< &ns"< atunci c=nd &%i !ac apari(ia< putem s" &i !acem s" &n(elea+" cel pu(in c" i;am remarcat %i c" &n c=te,a clipe ,om asculta ceea ce au de spus.

Conclu)ie> 5tin+erea repre-int" o metod" e!icient" de eliminare a unui comportament nedorit< &ns" pentru aplicarea ei e!icient" tre'uie (inut cont de numero%i !actori. Este 'ine s" preci-"m c" atunci c=nd un p"rinte dore%te s" aplice aceast" metod"< poate !ace +re%eli care pot determina o a+ra,are a comportamentului. D# #9#mplu, $# poa%# &n%mpla ca, &n%r o .i, copilul $ *in (# la 1coal cu un cali!ica%i* $la2, &n$ prin%#l#, cr#.n( c aplic %#+nica $%in,#rii, $ &l i,nor#. Copilul *a &n)#l#,# (in ac#a$% a%i%u(in# c p# prin%# nu &l (#ran0#a. r#.ul%a%#l# $al# $la2# la &n*)%ur 1i *a r#nun)a $ mai !i# pr#ocupa% (# &n*)%ur. .e aceea< &nainte de a se decide asupra !olosirii unei te7nici< su+er"m cititorului s" alea+" metoda care se potri,e%te cel mai 'ine situa(iei cu care se con!runt". A 79

i+nora un comportament nepl"cut e u%or uneori< &ns" a aplica te7nica stin+erii &n mod adec,at repre-int" o pro,ocare pentru orice adult implicat &n educa(ia copilului.

$. NTHRIREA NEGATI4H 8PE.EAP5A9

.ac" ,i s;ar pune &ntre'area : 3un%#)i (# acor( cu !olo$ir#a p#(#p$#i &n #(ucar#a copiilor ( *oa$%r6" cum a(i r"spunde? Pro'a'il unii ar -ice un .A 7ot"r=t< sus(in=nd ideea c" :M"taia este rupt" din raiB. Al(ii< dimpotri,"< ar a!irma :Eu nu ,oi da niciodat" &n copilul meu.B

#nvtura #naite de toate

E$%# 2in# $ n# p#(#p$im copiii6 C# &n$#amn $ i p#(#p$#1%i6 A i p#(#p$i #$%# #c+i*al#n% cu a i lo*i6 C# al%# mi0loac# pu%#m !olo$i &n a!ar (# p#(#ap$a !i.ic6 C# poa%# $ i $# &n%mpl# ru copilului m#u (ac &i mai (au o palm (in cn( &n cn(6 Pentru a +"si r"spunsuri adec,ate acestor &ntre'"ri< e 'ine s" !acem &nt=i distinc(ia &ntre pedeaps" ca teDnic de modi!icare a comportamentului %i pedeapsa ca reacie la comportamentul nedorit al copilului< ca :r"-'unareB. .ac" prima este o metod" psi7oterapeutic" ce +arantea-" ameliorarea comportamentului &n ca-ul &n care este !olosit" corect< cealalt repre)int un r"spuns ne+ati, la un stimul nepl"cut< ceea ce

nu o!er" +aran(ia c" &n ,iitor stimulul ,a disp"rea. D# ac##a, ci%in( c#l# c# urm#a., *om pu%#a a!la cn( 1i cum #$%# 2in# $ !olo$im p#(#ap$a, c# %ipuri (# p#(#p$# po% !i !olo$i%# 1i cum pu%#m !olo$i #!ici#n% ac#$% mi0loc (# mo(i!icar# a compor%am#n%ului. $.1. C E
E5TE PE.EAP5A ?

Ca te7nic" de modi!icare a comportamentului< pedeapsa repre-int" un e,eniment care< dac" este pre-entat imediat dup" un comportament nedorit< pro,oac" o descre%tere &n !rec,en(" %i intensitate a comportamentului respecti,. .e eCemplu< &ntr;un +rup de copii care se *oac"< un '"iat &%i lo,e%te cole+ul. .ac" '"iatul este eliminat imediat din *oc pentru o anumit" perioad" de timp< atunci pro'a'ilitatea ca el s" se mai comporte la !el &ntr;o situa(ie similar" ,a !i mai mic". $. . T IP0RI
.E PE.EP5E

a. D#.apro2ar#a ; atunci c=nd copilul a !"cut ce,a nepotri,it< e 'ine ca p"rintele s" se mani!este &n concordan(" cu ceea ce simte 4a%i%u(in# (# (#.apro2ar#, r#$pin,#r#, (in car# copilul poa%# &n)#l#,# m#$a0ul ' nu &mi plac# Inu $un% (# acor( cu, c##a c# ai !cu%"5. &ncruntarea spr=ncenelor< &ntoarcerea cu spatele< a'sen(a -=m 'etului< pri,irea rece< toate acestea sunt semnale pentru copil c" p"rintele nu este de acord cu ceea ce a !"cut. .esi+ur c"< dac" p"rintele are tot timpul o atitudine distant"< rece !a(" de copil< aceast" metod" &%i pierde din ,aloare. Pe de alt" parte< dac" p"rintele &i spune .m2in( copilului c" nu a procedat 'ine %i c" nu este de acord cu ce a !"cut< %ansele ca acel copil s" &n(elea+" corect mesa*ul transmis< sunt !oarte mici. 2. Mu$%rar#a ; dac" copilul nu &n(ele+e din semnele de-apro'atoare ale adultului c" ceea ce a !"cut nu este 'ine< atunci adultul poate !olosi cu,intele pentru a;%i eCprima nemul(umirea 8,e-i :Comunicarea e!icient"B9. c. Pri*ar#a de un o'iect dra+ E o acti,itate pl"cut" ; cn( copilul $# compor% n#a(#c*a% la ma$, prin%#l# poa%# (#ci(# c ac#$%a nu mai prim#1%# (#$#r%. Alte metode de pri,are pot constitui neacordarea permisiunii de a pri,i la tele,i-or o perioad" de timp< de a se *uca cu prietenii sau cu *uc"riile pre!erate etc. (. 'Tim# ou%" 8 :scoaterea a!ar"B pentru un timp9 ; aceast" eCpresie< !olosit" !rec,ent %i &n *ocurile sporti,e< se re!er" la i-olarea copilului &ntr;un loc plictisitor< departe de orice stimul care i;ar putea !ace pl"cere. Ast!el< eCemple de time;out pot constitui :scaunul neast=mp"ratuluiB< trimiterea :la col(B sau &ntr;o camer" +oal" etc. Pentru !olosirea e!icient" a acestei te7nici tre'uie respectate anumite condi(iiA ; timpul :de pedeaps"B tre'uie s" !ie dinainte !oarte clar sta'ilit. &n +eneral< acesta este cuprins &ntre 3 %i 13 minute< &n !unc(ie de ,=rsta copilului? ; e!icien(a !olosirii acestei te7nici este mai mare dac" se aplic" imediat ce apare comportamentul nedorit?

*1

; locul &n care este trimis copilul nu tre'uie s";i o!ere satis!ac(ii 4(# #9#mplu 'c# 2in#, c mai $cap (# ,ura mam#i c%#*a minu%# " $au ' acum m po% 0uca 1i #u lini1%i% c%#*a minu%# &n cam#ra m#a " $au ' (ac m a %rimi$ la col), %oa% lum#a poa%# *#(#a c# roc+i) nou am p# min#"5B ; scopul acestei te7nici este de a;1 plictisi nu de a;1 &n!rico%a pe copil de aceea este contraindicat a !olosi locurile &ntunecoase 8de'ara< c"mar"< 'eci9 ca loc de pedeaps". e. .epararea gre#elilor" ; prin aceast" metod"< copilul ,a tre'ui s" &%i r"scumpere +re%eala prin acti,it"(i sau atitudini reparatoare 4$ 1i c#ar i#r%ar#, $ 1i r#cunoa$c ,r#1#lil#, $ $# an,a0#.# c nu *a mai !ac# a$#m#n#a !ap%# #%c5. f. -edeapsa fi ic aceast" !orm" de pedeaps" &n +eneral presupune dispari(ia comunic"rii. Ea repre-int" !orma eCtrem" de solu(ionare a pro'lemei %i #$%# #9pr#$ia neputinei de care d dovad adultul n educaia pe care o practic. Prin urmare< p"rin(ii care se ascund &n spatele eCpresiei :i4N a$cul% (#c% (# 2)", do,edesc &n realitate o incapacitate de comunicare eficient. /are< prin aplicarea pedepsei !i-ice< adultul nu cum,a &i su+erea-" copilului c" :Cel mai tare are &ntotdeauna dreptateB? /are nu &i su+erea-" acestuia cum s" a'u-e-e de !or(" atunci c=nd situa(ia &l !a,ori-ea-" 8c=nd p"rin(ii ,or !i mai sla'i< mai nea*utora(i9? /are copilul uit" cum a !ost tratat &n copil"rie? 9.9. E+C"#RI C+R% INE6U%NH%+I5 %EICI%NH+ P%$%PS%I Asemeni &nt"ririi po-iti,e %i stin+erii< pedeapsa poate !i mai e!icient" dac" se respect" anumite condi(iiA a. promptitudinea cu care se acionea @a !el ca %i &n ca-ul recompensei< cu c=t pedeapsa este mai apropiat" &n timp de ac(iunea care a pro,ocat;o< cu at=t e mai e!icient". b. semnificaia pedepsei #i a persoanei care pedepse#te Prin%#l# &1i am#nin) copilul: ; Dac nu &n*#)i, %# %rimi% la oi/ ; M %rimi)i la oi6 Uraa/ ECist" copii pentru care o pri,ire &ncruntat" este su!icient" pentru a;i !ace s" i-'ucneasc" &n lacrimi< &n timp ce pe al(ii nu;i impresionea-" nici amenin(area cu nuiaua. Aceasta se &nt=mpl" deoarece cei din urm" sunt o'i%nui(i s" !ie lo,i(i< %i nu mai sunt at=t de :sensi'iliB la lo,ituri. Pe de alt" parte< dac" copilul pedepsit are pentru persoana care &l pedepse%te o do-" mare de respect< atunci ,a !i !oarte a!ectat de pedeaps". .ac" mani!est" doar !ric"< atunci ,a a%tepta s" se s!=r%easc" pedeapsa pentru a o lua de la cap"t.

82

c. preci area motivului .e !iecare dat" c=nd este pedepsit< copilul tre'uie s" %tie moti,ul precis pentru care merit" asemenea tratament. 5e &nt=mpl" uneori ca p"rin(ii s";%i pedepseasc" copiii pentru o !apt" iar copilul s" cread" c" altul este moti,ul pentru care a primit pedeapsa. 2e e"emplu, copilul vine t!r iu (# la 0oac, cu pan%alonii mur(ari. Prin%#l# &l p#(#p$#1%# pentru ora t!r ie la care $# &n%oarc# aca$, &n $c+im2 copilul cr#(# c a primi% p#(#ap$a pentru murdrirea pan%alonilor. &n ca-ul administr"rii pedepselor %r#2ui# p#(#p$i%!ap%a, nu copilul, iar el tre'uie s" &n(elea+" 'ine acest lucru. $e e4e!plu0 tre uie preci)at 'Nu %# (uci la 0oac (#oar#c# &nc nu 1%ii !oar%# 2in# %a2la &nmul)irii cu A" %i nu BEEE in%#r.ic $ m#r,i la 0oac p#n%ru c #1%i ru". d. consecvena aplicrii .ac" o pedeaps" este aplicat" intermitent< !"r" a respecta o re+ul" 'ine preci-at"< atunci e!icien(a ei ,a sc"dea. .e eCemplu< &ntr;o -i 6i7"i(" spar+e un +eam. Tat"l s"u &l &ncura*ea-"< a*ut=ndu;1 s" treac" cu 'ine peste acest %oc. &n alt" -i< 6i7"i(" ,ine acas" cu pantalonii stropi(i de noroi. Tat"l s"u &l 'ate r"u pentru c" a a,ut o -i proast" la ser,ici. Ce s" mai cread" 6i7"i("? e. e"istena rspunsurilor alternative Atunci c=nd &ncerc"m s" modi!ic"m un comportament cu a*utorul pedepsei< este necesar s" preci-"m %i ce comportament am pre!era &n locul celui nedorit. Este util ca atunci c=nd< de eCemplu< un copil este pedepsit pentru c" ,or'e%te nepoliticos< s" i se poat" o!eri ni%te ,ariante de comunicare politicoas"< deoarece s;ar putea ca el s" nu le cunoasc". f. minimi area cau ei care duce la comportamentul nedorit .ac" dorim ca e,enimentul nepl"cut s" nu se mai &nt=mple din nou< nu e indicat & in&i&t! cu 3ntre rile> : 2e c# ai !cu% a$%a 6 3pun# mi/ Nu au.i6 ". % mai ine s" ne !ocali-"m asupra solu(iilor care ar putea duce la re-ol,area pro'lemei %i a e,it"rii acesteia &n ,iitor. 9.4. I%C% M#"IA% P%N"RU C+R% % GIN% S5 %AI"5M P%$%+PS+P 1. n primul r=nd< tre'uie su'liniat c" &n urma !olosirii pedepsei re-ult" o suprimare rapid" %i de scurt" durat" a comportamentului nedorit< dar care nu re olv problema
pe termen lung.
PAici< nu ne re!erim la pedeapsa ca m#%o( or,ani.a% (# mo(i!icar# a compor%am#n%ului, a%a cum am eCpus;o anterior. )$

P#(#ap$a nu #$%# ca m#(icam#n%ul cura%i*, ci, (oar ca al,ocalminul cu a0u%orul cruia &)i po)i po%oli (ur#r#a p#n%ru o p#rioa( $cur% (# %imp. Dar nim#ni nu $ a *in(#ca% *r#o(a% (oar cu un anal,#.ic/ H. Pedeapsa repre-int" o m#%o( (# a r#.ol*a o $i%ua)i#. 0na din multe altele. .ac" copilul ,ede c" este pedepsit pentru un comportament cu care p"rintele s"u nu este de acord< atunci la r=ndul lui va folosi ac##a1i m#%o( N&n*)a% prin imi%a)i#5 c=nd ce,a &l ,a deran*a. E a'solut normal pentru un copil s" nu &n(elea+" de ce tat"l s"u &l poate lo,i< &ns" el nu are ,oie s" dea &n !r"(iorul mai mic. $. Pedeapsa poate produce sentimente de revolt, m!nie, nemulumire care duc la scderea re istenei la frustrare. D# #9#mplu, unii prin)i l# impun !iic#lor un compor%am#n% 'mo(#l" (# "!a% cumin%# 1i a$cul%%or# ", n#p#rmi)n(u l# #9primar#a propriilor pr#ri. Ac#i prin)i $# *or mira mai %r.iu, (up c# !#%#l# &nc#p $ cr#a$c 1i $ (o2n(#a$c o anumi% au%onomi#, c *or ' #9plo(a " (in%r o (a% a%unci cn( *or !i cri%ica%#, c *or (#*#ni ni1%# 'r#2#l#". #. / alt" consecin(" a pedepsei o constituie de-,oltarea unei $%ri (# !ric generali ate #i a lipsei de iniiativ. Pedeapsa nu &l &n*a) p# copil un nou compor%am#n%. Ea doar elimin" unul nedorit. Nu &l &n*a) pe copil ce s" !ac"< ci (oar c# $ nu !ac. Prin urmare pedeapsa nu a*ut" la de-,oltarea copilului ci contri'uie la in7i'area acestuia. ECist" adul(i care se m=ndresc cu per!orman(ele copiilor lorA :Nu ,or'e%te ur=t< nu minte< nu te contra-ice< nu deran*ea-" etc.B .ar atunci ce !ace? 3. Pedeapsa poate determina cap#r$oan#l# I o2i#c%#l# a$ocia%# acesteia s devin &n%ri%ori n#,a%i*i. Cu alte cu,inte< tot ce &i aduce copilului aminte de acest e,eniment nepl"cut 8pedeapsa9 &i ,a pro,oca sentimente de ur"< !ric"< respin+ere. D# #9#mplu, (ac &nc#rcm $ l &n*)m p# copil $ ci%#a$c, p#(#p$in(u i !r#c*#n% ,r#1#lil# !r a l r#comp#n$a &n mo( a(#rFa%, a%unci prin%#l#, cam#ra, cr)il#, ac%i*i%a%#a (# ci%ir# &n ,#n#ral, *or (#*#ni c#*a (# car# copilul $# *a !#ri. Copilul *a a*#a %#n(in)a (# a #*i%a ac#1%i stimuli. 1. Pedeapsa tinde s" $%imul#.# compor%am#n%ul a,r#$i*. ECperimentele pe animale arat" c" stimulii durero%i le !ace s" atace alte animale< c7iar dac" acestea nu au nici o le+"tur" cu durerea sim(it" 4(# c# unii copii $un% a,r#$a)i (# n#cuno$cu)i, !r ca ac#1%ia $!i !o$% pro*oca)i65. Prin urmare< comportamentul ,iolent al copilului se accentuea-" dac" este pedepsit des.

84

7. Copilul care este pedepsit !rec,ent *a &n*)a (# !rica p#(#p$#i, nu din con,in+ere proprie. Acest tip de &n,"(are 8:dresa*B9 este in#!ici#n% deoarece copilul nu este con,ins c" ceea ce &n,a(" el este !olositor 8<<>" cum (i;am -is< c" de nu< te ple-nescDB9. Prin urmare< atunci c=nd ,a ap"rea o :alternati," educa(ional"B mai 'ine ar+umentat" %i mai con,in+"toare< copilul ,a a'andona cu u%urin(" ,alorile impuse de !amilie. D# #9#mplu, a%unci cn( copilul *a a0un,# $ cunoa$c *ia)a ',1%ilor" (in car%i#r, #l *a a(#ra la i(#il# ac#$%ora p#n%ru c acolo i $# r#$p#c% punc%ul (# *#(#r# 1i 2#n#!icia. (# o i(#n%i%a%# propri#, (i$%inc%. ). Pedeapsa are consecin(" direct" (i$pari)ia comunicrii. Atunci c=nd un copil se teme s" spun" p"rin(ilor ceea ce &l &n+ri*orea-" sau ceea ce &l preocup" din cau-" c" ar putea !i pedepsit pentru asta< atunci cu si+uran(" ,a ale+e alte persoane c"rora s" li se con!ese-e< iar rela(ia dintre el %i p"rin(i se ,a r"ci. 84om anali-a pe lar+< &n su'capitolul urm"tor importan(a comunic"rii9. 9. Copiii care sunt pedepsi(i mai des risc" s" de,in" mai &ncp)na)i %i mai ri,i.i. Ei nu recunosc cu u%urin(" c" au +re%it deoarece se tem c" un e%ec este &ntotdeauna urmat de pedeaps" 4';7@ #$%# S>/ V%iu #u 3IGUR/!! "5. 10. Pedeapsa duce la sc"derea &ti!ei de &ine %i a 3ncrederii 3n 1orele proprii. 5tima de sine repre-int" X9n !ac%or #$#n)ial &n (#.*ol%ar#a p#r$onali%)ii copilului< a pro(uc%i*i%)ii &n orice !orm" de acti,itate %i a maturi rii sale a!ecti,e. 0n copil care are un ni,el sc"-ut al stimei !a(" de sine se ,a con!runta !rec,ent cu e%ecuri &n acti,itatea %colar" sau de +rup. >ra-e de +enul '#u nu *oi pu%#a nicio(a% $ r#.ol* pro2l#ma astal" sunt speci!ice acestor copii. .in p"cate< cu c=t sunt pedepsi(i mai mult pentru insucces< cu at=t ni,elul stimei de sine ,a sc"dea mai mult< ceea ce ,a duce la un alt insucces... %.a.m.d. /dat" intra(i &n acest cerc ,icios< cu +reu ,or ie%i de acolo dac" p"rintele %i persoanele din *urul lor nu &%i ,or sc7im'a atitudinea !olosind !rec,ent &n%riri po.i%i*#.

#. C/60NICAREA E>ICIENTH
'Parc *or2#$c cu p#r#)ii/ To% c# i $pun &i in%r p# o ur#c+# 1i &i i#$# p#

al%a/ una pe c=t de delicat" %i di!icil de reali-at< pe at=t de important". Cum $ *or2#$ c cu #l ca $ m &n)#l#a ,6"B 'Nu a$cul% c# i $pun/ Parc i $ur(/ C# $ m !ac cu #a6" .e multe ori< ni s;a &nt=mp lat s" rostim sau s" au-im aceste cu,inte . Pro'le ma comuni c"rii dintre dou" persoa ne 8mai ales &ntre p"rinte %i copil9 este

85

nsu%i titlul acestui su'capitol sus(ine o idee de 'a-"A nu este de a*uns doar s" comunici< ci este #$#n)ial s" comunici e1icient. .e ce aceast" preci-are? &n +eneral< se consider" c" a %ran$mi%# ni%te in!orma(ii unei persoane este su!icient pentru ca acestea s" !ie receptate a%a cum dorim noi. &ns"< uneori< se &nt=mpl" s" sc"p"m din ,edere i!pactul pe care &l au cu,intele noastre asupra interlocutorului< at=t din punct de ,edere #mo)ional c=t %i din punctul de ,edere al &n)#l#,#rii in!orma)iilor. .e aceea< de multe ori a*un+em s" !im de-am"+i(i de !aptul c" ,or'ele noastre nu %i;au a,ut e!ectul scontat. n cele ce urmea-" ,om &ncerca s" e,iden(iem c=te,a condi(ii care stau la 'a-a unei comunic"ri e!iciente< precum %i c=te,a din eCprim"rile care in7i'" comunicarea %i care e 'ine s" !ie e,itate. 4.1. CUM
C#MUNIC5M %EICI%N" (

Dup c# &n Y##W #n( mama i a $pla% +ain#l# ca $ m#ar, la 1coal cura%, !iul a0un,# aca$ luni cu +ain#l# mur(ar#. C# a%i%u(in# ar %r#2ui $ a(op%# mama lui1 Cum ar %r#2ui $ *or2#a$c cu #l6 n +eneral< atitudinile care pot decur+e din situa(ii de acest +en se situea-" &ntre dou" eCtremeA a. a%i%u(in# a,r#$i*: "N#$im)i%ul#/ E1%i un n#r#cuno$c%or/ ", 'Nu )i # ru1in# (# c# ai !cu%6 ", '?a2ar nu ai c# &n$#amn munc/" E 'ine de %tiut c" acest tip de a!irma(ii nu &ncura*ea-" comunicarea. .impotri,"< atunci c=nd ne adres"m unui copil &n acest mod< indi!erent ce &i spunem< pentru el e acela%i lucruA :6ama m" critic"B sau :Iar &mi (ine moral"B. &n +eneral< copilul ,a pretinde c" este atent sau ,a !i atent la ceea ce i se spune !"r" a !i de acord. &ns" p"rintele nu are de unde s" %tie acest lucru< deoarece el nu este interesat de p"rerea copilului. P"rintele< &n acest ca-< nu co!unic e1icient. 2. a%i%u(in# pasiv: %r#c# cu *#(#r#a p#$%# ac#$% inci(#n% $au minimali ea impor%an)a lui 'La$ c am $ l# mai $pl &nc o (a%". n acest ca-< p"rintele se +=nde%te c" nici un e!ort nu e prea mare pentru copilul s"u sau c"< dac" &i ,a spune copilului ce &l deran*ea-"< &l ,a sup"ra a%a de r"u &nc=t ,a pierde :apreciereaB sau :dra+osteaB lui. Ast!el< copilul ,a considera c" nu este o pro'lem" prea mare s" !ac" asemenea surpri-e nepl"cute %i le ,a repeta< cu o !rec,en(" %i o intensitate din ce &n ce mai mari. In acest ca-< p"rintele nu numai c" nu comunic" e!icient< ci< mai mult dec=t at=t< nu co!unic deloc. n plus< in,oluntar< &i de-,olt" copilului ni%te deprinderi ne+ati,e de comportament.

*6

Cum pu%#m #*i%a ac#$%# $i%ua)ii6 Car# #$%# !orma op%im (# comunicar#6 C# con(i)ii %r#2ui# &n(#plini%#6 Condi(ia primordial" care st" la 'a-a unei comunic"ri e!iciente este aceea de a a,ea iniiati2a co!unicrii. Atunci c=nd a$cun(#m #9primar#a $#n%im#n%#lor noastre de !rica unor posi'ile repercusiuni ne+ati,e< ne !acem un mare deser,iciu< ne am"+im sin+uri. .e aceea este necesar s" a*#m cura0ul #9primrii propriei atitudini ,i-a,i de !apta petrecut"< s" ne asum"m r#$pon$a2ili%a%#a $#n%im#n%#lor 1i (orin)#lor noastre. Dar, p#n%ru a #9i$%a o comunicar# #!ici#n% &n%r# prin%# 1i copil, #$%# n#c#$ar ca nu (oar prin%#l# $ poa% a*#a ini)ia%i*a comunicrii, ci 1i copilul. Cum &ncura0m copilul $ $# #9prim#. @a 'a-a unei comunic"ri e!iciente st" a&cultarea a ceea ce dore%te s" ne spun" interlocutorul.

Comunicarea *e"icient+

.in p"cate< eCist" tendin(a ca adultul s" desconsidere p"rerea copilului din cau-a lipsei lui de eCperien(" N'Tu #1%i mic nu 1%ii nimic/ "5. El mani!est" o atitudine aro+ant" prin care &%i impune suprema(ia 4Aici #u $un% 1#!ul/5. 0neori aceast" atitudine este &mpins" la eCtrem< iar desconsiderarea se trans!orm" &n lip$ (# r#$p#c% 4'Tu cn( *or2#1%i cu min# $ %aci/ "5. Atitudinea aro+ant" se mani!est" nu doar prin ,or'e ci %i prin eCpresii non,er'ale 4pri*ir#a '(# $u$", &ncrun%a%, ',lacial" $au pur 1i $implu #*i%ar#a pri*irii copilului a%unci cn( ar# loc o (i$cu)i#B .m2#% ' $up#rior", ironicB mi1cri p#rman#n%# al# corpului, c##a c# pro*oac a,i%a)i#B c$ca% #%c5.

)'

.esi+ur c" p"rintele se simte !latat atunci c=nd copilul :nu comentea-"B sau um'l" :pe ,=r!uriB c=nd trece pe l=n+" el 4-#.i cum a$cul% (# min#6 -#.i cum m r#$p#c%65. Ceea ce nu %tie p"rintele este c" acel copil ascult de p"rinte pentru c nu are o alternativ mai 'un". Ceea ce nu %tie p"rintele este c" acelui copil &i este fric de el< nu l respect. .ac" dorim &ns" ca &ntre adult %i copil s" ai'" loc o comunicare e!icient"< ,a tre'ui s" &n,"("m cum s" a&cult! %i s" lu! 3n con&iderare p"rerea copilului< c%iar #i atunci c!nd nu suntem de acord cu #l. .e aceea< c=nd are loc o discu(ie< este pre!era'il" tratarea copilului de pe opo.i)i# (# egalitate, ca %i cum ar !i 8%i ar tre'ui s" !ie9 cel mai 'un prieten al nostru 4Tra%#a. l p# c#llal% a1a cum )i arplc#a $ !ii %ra%a% la rn(ul %u5. .esi+ur< este +reu de ima+inat c" :mo+=ldea(aB din !a(a noastr" ,a de,eni o persoan" !oarte capa'il" peste c=(i,a ani. &ns" dac" acum copilul ,a !i tratat cu respect< atunci %ansele sunt mari ca &n ,iitor s" se comporte 'ine cu cei din *ur 8c=nd raportul de !or(e se ,a sc7im'a9. Tratarea de pe o po-i(ie de e+alitate nu &nseamn" &ns" a l"sa copilul $ fac c# *r#a el sau a n# $u2or(ona lui. E 'ine ca acesta s" !ie con%tient de e"istena unor limite %i a unei ierar%ii familiale. Ceea ce dorim s" su'liniem este c"< &n rela(ia adult;copil nu ar tre'ui s" eCiste competi(ie< nu ar tre'ui s" se pun" pro'lema cine e mai tare< cine are &ntotdeauna dreptate< cine e c=%ti+"torul %i cine e ratatul. Atunci c=nd reu%im s" l"s"m or/oliile la o parte &ntr;o asemenea rela(ie< putem a!irma cu con,in+ere c" am e2oluat0 c" am de,enit mai 3nelepi. .e aceea< c=nd comunic"m cu copilul nostru< este 'ine ca acesta s" simt" c" i se acord" atenie 8c" eCist" tot timpul un contact *i.ual %i o postur care s" indice ascultarea9< c" nu are de ce s" &i !i% fric !iindc" spune ce $im%# %i ce (or#1%#. Cu alte cu,inte< s" simt" c" mani!est"m re&pect !a(" de persoana lui. /dat" ,enit" ini(iati,a comunic"rii din am'ele p"r(i< pro'lema e&enial care se pune &n continuare o repre-int" cum # bine s ne e"primm dorinele, bucuriile, neplcerile, cum s ne cerem drepturile, s spunem 05 atunci c!nd situaia o c#r# fr a n# (igni interlocutorul. Alt!el spus< cum reu%esc at=t p"rintele c=t %i copilul s" &n,e(e s" co!unice a&erti2 8Medell R.< @ennoC 5.< 19979. A &n,"(a s" comunic"m aserti, &nseamn" a &n,"(a s" eCprim"m cum n# simim &ntr;o anumit" situa(ie 8: 3un% $upra% p#n%ru c...", ' M (oar# cn(... ", ' 3un% mn(ru (# ... ", ' M $im% 0i,ni% cn(... ", ' 3un% (#.am,i% (#oar#c#..."5 sau ce ne-am dori de la interlocutor 4'Mi ar!ac# plc#r# $... ", 'Al%(a% a1 *r#a $...B9. n eCemplul de mai sus< mama '"iatului ar !i putut s";i spun" 'M (oar# cn( *( c nu pui pr#) p# munca m#a" sau ,Mi ur plc#a ca, al%(a%, $ !ii mai a%#n% cu &m2rcmin%#a %a". Prin acest tip de !ormulare a mesa*elor< centrate pe :euB< p"rintele &i atra+e copilului aten(ia c" %i el are $#n%im#n%#. El la r=ndul lui &l a*ut" pe

**

copil s" ,ad" realitatea %i cu ali oc+i, &l a*ut" s" &n(elea+" c" prin comportamentul s"u poa%# rni oamenii !"r" s" &%i dea seama. Pe de alt" parte< acest tip de mesa* nu a!ectea-" drepturile sau inte+ritatea partenerului de dialo+. 5pre deose'ire de mesa*ele centrate pe :euB< mesa*ele centrate pe ,Eu" aduc mari pre*udicii e!icien(ei dialo+ului. C=nd spunem :E%ti un nesim(itDB sau :Tu e%ti de ,in"DB ceea ce !acem nu este altce,a dec=t s" critic"m sau s" &n,inuim copilul< !"r" a;i da oca-ia s" se +=ndeasc" la ceea ce sim(im noi sau s" se +=ndeasc" la o solu(ie sal,atoare. 6esa*ele centrate pe :tuB su+erea-" c" gre#eala e numai a copilului %i c el trebuie s suporte consecinele, !"r" a;l a*uta s" se +=ndeasc" la o solu(ie alternati,"< la o modalitate de a repara r"ul !"cut. .e asemenea< mesa*ele centrate pe :tuB nvinovesc copilul, nu fapta. Ele +enerali-ea-" o tr"s"tur" de personalitate a copilului pornind de la o &nt=mplare particular"< &l etic7etea-" pe 'a-a unei sin+ure iposta-e 4'N ai 1%iu% $ r#.ol*i #9#rci)iul ac#$%a $implu6 E1%i o proa$%/", : Cum a(ic nu ai 1%iu% (# 1#(in)a cu prin)ii6 E1%i un mincino$/ "5. Al%# #9#mpl# (# m#$a0# c#n%ra%# p# ' #u " 1i ' %u ": ; 'Mi # ru1in# c am un copil car# (#ran0#a. *#cinii" &n loc (# 'E1%i un o2ra.nic/" ; ' M $upr !ap%ul c nu &)i !aci %#m#l# B &n loc (# ' E1%i o l#n#1 1i 0um%a%#/ " ; 'Mi arplc#a $ nu %n mai (#ran0#.i cn( m ui% la %#l#*i.or" &n loc (# 'Tr#ci &n cam#ra %a/" $au 'Nu %# mai %o% plim2a p# aici/" .esi+ur c" rareori ni se &nt=mpl" s= ne adres"m copiilor &ntr;un lim'a* at=t de !ormal ca %i cel din eCemplele de mai sus< &ns" ideea care dorim s" o e,iden(iem este aceea c" mesa*ele transmise tre'uie s" re!lecte sentimentele p"rintelui !a(" de comportamentul copilului. /dat" ce p"rintele &n,a(" s" se adrese-e &n acest !el< sunt mari %anse ca %i copilul la r=ndul lui< prin imita(ie< s" !oloseasc" &n comunicare lim'a*ul responsa'ilit"(ii. Iar odat" !ormat" aceast" deprindere< putem !i con,in%i c" nu ,or mai eCista 'ariere &n eCprimare. / alt" condi(ie care st" la 'a-a reali-"rii unei comunic"ri e!iciente< o constituie co!unicarea po)iti20 ca re-ultat al /Cndirii po)iti2e. Ilustrarea cea mai 'un" a di!eren(ei dintre +=ndirea po-iti," %i cea ne+ati," este o!erit" de ar7icunoscutul eCemplu al pa7arului cu ap" umplut pe *um"tateA &n timp ce unii consider" c" au &n !a(a lor un pa7ar din care lip$#1%# ap" %i mani!est" nemul(umire< &n+ri*orare< !a(" de ceea ce le lipse%te< alii sunt mul(umi(i c" au un pa7ar umplut pe *um"tate cu ap" %i sunt mul(umi(i cu ce au. nt=mplarea pre-entat" &n urm"toarele r=nduri consider"m c" este su!icient de edi!icatoareA

*<

Dup c# &n*)%orul $ a c+inui% %imp (# mai mul%# $p%mni cu o #l#* mai $la2 la &n*)%ur $ o &n*#)# $ $cri# c%#*a li%#r# 1i apoi $ alc%uia$c cu*in%# cu ac#$%#a, mama #i a *#ni% &n%r o .i la 1coal. Gn%mpl%or, &n ac#a .i #l#*a a $cri$ o propo iie ntreag. &n*)%orul, (ornic (a# a i $pun# mam#i *#$%#a c#a 2un, &i ara% cai#%ul: ' Pri*i)i c# a !cu% a$%.i !iica (umn#a*oa$%r/ ". La car# mama, (up c# 1i a r#*#ni% (in uluir#, &nc#p# $ o lo*#a$c: 'Nu )i i ru1in#, m,ri)6 D# aia %# %rimi% #u la 1coal &n !i#car# .i6 Numai a%%a #1%i &n $%ar# $ !aci6 "...apoi, $# &n%oarc# $pr# &n*)%or: 'Nu * !ac#)i pro2l#m# (omnuF. Am #u ,ri0 (# #a $ prim#a$c c##a c# m#ri%, aca$. Nu o $ $# mai &n%mpl# a1a c#*a ". Ast!el< &n timp ce &n,"("torul a apreciat :partea plin" a pa7aruluiB< mama ele,ei a !ost nemul(umit" de :partea +oal"B. Ki acesta nu este un ca- sin+ular... -#nin( aca$ !#rici% c a lua% o no% 2un, 2ia%ul &i ara% prin%#lui carn#%ulB Ac#$%a #9clam: 'Doar no%a nou ai lua%6" O !#%i) car# *roia $ i!ac $urpri. mam#i $pln( *a$#l# (in 2uc%ri#, (in ,r#1#al $cap unul p#0o1 1i $# $par,#. &n loc $ apr#ci#.# ini)ia%i*a 1i #!or%ul (#pu$, mama o &n*inui#1%# p#n%ru ,r#1#al, p#(#p$in( o. Un 2ia% *in# aca$ cu o !oai# (# cai#% plin cu li%#ra 'i", (in car# o $in,ur li%#r #$%# &nc#rcui% (# &n*)%oar# ca !iin( ,r#1i%. -.n( cai#%ul, mama rup# !oaia 1i &l pun# p# copil 1 r#!ac &n%r#a,a pa,in. Toate aceste eCemple demonstrea-" tendin(a i-,or=t" dintr;o +=ndire eCa+erat de critic" de a penali-a necru("tor +re%eala %i a i+nora aspectele po-iti,e. Ceea ce ine,ita'il< duce la conclu-ia Bmai bine s nu lucre i c atunci sigur nu gre#e#ti". Nu ,rem s" a!irm"m aici c" este 'ine s" &ncura*"m per!orman(ele mai sla'e ale copiilor? ,rem doar s" e,iden(iem c" adultul tre'uie s" demonstre-e c" este &ntotdeauna dispus s" dialo+7e-e. C7iar %i atunci c=nd copilul spar+e un ,as sau ,ine acas" cu o not" mai mic" dec=t ne;am !i a%teptat< un p"rinte care 1%i# $ comunic# po.i%i* ,a reu%i &ntotdeauna s" +"seasc" elemente demne de apreciat< s" ,ad" pic"tura de ap" din pa7arul aparent +ol. 4.2. C% KR%IM C-N$ C#MUNIC5M ( E un#ori ironic $ o2$#r*i cum unii a(ul)i &1i %ra%#a. pri#%#nii mai 2ln( (#c% p# proprii copii. Dac un copil &1i *ar$ 2u%ura, pu%#m au.i 'C# $# &n%mpl cu %in#6 Nu po)i !i mai a%#n%6 Tr#ci im#(ia% 1i cur) mi.#ria/" &n $c+im2, (ac un pri#%#n (# al ac#luia1i prin%# *ar$ 2u%ura, n# pu%#m a1%#p%a $ au.im: ' O+, (ar nu # nimic/ 3# cur) &n%r un mom#n%. " 82a!!e 6.< 19919. Cu riscul de a ne repeta< &n urm"toarele r=nduri ,om trece &n re,ist" atitudinile mai !rec,ent &nt=lnite care nu doar in+i2 sau $ca( #!ici#n)a comunic"rii< ci< de asemenea< predispun la apariia conflictelor:
<7

atitudine> Amenin(area eCempleA BDac nu *ii aca$ cu r#.ul%a%# 2un#, ai &ncurca% o/ ", ' ce +=nde%te copilul> "-rintee m#u # p#riculo$I", 'Cu #l nu # (# ,lumi%/", 'Ar %r#2ui $ am ,ri0 (# acum &ncolo/" con&ecin> principala preocupare a copilului ,a !i s" nu ,r#1#a$c. Nu ,a a,ea cura*ul s" !ac" ce,a dec=t dac" ,a !i si+ur c" re-ultatul este 'un. A%a apar !rica, minciuna, in%ol#ran)a etc. atitudine> Contra-icerea %i minimali-area pro'lemei e4e!ple> '3un% ur%/ Nu m iu2#1%# nim#ni", spune !eti(a "Nu # a(#*ra%/ Nu $pun# a$%a/", 'Nu !i $upra%/ ", &i r"spunde tat"l. ce +=nde%te copilul> :Nu mai ar# ro$% $ *or2#$c cu %a%a (#$pr# pro2l#ma m#a, p#n%ru c nu &i plac# c# .ic #u."' Cr#(# c (ac &mi $pun# $ nu !iu $upra%, m $im% mai 2in# 6 " con&ecin> contra-ic=nd copilul &n acest mod< p"rintele &i &nt"re%te con,in+erea de*a !ormat". Copilul ,a sim(i c" p"rintele s"u nu &l &n(ele+e %i nu e capa'il s";i asculte pro'lemele. A%a se poate na%te lip$a (# &ncr#(#r# &n competen(a p"rintelui. atitudine> Critica e4e!ple> 'Nu )i am .i$ $ %# ui)i p# un(# calci6", 'D# c%# ori %r#2ui# $ )i $pun c nu # *oi# acolo6", 'D# c# ai !cu% a$%a6" ce +=nde%te copilul> Iar &mi )in# moral/ Mai a1%#p% un pic 1i $# calm#a.. " con&ecin> ,a sc"dea recepti,itatea copilului la p"rerile emise de p"rinte. A%a se poate na%te indiferena. atitudine> Etic7etarea e4e!ple> 'E1%i o ur%/", 'E1%i o proa$%/", 'E1%i un 2l#,/" ce +=nde%te copilul> 'A(ul)ii 1%iu mai mul%# (#c% copiii. " con&ecin> dac" a!irma(iile se repet" !rec,ent< atunci copiii ,or !i urm"ri(i toat" ,ia(a de aceast" idee. n su'con%tientul lor< ei ,or !i con,in%i c" sunt ur=(i< pro%ti sau 'le+i. .e aceea< ,or &ncerca< de c=te ori se ,a i,i oca-ia< s" demonstre-e c" nu este a%a< c7iar dac" nu li se cere acest lucru. Apar compl#9#l# de inferioritate. atitudine> Indi!eren(a e4e!ple> 'Ta%i/ Ta%i/ Am &n*)a% $ l $criu p# M/ ", spune copilul. ; 'Bin#. Du %# (in !a)a %#l#*i.orului, &i r"spunde tat"l. ce +=nde%te copilul> %#l#*i.orul # mai impor%an% (#c% min#/ ", ' Cum $ !ac $ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a6"

<1

e4e!ple> 'Ta)i/ Ta)i/ Am &n*)a% $ l $criu p# M/ ", spune copilul. ; 'Bin#. Du %# (in !a)a %#l#*i.oruluiZ", &i r"spunde tat"l. ce /Cndete copilul> 'T#l#*i.orul # mai impor%an% (#c% min#/ ", ' Cum $ !ac $ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a6" con&ecin> copilul ,a c"uta s" atra+" aten(ia asupra sa cu orice pre(< c7iar %i prin !apte ne+ati,e &furt, c%iul, n(urturi'. atitudine> Ironia e4e!ple> !orma ,er'al"A 'Ai au.i% c $ a in*#n%a% crpa (# 1%#r$ pra!6", ' Mul)um#$c p#n%ru [a0u%or\/" !orma non,er'al"A pri,ire :de susB< -=m'et -e!lemitor. ce /Cndete copilul> ,M con$i(#r un n#pric#pu%. ", '&1i 2a%# 0oc (# min#/" con&ecin> ,a sc"dea &ncrederea copilului &n !or(ele proprii %i &ncrederea !a(" de p"rinte. El ,a c"uta s" !ie apreciat &n alt" parte la :ade,"rata lui ,aloareB? a%a poate s" apar" distanarea. atitudine> &n,inuirea e4e!ple> 'Tu #1%i (# *in/ ", 'Ar %r#2ui $ )i !i# ru1in#/ " ce /Cndete copilul> ,E] numai *ina m#a. ", 'Nu $un% 2un (# nimic." con&ecin> scade ni,elul stimei de sine? a%a pot ap"rea comple"ele de in!#riori%a%#. atitudine> Neaten(ia la ce ni se spune 8&ntrerupem o con,ersa(ie &nceput"< &ntoarcem spatele< sc7im'"m 'rusc su'iectul discu(iei sau partenerul de dialo+9. e4e!ple> :.. .1i la 1coal %o)i col#,ii...B< po,este%te copilul. E)i mai %r#2ui# $upai", spune mama. ce /Cndete copilul> ,ENu o in%#r#$#a. nimic (in c# &i $pun. Da%a *ii%oar# nu m mai o2o$#$c $ i #9plic. " consecin("A copilul ,a comunica ceea ce crede c" o interesea-" pe mam" %i ,a &ncepe s" omit" ceea ce se ,a do,edi mai t=r-iu a !i !ost esen(ial? a%a poate s" apar" negli(ena. atitudine> Nemul(umirea e4e!ple> ,Eim cur)a% cam#ralF", spune copilul. 'Era 1i %impul", ' Mcar a%%a $ !aci 1i %u", 'Era ca.ul $ !aci 1i %u un lucru 2un ", ' Cn( *#i r#u1i $ )i c1%i,i pin#a cu mna %a, a%unci &n$#amn c ai !cu% c#*a/ ", &i r"spunde mama.
<2

atitudine> Repro%ul e4e!ple> ,EDac nu #ram #u, %u #rai (# mul% p# (rumuri/", 'Dac nu %r#2uia $ am ,ri0 (# %in#, c%# pu%#am !ac#/ 6" ce /Cndete copilul> : C# *r#a (# la min#6 ", 'Acum ar %r#2ui $ m $im% *ino*a% p#n%ru c #9i$%6" con&ecin> a%a poate s" apar" sentimentul de *ino*)i#. atitudine> Ridicarea ,ocii e4e!ple> ,EE1%i un n#$im)i% 1i 0um%a%#/F//", ' O2ra.nicul#/// " ce /Cndete copilul> 'Nu miplac# cn( *or2#1%# cu pr#cipi%a)ii. ", ' Cr#(# c am pro2l#m# cu au.ul6" con&ecin> eCersat" mai mult timp< aceast" !orm" de :comunicareB se poate trans!orma &ntr;o deprindere p"+u'oas" a p"rintelui. A%a poate s" apar" (i$pr#)ul !a(" de p"rinte. atitudine> 0milirea e4e!ple> ,03pun# l# %u%uror c# ai !cu%/ " sau 'D# aia $%ri, la %in#, $ au( %o)i *#cinii c# copil am/ " ce /Cndete copilul> 'Nu m r#$p#c% (#loc.", 'Nu m#ri%am $ m !ac (# ru1in# la %oa% lum#a. " con&ecin> p"rintele nu mai este un om de &ncredere< deoarece te poate !ace de r=s c=nd nu te a%tep(i. Prin urmare< copilul ,a &n,"(a s" ascund" ade,"rul? a%a poate s" apar" nencrederea. .eci< adoptarea acestor atitudini duce la sc"derea e!icien(ei &n comunicare %i uneori< c7iar predispun la apari(ia con!lictelor. Consecin(ele ne+ati,e pot s" apar" mai de,reme sau mai t=r-iu< &ns"< pentru a putea !i pre&nt=mpinate< este 'ine ca adultul s" acorde o aten(ie special" comunic"rii.

<9

%PI6#K

:6eseria de p"rinteB nu %i;a propus s" l"mureasc" de!initi, pro'lemele cu care se con!runt" adul(ii implica(i &n educa(ia copiilor. &n sc7im'< ea o!er" cititorului eCemple< situa(ii autentice %i teorii %tiin(i!ice< care &l ,or pro,oca %i &l ,or a*uta s";%i +"seasc" r"spunsuri la unele pro'leme concrete cu care se con!runt". 4aliditatea celor eCprimate &n lucrare se 'a-ea-" pe pre+"tirea de specialitate a autorilor 8licen(ia(i &n socio;psi7o;peda+o+ie9< precum %i pe eCperien(a pro!esional" de lun+" durat" &n domeniul educ"rii copiilor %i adul(ilor. Rela(ia p"rinte;copil &n care se +"sesc cei doi autori ,ine s" &nt"reasc" ,ala'ilitatea celor eCprimate. C7iar dac" nu toate ideile pre-entate aici au !ost &mp"rt"%ite de c"tre cititor< sper"m ca m"car unele dintre ele &l ,or a*uta s" pri,easc" cu al(i oc7i la'orioasa munc" de educa(ie.

<4

GIG6I#KR+EI%
Adler A.< P$i+olo,ia 1colarului ,r#u #(uca2il, Iri< Mucure%ti< 1993 Ma'an A.< 3%r#$ 1i p#r$onali%a%#, Presa 0ni,ersitar" Clu*ean"< Clu*;Napoca< 199) Medell R.< @ennoC 5.< ?an(2ooW o! Comunica%ion an( Pro2l#m 3ol*in, 3Will$ Trainin,, JileL Z 5ons< Inc.< 1997 MerOoNit- @.< A,,r#$$ion: I%$ Cau$#$, Con$#^u#nc#$ an( Con%rol, NeN SorO 6cGraN Fill< Inc.< 199$ MraL J.< Jilliams 5.< Par#n% TalW, Care !or t7e >amilL< Cardi!!< 1997 Can!ield 2.< Fansen 6.< 3up (# pui p#n%ru $u!l#%, ed. Almatea< Mucure%ti< 000 .amon J.< Fart ..< 3#l! un(#r$%an(in, in c+il(+oo( an( a(ol#$c#nc#, Cam'rid+e 0ni,ersitL Press< 19)) Eastman 6.< Rosen 5.< Tamin, %+# Dra,on in _our C+il(, J7ileL Z 5ons< Inc.< 199# Eliade< 5.< ABC ul con$ili#rii #l#*ului, ed. Fiper'orea< Turda< 000 ELsenO F.< ELsenO 6.< D#$ci!rar#a compor%am#n%ului uman, ed. Teora< Mucure%ti< 1999 >icea+ M.< T#+nici (# manipular#, ed. Nemira< Mucure%ti< 199) >iedler T.< Appli#( 3ocial P$Oc+olo,O, 5a+e Pu'lica(ions< 1991 GarrL 6< Pear 2.< B#+a*ior Mo(i!ica%ion 4!i!%+ #(i%ion5, Prentice Fali< Inc.< 1991 Gil'ert P.< Copiii +ip#rac%i*i cu (#!ici% (# a%#n)i#, PolimarO< Mucure%ti< 000 GillL 6.< El#* 2un #l#* $la2, E...P.< Mucure%ti< 1971 2a!!e6.< Un(#r$%an(in, Par#n%in,, Jm.C.MroNn Pu'lis7ers< 1991 2un+ C. G.< P#r$onali%a%# 1i %ran$!#r, Teora< Mucure%ti< 1997 Talin C< T#l#*i$ion, -iol#nc# an( C+il(r#n, 6.5. 5Lnt7esis Paper< /re+on 0ni,ersitL< 1997 @elord >.< Andre C< Cum $ n# pur%m cu p#r$onali%)il# (i!icil#, Editura Trei< Mucure%ti< 199) @ittauer >.< P#r$onali%a%# plu$, Musiness Tec7 International Press< Mucure%ti< 1999 6iclea 6.< P$i+olo,i# co,ni%i*, ed. Polirom< Ia%i< 1999 6ontessori 6.< D#$cop#rir#a copilului, E...P. Mucure%ti< 1977 /-unu ..< P#(a,o,ia pr#1colar 1i a 0ocului, ed. Genesis< Clu* ; Napoca< 1993 Pit-er R.< T#l#*i$ion an( c+li(r#n, 0ni,ersitL o! 6innesota < 19)9

<:

Radu I. 8coord.9< In%ro(uc#r# &n p$i+olo,ia con%#mporan, ed. 5incron< Clu*;Napoca< 1991 Ro%ea 6.< P$i+oo,ia (#!ici#n)ilor min%ali, E...P. Mucure%ti< 1917 5doroN @.< P$Oc+olo,O, MroNn Z Menc7marO< Inc.< 199$ 57a!!er ..< D#*#lopm#n%al P$Oc+olo,O 4$#con( #(i%ion5, MrooOs E Coli Pu'lis7in+ CompanL< Inc.< 199$ 57apiro ..< Con!lic%#l# $i comunicar#a, ed. Arc< Mucure%ti< 199) 57rou!e A.< Cooper R.< .eFart G.< D#*#lopm#n%al P$Oc+olo,O I%$ Na%ur# an( Cour$#, 6cGraN;Fill< Inc.< 199 To!ler A.< Vocul *ii%orului, E...P. Mucure%ti< 1977 Qinic" 5.< Petro,ai ..< Comunicar# 1i mana,#m#n%ul con!lic%ului, Centrul de resurse ARE5< Clu*;Napoca< 1997

<6 ....................