Administratie Publica, Anul III, sem.

1, ZI, FR, 2009-2010 Disciplina: Relatii publice, comunicare, secretariat

!"#IP"$ %&'I%$ 1.

Relatiile publice pot fi privite ca:

a . b . c .

practic social proces de comunicare ambele

ANS: C
2.

O firma de relatii publice furnizeaz numai: a organizarea de evenimente publice

. b . c . d .

consultant pentru relatiile cu guvernul si cu alte autoritti publice consiliere n crearea imaginii institutionale a+b+c

ANS:
!.

Relaiile publice de corporaie utilizeaz numai a un set de practici de comunicare integrate

. b . c .

o important competen etic fa de publicul intern, extern i angajai a+b

ANS: C
".

Printre cele mai importante aplicaii ale comunicrii n relaiile publice se afl numai:
a . b .

campania de relaii publice campania electoral

c .

a+b

ANS: C
#. a . b . c .

gentul de relaii publice scrie numai pentru: a informa publicul a convinge publicul s aib o atitudine favorabil fa de firma pe care o reprezint! a informa si a convinge publicul.

ANS: $
%.

"n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare de:
a . b . c . d .

consilierea de imagine promovarea i organizarea evenimentelor str&ngerea de fonduri a+b+c

ANS:
'.

Principalul scop al mijloacelor de comunicare n mas este s poat informa:

a . b .

un singur individ c#t mai muli indivizi n acelai timp

ANS: $
(.

$uncia metalingvistic a comunicrii se manifesta c&nd: a atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat!
. b .

urmrete modul n care funcioneaz canalul de

c .

contact! n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul%

ANS: A
).

*+ntr&o ierar'ie, un salariat tinde s urce p#n la nivelul su de incompeten(% cest principiu a fost formulat de:
a . b . c .

,eter -c.regor /o0ar1

ANS: A
12.

,ublicul ostil are: a o prere 'otr#t opus celei a emitorului!

. b . c .

o prere fidel celei a emitorului! o atitudine neutr3.

ANS: A
11.

)rupurile sau instituiile cu interese comune poart denumirea de: a publicuri

. b . c .

grupuri int grup focusat

ANS: A
12.

*alitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a capacitatea de a asculta n conversaia cu un . interlocutor individual sau n cazul unei discuii n grup b puterea de a lucra n ec'ip! pentru a rezolva o

. c .

problem sau pentru a alctui un plan de aciune a+b

ANS: C
1!.

Relaiile publice ale instituiilor publice opereaz numai n domeniul: a educaiei

. b . c . d . e .

sntii proteciei sociale culturii a+b+c+d

ANS: 4
1".

"n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a mesa5ul politic
. b . c . d .

mesa5ul de prestigiu mesajul care urmrete sc'imbarea de comportament a+b+c

ANS:
1#.

*omunicatul de pres este o tire transmis de o persoan public: a prin intermediul mass6media
. b . c .

redactat de agentul de relaii publice a+b

ANS: C

1%.

"n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare precum: a campaniile de sensibilizare public
. b . c .

poziionarea informaiilor n mass&media a+b

ANS: C
1'.

Cel mai important mi5loc de comunicare n mas este: a presa scris

. b . c . d . e .

radioul televiziunea internetul toate acestea la un loc

ANS: 4
1(.

$uncia fatic a comunicrii se manifesta c#nd: a atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat
. b . c .

urmrete modul n care funcioneaz canalul de contact n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul

ANS: $
1).

*omunicarea intern din cadrul organizaiei poate fi:

a . b . c .

formal informal de ambele feluri

ANS: C

22.

+ocul public reprezint numai: a spaiul fizic, cu identitate teritorial i administrativ . unde apar practici publice b conte7te sociale n care apar practici publice
. c .

ambele

ANS: C
21.

Relaiile publice, ca proces de comunicare, implic numai: a un emitent

. b . c . d .

un receptor un grup de suport a+b+c

ANS:
22.

*alitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a curiozitatea, dorina de a culege c#t mai multe . informaii pentru a clarifica o problem b discreia, capacitatea de a pstra secretul informaiilor . comunicate de client, p#n la alctuirea programului final c a+b
.

ANS: C
2!.

Planificarea stabilete numai: a obiectivele

. b . c .

mijloacele prin care se desfoar procesul de relaii publice a+b

ANS: C
2".

"n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a mesa5ul comercial
. b . c .

mesa5ul utilitar a+b

ANS: C
2#.

*omunicatul de pres are numai urmtoarea caracteristic de baz: a emitorul este o organizaie sau o persoan public
. b . c . d .

redactorul i transmitorul este specialistul n relaii publice destinatarul mesajului transmis este publicul & int, prin intermediul presei a+b+c

ANS:
2%.

,erviciile oferite de majoritatea agenilor de rela ii publice cuprind numai: a comunicare de mar8eting9 consiliere de imagine pentru manageri
. b . c . d .

cercetarea i evaluarea publicurilor, comunicarea de criz analiza mass&media, relaii comunitare a+b+c

ANS:
2'.

Comunicarea direct3 este procesul n care emitorul i receptorul se afl3:

a . b

n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul! se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet!

. c .

la distant3.

ANS: A
2(.

"n comunicare se pornete de la premisa c: a politeea este norma!

. b . c .

lipsa de politee este excepia negativ! se accept3 ambele ipoteze.

ANS: A
2).

-ipuri culturale de comunicatori n organizaie sunt numai:

a . b . c . d . e .

*b&rfitorii: .eminenele cenuii( .secretarele i portarii( *preoii( toate aceste categorii

ANS: 4
!2.

,ublicul intern este reprezentat de: a angajai i management!

. b . c .

management; grupuri sociale interesate de serviciile organizaiei%

ANS: A
!1.

Relaiile publice sunt legate de apariia marilor trusturi industriale de la sf#ritul sec% al /0/&lea n ,%1% %, 2area 3ritanie i )ermania i sunt determinate de: a rolul presei
.

b . c .

rolul <= rolul radioului

ANS: A
!2.

-riung'iul ncrederii reprezint:

a . b . c .

relaia trilateral ntre grupuri sau instituii implicate n activitatea de construire a credibilitii a+b

ANS: C
!!.

)rupurile ctre care se dirijeaz n mod preferenial informaia, n scopul de a le obine ncrederea n exclusivitate sunt denumite: a publicuri
. b . c .

grupuri int publicuri si grupuri int

ANS: $
!".

4valuarea reprezint un numr de metode i de te'nici de determinare numai a gradului:

a . b . c .

n care au fost realizate obiectivele planificate s&a probat eficiena procesului de relaii publice a+b

ANS: C
!#.

5osarul de pres este un pac'et de informaii: a destinate mass6media

.

b . c .

trimise jurnalitilor prin pot sau nm#nat la nceputul unei conferine de pres a+b

ANS: C
!%.

,erviciile oferite de majoritatea agenilor de relaii publice cuprind numai:

a . b . c . d .

managementul evenimentelor, relaia cu autoritile publice comunicarea cu angajaii, identitate de corporaie relaii financiare a+b+c

ANS:
!'.

*omunicarea indirecta este procesul n care emitorul i receptorul se afl:

a . b . c .

n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul la distan i se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet la distan

ANS: $
!(.

*omunicarea n grup este condiionat i de mrimea grupului% )rupul restr#ns are:

a . b . c .

cel puin 6 persoane ntre 6 i 78 de persoane ntre 78 i 98 de persoane

ANS: A
!).

Rolurile interne n reuniunile organizaiei sunt numai de:

a . b . c . d .

preedinte moderator facilitator toate aceste roluri

ANS:
"2.

-ransparena n comunicarea publica se refer la:

a . b .

garantarea caracterului public al informaiei refuzul unui grup de a ac'iziiona produsele i serviciile unei companii, dac aceasta a adus ofense sau prejudicii publice

ANS: A
"1.

Prin programele de relaii publice, diverse instituii i grupuri urmresc a s obin consimm#ntul public
. b . c .

pentru aplicarea programelor lor a+b

ANS: A
"2.

*alitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la:
a . b . c .

politeea, atenia acordat partenerilor e discuie, fr a face comentarii jignitoare la adresa spuselor acestora umorul n situaiile dificile sau care iau prin surprindere a+b

ANS: C
"!.

Relaiile publice din domeniile divertismentului i turismului in seama numai de:

a . b . c .

varietatea mare de public de instabilitatea acestuia fa de serviciile oferite a+b

ANS: C
"".

"n relaiile publice se utilizeaz numai:

a . b . c .

evaluarea organizaiei n ansamblu evaluarea final a+b

ANS: C
"#.

5osarele de pres pot fi numai: a destinate evenimentelor

. b . c . d .

destinate prezentrii organizaiei dosarele de pres6suport a+b+c

ANS:
"%.

1n program de comunicare pentru contracararea crizei trebuie s conin ca elemente c'eie numai:
a . b .

un plan de comunicare o ec'ip de criz

c . d .

un singur purttor de cuv#nt pe perioada crizei a+b+c

ANS:
"'.

+imbajul paraverbal reprezint un mod de comunicare realizat numai prin intermediul:

a . b . c . d . e .

tonalitii vocii ritmul vorbirii accentelor pauzelor toate acestea la un loc

ANS: 4
"(.

*omunicarea n grup este condiionat de m rimea grupului. .rupul mic are:

a . b . c .

cel puin 6 persoane ntre 6 i 78 de persoane ntre 78 i 98 de persoane

ANS: $
").

geniile de presa, aprute nc din :;<6, transmit informaiile stocate numai:

a . b . c . d .

ziarelor televiziunii radioului tuturor mi5loacelor

ANS:
#2.

O organizaie poate transmite publicului mesaje, numai de tipul: a reclamelor

. b . c . d .

informativ de aprare din toate tipurile

ANS:
#1.

Relaiile publice exprim:

a . b . c .

efortul pentru obinerea unui acord ntre grupuri sau instituii care se asociaz pentru a promova interese comune a+b

ANS: C
#2.

"n relaiile publice trebuie s se in cont numai de:

a . b . c .

calitatea serviciilor pe care le ofer de corecta informare a publicului a+b

ANS: C
#!.

Procesul de relaii publice se desfoar numai n urmtorii timpi strategici: a cercetare9 planificare
. b . c .

comunicare i evaluare a+b

ANS: C
#".

"n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:
a . b . c . d .

punerea publicului pe primul plan asumarea responsabilitii depline adoptarea unui stil onest a+b+c

ANS:
##.

1n dosar de pres conine numai: a o scrisoare acroant, programul conferinei

. b . c . d .

comunicate de pres, list faptic obiecte 6 cadou a+b+c

ANS:
#%.

1n program de comunicare al unei organizaii non&profit se caracterizeaz numai prin:

a . b . c .

accesul egal la informaii transparena mesajului a+b

ANS: C
#'.

$uncia emotiv a comunicrii se realizeaz c#nd mesajul transmis: a evideniaz strile i emoiile emitorului
. b

ncearc manipularea receptorului

. c .

n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul

ANS: A
#(.

,tatutul individului n grup reprezint:

a . b . c .

poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat poziia asumat n grup, cu privire la regulile i comportamentul pe care trebuie s&l respecte poziia pe care o deine n mod formal si poziia asumat n grup

ANS: A
#).

Puterea recompensatoare a mesajului consta n capacitatea emitorului de a:

a . b . c .

atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerinele sale de a&l sanciona pe receptor pentru neconformarea la cerinele sale atribui receptorului recompense si de a6l sanctiona pe receptor

ANS: A
%2.

Printre te'nicile de comunicare cu i prin mass&media se afl numai:

a . b . c . d .

comunicatul de pres dosarul de pres conferina de pres toate acestea

ANS:

%1.

Relaiile publice i publicitatea sau reclama: a se interfereaz=

. b . c .

se confund= se e7clud>

ANS: A
%2.

Relaiile publice ca practic organizaional implic un efort continuu i sistematic numai de:
a . b . c . d . e .

analiz planificare implementare evaluare a comunicrii interne i externe dintr&o organizaie a+b+c+d

ANS: 4
%!.

Planul de aciune reprezint un document prin care i elaboreaz numai:

a . b . c . d .

obiectivele mi5loacele calendarul de aciune pentru o campanie de comunicare public a+b+c

ANS:
%".

"n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:
a

luarea de poziie desc'is

. b . c . d .

evitarea situaiilor de tipul .fr comentarii( desemnarea unui purttor de cuv#nt a+b+c

ANS:
%#.

*onferina de pres este o manifestare la care o organizaie convoac jurnaliti de la diferite publicaii, posturi de radio i televiziune, pentru a prezenta numai: a o problem deosebit de important
. b . c .

o problem care a st#rnit interesul publicului a+b

ANS: C
%%.

,c'ema restr#ns a comunicrii include numai: a emitorul

. b . c . d . e .

mesa5ul receptorul codul toate aceste componente

ANS: 4
%'.

$uncia conativ, persuasiv sau retoric a comunicrii se realizeaz c#nd mesajul transmis:
a . b . c .

evideniaz strile i emoiile emitorului ncearc manipularea receptorului n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul

ANS: $
%(.

Rolul individului n grup reprezint: a poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza . sarcinii pe care o are de realizat b poziia asumat n grup, cu privire la regulile i . comportamentul pe care trebuie s&l respecte c poziia pe care o deine n mod formal si poziia . asumat n grup ANS: $

%).

$uncia adaptativ const n:

a . b .

adaptarea receptorului la cerinele emitorului tendina unui individ de a pstra o bun imagine despre sine

ANS: A
'2.

? firma de relaii publice furnizeaz numai: a servicii de promovare i publicitate

. b . c . d .

consultan pentru prezentri i discursuri publice organizarea unor investigaii de cercetare i evaluare a publicului vizat a+b+c

ANS:
'1.

Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai:

a . b . c .

utilizarea unor reele eficiente de furnizori i distribuitori consolidarea culturii de orga a+b

ANS: C
'2.

Cele mai utilizate te0nici de cercetare sunt numai:

a . b . c . d .

cercetarea de ar'iv, documentarea cercetarea on&line, analiza de coninut interviul9 focus6grup a+b+c

ANS:
'!.

"n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:
a . b . c . d .

organizarea unui centru pentru str#ngerea i diseminarea informaiilor flux de informaii din partea organizaiei ctre publicuri organizaia trebuie s fie accesibil pentru mass&media a+b+c

ANS:
'".

"n istoria relaiilor publice au funcionat numai: a modelul agentului de pres i modelul informrii . publicului b modelul comunicrii bilaterale asimetrice i modelul . comunicrii bilaterale simetrice c a+b
.

ANS: C
'#.

Proxemica stabilete zonele care departajeaz interlocutorii% *are distana este corect=

a . b . c .

intim & 8, 68 m intim & :, 78 m intim & < m

ANS: A
'%.

$uncia poetic a comunicrii se realizeaz c#nd:

a . b . c .

mesa5ul transmis este cel vizat n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesa5ul ncearc manipularea receptorului

ANS: A
''.

$ormarea grupului este determinat numai de:

a . b . c .

adoptarea unei inte comune stabilirea unor relaii constante n interiorul grupului ambele

ANS: C
'(.

Cea mai cunoscuta te0nica de manipulare este numai: a .piciorul n ua(

. b . c . d . e .

.ua n nas( .falsa ofert( programarea neurolinvistic toate acestea

ANS: 4

').

Printre te'nicile de comunicare cu i prin mass&media se afl numai: a comunicatul de pres

. b . c . d .

dosarul de pres conferina de pres toate acestea

ANS:
(2.

O firma de relaii publice furnizeaz numai:

a . b . c . d .

consultan pentru comunicarea n situaii de criz consultan pentru relaiile cu comunitatea analiza presei a+b+c

ANS:
(1.

Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai: a dezvoltarea unor relaii pozitive i durabile cu parteneri . de afaceri b cunoaterea nevoilor i intereselor clienilor
. c . d .

investiii durabile n formarea profesional a angajailor a+b+c

ANS:
(2.

1n program de comunicare public trebuie s ofere informaii numai: a despre cine9 ce spune
. b . c

pe ce canal9 cui cu ce efect

. d .

a+b+c

ANS:
(!.

,rintre te0nicile de comunicare utilizate n mod curent, n relaiile publice, se afl numai: a comunicatul de pres! broura
. b . c . d .

mapa de pres! buletinul informativ raportul anual; discursul a+b+c

ANS:
(".

Relaiile publice contemporane se ncadreaz n:

a . b . c .

paradigma comunicrii bilaterale asimetrice paradigma comunicrii bilaterale simetrice paradigma comunicrii bilaterale asimetrice si simetrice

ANS: $
(#.

>inezica se ocup de: a comunicarea gestual

. b . c .

comunicarea verbal comunicarea nonverbal3

ANS: A
(%.

$uncia referenial sau cognitiv a comunicrii se actualizeaz c#nd: a mesa5ul transmis este cel vizat
. b

n centrul ateniei se afl contextul n care se produce

. c .

mesajul evideniaz strile i emoiile emitorului

ANS: $
('.

.&ndirea de grup este un fenomen care apare n cadrul grupurilor: a cu grad mare de coeziune
. b . c .

n care loialitatea fa de grup primeaz care ndeplinesc ambele condiii

ANS: C
((.

titudinea emitorului i a receptorului n comunicarea public, poate fi: a activ

. b . c .

pasiv de ambele feluri sau combinate

ANS: C
().

Comunicarea intrapersonal3 este o form3 de comunicare social3 n care: a doi participanti si transmit o serie de mesa5e;
. b . c .

emit3torul si receptorul reprezint3 aceeasi persoan3; sc0imburile comunicationale se realizeaz3 n interiorul organizatiei.

ANS: $
)2.

,ro7emica este stiinta care studiaz3: a gesturile ca form3 a comunic3rii nonverbale;

. b .

utilizarea spatiului de c3tre indivizi n timpul contactelor interpersonale;

ANS: $

)1.

@inezica este stiinta care studiaz3: a gesturile ca form3 a comunic3rii nonverbale;

. b .

utilizarea spatiului de c3tre indivizi n timpul contactelor interpersonale.

ANS: A
)2.

4mblemele sunt gesturile care: a nsotesc si subliniaz3 mesa5ele verbale;

. b .

nlocuiesc cuvintele n pantomim39 n comunicarea surdo6mutilor.

ANS: $
)!.

Alustratorii sunt gesturile care: a nsotesc si subliniaz3 mesa5ele verbale;

. b .

nlocuiesc cuvintele n pantomim39 n comunicarea surdo6mutilor.

ANS: A
)".

-iparul a aprut n :?<; n: a C0ina

. b . c .

Coreea 4uropa

ANS: C
)#.

0nventarea telegrafului se datoreaz lui: a Samuel -orse;

. b . c .

.ra0am $ell; A. B. $aird.

ANS: A

)%.

0nventarea telefonului se datoreaz lui: a Samuel -orse;

. b . c .

.ra0am $ell; A. B. $aird.

ANS: $
)'.

0nventarea televiziunii se datoreaz lui: a Samuel -orse;

. b . c .

.ra0am $ell; A. B. $aird.

ANS: C
)(.

*omunicarea direct este procesul n care: a emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n . acelai loc n care este transmis mesajul! b comunicarea are nevoie de intermedierea unor mi5loace artificiale.
.

ANS: A
)).

*omunicarea indirect este procesul n care: a emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n . acelai loc n care este transmis mesajul! b comunicarea are nevoie de intermedierea unor mi5loace artificiale.
.

ANS: $
122.

*are dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a este o intercaiune continu!
. b . c

este inevitabil! este ireversibil%

ANS: A
121.

*are dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a are aspect redundant;
. b . c .

este inevitabil! este ireversibil%

ANS: A
122.

*are dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a actualizeaz frecvent funcia fatic!
. b . c .

este inevitabil! este ireversibil%

ANS: A
12!.

,tilul autoritar aparine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut . obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor! b discut sarcinile cu membrii grupului, las loc . autoadministrrii sarcinilor individuale! c nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul . plac, fr a fi supraveg'eat% ANS: A

12".

,tilul democratic aparine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut . obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor! b discut sarcinile cu membrii grupului, las loc
.

c .

autoadministrrii sarcinilor individuale! nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supraveg'eat%

ANS: $
12#.

,tilul permisiv aparine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut . obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor! b discut sarcinile cu membrii grupului, las loc . autoadministrrii sarcinilor individuale! c nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul . plac, fr a fi supraveg'eat% ANS: C

12%.

Conducerea autocrat3 defineste liderul care: a rezolv3 singur sarcinile si decide singur dup3 ce solicit3 informatii de . la membrii; b ia decizii singur9 dup3 consultarea membrilor informati sau a tuturor . membriloe ec0iperi; c discut3 cu toti membrii grupului9 solutia adoptat3 fiind cea propus3 de . grup. ANS: A

12'.

Conducerea consultativ3 defineste liderul care: a rezolv3 singur sarcinile si decide singur dup3 ce solicit3 informatii de . la membrii; b ia decizii singur9 dup3 consultarea membrilor informati sau a tuturor . membriloe ec0iperi; c discut3 cu toti membrii grupului9 solutia adoptat3 fiind cea propus3 de . grup. ANS: $

12(.

Conducerea de grup defineste liderul care: a rezolv3 singur sarcinile si decide singur dup3 ce solicit3 informatii de . la membrii;

b . c .

ia decizii singur9 dup3 consultarea membrilor informati sau a tuturor membrilor ec0iperi; discut3 cu toti membrii grupului9 solutia adoptat3 fiind cea propus3 de grup.

ANS: C
12).

?rganizatia este numai: a un grup institutional formal9 cu o structur3 bine definit39 stabil39 cu . norme9 pozitii si roluri specifice relatiilor dintre membrii s3i; b un grup institutional formal9 care are stabilite relatiile de autoritate9 . putere9 responsabilit3tile9 canalele si formele de comunicare; c a+b.
.

ANS: C
112.

$irocratia este numai un model: a legal;

. b . c .

rational; a+b.

ANS: C
111.

$irocratia nu tolereaz3 implicarea personal39 emotionalitatea9 pasiunea9 entuziasmul numai datorit3: a impersonalit3tii;
. b . c .

impartialit3tii; a+b.

ANS: C
112.

=alorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: a distanta fat3 de putere; evitarea incertitudinii;
. b . c

colectivism vs. individualism; feminitate vs. masculinitate; a+b.

ANS: C
11!. a . b . c .

in cultura de ntreprindere fac parte numai: valorile si conceptele mentale9 ritualurile9 miturile; eroii9 ceremonialurile si simbolurile; a+b.

ANS: C
11".

Comunicarea intern3 n organizatie este numai: a formal3;

. b . c .

informal3; a+b.

ANS: C
11#.

<ipurile culturale de comunicatori n organizatie sunt numai: a :b&rfitoriiC9 :eminentele cenusiiC9 :secretarele si portariiC;
. b . c .

:povestitoriiC9 :spioniiC9 :cabalaC; a+b.

ANS: C
11%.

+n cadrul reuniunilor9 presedintele: a este managerul reuniunii9 pe care o desc0ide si o nc0ide9 orienteaz3 . discutiile; b preg3teste materialul suport pentru declansarea discutiilor9 face o . prezentare eficient3 si concentreaz3 discutiile; c ntocmeste lista nscrierilor la cuv&nt si i invit3 n ordinea nscrierii.
.

ANS: A

11'.

+n cadrul reuniunilor9 moderatorul: a este managerul reuniunii9 pe care o desc0ide si o nc0ide9 orienteaz3 . discutiile; b preg3teste materialul suport pentru declansarea discutiilor9 face o . prezentare eficient3 si concentreaz3 discutiile; c ntocmeste lista nscrierilor la cuv&nt si i invit3 n ordinea nscrierii.
.

ANS: $
11(.

+n cadrul reuniunilor9 facilitatorul: a este managerul reuniunii9 pe care o desc0ide si o nc0ide9 orienteaz3 . discutiile; b preg3teste materialul suport pentru declansarea discutiilor9 face o . prezentare eficient3 si concentreaz3 discutiile; c ntocmeste lista nscrierilor la cuv&nt si i invit3 n ordinea nscrierii.
.

ANS: C
11).

Comunicarea de mas3 se caracterizeaz3 prin: a e7istenta unui suport te0nic pentru transmiterea mesa5ului de la . emit3tor la receptor; b n rol de emit3tor se afl3 o mas3 mare de indivizi9 neomogen39 cu . preocup3ri diferite; c a+b.
.

ANS: C
122.

:Comunicarea nu mai este desc0is3C si :interlocutorul se raporteaz3 cum vrea la continutul mesa5ului primitC sunt caracteristici ale comunic3rii: a interpersonale;
. b . c .

n organizatie; de mas3.

ANS: C
121.

:<eoria glontului magicC sustine numai faptul c3:

a . b . c .

fiecare destinatar din r&ndul publicului recepteaz3 mesa5ul n mod uniform; reactiile sale sunt imediate si directe; a+b.

ANS: C
122.

Dunctia presei de construire a semnificatiei se refer3 la faptul c3: a mass6media9 prin procedee te0nice9 inoculeaz3 publicului o anumit3 . idee despre ceea ce recepteaz3; b prin :cultivareaC mediatic3 a convingerilor receptorilor9 nu mai pot . reflecta starea real3 a situatiei; c stabileste ordinea de zi9 prin selectarea si ordonarea anumitor . informatii. ANS: A

12!.

Dunctia :cultiv3riiC mediatice se refer3 la faptul c3: a mass6media9 prin procedee te0nice9 inoculeaz3 publicului o anumit3 . idee despre ceea ce recepteaz3; b prin :cultivareaC mediatic3 a convingerilor receptorilor9 nu mai pot . reflecta starea real3 a situatiei; c stabileste ordinea de zi9 prin selectarea si ordonarea anumitor . informatii. ANS: $

12".

Dunctia presei de stabilire a ordinii de zi se refer3 la faptul c3: a mass6media9 prin procedee te0nice9 inoculeaz3 publicului o anumit3 . idee despre ceea ce recepteaz3; b prin :cultivareaC mediatic3 a convingerilor receptorilor9 nu mai pot . reflecta starea real3 a situatiei; c stabileste ordinea de zi9 prin selectarea si ordonarea anumitor . informatii. ANS: C

12#.

-anipularea prin comunicare presupune: a informarea receptorului;

. b .

influentarea receptorului.

ANS: $
12%.

,uterea recompensatoare9 e7ercitat3 n actul manipul3rii9 const3 n: a capacitatea emit3torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale; b capacitatea emit3torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale; c identificarea receptorului cu emit3torul9 pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit3torul. ANS: A

12'.

,uterea coercitiv39 e7ercitat3 n actul manipul3rii const3 n: a capacitatea emit3torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale; b capacitatea emit3torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale; c identificarea receptorului cu emit3torul9 pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit3torul. ANS: $

12(.

,uterea referential39 e7ercitat3 n actul manipul3rii9 const3 n: a capacitatea emit3torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale; b capacitatea emit3torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale; c identificarea receptorului cu emit3torul9 pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit3torul. ANS: C

12).

,uterea legitim39 e7ercitat3 n actul manipul3rii9 const3 n: a acceptarea de c3tre receptor c3 emit3torul are dreptul s36i pretind3 s3 . asculte; b acceptarea de c3tre receptor a influentei emit3torului9 care detine
.

c .

informatii necunoscute si necesare receptorului; identificarea receptorului cu emit3torul9 pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emit3torul.

ANS: A
1!2.

,uterea e7pertului9 e7ercitat3 n actul manipul3rii9 const3 n: a acceptarea de c3tre receptor c3 emit3torul are dreptul s36i pretind3 s3 . asculte; b acceptarea de c3tre receptor a influentei emit3torului9 care detine . informatii necunoscute si necesare receptorului; c identificarea receptorului cu emit3torul9 pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit3torul. ANS: $

1!1.

Atitudinea receptorului de adoptare sau de respingere a mesa5ului manipulator este numai: a emotiv3;
. b . c . d .

cognitiv3; intentionat3; a+b+c.

ANS:
1!2.

-anipul3rile mici constau n: a folosirea unor tactici benigne9 cu scopul de a convinge un individ sau . un grup s3 se supun3 vointei manipulatorului; b modific3ri severe ale situatiilor sociale9 care pot ntrece si astept3rile . manipulatorilor; c presiunea pe care o e7ercit3 ntreaga cultur3 n interiorul c3reia . tr3ieste un individ. ANS: A

1!!.

-anipularea medie const3 n: a folosirea unor tactici benigne9 cu scopul de a convinge un individ sau
.

b . c .

un grup s3 se supun3 vointei manipulatorului; modific3ri severe ale situatiilor sociale9 care pot ntrece si astept3rile manipulatorilor; presiunea pe care o e7ercit3 ntreaga cultur3 n interiorul c3reia tr3ieste un individ.

ANS: $
1!".

-anipul3rile mari constau n: a folosirea unor tactici benigne9 cu scopul de a convinge un individ sau . un grup s3 se supun3 vointei manipulatorului; b modific3ri severe ale situatiilor sociale9 care pot ntrece si astept3rile . manipulatorilor; c presiunea pe care o e7ercit3 ntreaga cultur3 n interiorul c3reia . tr3ieste un individ. ANS: C

1!#.

Comunicarea politic3 este: a o varietate a comunic3rii publice;

. b . c .

comunicare de mas3; comunicare interpersonal3.

ANS: A
1!%.

Auditoriul este sinonim cu: a publicul receptor;

. b .

audienta;

ANS: A
1!'.

Audienta nseamn3: a publicul receptor;

. b .

totalitatea receptorilor unui mesa5 transmis prin intermediul unui mi5loc de comunicare n mas3.

ANS: $
1!(.

,ublicul ostil este: a 0ot3r&t opus celei a emit3torului n problema pe care acesta o . prezint3; b neinteresat de spusele vorbitorului;
. c .

d .

interesat de discurs9 dar nu este sigur dac3 este binevoitor sau dezaprobator fat3 de problema e7pus3; c&stigat definitiv de partea emit3torului9 transform&ndu6se n sutin3tor fidel al acestuia.

ANS: A
1!).

,ublicul neutru este: a 0ot3r&t opus celei a emit3torului n problema pe care acesta o . prezint3; b neinteresat de spusele vorbitorului;
. c .

d .

interesat de discurs9 dar nu este sigur dac3 este binevoitor sau dezaprobator fat3 de problema e7pus3; c&stigat definitiv de partea emit3torului9 transform&ndu6se n sutin3tor fidel al acestuia.

ANS: $
1"2.

,ublicul indecis este: a 0ot3r&t opus celei a emit3torului n problema pe care acesta o . prezint3; b neinteresat de spusele vorbitorului;
. c .

d .

interesat de discurs9 dar nu este sigur dac3 este binevoitor sau dezaprobator fat3 de problema e7pus3; c&stigat definitiv de partea emit3torului9 transform&ndu6se n sutin3tor fidel al acestuia.

ANS: C
1"1.

,ublicul sustin3tor este: a 0ot3r&t opus celei a emit3torului n problema pe care acesta o . prezint3; b neinteresat de spusele vorbitorului;

. c . d .

interesat de discurs9 dar nu este sigur dac3 este binevoitor sau dezaprobator fat3 de problema e7pus3; c&stigat definitiv de partea emit3torului9 transform&ndu6se n sutin3tor fidel al acestuia.

ANS:
1"2.

<e0nica impromptu6ului de e7punere a discursului nseamn3: a memorarea discursului;

. b . c .

aparenta improvizatie; o real3 improvizatie9 un discurs nepreg3tit.

ANS: C
1"!.

47ordiul9 ca parte a discursului: a este introducerea9 prin care se urm3reste captarea bun3vointei . auditoriului; b prezint3 tema discursului si opinia oratorului despre problema . prezentat3; c prezint39 ntr6o form3 concis39 subiectul comunic3rii.
.

ANS: A
1"".

,ropunerea9 ca parte a discursului: a este introducerea9 prin care se urm3reste captarea bun3vointei . auditoriului; b prezint3 tema discursului si opinia oratorului despre problema . prezentat3; c prezint39 ntr6o form3 concis39 subiectul comunic3rii.
.

ANS: $
1"#.

Naratiunea9 ca parte a discursului: a este introducerea9 prin care se urm3reste captarea bun3vointei . auditoriului; b prezint3 tema discursului si opinia oratorului despre problema

. c .

prezentat3; prezint39 ntr6o form3 concis39 subiectul comunic3rii.

ANS: C
1"%.

Confirmarea9 ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii;

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; cuprinde vorbe de du09 glume scurte9 fara a se abuza de acestea; cuprinde finalul discursului9 concluziile in consens cu e7ordiul si propunerea.

ANS: A
1"'.

Refutatia9 ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii;

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; cuprinde vorbe de du09 glume scurte9 fara a se abuza de acestea; cuprinde finalul discursului9 concluziile in consens cu e7ordiul si propunerea.

ANS: $
1"(. a . b . c . d .

igresiunea9 ca parte a discursului: realizeaza argumentarea problematicii; cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; cuprinde vorbe de du09 glume scurte9 fara a se abuza de acestea; cuprinde finalul discursului9 concluziile in consens cu e7ordiul si propunerea.

ANS: C
1").

,eroratia9 ca parte a discursului:

a . b . c . d .

realizeaza argumentarea problematicii; cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; cuprinde vorbe de du09 glume scurte9 fara a se abuza de acestea; cuprinde finalul discursului9 concluziile in consens cu e7ordiul si propunerea.

ANS:
1#2.

Bogoreea9 ca greseala de structura a discursului9 inseamna: a vorbarie inutila;

. b . c . d .

e7primare bombastica; originalitatea cu orice pret; greseli de logica.

ANS: A
1#1.

.randilocventa9 ca greseala de structura a discursului9 inseamna: a vorbarie inutila;

. b . c . d .

e7primare bombastica; originalitatea cu orice pret; greseli de logica.

ANS: $
1#2.

Dantezia9 ca greseala de structura a discursului9 inseamna: a vorbarie inutila;

. b . c . d .

e7primare bombastica; originalitatea cu orice pret; greseli de logica.

ANS: C

1#!.

Ancoerenta9 ca greseala de structura a discursului9 inseamna: a vorbarie inutila;

. b . c . d .

e7primare bombastica; originalitatea cu orice pret; greseli de logica.

ANS:
1#".

*#nd a cptat termenul de @birotic@ o accepiune uzual= a anii #2;

. b . c .

a doua jumtate a anilor A8! prima jumtate a anilor B8%

ANS: $
1##.

*um este perceput conceptul de birotic, n prezent= a ansamblu de te'nici pentru gestionarea informaiilor i . comunicaiilor ntre organizaii! b ansamblu de te'nici i mijloace care au ca obiectiv . automatizarea activitilor de birou i n principal prelucrarea i comunicarea cuvintelor, textelor i imaginilor! c una din prile vizibile ale informaticii fr a se substitui . ns acesteia sau telecomunicaiilor% ANS: C

1#%.

Care este obiectul principal al biroticii> a informaia!

. b . c .

comunicarea; biroul.

ANS: A

1#'.

*um se realizeaz comunicarea informaiilor= a prin procedee orale;

. b . c .

prin procedee scrise; prin procedee orale i scrise%

ANS: C
1#(.

+a ce se refer conceptul de sistem informaional= a ansamblul sistemelor de circulaie a informaiilor . materializate sau nematerializate, precum i la prelucrarea informaiilor necesare structurii de conducere a unitii! b ansamblu de te'nici pentru gestionarea informaiilor i . comunicaiilor ntre organizaii! c ambele variante sunt corecte.
.

ANS: A
1#).

Ce este secretariatul> a un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de . conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni specializai reunii sub o autoritate ierar'ic subordonat la r#ndul ei conducerii unitii i care are prevzute atribuii cu caracter permanent pentru efectuarea lucrrilor specifice muncii de secretariat! b un sistem au7iliar indispensabil al structurilor de . conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni nespecializai, nesubordonai vreunei autoriti ierar'ice! c nici una dintre variante nu este corect%
.

ANS: A
1%2.

Care este obiectivul biroticii> a creterea calitii, productivitii i flexibilitii muncii . de birou prin informatizarea activitilor!

b . c .

coordonarea personalului; repartizarea sarcinilor la nivelul compartimentelor.

ANS: A
1%1.

*#te principii cunoate birotica= a !;

. b . c .

#; ".

ANS: $
1%2.

Care sunt elementele procesului de comunicare> a emitorul i mesajul!

. b . c .

canalul i receptorul! emitorul, mesajul, canalul i receptorul%

ANS: C
1%!.

*e trebuie avut n vedere n privina caracteristicilor fluxului de informaii= a coninut, frecven i lungime!
. b . c .

vitez, fiabilitate i cost! coninut, sens, frecven, lungime, vitez, fiabilitate i cost%

ANS: C
1%".

*are sunt funciile sistemului informaional= a de documentare;

. b . c .

operaional! decizional, operaional i de documentareCinstruire%

ANS: C
1%#.

*are sunt deficienele sistemului informaional= a distorsiunea i redundana!

. b . c .

filtrajul i suprancrcarea canalelor! ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1%%.

5e c#te tipuri sunt procesrile informaionale= a de 2 tipuri;

. b . c .

de " tipuri; nu sunt mai multe tipuri de procesri informaionale%

ANS: $
1%'.

Care este structura sistemului birotic> a ec'ipament, programe i informaii!

. b . c .

grafice, sc'ie i desene te'nice! calcule, situaii i rapoarte%

ANS: A
1%(.

*um se clasific comunicaiile n funcie de modul de transmitere= a verbale i non&verbale!

. b . c .

formale i informale! operatorii i informaionale%

ANS: A

1%).

+a ce se refer cele mai semnificative bariere comunicaionale= a exprimare i recepie i bariere mixte!
. b . c .

conte7t; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1'2.

*#te modaliti de amplificare a eficacitii comunicrii exist= a 2;

. b . c .

%; nici una.

ANS: $
1'1.

Care sunt tipurile de oboseala9 ca disfunctionalitate ce apare in munca de birou> a neurosenzoriala;

. b . c .

musculara; psi0ica9 musculara si neurosenzoriala.

ANS: C
1'2.

Care sunt limitele ma7ime admisibile pentru zgomot> a '2 db in secretariate si centre de calcul si #26%2 db in servicii . financiar6contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; b #2 db in secretariate si centre de calcul si 226!2 db in servicii . financiar6contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; c 122 db in secretariate si centre de calcul si (2 db in servicii financiar6 . contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare. ANS: A

1'!.

Ce intensitate situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile> a 1!2 db;

. b . c .

112 db; 122 db.

ANS: $
1'".

Ce este organizatia> a este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul . economic; b este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul . politic; c este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite . domenii: economic9 social9 cultural9 politic etc. ANS: C

1'#.

Cum se numeste reprezentarea grafica a structurii unei organizatii> a organigrama;

. b . c .

grafic; ambele variante sunt acceptate.

ANS: A
1'%.

Ce reprezinta documentul constitutiv> a regulamentul de organizare si functionare;

. b . c .

un act normativ care reglementeaza functionarea compartimentelor si este adoptat de conducerea organizatiei respective la nivelul superior al competentelor; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1''.

Ce atributii au secretariatele> a e7ecutarea lucrarilor de registratura generala unde nu e7ista un . compartiment specializat de registratura; b intocmirea contabilitatii firmei;

. c .

preluarea sarcinilor managerului.

ANS: A
1'(.

Cum poate fi organizata activitatea de secretariat> a partial descentralizata si partial centralizata;

. b . c .

centralizata si descentralizata; centralizata9 partial centralizata si partial descentralizata.

ANS: C
1').

Care este rolul secretariatului in sistemul informational al organizatiei> a canal informational;

. b . c .

emitator de informatii; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1(2.

Cum este definita functia de secretar> a in fisa postului;

. b . c .

prin lege9 printr6o definitie universal valabila; ambele variante sunt corecte.

ANS: A
1(1.

Care este pozitia asistentului manager in structurile ierar0ice> a subaltern;

. b . c .

colaborator apropiat al directorului; secretarEa.

ANS: $

1(2.

Ce avanta5 are asistentul manager9 printre altele9 din activitatea sa> a contacte variate;
. b . c .

obligatii sociale sau mondene; deplasari frecvente dictate de un e7ercitiu e7ecutiv al functiei.

ANS: A
1(!.

Ce constrangere are asistentul manager9 printre altele9 din activitatea sa> a necesitatea adaptarii la un program fle7ibil;
. b . c .

responsabilitati ce confera un statut profesional ridicat; putere de influenta sporita si un anume grad de e7ercitare a deciziei in cadrul firmei.

ANS: A
1(".

Care sunt criteriile de care se tine cont in selectarea personalului de secretariat> a pregatirea profesionala;
. b . c .

calitati si aptitudini personale; pregatirea profesionala9 cunostinte de cultura generala9 dar si anumite calitati si aptitudini individuale.

ANS: C
1(#.

An ce consta abilitatea secretarilor in relatiile interpersonale> a stabilirea si mentinerea relatiilor de lucru;

. b . c .

spri5inirea si supervizarea personalului din subordine; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1(%.

Care sunt obligatiile personalului de secretariat9 printre altele9 prin natura functiei privind relatiile interpersonale> a cunoasterea unor reguli de protocol;
.

b . c .

comportament si conduita uzuala; cunoasterea si respectarea unor reguli de protocol la care se adauga cele de comportament si conduita uzuala.

ANS: C
1('.

Care este sfera corespondentei oficiale> a probleme cu continut economic;

. b . c .

probleme cu continut administrativ; probleme cu continut economic9 5uridic9 administrativ9 diplomatic etc.

ANS: C
1((.

Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei oficiale> a domeniul de activitate;

. b . c .

criteriul accesibilitatii; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1().

Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie respectate> a nivelul ierar0ic;

. b . c .

efectul psi0ologic; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1)2.

Ce este indicat9 daca destinatarul se face vinovat de ceva> a sa se formuleze admonestari;

. b . c .

sa fie invocate o serie de posibile masuri coercitive; este neindicat sa se formuleze admonestari sau sa fie invocate posibile masuri coercitive.

ANS: C
1)1.

Ce caracteristici prezinta stilul corespondentei oficiale> a caracteristicile stilului oficial6administrativ;

. b . c .

caracteristicile stilului oficial65uridic; ambele variante sunt corecte.

ANS: A
1)2.

Care sunt particularitatile stilului corespondentei oficiale> a le7icale si stilistice;

. b . c .

gramaticale si stilistice; le7icale9 gramaticale9 sintactice si stilistice.

ANS: C
1)!.

Ce este determinant pentru succesul unei scrisori> a canalele de transmitere;

. b . c .

stilul si forma; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1)".

Cate forme de aran5are a te7tului in pagina e7ista in uzanta internationala> a 2 forme;

. b . c .

" forme; ! forme.

ANS: C
1)#.

Ce tip de coli se folosesc pentru scrisorile oficiale> a cu dimensiuni standardizate A";

.

b . c .

cu dimensiuni A!; cu dimensiuni A#.

ANS: A
1)%.

Care sunt mentiunile ce se fac pe plic> a indicatii speciale de atentionare;

. b . c .

indicatii pentru posta; adresa destinatarului9 a e7peditorului9 indicatii speciale de atentionare si pentru posta.

ANS: C
1)'.

Care este structura scrisorii oficiale9 dupa uzantele internationale> a antet9 referintele9 continut9 inc0eiere;
. b . c .

formula de salut9 continut9 semnatura; antet9 numarul si data9 referintele9 adresa destinatarului9 formula de salut9 formula de adresare9 obiectul scrisorii9 continutul9 formula de inc0eiere9 formula de salut9 semnatura9 referiri9 ane7e.

ANS: C
1)(.

Ce functii revin secretariatului> a de tratare a informatiilor;

. b . c .

reprezentare; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1)).

Care este acceptiunea notiunii de informatie9 in activitatile administrative> a este ec0ivalenta cu notiunea de informatie stiintifica;
. b . c .

constituie punctul de plecare al unei cercetari; orice anga5at care vorbeste9 efectueaza o semnalizare9 scrie o cerere9

un raport9 elibereaza o c0itanta9 o sc0ita etc.9 emite informatii. ANS: C

222.

Ce presupune tratarea informatiei scrise> a aplicarea intregii game de te0nici specifice de secretariat;
. b . c .

aplicarea anumitor te0nici specifice de secretariat; neaplicarea vreunei te0nici specifice de secretariat.

ANS: A
221.

An ce consta valoarea informatiei documentare> a in dimensiune;

. b . c .

in perenitate; in sursa.

ANS: $
222.

Cui trebuie sa furnizeze secretariatul orice document sau informatie detinuta de acesta> a la solicitarea managerului;
. b . c .

colaboratorilor e7terni; la solicitarea managerului9 a personalului sau colaboratorilor e7terni.

ANS: C
22!.

Cu ce trebuie sa fie dotat biroul secretariatului> a o serie de publicatii cu rol informativ9 din domeniul telecomunicatiilor . sau transporturilor; b publicatii de genul revistelor de scandal;
. c .

ambele variante sunt corecte.

ANS: A

22".

Cum poate interveni secretariatul in degrevarea timpului managerului> a in legatura cu comunicarile telefonice;
. b . c .

in legatura cu contactele directe; in ambele cazuri.

ANS: C
22#.

e ce depinde rezolvarea pozitiva a situatiilor9 cu privire la functia secretarului de filtrare a convorbirilor telefonice si a solicitarilor de contacte directe> a de imputernicirea pe care conducatorul o acorda secretariatului;
. b . c .

de abilitatea secretariatului; ambele situatii.

ANS: C
22%.

An ce consta functia de asistare directa a managerului> a participarea secretarului la o serie de intalniri oficiale ale . managerului; b programarea actiunilor managerului;
. c .

ambele variante sunt corecte.

ANS: C
22'.

Cine participa la sedinta> a managerul si secretarul;

. b . c .

cativa colaboratori ai managementului pana la un numar destul de numeros al anga5atilor in functie de scopul urmarit; secretarul si cativa anga5ati.

ANS: $
22(.

Care este scopul sedintelor9 consfatuirilor si intalnirilor de lucru> a sc0imbul de pareri si analiza situatiei periodice;
.

b . c .

prezentarea de oportunitati si oferte promotionale; ambele cazuri

ANS: C
22).

Ce avanta5 prezinta conferintele desfasurate prin intermediul ec0ipamentelor de comunicare> a spri5inirea proceselor de decizie in grup;
. b . c .

posibilitati limitate de valorificare a ideilor; perceperii mesa5ului nonverbal sau posibilitatea unor negocieri prin comunicarile neoficiale realizate pe timpul pauzelor.

ANS: A
212.

Care sunt situatiile oficiale specifice in care secretariatul isi e7ercita functia de reprezentare> a negocierile;
. b . c .

relatiile cu reprezentantii presei; ambele cazuri.

ANS: C
211.

An ceea ce priveste functia de reprezentare a secretariatului9 cum poate aceasta influenta organizatia> a pozitiv;
. b . c .

negativ; ambele variante sunt posibile.

ANS: C
212.

Ce este protocolul> a regulile care guverneaza ceremonialul;

. b .

ofera fiecarui participant prerogativele9 privilegiile si imunitatile la

c .

care are dreptul; ambele variante sunt corecte.

ANS: C
21!.

An ceea ce priveste salutul9 care este regula de baza> a barbatii saluta primii femeile;
. b . c .

subalternii saluta pe superiorii in grad; ambele sunt reguli de baza privind salutul.

ANS: C
21".

Cum poate fi insusita arta conversatiei> a nu poate fi insusita dupa anumite formule;
. b . c .

poate fi insusita dupa anumite formule; nu se cere vreo pregatire in mod special.

ANS: A
21#.

Care este rolul tinutei vestimentare in activitatea de relatii cu publicul> a nu are vreo importanta;
. b . c .

are o deosebita importanta; e7ista uniforma general valabila.

ANS: $
21%.

Care este rolul organizarii si participarii la mese> a realizarea unor contacte mai stranse intre participanti;
. b . c .

discutarea sau c0iar rezolvarea unor probleme de munca; ambele constituie un rol al unor astfel de intalniri.

ANS: C

21'.

Cand se organizeaza bufetul> a cand se invita un numar mic de persoane;

. b . c .

cand e7ista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane; cand e7ista un buget restrans.

ANS: $
21(.

Care este motivul pentru respectarea punctualitatii in sosirea la masa> a se pot servi unele mancaruri fi7e care se pregatesc *la minutC;
. b . c .

pentru a evita ca ceilalti invitati sa astepte pe cel intarziat; in ambele situatii.

ANS: C
21).

Cand au loc coc8tail6urile> a dupa6amiaza9 la orele 1'.22 sau 1(.22;

. b . c .

la pranz9 la orele 12.22 sau 1!.22; seara9 in 5urul orelor 1).22 sau 22.22.

ANS: A
222.

Cand se organizeaza receptiile> a seara9 in 5urul orelor 1).22 sau 22.22;

. b . c .

dupa6amiaza9 la orele 1'.22 sau 1(.22; la pranz9 la orele 12.22 sau 1!.22.

ANS: A
221.

Care sunt impre5urarile pentru care se organizeaza coc8tail6urile> a ziua nationala;

. b .

prezenta in tara a unei delegatii straine;

c .

ambele ocazii.

ANS: C
222.

Care sunt impre5urarile pentru care se organizeaza receptiile> a prezenta in tara a unei delegatii straine;
. b . c .

in cinstea unei delegatii de inalt nivel; ziua nationala.

ANS: $
22!.

Cand se organizeaza ceaiurile> a dimineata intre orele 12.!2611.!2;

. b . c .

dupa6amiaza9 incepand cu orele 1%.22 pana la orele 1(.22; ambele variante sunt posibile.

ANS: C