1

LIMBAJE DE PROGRAMARE SI MEDII DE DEZVOLTARE A SISTEMELOR EXPERT

Conf. Univ. Dr. Ec. Cornel Nicolae JUCAN Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Inteligenta artificiala si sistemele expert fac parte, ca origine, din marea familie a informaticii. Pentru generarea si dezvoltarea acestora, la fel ca software -ul clasic, sunt folosite limbaje de programare si generatoare de sisteme expert. Diferenta dintre un limbaj de programare (Pascal, Prolog, LISP) si un generator de sisteme expert consta n capacitatea generatoarelor de a dezvolta un sistem expert pe baza unui dialog interactiv cu programatorul, simplificnd foarte mult munca de programare a principalelor elemente componente ale sistemului expert. Generatoarele de sisteme expert includ limbaje de programare pentru inteligenta artificiala de nivel mai nalt dect limbajele de programare a sistemelor expert. Natura specializata a acestor medii de dezvoltare le recomanda pentru construirea sistemelor expert, dar nu si pentru o programare cu scop general, universal. Din aceasta cauza sunt dese situatiile n care anumite functii trebuie elaborate n limbaje de programare procedurale. Principalul element distinctiv, functional, al unui mediu de dezvoltare a sistemelor expert fata de un limbaj de programare procedurala consta n focalizarea reprezentarii astfel1: limbajul de programare se concentreaza pe tehnicile mai flexibile si mai robuste de reprezentare a datelor si de manipulare a acestora; prin contrast, mediile de dezvoltare a sistemelor expert se focalizeaza pe cele mai flexibile si mai robuste metode de reprezentare a cunoasterii; paradigma programarii procedurale ofera un singur nivel de abstractie implementat prin metoda ca: operatori, structuri de control etc., n care datele si metodele sunt interconditionate;
1 1 Ioan

Andone, Alexandru Tugui, Sisteme inteligente n management, contabilitate, finante-banci si marketing, ed. Economica, 1999, p.257;

paradigma sistemelor expert ofera doua niveluri de abstractizare:

abstractia datelor si abstractia cunoasterii Mediile de dezvoltare a sistemelor expert separa datele sau cunostintele de metodele lor de manipulare. De exemplu, ntr-un sistem expert bazat pe reguli, faptele sunt abstractii ale datelor, iar regulile sunt abstractii ale cunoasterii. n prezent, cercetarile n problematica mediilor de dezvoltare a sistemelor expert sunt orientate n patru mari directii2: limbaje de programare si instrumente pentru ajutor n programare; medii si instrumente generale pentru sisteme expert; medii si instrumente specifice problemei; medii si instrumente specifice domeniului. n principiu, orice mediu de dezvoltare a sistemelor expert trebuie sa ntruneasca urmatoarele trasaturi3: sa fie puternic, mentenabil si sa dispuna de limbaje standardizate; sa posede biblioteci bine dotate cu cod sursa, cod obiect si cunostinte n domeniu; sa utilizeze statii de lucru si platforme cu caracteristici grafice de nalta rezolutie, color, cu ferestre multiple si actualizare rapida; sa dispuna de instrumente software pentru utilizare usoara; sa utilizeze cele mai bune echipamente de intrare;

comunicarea intre procese sa fie standardizata si flexibila; interfata de dialog sa fie prietenoasa si uniforma; sa dispuna de editoare capabile sa trateze module de program cu
structura individuala; dupa dezvoltare pe cele mai bune medii de programare, sistemul sa poata fi translatat n limbaje si masini mai potrivite ca viteza si memorie de lucru. Experienta informatica actuala4 sugereaza ca este preferata utilizarea unui produs program comercializat n scopul rezolvarii unor probleme, dect sa se
2 Giarratano,

J., Rilez, G., Expert Szstems. Principles and Programming, Designing Expert Systems using CLIPS, PWS Pub., Boston, 1993 p.175; 3 Puppe, F., Szstematic Introduction to Expert SZstems Springer, Berlin, 1993, P.12

3 construiasca un nou produs program. Astfel, orientarea generala n selectarea unei paradigme consta n a considera mai nti paradigmele procesurale, datorita faptului ca s-a acumulat o mare experienta n acest domeniu si, numai daca, efectiv, problema nu se poate solutiona cu programe procedurale, sa treaca la paradigme neprocedurale, cum este si aceea a inteligentei artificiale. Sistemele expert, fiind un subdomeniu al inteligentei artificiale, s-au creat medii si instrumente specializate pentru dezvoltarea lor, precum si limbaje de inteligenta artificiala. n prezent, pe piata internationala software se gasesc foarte multe limbaje de programare si generatoare de sisteme expert. Oferta acestora se gaseste pe Internet n site-urile de prezentare ale firmelor producatoare. Pentru achizitionarea unui generator de sisteme expert trebuie avut n vedere urmatoarele caracteristic: domeniul de activitate n care acesta poate fi folosit; sistemul de operare sub care lucreaza; caracteristicile ce trebuie sa le ndeplineasca computerul pe care trebuie sa ruleze sistemul expert; modul de achizitie si implementare al cunostintelor; metodele de cautare n baza de cunostinte; tipul de proceduri folosite; numarul de reguli pe care acesta le accepta; pretul de achizitie. 1. Aria de cuprindere a sistemelor expert Asa dupa cum am subliniat anterior, aplicatiile sistemelor expert sunt din cele mai variate, gasindu-si rolul si locul ntr-o multitudine de domenii. Promptitudinea si rapiditatea de rezolvare a problemelor aparute n activitatea cotidiana desfasurata, usurinta de utilizare si consultare de catre manageri n actiunile pentru luarea deciziei optime duc practic la indispensabilitatea acestora si n domeniul economico-financiar.
4 Ioan

Andone, Alexandru Tugui, Sisteme inteligente n management, contabilitate, finante-banci si marketing, ed. Economica, 1999, p.250;

4 Aria de cuprindere n care se utilizeaza acestea este determinata n principal de functiile pe care le ndeplinesc sistemele expert. Functia de control si monitorizare - controlul inteligent al sistemelor; Functia de depanare si reparare - recomanda corectii ale deficientelor functionarii sistemelor; Functia de proiectare - proiectarea produselor si sistemelor; Functia de diagnostic si ntretinere - localizeaza erorile de functionare si recomanda corectiile necesare; Functia de instruire - mbunatateste performantele celor care nvata folosind strategiile CAI (Computer Asisted Instruction);

Functia de interpretare - clarificarea unor situatii, inferarea situatiilor

noi pe baza semnalelor de la senzori; Functia de planificare - dezvolta scheme de activitate orientate spre scop (obiective); Functia de predictie - inferarea unor situatii probabile pe baza informatiilor deja cunoscute; Functia de simulare - deducerea consecintelor actiunilor sau a evenimentelor declansate de catre sistemul nsusi; Functia de clasificare (taxonomie) - organizarea entitatilor (obiectivelor) pe clase/categorii; Functia de selectie - Identificarea celei mai bune alternative dintr-o lista de posibilitati. Domeniile de activitate n care sistemele expert si gasesc pregnant utilitatea sunt: Medicina si biologie - se folosesc cu precadere functiile de diagnostic si ntretinere; Geologie si geologie; Agricultura si agronomie; Tehnica si sisteme tehnice - se folosesc functiile de diagnostic, ntretinere, depanare, reparare, control si monitorizare; 5 Domeniul economic si financiar-contabil - se folosesc functiile de planificare, predictie, simulare, selectie, diagnostic. Chimie, biochimie, militar, etc. - se folosesc functii de planificare si interpretare; Informatica si inginerie - se folosesc functiile de control si monitorizarea sistemelor complexe; Revenind la domeniul economic si financiar-contabil putem spune ca au fost realizate numerose sisteme expert acoperind si usurnd munca desfasurata cu precadere acelora din domeniul asigurarilor si al bancilor. Activitatile mai importante unde sistemele expert si gasesc aplicabilitate n domeniul economic si financiar contabil sunt: n productie, sistemele expert fiind folosite pentru: conducerea robotilor industriali si atelierelor flexibile de productie; CAM, CIM (Computer Aided Manufacturing/Computer Integrated Manufacturing) diagnosticul si ntretinerea sistemelor; controlul calitatii; controlul proceselor n timp real; n domeniul finantelor, sistemele expert sunt folosite pentru: consiliere plasamentele financiare; gestiunea impozitelor; marketing financiar; diagnostic financiar; acordare de credite; planificare financiara; gestiune portofolii, etc. Pentru gestiunea resurselor, sistemele expert si gasesc aplicatia n: evaluarea functiilor; stabilirea baremurilor; selectia personalului;

6 determinarea profitului; pensionare; instruire, etc. n marketing, sistemele expert se folosesc pentru: evaluarea potentialului pietei; analiza fortei si slabiciunilor concurentei; gestiunea retelelor de distributie; alegerea mediilor publicitare, etc; n domeniul asigurarilor, sistemele expert sunt utilizate pentru: garantii; vnzari; planificare financiara; rezolvare reclamatii; analize actuariale; plasamente investitionale; gestiune portofolii. n activitatea bancara, sistemele expert ocupa primul loc pentru: confruntare clienti-produse; evaluare riscuri; acordarea de credite comerciale; gestiune portofolii; audit colateral; evaluarea creditelor; tranzactii bancare; planificare financiara; prezentare ncasari din vnzari; declaratii bancare; gestiune datorii; schimburi cu strainatatea; gestiune acreditive, etc. 7 n activitatea de brokeraj, sistemele expert si aduc o importanta contributie la: analize investitii; prelucrare tranzactii; sprijin comercial; gestiune risc; vnzari; oportunitate arbitraj; monitorizare pret-actiune; schimburi cu strainatatea; gestiunea ratei dobnzii. n domeniul financiar contabil, sistemele expert se folosesc pentru: auditing; planificarea impozitelor ntreprinderii; determinarea impozitului pe profit; planificare financiara; contabilitate financiara si contabilitate de gestiune. 2. Sisteme multiexpert Un manager, n procesul de conducere, n functie de decizia pe care o are de

luat trebuie sa consulte unul sau mai multi experti n domenii diferite. Costurile ridicate ale comisioanelor percepute de catre acesti experti, coroborat cu timpul mare afectat n consultarea acestora si a conflictelor aparute pe parcursul solutionarii problemei datorate viziunilor diferite asupra problemei au dus la necesitatea realizarii sistemelor multiexpert ca o solutie alternativa. Sistemele multiexpert sunt sistemele care nglobeaza cunostinta a mai multor experti n domenii diferite si sunt destinate solutionarii problemelor ce necesita un grad ridicat de performanta. 8 Arhitectura unui sistem multiexpert5 are la baza arhitectura unui sistem expert si respecta principiile: contine mai multe module de cunoastere, similare bazelor de cunostinte din sistemele expert; motorul (motoarele) de interfete trebuie sa fie separate de module de cunoastere; modularitatea cunoasterii trebuie sa ramna valida la metanivelul expertizei. Adaugarea, modificarea sau stergerea unui modul de cunoastere nu trebuie sa afecteze direct alte module din sistem; functionarea globala a sistemului trebuie sa permita aflarea solutiei optime la o problema pusa, (daca exista); procesul inferential care a condus la rezultat sa fie similar rationamentului uman. Acest principiu nseamna ca ordinea interventiei fiecarui modul de cunoastere respecta pe aceea a expertilor, a carei reflectare o reprezinta. De fapt, aceasta este si restrictia principala pentru rezolvare. n sistem multiexpertiza constituie o retea de module de cunoastere, cu cuplare slaba, n care nici un modul nu poate avea o vedere generala si completa asupra retelei pentru a servi ca arbitru si supraveghetor; Problema care trebuie rezolvata poate avea unul sau mai multe scopuri ce sunt solutionate mpreuna sau separat de catre modulele sistemului expert. O atentie deosebita se cere la realizarea sistemelor multiexpert pentru: comunicarea ntre bazele de cunostinte; modul de solutionare a problemei; organizarea cunoasterii n sistemul multiexeprt. 3. Strategii folosite n implementarea sistemelor expert ntr-o ntreprindere n prezent, n lume, se practica patru strategii principale de implementare a sistemelor expert n ntreprindere 6:
5 Bielawski, 6 I.

L., Lelelnd, R., Inteligent Systems design, John WilleZ, New Zork. pag. 25 Andone, A. Tugui - Sisteme inteligente n management, contabilitate, finante-banci si marketing, Ed. Economica, pag. 80, 81

9 1. Folosirea unor sisteme expert de mica dimensiune pentru activitati inteligente implementate pe microcalculatoare compatibile IBM PC/PS; 2. Folosirea unor sisteme expert de marime medie implementate pe microcalculatoare si statii de lucru destinate consultantei si transferului expertizei; 3. Folosirea unor sisteme expert mari dezvoltate pentru masini LIPS sau pentru statii de lucru de mare capacitate; 4. Utilizarea unor sisteme expert inteligente n produse informatice clasice pentru calculatoare mari. Fiecare dintre strategiile prezentate mai sus au avantaje si dezavantaje n ceea ce privesc costurile, beneficiile, echipamentele folosite, timpul de implementare si dezvoltare ct si personalul calificat n exploatarea acestora. Din aceasta cauza este necesar combinarea lor si alegerea n functie de resursele disponibile si nevoia de rezolvare a problemelor, strategia cea mai eficienta. Exista mai multe variante de utilizare a sistemului expert ntr-o ntreprindere:

nlocuirea completa a sistemului uman; nlocuirea partiala a expertului uman; asistarea expertului uman;
problema SISTEM EXPERT consultanta (sfat) EXPERT UMAN consultanta (sfat) problema SISTEM EXPERT consultanta (sfat) consultanta (sfat) 10 asistarea unei aplicatii informatice clasice; utilizator APLICATIE INFORMATICA raport SISTEM EXPERT problema SISTEM EXPERT EXPERT UMAN consultanta (sfat) 11 integrarea ntr-o aplicatie informatica clasica; interfata de intrare ntr-o aplicatie informatica; interfata de iesire dintr-o aplicatie informatica; utilizarea n scop de instruire si documentare; utilizator sfaturi, consultatii, retete, explicatii SISTEM EXPERT utilizator APLICATIE INFORMATICA raport consultatie sfat SISTEM EXPERT utilizator APLICATIE INFORMATICA raport SISTEM EXPERT utilizator APLICATIE

INFORMATICA raport SISTEM EXPERT 12 BIBLIOGRAFIE 1,I. ANDONE, A.TUGUI- Sisteme inteligente n management, contabilitate, finante-banci si marketing, Ed. Economica,Buc. 1999. 2. ASSAEAF M. - Analyse financiere de lentreprise europeenne, Note de curs, Toulouse, 1991 3. JUCAN C.N. - Sisteme Expert Proiectii n economia nationala, Ed. Alma Mater, 2002 - Gestiune imobiliara: note de curs, Ed. Alma Mater, 2002 4. LITOIU V. - Sisteme expert financiar-bancare, Reprografia Univ. Craiova, 1998 5. MARGULESCU D. si colectivul - Analiza economico financiara a societatilor comerciale, Supliment la Revista Tribuna economica, Bucuresti, 1994 6. NICULESCU M. - Analiza economico-financiara, Bucuresti, 1993, - Metode de analiza a riscului, Revista Finante, Credit, Contabilitate, nr. 5 si 6, 1992 7. POPESCU D. - Economie politica, Editura Alma Mater, 2000 8. VINTILA G. - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2000 *** Revista Informatica Economica, nr. 1 (13) / 2000 *** SMM Business Books, Bucuresti, 1995 *** www.contab audit.ro