CURS PARATUBERCULOZA (Boala lui Johne) Def. boal infecioas cronic a rumegtoarelor produs de Mycobacterium aviun subsp.

. Paratuberculosis, manifestat prin diaree intermitent i apoi permanent, care duce la cahectizare, datorit leziunii de enterit proliferativ difuz. Etiologie: Mycobacterium paratuberculosis, reclasificat recent ca M. avium subsp. Paratuberculosis i numit i bacilul lui Johne. Au fost descrise tipuri biologice! " # prezent in special la bovine , mai rar la ovine " # prezent la ovine i caprine " # prezent numai la ovine Ca a!te e e"i#e$iologi!e! $eceptivitate! taurine, ovine, caprine adulte, rumegatoare salbatice, rar solipede i porc% cele tinere sunt mai sensibile &ai de transmitere! fecale, colostru, lapte, urina, transplacentar. 'ntre infecia tuberculoas i paratuberculoas e(ist o reactie de protecie )ncrucuata, datorit )nrudirii antigenice a agenilor etiologici. *nfectia se produce pe cale digestiv, prin consum de colostru, lapte, ap, fura+e contaminate cu germeni ,volutie! sporadic, uneori chiar mici enzootii. Patogene%&! -up ce ptrund pe cale oral, germenii a+ung nealterati )n intestin i incep s se multiplice )n mucoasa prii terminale a intestinului subire , a colonului precum i )n formaiunile limfoide din peretele intestinului i a limfonodurilor tubului digestiv. .ermenii sunt )nt/mpinai la porta de intrare de catre macrofage care prolifereaz intens i se infiltraz in submucoasa i formaiunile limfoide aferente. &a urmare, epiteliul intestinal se )ngroasa si se incretete. 0agocitate de macrofage, micobacteriile sunt transportate in faze mai avansate ale bolii de la nivelul tubului digestiv spre alte sedii! perete uterin, fetus, mamela i testicule. Ta'lou !lini!! 1a bovine se )nregistreaza stadii! " *"primii 2" ani de viata, nu se constata manifestari clinice de enterita sau reducerea sporului in greutate " ** 3 animalele beau multa apa, incep s piard in greutate, producia de lapte regreseaza. Apare diareea , la inceput intermitent , cu fecale moi, pstoase care se remite temporar in special in fazele de gestaie avansata sau cand se retrag animalele de la paune si li se administraza fura+e predominant uscate. Apar edeme in spaiul intermandibular i alte regiuni declive. " *** 3 diaree continua, rebela la orice tratament, fecale aruncate sub forma de +et la distant. 4rificiul anal ram/ne intredeschis. -urata bolii este de #"2 luni p/n la #"2 ani.

4vine 3 evoluie mai scurta, fecale pastoase, cderea l/nii. Ta'lou $o fo"atologi!! 5ovine 3 peretele segmentului intestinal afectat este de 2" ori p/n la #6 ori mai )ngrosat% mucoasa apare increit 7ca circumvolutiunile cerebrale8 aspect care se accentueaz daca este scufundat in apa rece.% lnn aferente sunt hiperplazice. 4vine 3 peretele intestinal poate apare normal, mucoasa este mai putin incretita% se pot instala fenomene de cazeificare si calcificare atat in peretele intestinal cat si in lnn. &aprine 3 lipseste diareea si ingrosarea evidenta a peretelui intestinal. Diagno(ti!! Pt confirmare ! " test alergic cu Johnin sau PP- aviar " frotiuri din fecale " culturi repetate din fecale" coproculturi 7specificitate de p/n la #99:8 " teste serologice 3 ,1*;A, *-, $0& " e( microscopic al raclatelor de mucoasa intestinala T ata$ent! " nu se recomanda si nu se practica datorita slabelor rezultate obtinute cu chimioterapice. P ofila)ie! " respectarea carantinei profilactice in momentul achizitionarii de animale " repetarea controalelor serologice si alrgice " eviatrea pasunarii in locurile folosite de animale infectate " vaccinuri vii atenuate i inactivate pt profila(ia de necesitate Co$'ate e! " boala declarabila, supusa masurilor de carantina de gr ***% inscrisa in lista 5 a 4*, " pt identificarea tuturor animalelor infectate se e(amineaza intregul efectiv in varsta de peste 2 ani, clinic, alrgic, serologic si bacteriologic. " *n focarele de boala se recomanda eliminarea, cu diri+area spre abator a tuturor animalelor considerate paratuberculoase. 1a restul animalelor se poate dispune vaccinarea.

L*STER*OZA Def. boala infectioas bacterian, care afecteaz mai multe specii de animale i omul, mai frecventa la rumegtoarele mici, caracterizat prin polimorfism anatomoclinic, cu predominanta formelor encefalitice i abortigene. Etiologie! 1isteria monocytogenes, 1. ivanovii. 'n afara organismului animal listeriile sunt prezente )n sol, apa, gunoi de gra+d, alimente si fura+e. 1a multe specii de animale se gaseste comensal la nivelul anumitor mucoase. Ca a!te e e"i#e$iologi!e! $eceptivitate! mamifere, psri, peti, etc., tineretul si animalel gestante sunt mai sensibile. &ai de transmitere! " infectie endogen 7patrunderea germenilor de la nivelul mucoaselor8% infectie e(ogena 7prin contaminare pe cale digestiva, respiratorie, sau inoculate de ectoparaziti8. *ncidenta ridicata a listeriilor in fura+e si alimente se datoreaz atat caracterului ubicvitar cat si capacitatii de a se multiplica in fura+e si alimente, la temperaturi relativ scazute. 5oala evolueaza sporadic sau endemic, avand caracter sezonier, cu o incidenta mai crescuta iarna si primavara. Patogene%a: 1isteriile patrund in celulele epiteliale ale mucoaselor, se multiplica si genereaza o reactie monocitara ce se constituie intr"un microabces intraepitelial, care reprezinta un mecanism de traversare a barierei epiteliale. Astfel, literiile a+ung in sange, instalandu"se faza de bacteriemie. Multiplicarea masiva a germenilor in sange si invadarea diferitelor organe splahnice duce la forma septicemica a bolii, urmata de localizarea bacteriilor in tesuturi 7sistem nervos, uter gestant, glanda mamara, etc.8 Ta'lou !lini!: Perioada de incubatie! cateva zile 3 cateva saptamani 0orma nervoasa! " la ovine 3 evolutie predominant acuta, la tineret apar si forme supraacute. -ebuteaza febril, apoi temperatura revine la normal, apare rinita, +eta+ muco"purulent, stranut, con+unctivita si ulcere gingivale. -upa #"2 zile apar dificultati in prehensiune si masticatie, disfagie, sialoree, scrasniri din dinti. Mersul animalelor este dezordonat si adesea se invart in < mane+=. 'n ultima faza a bolii incep fenomenele de pareza si paralizie. Animalele raman in decubit lateral si e(ecuta miscari de pedalare.;farsitul bolii este de obicei letal. " >aurine 3 forma nervoasa are evolutie subacu, de ?"#? zile

" Porc 3 incidenta mai mare la grasuni 3 tremuraturi, tulburari in coordonarea miscarilor, convulsii, paralizii. " &abaline 3 stari de e(citatie, ata(ie " &aine "@ cu turbarea sau cu forma nervoasa a bolii lui &arre " Pasari " forma nervoasa este rara 3spasme, torticolis, cecitate, paralizii. 0orma abortigena ! " apare cel mai frecvent la ovine, are caracter acut si consta in avort tardiv care survine in ultima faza a gestatiei, fara semne prodromale si fara ca avortonii sa prezinte leziuni caracteristice 0orma septicemica! " eventuale semne de enterita. este mai des intalnita la tineret, cu febra,

Ta'lou $o fo"atologi!! " in forma nervoasa 3 leziuni la nivelul puntii cerebrale si a bulbului " in forma abortigena 3 edemul invelitorilor placentare, avortonii au tendinta de mumifiere, in ficat se gasesc focare miliare necrotice " in formele septicemice " in ficat , splina, rinichi, lnn, se gasesc focare miliare necrotice " mononucleoza la monogastrice Diagno(ti!! " semnele nervoase i avortul imun diagnosticul diferential fata de cenuroza 7listerioza are caracter acut8, turbare 7absenta modificarilor psihice si paraliziei mandibulei8, enteroto(iemii . " e( bacteriologic 7de certitudine8 cu evidentierea listeriilor in creier, lichid cefalorahidian, placenta, organele avortonilor 7in forma septicemica si in alte organe8 " proba biologica 3 pe cobai sau iepure prin inoculare pe cale con+unctivala 7testul lui Anton8 P ogno(ti!! grav in forma nervoasa si rezervat in celelalte e(primari P ofila)ie (i !o$'ate e! " evitarea introducerii in efective indemne a animalelor provenite din colectivitati in care a evoluat listerioza " antibiotico" sau chimioterapia poate fi asociata cu un tratament vitaminic " vaccinarea de necesitate cu vaccin preparat pe variante $ atenuate, in special la ovine 7Popoviciu8

" animalele bolnave cu semne nervoase se sacrifica si se dau in consum conditionat, la restul efectivului se poate aplica chimio" sau antibiotico"preventia. " in focarele de boala, la ierbivore, se elimina din alimentatie fura+ele insilozate. ACT*+O,*COZA Def ! boala infectioasa sporadica, produsa de germeni din genul Actinomyces, care afecteaza in principal bovinele si carnivorele, caracterizata prin evolutie cronica, cu formarea unor focare inflamatorii piogranulomatoase, insotite de o puternica proliferare con+unctiva perifocala, avand ca principala localizare la bovine regiunea mandibulara. Etiologie! .ermeni din genul Actinomyces" bacterii .ram pozitive, bacilare sau cocoide. ;unt nesporulati, necapsulati, neciliati si imobili. &aractere epidemiologice! 1a A. bovis sunt receptive bovinele adulte, rar camile, gazele si alte rumegatoare. 5oala apare prin autoinfectie, A. bovis fiind un comensal al mucoasei bucofaringiene la bovinele sanatoase determinand boala in cazul e(istentelor unor porti de intrare create accidental 7leziuni8. &azurile la bovine sunt rare. 1a caine 3 A. hordeovulneris, A. viscosus, A. canis, la cainii adulti si in special cainii de vanatoare sau rasele grele. Pisici" de pe mucoasa gingivala se izoleaza A. viscosus, A. hordeovulneris, A. denticolens, A. boAdenii, dar mai rar decat la caine. Patogene%a! 1eziunile ocazionale ale mucoasei bucale sau alveolele dentare, pe la nivelul spatiilor create intre dinti si gingie, constituie poarta de intrare prin care sunt vehiculati germenii. 4data patruns, A. bovis se multiplica, atat in tesuturile moi cat si la nivelul osului mandibular, initiind din partea organismului formarea de granuloame mici care vor suferi o transformare purulenta. 'n centrul granulomului se gaseste < fufa actimomicotica=, cazeoasa care observata la microscop are forma unei flori cu petale dispuse radial. >ufa se incon+oara de straturi concentrice de granulocite, macrofage, plasmocite si limfocite, iar la e(terior de fibrocite. &u timpul granuloamele conflueaza, formand actinomicoame, incon+urate de o capsula fibroasa groasa. &entrul actimomicomului se necrozeaza si sufera o transformare purulenta. *au nastere fistule, care se pot deschide in e(terior sau in interior , spre cavitatea bucala, nazala sau sinusuri. ;ediul principal al procesului inflamator este reprezentat de tesutul osos mandibular si ma(ilar. 1eziunea osoasa are caracter tumoral. 1a bovine procesul actinomicotic nu are tendinta de e(tindere si nu cuprinde lnn. regionali. 1a caine si pisica, procesul inflamator se poate e(tinde cuprinzand chiar regiunea toracala si abdominala.

Ta'lou anato$o!lini!! 5ovine! "la nivelul mandibulei, mai rar a ma(ilei, apar tumefactii dure, reci, care cresc progresiv in volum, putand deforma capul animalului. -e cele mai multe ori tumefactia debuteaza la nivelul unuia dintre molarii centrali sau in paropierea acestora. 0istulizarea actinomicoamelor determina e(primarea unui puroi gros, galben"cenusiu in care se gasesc granule dense 7tufe8. leziunile sunt dureroase, animalele evita prehensiunea si masticatia si pierd in greutate.Portiunea de os afectata devine fragila determinand fracturi in timpul masticatiei. Pot apare si tulburari de respiratie. ,volutia bolii este intotdeauna cronica. &aine! "localizare cervicofaciala, toracica 7pulmon, pleura, cord, mediastin, perete cutie toracica8, abdominala 7 la nivelul vertebrelor, perete abdominal8 Pisica! " abcese aparute dupa batai, e(udatul purulent este mai fluid decat la bovine -iagnostic! taurine 3 clinic, e( microscopic carnivore 3 e( bacterioscopic &ombatere! " in formele incipiente local 3 pensulatii cu tinctura de iod, infiltratii locale cu iodisept sau antibiotice dupa deschiderea chirurgicala si chiureta+ul tesutului proliferat, urmat de asepsie locala " tratament general 3 iodura de potasiu in apa de baut, B"#? zile pana la aparitia fenomenului de iodism cand se face pauza C zile dupa care se reia tratamentul.