CURSUL 1.

METODOLOGIA CERCETARII PSIHOLOGICE Scale de masura

1. Scalele nominale caracterizeaza variabilele ale caror modalitati au exclusiv un scop descriptiv. Exemple : sexul cu cele doua modalitati (masculin si feminin) ; categoriile socioeconomice ; raspunsurile la chestionare de tip da / nu (exista etc. modalitati da / nu) ;

!"#!"$E%&%$ : '. (odalitatile considerate sunt simple categorii ; . )u exista nicio ierarhie intre acestea ; *. (odalitatile identificate trebuie considerate echivalente . "eprezentari grafice : +-au inregistrat urmatoarele alegeri ale culorilor : ,uloarea /recventa &lb 0 )egru '* "osu '1 -erde 10 .alben 10 &rgintiu 2

'

2. Scale ordinale +e aplica la categorizarea modalitatilor variabilei studiate carora li se atribuie un ordin de marime. !roprietati : '. !ermite ordonarea modalitatilor de la cea mai mica la cea mai mare3 de la cea mai slaba la cea mai puternica etc. . Exista tipuri de scale ordinale :

- cele in care modalitatile sunt ordonate se presupune ca exista o diferenta intre intensitatea raspunsurilor; - cele in care modalitatile formeaza un clasament ordinea este determinata de raportul dintre ele. Re re!en"ari #ra$ice% ,olectarea datelor se face luand in considerare frecventele fiecarei modalitati. /recventele cumulate se obtin insumand frecventele fiecarei modalitati. 4ar3 astfel se pierde tocmai informatia care distinge scalele nominale de scalele ordinale. Este vorba despre ordinea modalitatilor. +e prefera din aceasta cauza reprezentarea efectivelor cumulate. Ex. $n cadrul unui chestionar persoanele 52 de persoane sunt intrebate cat de des au consultat un medic3 avand urmatoarele alternative de raspuns : )iciodata # data pe an 4e doua ori pe an 6unar

"aspunsurile obtinute au fost: )iciodata 0 # data pe an 2 4e doua ori pe an *0 6unar 0

4atele pot fi supuse urmatoarelor prelucrari : .radele scalei )iciodata # data pe an /recvente 0 2 /recvente cumulate 0 12 92 !rocente ( 0/52)7'008''.9 : ( 2/52)7'008 5.1 (*0/52)7'008*2. !rocente cumulate ( 0/52)7'008''.9: (12/52)7'0081'.'; (92/52)7'0089:.19

4e doua ori pe *0

an 6unar

52

5 ( 0/52)7'008 *.2 *

(52/52)7'008'00

,urba frecventelor :

,urba frecventelor

,urba frecventelor cumulate in procente

Reducerea ca"e#oriilor % 6a scalele ordinale se opereaza cu categorii ordonate. 4in aceasta cauza este interzisa asimilarea a doua categorii separate de o modalitate intermediara. /recventa modalitatilor asimilate este data de suma frecventelor modalitatilor fuzionate.

&. Scale de in"er'ale S eci$ic scalelor nominale si ordinale es"e $a "ul ca modali"a"ilor li se o" a"ri(ui numere care re re!in"a coduri sau e"ic)e"e. E*. o" coda 'ars"a cu 1 en"ru 'ars"a "anara+ 2 en"ru 'ars"a mi,locie si & en"ru 'ars"a a "reia. Prin urmare nu u"em o era 'reo o era"ie ma"ema"ica e aces" "i de scala -de e*. sa calculam media ari"me"ica.. La ni'elul scalelor ordinale nu u"em masura dis"an"ele in"re modali"a"i. E*. S eci$ic scalelor de in"er'al es"e $a "ul ca in"er'alele care se ara doua modali"a"i successi'e sun" e#ale in"re ele. E*. Di$eren"a din"re 1/ si 2/ es"e e#ala cu di$eren"a din"e 01 si 21. La aces"e scale "oa"e o era"iile ma"ema"ice sun" acce "a"e. E*em le de scale de in"er'ale % re!ul"a"e la e*amen+ dis"an"a+ "im ul e"c. La ni'elul scalelor de in"er'ale se dis"in# % 3aria(ilele discre"e 4 daca numerele care cores und modali"a"ilor sun" in"re#i5 E*% 3aria(ilele con"inue 4 daca numerele care carac"eri!ea!a scala sun" reale. E*em le% 'i"e!a+ ri"mul res ira"iei e"c. "eprezentari grafice -iteza de alegere a solutiilor unui test de inteligenta este inregistrata in urmatorul tabel : +ubiect %impii ' *0 * * '0 1 10 2 9 : '; 9 '5 ; *0 5 5

!utem segmenta multimea valorilor folosind relatia : (arimea intervalului de grupare8&mplitudinea/nr. de clase &mplitudinea810-58*' )umarul de clase8* (arimea intervalului de grupare8*'/*8'0.** Efectivele fiecarei clase vor fi : 1

,lase $ntervale /recvente

' <5-'5.**) 1 <'5.**- 5.:9)

* < 5.:9-10= *

Ale#erea scalei de masura % Ale#erea scalei de masura de inde e*clusi' de 'aria(ila $olosi"a. E* % en"ru 'aria(ila se* oa"e $olosi doar scala nominala. Pen"ru 'aria(ila re!ul"a"ele la un e*amenul 6 se o" $olosi % scala de in"er'ale 5 scala ordinala % admis cu no"a 7+ admis cu no"a 1+88s.a.m.d 5 scala nominala di)o"omica % admis+ res ins .

In s"iin"ele umane nu dis un de un a ara" ma"ema"ic+ sau de un ins"rumen"ar care sa a recie!e di$eren"ele. E* % 9e in"eresea!a dinamica ni'elului de an*ie"a"e in"re doua ersoane. Prima ersoana inre#is"rea!a o 'aria"ie in"re 2/ si &/ iar cea de a doua in"re 27 si 1/7. Dinamica es"e similara din unc" de 'edere can"i"a"i'+ dar cali"a"i' u"em une un semn de e#ali"a"e in"re rima si a doua ersoana :