X1.

TROR1SMUL 1NTRNA(1ONAL
J

Primele ncercri de deIinire a terorismului prin perspectiva dreptului international se

constat n 1930, cnd a avut loc la Bruxelles cea de-a doua ConIerint international n
domeniul uniIicrii dreptului penal. Este Iolosit pentru prima dat termenul de terorism, se
propune si o deIinitie: Iolosirea deliberat a unor mijloace capabile sa produc un pericol comun
reprezint acte de terorism ce constau n crime mpotriva vietii, liberttii si integrittii Iizice a
unor persoane; la Iel, actiunile ndreptate contra propriettii private sau de stat, n scopul realizrii
unor scopuri politice sau sociale.
Un an mai trziu, la ConIerinta de la Paris, terorismul este deIinit n Ielul urmtor:
,Oricine, n scopul terorizrii populatiei, Ioloseste mpotriva persoanelor sau propriettilor
bombe, mine, incendii sau mijloace explozive, arme de Ioc sau alte mijloace sau cine ntrerupe
sau ncearc s ntrerup un serviciu public sau de utilitate public va Ii pedepsit'. Nici aceast
deIinitie nu a Iost adoptat pe plan international.
Tentativele de deIinire a terorismului au creat numeroase probleme si pentru c, o dat cu
timpul, s-au adugat noi dimensiuni n ceea ce priveste actiunile de terorism. Inclusiv n cadrul
Natiunilor Unite, se discut de mai bine de 30 de ani att problematica pedepsirii actelor teroriste,
ct si o eventual deIinitie care s Iie universal acceptat. Principala problem care a produs o
separare ntre abordrile trilor dezvoltate si trilor mai putin dezvoltate a Iost limita pn la care
pot s mearg miscrile de eliberare national n lupta lor n Iavoarea realizrii dreptului la
autodeterminare. Este vorba de discutii ample care au avut loc n legtur cu Organizatia de
Eliberare a Palestinei, cu limitele ntre care un popor, reprezentat printr-o anumit miscare si care
nu are un stat constituit, poate s duc aceast lupt pentru a-si realiza dreptul la autodeterminare
n Iorma crerii unui stat national. Este de subliniat c n cadrul Cartei si n IilozoIia Natiunilor
Unite, se accepta ideea c unul dintre cazurile de utilizare licita a Iortei l reprezint lupta
popoarelor pentru autodeterminare.
Subiect sensibil n discutiile teoretice rmne acela al departajrii ntre utilizarea licit a
Iortei, din punctul de vedere al dreptului international, si utilizarea ilicit a acesteia sau a altor
metode pentru a provoca o stare de panic, a genera un anumit eIect care s Iie de natur politic
sau pentru a duce la obtinerea unor resurse Iinanciare care s Iie utilizate ulterior Iie pentru
mentinerea unor grupuri, Iie pentru o actiune viitoare de acest Iel. La nivelul ONU, n declaratia
Icut cu prilejul adoptrii Rezolutiei din 1994, Rezolutia 49/60, se statueaz Iaptul c actele de
natur penal nIptuite n scopuri politice, cu intentia de a provoca populatiei sau unui grup de
persoane o stare de teroare, nu pot Ii justiIicate n nici o circumstant, indiIerent de motivatiile
politice, IilozoIice, ideologice, rasiale, etnice, religioase sau de orice alt natur, care ar putea Ii
invocate pentru a le justiIica. Iar n doctrin, se accept n general deIinitia: ,Orice act ilicit de
extrem violent, comis de unul sau mai multi indivizi sau de grupuri organizate, actionnd n
nume propriu sau cu aprobarea, ncurajarea, acceptul tacit sau sustinerea unui stat, svrsite
mpotriva unor persoane sau bunuri, n urmrirea unui obiectiv ideologic, politic, social sau

1
Lucrri semniIicative n imba romn Ardvoaice, Gh.; Iliescu, Dumitru; Nit, L.D., Terorism,
antiterorism, contraterorism, Bucuresti, 1997; Bergen, Peter, R:boiul Sfant S.A. In inima lumii secrete a
lui Osama Bin Laden, AllIa, Bucuresti, 2002; Bodunescu, Ion, Terorismul fenomen global, Odeon,
Bucuresti, 1997; Epure, Mihai, Terorismul international. repere conceptuale, grupri repre:entative i
aspecte ale cadrului furidic de combatere, Editura A.N.I., Bucuresti, 2001 ; Falcone, Fabrizio; Sette,
Antonello, Osama bin Laden, AllIa, 2002; Garcin-Manon, Isabelle, Media vs. Terorism, Tritonic,
Bucuresti, 2005; Jura, Cristian, Terorismul international, Editura All Beck, Bucuresti, 2004; Terorismul.
Dimensiune geopolitic i geostrategic. R:boiul terorist. R:boiul impotriva terorismului, Editura
Universittii Nationale de Aprare, Bucuresti, 2002; Vduva, Gheorghe, Terorismul contemporan factor
de risc la adresa securittii i aprrii nationale, in conditiile statutului Romaniei de membru NATO,
Editura Universittii Nationale de Aprare, Bucuresti, 2005
religios, susceptibil s pun n pericol numeroase vieti omenesti sau bunuri importante si s aduc
grave prejudicii pcii si securittii internationale'.
Terorismul rmne, n esent, o problem politic. Politicienii, diplomatii, serviciile
secrete trebuie s tin cont de impactul produs de orice tip de rspuns la un act terorist, de
consecintele asupra intereselor politice si nationale si, mai ales, n ce msur costurile economice,
politice, sociale sau Iinanciare justiIic amploarea rspunsului preconizat ca pedeaps.
Contraatacurile excesive aplicate organizatiilor teroriste, uciderea unor oameni nevinovati au
dovedit deseori c duc la rezultate opuse dorintelor de eradicare a Ienomenului. De aceea, este
nevoie de a studia Ioarte bine Ienomenul, motivatiile care stimuleaz actiunile teroriste, si numai
n consecint s se treac la msuri coercitive.
Specialistii n analize sociale si politice sustin c nici o Iorm de terorism nu poate rezista
n Iata unor guvernri sau a unor puteri ce se dovedesc Ilexibile, deschise spre reIorme, care-i
Iavorizeaz pe moderati si care Iac eIorturi constante pentru usurarea situatiei celor deIavorizati
de sistem, de relatiile sociale sau politice. Iat de ce se impune cu necesitate un acord
international asupra deIinirii Ir ambiguitti a terorismului. AltIel, se poate ajunge la abuzuri
practicate de unele puteri economice, politice sau militare, avnd ca scopuri ascunse strategice
sau geopolitice, Iolosind manipularea inIormational n cstigarea unui acord masiv pentru
declansarea unor interventii militare punitive. Se impune, de asemenea, instituirea de mecanisme,
construirea unor institutii la nivelul organismelor internationale (Consiliul de Securitate ONU n
primul rnd) care s poat interveni urgent si eIicient n astIel de crize.
Analiznd organizarea terorismului, identiIicm o structur piramidal: 1). n vrI se aIl
liderul sau conductorul organizatiei. Acesta este un individ puternic motivat politic, Icnd
parte, n general, din clasa de mijloc, posedat pn la obsesie de ideea nedrepttii, cu o educatie
Ioarte bun (de obicei, n cadrul unor universitti de elit din statele Ioarte dezvoltate). Este un tip
charismatic si comunicativ, bun specialist n strategii militare, n analiza si prelucrarea
inIormatiilor. El este cel care deIineste politica organizatiei si-i stabileste directiile de actiune. 2).
Urmtorul nivel este ocupat de cadrele active si executantii, brbati si Iemei, care particip la
antrenarea celorlalti, dar si la executarea atacurilor. Acestia sunt recrutati la o vrst Iraged,
pentru a putea Ii ndoctrinati, sunt posedati de un Ianatism extrem, devotati pn la sacriIiciul
suprem cauzei pentru care lupt, Ioarte bine pregtiti n mnuirea armelor, n culegerea, analiza si
utilizarea inIormatiilor, n criptarea, decriptarea si interpretarea semnelor si comunicatelor. n
acest strat se regsesc si proIesionisti care nu au exclusiv o motivatie ideologic. 3). Al treilea
nivel este reprezentat de sustintorii activi. Desi nu se consider membri ai organizatiei, ei
sprijin material si Iinanciar actiunile celor din nivelul precedent, asigur asistent tehnic,
logistic si pot participa uneori la desIsurarea unor actiuni. 4). Organizarea se completeaz cu
sustintorii pasivi sau complicii. Ei cunosc Ienomenul si chiar organizatia, dar nu particip eIectiv
la actiuni - dup cum putem constata n state n care domin religii ori ideologii exclusiviste, n
tri care neag liberttile Iundamentale ale omului si care propag crima si violenta ca metode de
convingere si de impunere n lume a doctrinei politice sau religioase proprii.
Elementele constitutive ale actelor teroriste, asa cum apar ele din aceste analize, sunt:
Existenta unui grup, de regul strict organizat, axat pe un ideal programatic social, national,
religios sau pe identiIicarea unui anumit inamic;
Actiunea este ilicit din punct de vedere al normelor juridice recunoscute de comunitatea
international;
Actiunea este comis cu extrem violent sau ntr-un mod de natur s produc mari daune
umane sau materiale;
Grupul actioneaz Iie pe cont propriu, Iie cu sprijinul tacit sau activ al unui stat tert;
Actiunea terorist urmreste crearea unei atmosIere de Iric sau panic colectiv, de natur s
intimideze autorittile unui stat sau un alt grup de putere si, indirect, s duc la eliminarea
Iizic a victimelor sau la distrugerea anumitor bunuri.
Atingerea scopurilor presupune mediatizarea ct mai puternic a actului terorist. Grupul
de autori ncearc, de regul, s-si ascund identitatea. Tintele sunt alese pe considerentul
producerii unui impact psihologic ct mai mare si nu pe criteriul valorii strategice, militare sau
economice. Terorismul reprezint o amenintare grav - se accept acest lucru - la adresa pcii si
securittii internationale si, ca atare, reprezint si trebuie s reprezinte o preocupare pentru actiuni
comune din partea statelor.
Actiunile teroriste pot Ii reduse la trei tipuri Iundamentale:
1. actiuni contra bunurilor - distrugerea cu explozivi a cldirilor, a bunurilor, masinilor;
2. actiuni contra persoanelor, a liberttii lor - rpiri, sechestrri, luri de ostatici, individuale sau
colective - sau a integrittii lor Iizice, asasinate sub diIerite Iorme;
3. actiuni combinate contra bunurilor si persoanelor - deturnri de avioane, masini-capcan si
altele.
n perioada 1968 1993, atentatele cu bomb au constituit 46 din totalitatea actiunilor
teroriste, n timp ce atacurile cu arme portabile au reprezentat 22, deturnrile de aeronave si
nave 12, asasinatele 6, rpirile de persoane 1.
ntr-o ncercare de clasiIcare a Iormelor de terorism, n care ne mentinem aproape de
Iormularea unei lucrri colective de reIerint n literatura de specialitate
2
, retinem urmtoarele
categorii:
Terorismul politic. Miscrile anarhiste europene ale nceputului de secol au reprezentat
primele exemple de terorism politic. Reconstructia Europei democratice pe model liberal, dup
rzboi, a suscitat noi violente teroriste mpotriva sistemului socio-economic instaurat. Acestea
sunt exprimate sub diIerite Iorme. Miscrile de extrem stng european din anii 70 - 80 - n
Germania (Baader MeinhoI), n Italia (Brigzile Rosii), n
Franta (Actiunea Direct) -, care aveau ca obiectiv s doboare capitalismul, sunt urmate de un
terorism de extrem dreapt legat de eIectele conjugate ale srciei si de teama Iat de Iluxurile
migratoare slab controlate ntr-o Europ n plin transIormare.
Terorismul este Iolosit ca instrument de presiune politic. Obiectivele terorismului politic
se nscriu n urmtoarele categorii:
O cucerirea puterii politice prin violent;
O opozitia la imperialism si oligarhie;
O lupta pentru reIorme sociale (altele dect cele obisnuite, de regul, prin distrugerea
violent a celor existente);
O lupta pentru putere si inIluent;
O lupta pentru imagine;
O lupta pentru identitate;
O crearea si ntretinerea strii de haos.
Terorismul informational. Este Ioarte probabil ca, n viitor, terorismul s si aleag cu
predilectie tintele din domeniul inIormatiei, din cel al sistemelor de valori comune ale lumii si
mai ales din sistemele de valori ale natiunilor.
Atacurile teroriste asupra inIormatiei este posibil s vizeze:
O distrugerea Iizic a unor sisteme tehnice de comunicatii, ndeosebi a retelelor, nodurilor si
centrelor complexe de transmisiuni ale statelor-tint, ale unor institutii internationale care
promoveaz sau sustin rzboiul antiterorist, ale altor structuri si organisme care asigur
ordinea si stabilitatea n tri si n lume;
O virusarea computerelor si distrugerea retelelor si a bazelor de date, ndeosebi din
domeniile economic, Iinanciar si militar;

2
Terorismul. Dimensiune geopolitic i geostrategic. R:boiul terorist. R:boiul impotriva terorismului,
Editura Universittii Nationale de Aprare, Bucuresti, 2002, p. 23-43
O preluarea pirateric a unor sisteme de comand-control si provocarea unor conIlicte grave
si chiar a unor catastroIe inimaginabile;
O crearea unor structuri si retele speciale ciberteroriste care s opereze n spatiul
inIormational;
O practicarea, pe scar larg, a pirateriei electronice
Terorismul economic. MaIia rus, cea albanez, chinez, operatiunile de splare a
banilor, traIicul de droguri, de arme si prostitutia etc. sunt amenintri grave care, de regul, sunt
analizate ca procese n sine, Ir responsabilitti, Ir teritorializare, Ir cauze. Adesea este
neglijat problema activittii ilicite a statelor, responsabilitatea lor pentru proliIerarea unor astIel
de amenintri.
Fenomenul pare s devin o component a relatiilor internationale. Produsul su brut,
spre exemplu, este evaluat la 800 1500 miliarde dolari, adic mai mare dect produsul intern
brut al Spaniei. Dispunnd de astIel de sume, terorismul poate destabiliza cu usurint politicile
nationale sau regionale, dac se doreste acest lucru. Tot n cadrul terorismului Iinanciar se nscrie
si procurarea (sau recuperarea) de Ionduri prin luarea de ostatici, prin amenintri, santaje, spargeri
de bnci, atacarea unor mijloace care transport bani sau valori etc.
Sursele de procurare a banilor (de Iinantare) obinuite n lumea teroristilor sunt atentate,
spargeri de bnci, traIic de droguri. Exist ns si altele, mult mai proIitabile: oameni Ioarte
bogati, cercuri de interese interne sau internationale din tot spectrul activittilor umane, de la cele
economice, la cele ale lumii interlope, organizatii si chiar state.
Terorismul cultural. Terorismul cultural nu este un mijloc de conIruntare, ci unul de
distrugere a sistemelor de valori. Rzboiul ,cultural', nteles ca o conIruntare de interese (de
interese, nu de valori) ale unor grupuri care apartin unor entitti civilizationale nu este terorism.
Terorismul cultural const n:
- Invadarea mijloacelor de comunicare cu imagini porno si alte produse care agreseaz si
deIormeaz universul etic si estetic al populatiei si sistemele de valori;
- Agresarea natiunilor cu subproduse culturale (Iilme, imagini video, reviste etc.) care cultiv
violenta, individualismul, egoismul, lipsa de respect Iat de valorile proprii;
- Agresarea si chiar distrugerea simbolurilor.
Terorismul identitar. Terorismul identitar tine de aIirmarea violent a identittii. El nu
rezult neaprat dintr-o criz de identitate, desi se maniIest cu pregnant sub aceast motivatie.
Terorismul identitar are conotatii dintre cele mai diverse, dar continutul lui este acelasi:
impunerea unui anumit tip de identitate, mai exact pedepsirea tuturor celor care nu recunosc
aceast identitate. El se asociaz cu diIerite alte Iorme, dar nu trebuie conIundat cu acestea. El
este un terorism protestatar si deosebit de virulent.
Vecine cu terorismul identitar sunt miscrile separatiste, miscrile de eliberare, miscrile
revendicative. Acestea nu sunt ns terorism.
Terorismul patologic. Unele acte teroriste sunt svrsite de psihopati, oameni care pierd
contactul cu realitatea, pierd controlul sensurilor, actioneaz inconstient. Comportarea lor
deviant are drept cauze: srcia, alcoolismul, drogurile, violenta urban, pierderea reperelor,
boala, diIiculttile vietii, nemplinirile aIective sau sexuale, reIularea, inactivitatea, somajul,
inadaptabilitatea social, provenienta dintr-o Iamilie dezorganizat.
AstIel de asasini, de regul ai unor seIi de state, ai unor personalitti marcante, artisti sau
simpli cetteni, atribuie o coloratur politic gestului lor, aduc motivatii dintre cele mai socante:
pretextul de a se crede justitiari, modiIicatori de destine, paciIicatori, conductori, comandanti
strluciti. De Iapt, ei ascund Iobii diverse, panici si angoase diIuze.
Terorismul religios.Fundamentalismul nu este numai o miscare extremist, cum se crede
adesea. El este o IilosoIie, o credint si se bazeaz pe un sistem selectiv de valori. Selectarea
acestora este ns o trecere la limit si se realizeaz nu doar prin ,decuparea' unor valori dintre
alte valori, ci prin aIirmarea exclusiv si agresiv a celor selectate si negarea violent a celor
neselectate. El are ca expresie direct terorismul islamic si
este menit s aduc islamismul, prin orice Iel de mijloc, la conducerea planetei, deoarece numai
aceast religie se crede - este adevrat si important, numai ea are o misiune mesianic. El
vizeaz lumea ntreag, dar mai ales civilizatia occidental, cu leagnul ei european si
conIiguratia ei actual de inIluent american.
n acest context, obiectivele jihadului devin
1. Realizarea si mentinerea cu orice pret a unittii religioase si etno-culturale a lumii islamice, n
acest sens principalele actiuni Iiind ndreptate mpotriva ,liderilor arabi corupti si pentru
impunerea regulilor, legilor si obiceiurilor islamice;
2. Organizarea si desIsurarea unor ample si diversiIicate actiuni mpotriva Israelului si a SUA,
tri pe care Iundamentalismul islamic le consider rspunztoare pentru situatia statelor arabe
Terorismul infractional. Trebuie Icut distinctie ntre terorismul din acest spectru
inIractional si crima organizat. Crima organizat nu este terorism. Ea este un mod de rezolvare
de ctre cercurile criminale si maIiote, pe calea criminalittii si inIractionalittii, a unor probleme
care tin de asigurarea spatiului de actiune pentru economia subteran, traIicul de droguri si de
carne vie, splarea banilor etc., actiuni care aduc proIituri Iabuloase.
Terorismul de acest tip vine n sprijinul crimei organizate, este un instrument al acesteia
si, de aceea, el se va aIla tot timpul n avangarda ei si n sustinerea ei.
Terorismul etnic. Terorismul de tip etnic si separatist si aIl, n parte, rdcinile n marile
bulversri suportate de Europa secolului al XX-lea: sIrsitul marilor imperii, revolutia rus, dou
rzboaie mondiale, constructia european, Iinele marxismului. n decursul ultimilor 50 de ani, n
Europa de Vest, conIlictul irlandez (IRA), separatismul basc (ETA), chestiunea corsican (FLNC)
si Tirolul de sud sunt cteva exemple. Mai recent, cderea zidului Berlinului si reactivarea
chestiunii minorittilor n numeroase tri din estul european (Bosnia, Kosovo, Transilvania,
Armenia) sunt susceptibile de a Iavoriza acest tip de terorism.
Terorismul de stat.n timpurile moderne, terorismul de stat s-a dezvoltat mai ales n trile
latino-americane supuse dictaturilor, dar si n Grecia anilor 1967-1974. Multi autori consider c,
n Indonezia, n Coreea de Sud si n alte tri, terorismul de stat consist n mobilizarea si chiar
militarizarea societtii pentru a lupta mpotriva inamicului interior.
Se poate identiIica un suport ideologic a terorismului de stat, care const ntr-o anume
doctrin a nationalismului exacerbat, intolerantei si altor exclusivitti. Acestea erau cndva
promovate si de doctrina Monroe din vremea rzboiului rece. Debuteaz cu o politic de
contrainsurectie, ale crei puncte Iorte sunt loviturile de stat din Guatemala din 1954, din Brazilia
din 1964, din Chile din 1973, precum si guerilele din Uruguay si din alte locuri. n Guatemala,
ntre 1976 si 1983, un milion de oameni (din cele 9 milioane, ct este populatia acestei tri) au
Iost deplasati pentru c au ncercat s sustin guerilele. Dintre acestia, ntre 261.000 si 600.000
(ciIr oIicial) au Iost dislocati cu Iorta si pusi sub controlul armatei si patrulelor de autoaprare
civil.
Militarizarea societtii, controlul strict al inIormatiei si cenzura sunt modalitti ale
terorismului de stat. Asasinatele si deportrile masive practicate de regimul stalinist, deportrile
n Brgan si condamnarea la ani grei de nchisoare pe motive politice, practicate de guvernele
Romniei n perioada anilor 1946-1964, ca si practicile altor guverne din Iostul sistem comunist,
dar nu numai de acestea, ci si de altele, din toat lumea, pe motive extrem de diversiIicate de la
protectia intereselor statelor respective si pn la aprarea valorilor nationale sunt Iorme ale
terorismului de stat.
Terorismul de stat (terorismul institutiilor statului) a mbrcat, de-a lungul timpului,
Iorme diIerite, ntre care: sclavagismul; inchizitia; genocidul; deportarea populatiilor; invazia;
trecerea prin Ioc si sabie a populatiilor sau trilor care nu se supuneau dictaturii celui mai
puternic; dictatura militar; dictatura politic; cotropirea diIeritelor state de ctre state mai
puternice si impunerea unor regimuri de viat insuportabile; birul; practicarea de ctre
conducerea statului a unui regim sever Iat de populatie privind impozitele, asigurarea locurilor
de munc, neacordarea drepturilor legitime, ascultarea teleIoanelor, violarea corespondentei etc.;
santajul; presiunea politic etc.
Este posibil ca, n viitor, tipurile de terorism cu care s-ar putea conIrunta lumea s
evolueze pe urmtoarele paliere:
Terorismul politic rmne acelasi. Nici mijloacele nu suIer schimbri radicale. Mereu
vor Ii Iolosite asasinatul politic, hrtuirea sngeroas, luarea de ostatici, satanizarea liderilor si,
binenteles, lovitura armat.
Terorismul identitar s-ar putea s aib ca principali actori identittile de tip etnic si
religios, grupuri extremiste, alte grupuri n general antisociale si, mai ales, entitti care se situeaz
pe pozitii de neacceptare a ordinii post-haos si cu att mai putin a noii ordini mondiale.
Ciberterorismul vizeaz nu doar retelele Internet, ci si initierea unor ,lovituri de
decapitare' Ir precedent. Este vorba de atacarea bazelor de date, a sistemelor de conducere si
mai ales a sistemelor de securitate nuclear, biologic si Iinanciar.
Si n viitor, terorismul economic va veni, pe de o parte, din rndul lumii interlope, care
doreste s prelungeasc starea de haos, si, pe de alt parte, din partea unor cercuri politice si
economice care doresc s se mentin cu orice pret n vrIul ierarhiei economice.
Terorismul cosmic nu-si anunt nc o prezent prea apropiat. Cosmosul este stpnit
(att ct e stpnit) de un numr limitat de tri, iar btlia pentru el nu are, deocamdat, dect o
un obiectiv strategic global. Terorismul cosmic va aprea n momentul cnd cosmosul va Ii un
spatiu din care se va putea actiona cu usurint oricnd si mpotriva oricui.
Terorismul genetic nu este doar Iolosirea unor mijloace de atac biologic mpotriva vietii
umane sau animale. El este un atac asupra inIormatiei ereditare si vizeaz nu doar uciderea, ci si
crearea unor mutanti, schimbarea naturii, distrugerea populatiilor, a speciilor, a vietii.
Terorismul sexual a luat o amploare Ir precedent. n aIara traIicului cu carne vie, care
se practic deja la nivel planetar, este vorba de proliIerarea retelelor pedoIile, a prostitutiei si
industriei porno, care, exacerbate, pot duce eIectiv la degradarea Iiintei umane.
Dup 11 septembrie 2001, Consiliul de Securitate a creat Comitetul Antiterorism,
promovnd ideea de a Ii monitorizat punerea n aplicare a Rezolutiei 1373. Statele membre ale
ONU raporteaz acestui comitet msurile antiteroriste luate n domeniile legislativ, Iinanciar,
vamal, n emigratie, extrdare si traIic cu armament. Toate aceste elemente reprezint un eIort de
monitorizare a aspectelor care pot s Iavorizeze anumite actiuni de terorism. Un rol important n
lupta aceasta antiterorist l joac INTERPOL.
Rezolvarea terorismului pe cale militar s-a dovedit, pn n prezent, imposibil, si pare
de neconceput o solutie n care negocierile s nu aib un rol Iundamental. Stau exemple cele mai
importante cazuri la nivel mondial:
Israelul este n continuare incapabil de a preveni atacurile sinucigase ale palestinienilor pe
propriul teritoriu, expeditiile de represalii ale armatei israeliene n zonele locuite de arabi
Iiind de Iiecare dat urmate de escaladarea violentei;
Anglia nu poate preveni atacurile Armatei Republicane Irlandeze, nici n Ulster, nici pe
teritoriul Angliei;
Statele Unite nu reusesc s identiIice cu precizie, si nici s pedepseasc pe cale militar,
autorii atentatelor asupra trupelor sale din Dahran (Arabia Saudit) din 1991, atacul asupra
ambasadelor din Kenya si Tanzania din 1998, etc.;
Franta nu stpneste situatia din Corsica, dup cum nici Spania pe cea din Tara Bascilor,
unde autohtonii separatisti continu s aduc la ndeplinire atentate mpotriva unor
Iunctionari civili sau militari ai statelor respective.
!rincipalele organi:atii teroriste
1. Abu Nidal Organi:ation (ANO): Iondat de celebrul terorist palestinian Abu Nidal, care a
actionat n Orientul Mijlociu si n Europa, anii 60'-70', cu actiuni ndreptate mpotriva statului
Israel si a aliatilor si occidentali; n anul 2002, Abu Nidal a Iost gsit mort n capitala
Irakului, Bagdad, dup ani n care nu s-a mai stiut nimic despre el.
2. Abu Sayyaf Group (ASG): cu baza n sudul Filipinelor, (insula Jolo), militeaz pentru crearea
unui stat musulman n regiune; a recurs la luri de ostatici din rndul turistilor strini si
atentate cu bomb n orasele Zamboanga si Manilla.
3. Al Gama at al Islamiyya: grupare egiptean care are la activ masacrarea turistilor germani la
Luxor, n toamna lui 1997, tentative de asasinare a presedintelui Hosni Mubarak (acuzat c ar
Ii sluga Americii.
4. Al-Qaida: retea global, incluznd sute de celule dispersate pe toate continentele. Fondat la
sIrsitul anilor 80' de Usama bin Laden, din Iostii combatanti musulamni din AIganistan.
Dispune de Iort si organizare militar, de un mare potential Iinanciar si de o multitudine de
conexiuni. n prezent, este adversarul cel mai redutabil al S.U.A pe plan mondial. Se aIirm
implicarea organizatiei n pregtirea atentatelor de la World Trade Center New York, dar
sunt mult mai bine dovedite distrugerea ambasadelor americane din Nairobi (Kenya) si Dar-
es-Salaam (Tanzania), scuIundarea distrugtorului USS Cole, bombardarea bazelor
americane din Arabia Saudit etc. Dintr-un document programatic al organizatiei: 'Avnd n
vedere ocupatia american si evreiasc a mprejurimilor Moscheii Al-Aqsa, avnd n vedere
ceea ce Iac evreii n Palestina (distrug casele), avnd n vedere c mai mult de un milion de
irakieni au murit si avnd n vedere Iurtul averilor musulmanilor prin exploatarea petrolului,
toate acestea ne oblig s declansm djihadul n lumea ntreag si n orice moment. A lupta
mpotriva Statelor Unite si a aliatilor lor, evreii din Israel, nseamn a lupta pe viat si pe
moarte. (Comunicatul nr.4 din 12.8.1998 al Armatei Islamice de Eliberare)
3

5. Aum Shinrikyo (AUM) s-a remarcat prin atacul cu gaz sarin din metroul orasului Tokyo, act
criminal, bazat pe credinte religioase sectare si Ianatism nemotivat.
6. rontul Islamic al Combatantilor Marelui Orient (IBDA-C), Iondat la 1 august 1984, se
prezint drept o Iormatiune sunnit turc, diIerit de Iormatiunile politice islamiste
reprezentate n parlament. Liderul Salih Izzet Erdis, alias Salih Miruabeyoglu, a Icut parte
n anii 1970 din aripa tnr a miscrii. Arestat n 1998, a Iost condamnat la moarte n 2002,
sub acuzatia de tentativ de rsturnare a ordinii constitutionale prin Iort. Pedeapsa a Iost
comutat la nchisoare pe viat. Organizatia a ncheiat aliante cu Iormatiunea kurzilor
separatisti (PKK) si extrema stng revolutionar (DHKP-C). SpeciIicul organizatoric este
lipsa de ierarhie; ,Ironturi autonome Iunctioneaz la initiativa oricrui membru,
independent. Tintele sunt minorittile, presa, statuile lui Ataturk, barurile, bncile. A
revendicat atentatele de la Istanbul din noiembrie 2003, soldate cu 57 morti si 455 rniti.
7. u:kadi ta Askatasuna (ETA): grupare separatista basc, opereaz n nordul Spaniei (Bilbao
si zona nconjurtoare), actioneaz din 1968 pentru independenta Trii Basce; a asasinat peste
700 de persoane, mai ales magistrati, militari si oameni politici spanioli, ostili actiunilor sale.
8. Septembrie Negru: comando palestinian (Iormat din 5 membri) care a asasinat membrii
echipei olimpice a Israelului (9 sportivi), la Olimpiada de Var din Mnchen (1972); acest
atac a oIerit statului sionist pretextul declansrii unei campanii teroriste, de exterminare a
civililor din taberele palestiniene de reIugiati, soldat cu sute de morti.
9. Al atah: organizatie condus de Yasser AraIat, cunoscut ncepnd cu anii 70', actionnd
pentru eliberarea Palestinei; desIsoar activitti militare, asimilate de ctre Israel cu
terorismul, reactivat din septembrie 2000 (odat cu a doua IntiIada).
10. Micarea de Re:istent Islamic Hamas: cea mai puternic grupare palestinian, condus de
seicul Ahmed Yassini; utilizeaz atentate sinucigase, dar si alte tehnici militare. Este
considerat principalul inamic al statului evreu, militnd pentru eliberarea Palestinei si
exterminarea invadatorilor israelieni. A suIerit grele pierderi n cadrul actualei IntiIade, dar
beneIiciaz de o adeziune impresionant n rndul palestinienilor. ntretine organizatii

3
multe inIormatii reIeritoare la Al-Qaida si Usama bin Laden, la Roland Jacquard, In numele lui Usama
bin Laden.
medicale, caritabile, si institutii de nvtmnt. A cauzat moartea a peste 500 de israelieni, n
ultimii doi ani de conIlicte.
11. Brig:ile Martirilor Al-Aqsa: grupare apropiat miscrii Fatah, a luat nastere n septembrie
2000, dup vizita ostentativ a prim-ministrului israelian Ariel Sharon, pe Esplanada
Moscheilor din Ierusalimul de Est (al treilea Loc SInt al musulmanilor) a declansat un nou
Rzboi al Pietrelor.
12. Harakat ul Mufahadin (HUM): grupare pakistanez, component Al-Qaida, a luptat n
recentul rzboi din AIganistan; a pierdut 50 de oameni n bombardamentul american care l-a
ucis pe Muhammad AteI, liderul militar Al-Quaida.
13. Irish Republican Army (IRA): veche grupare militar, Iondat n 1969, lupt pentru
independenta Irlandei de Nord, cauz antagonic intereselor britanice.
14. ihadul Islamic: grupare palestinian puternic, asemntoare cu Hamas, dar exclusiv
militar.
15. apanese Red Army (JRA): grupare japonez, de orientare comunist, aproape inexistent la
momentul de Iat.
16. !artidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK): Iormatiunea lui Abdullah Ocallan a purtat un
lung si sngeros rzboi cu Turcia, pentru crearea unui stat national kurd pe teritoriul acesteia;
liderul este condamnat la nchisoare pe viat.
17. The Liberation Tigers of Tamil elam (LTTE) - Tigrii Tamili: grup secesionist, au luptat n
Sri Lanka pentru crearea unui stat propriu n zona de sud-est a insulei; au utilizat cu precdere
lupttori kamikadze si armate de copii, iar n prezent iau parte la negocieri de pace.
18. fercito de Revolucion Nacional (ELN): grupare marxist columbian, Iinantat din traIicul
de droguri, Ioarte violent, lupt de 30 de ani alturi de FARC, mpotriva guvernului de la
Bogota, sprijinit de Statele Unite din interese petroliere; se pare c S.U.A nu sunt strine nici
de narmarea rebelilor. Rzboiul civil a Icut peste 30.000 de morti.
19. !alestine Liberation ront (PLF)
20. !alestine Liberation Organi:ation (PLO): ambele sunt Iormatiuni vechi, bine organizate si
cu mare experient, create n anii '60-70, n cadrul luptei comune a lumii arabe de eliberare a
Palestinei.
21. uer:as Armadas Revolucionarias de Colombia (FARC): Iormatiune extrem de violent;
utilizeaz Iondurile enorme ale cartelurilor maIiote din Cali si Medelin. Dispune de un
arsenal de lupt Ioarte variat si desIsoar o gam larg de activitti: distrugerea barajelor, a
oleoductelor, masini capcan, ambuscade, masacre generale, amplasare de dispozitive
explozive, rpiri, traIic de stupeIiante etc.
22. Organi:atia Revolutionar 17 Noiembrie: a operat 25 de ani n Grecia. Era Iormat din
studenti avnd n Irunte un proIesor universitar; a recurs la numeroase asasinate mpotriva
oIicialilor si militarilor americano-britanici cantonati pe teritoriul trii. n 2002, au Iost
operate primele arestri, care au dezorganizat gruparea.
23. Sendero Luminoso: grupare castro-marxist peruan, a dus lupt de gheril mpotriva
guvernului, inclusiv celui condus de Alberto Fujimori.
24. Movimiento Revolucionaria de Tupac Amaru (MRTA): dup ani buni n care nu s-au mai
maniIestat, au Iost autorii "Operatiunii Lima" (luarea de ostatici a 500 de diplomati strini la
Ambasada Japonez din Lima, n cursul unui dineu, prelungit ntre 17 decembrie 1996 si 22
aprilie 1997). Desi cei 14 membri ai comandoului au Iost ucisi, inclusiv Nestor Cerpa, liderul
organizatiei, aceasta grupare castro-marxist continu s Iunctioneze.
25. rontul Islamic de Salvare (FIS)
26. Armed Islamic Group (AIG): ambele grupri algeriene, participante activ n rzboiul civil
izbucnit dup IalsiIicarea alegerilor din 1992, cnd cercurilor Iundamentalist islamice,
cstigtoare, li s-a reIuzat dreptul legitim de a conduce Algeria; ura mpotriva Irancezilor este
imens, iar violentele Iac mii de morti.
27. Organi:atia 15 Mai: grupare palestinian Iondat n 1979, cu actiuni de distrugere a unor
hoteluri, linii aeriene, ambasade israeliene si americane; n prezent, dezactivat.
28. Brig:ile Roii: Iactiune radical de stnga, responsabil de rpirea si asasinarea premierului
italian Aldo Moro, n 1978 dup 1889 a Iost anihilat.