TEORIA I PRACTICA RP: O DEFINIRE SITUATIONAL

1. Relatii publice - straveche abilitate a comunitatilor umane. Se considera ca relatii publice constituie o ocupatie si o activitate tot att de veche ca si omenirea. Fiind o fiinta sociala, omul tot timpul a tins mereu spre a avea legaturi, relatii cu ceilalti semeni ai sai caci numai astfel ar fi putut supravietui. E de neconceput dezvoltarea omenirii fara relatii interpersonale, comerciale, de familie, internationale etc. Dar abia spre sfrsitul secolului ! aceasta activitate s-a specializat si a capatat contururi clare impunnd strategii si tactici de functionare ca o "ndeletnicire, iar mai apoi o arta deosebita de celelalte. #eter $. %sgood, presedintele unei firme americane ce activeaza "n domeniul R# considera ca &practica de a trimite echipe care sa pregateasca totul "naintea calatoriei unui demnitar sau politician nu a fost inventata nici de 'arr( )ruman si nici de Richard *i+on. ,ocuitorii vechiului -abilon, cei din $recia sau Roma antica erau convinsi de eficacitatea acestui procedeu. Sfntul !oan -otezatorul "nsusi a facut o treaba foarte buna, pregatind venirea lui !sus din *azareth.... ISTORIC. Folosit la /um0tatea secolului al ! -lea "n S12, c"nd, din nevoi practice, s-a conturat o nou0 optic0 privind stabilirea 3i men4inerea rela4iilor "ntreprinderilor produc0toare cu publicul consumator, conceptul de 5rela4ii publice. sau &public relations. este din ce "n ce mai utilizat 3i "n managementul romnesc. 2plicarea conceptului de &#R. "n abordarea rela4iei dintre produc0tor 3i consumator "n S12, 3i-a dovedit eficien4a 3i s-a consolidat "n sec. al -lea, materializ"ndu-se "n numeroase oficii de &consilieri. "n rela4ii publice, "n foarte multe servicii de rela4ii publice. De e+emplu, "n 1678, "n aceast0 4ar0 e+ist0 1199 de firme de &consilieri. "n rela4iile publice, iar peste 7999 de "ntreprinderi aveau servicii serioase de 5rela4ii publice..

:n Europa, conceptul de &#R. a p0truns prin mi/locire francez0, e+tinz"ndu-se foarte mult "n a doua /um0tate a secolului . :n prezent, nu e+ist0 institu4ie, "ntreprindere ori firm0 care se respect0 f0r0 s0 aib0 propriul serviciu de #R. :n tarile Europei %ccidentale relatiile publice "n varianta lor moderna n-au fost introduse dect a doua zi dupa "ncheierea celui de al doilea razboi mondial. Dupa cum scrie ;illiam 1ngue+< &:ncepnd cu anul 16=>, "mpreuna cu #lanul ?arshall, relatiile publice americane au debarcat pe continent..

:n lumea noua, adica "n Statele 1nite ale 2mericii, relatiile publice au fost create ca profesie. #rintre pionerii profesionalismului "n R# au fost Ed@ard ,. -erna(s, #hineas ).-arnum, !v( ,edbetter ,ee, 'enr( Ford, #aul ;. $arrett, Aarl %. -(oir si ,eon -a+ter - toti acestia fiind niste personalitati proeminente la sfrsitul secolului al ! , "nceputul secolului . 2ici aceasta specialitate a "nceput sa fie introdusa la marile "ntreprinderi destul de repede, mai ales sub presiunea evenimentelor din anii 16B6-16C9, cnd patronii americani au "nteles ca notiunea de &business to business. este o notiune depasita si ca e mult mai preferabila o colaborare loiala "ntre functionari si salariati, o informare reciproca e mai dorita dect o taina totala asupra activitatii si proiectelor "ntreprinderilor private. !v( ,ee si-a "ndeplinit de minune misiunea. El a "nceput un lucru devenit astazi o ramura a industriei informationale - relatiile publice D#ublic RelationE. S-a deschis o noua era "n relatiile de business< !v( ,ee a "nteles ca firmele nu vnd numai, si nu att, marfa lor, dar si imaginea (image), semnul comercial si alte rechizite ale stilului de firma, deviza (sloganul) lor - o adresare ndrazneata facuta lumii, !retentia la succes si la atentia din !artea !artenerilor si a consumatorilor . :n "mbinare cu calitatea "nalta a marfii, imaginea "ntruchipeaza traditiile firmei, reputatia si competitivitatea ei, popularitatea si bogatia sa.

" #$%I&ITII I&T$R#ISCI'(I&)R$. Definirea conceptului de 5#R. a fost influen4at0 de pozi4ia pe care s-au situate diferi4i teoreticieni. 2stfel, conceptual de #R a fost primit de c0tre unii din punct de vedere psihologic, de c0tre al4ii din punct de vedere sociologic, filosofic, teoretic sau aplicativ etc., ceea ce e+plic0 e+isten4a numai "n literatur0 american0 a peste 1999 de defini4ii. :n ciuda marii lor variet04i, aceste defini4ii e+prim0, evident "n maniere diferite, o concep4ie nou0 despre modul "n care o institu4ie trebuie s0-3i creeze rela4ii cu oamenii, s0 le men4in0 3i s0 le dezvolte. A"teva e+emple de defini4ii elaborate de autorit04i "n materie ne dau o imagine a ceea ce sunt rela4iile publice< #$%I&I*II 'OSI+I($ (')RTI)($) Cea mai cunoscuta si mai acceptata definitie a Relatiilor Publice este cea a lui Rex Harlow [1]: Relatiile publice reprezinta functia manageriala distincta care ajuta la stabilirea si mentinerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproca si la cooperarea dintre o organizatie si publicul ei; ele implica managementul problemelor, ajutandu-i pe manageri sa fie informati asupra opiniei publice si sa raspunda cererilor opiniei publice; ele definesc si accentueaza obligatiile managerilor de a anticipa tendintele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea si comunicarea bazate pe principii etice. .Alte definitii importante: 1.Institutul Britanic de Relatii Publice [2]: Efortul planificat sa influenteze opinia publica prin buna reputatie si performanta responsabila, bazat pe acte satisfacatoare de comunicare bidirectionala . !. International Public Relations Association -(IPRA [3]): Relatiile publice sunt functia mana"eriala care e#alueaza atitudinea publicurilor, identifica politicile si procedurile unui indi#id sau ale unei or"anizatii fata de interesul public, elaboreaza si executa un pro"ram pentru a dobandi intele"erea si acceptarea publicului.

" #$%I&ITI$ S$,IOTIC-.

DEFINITIE SINTETIC Situa/ia de comunicare caracterizat0 !rin ansam1lul relatiilor dintre o institutie re!rezentat0 de s!ecialistul n R' (CI&$2) si !u1licul institu/iei res!ective (C3I2), res!ectiv o!iniile acestui !u1lic, ca!a1il s0 asigure managementul !ro1lemelor institu/iei (C$2) !rin antici!area tendintelor !ietii n func/ie de am1ient (CO&T$4T), !rin strategii etice de comunicare (cercetare, !romovare, etc.. C3,) menite sa asigure un reci!roc !rofit (SCO').

" $,IT$&T CI&$ 2. #entru a c"3tiga acest sentiment de "ncredere se desf03oar0 un ansamblu de activit04i care trebuie derulate pe o perioad0 de timp delimitat0 sau nelimitat0, unde sunt angrena4i mai mul4i anga/a4i 3i care ac4ioneaz0 pe baza unui plan foarte bine stabilit, respect"ndu-se reguli semantice. )oate aceste elemente trebuie private ca un "ntreg 3i mai mult dec"t at"t, rezultatul este planificat, prev0zut 3i a3teptat chiar. :n tarile "n care activitatea de relatii publice este dezvoltata pe larg si unde mai fiecare companie are un colectiv de specialisti "n acest domeniu se formeaza agentii corporative ori independente de relatii publice. Daca o agentie corporativa de relatii publice are niste scopuri si obiective bine definite, legate de profilul, specificul si scopurile corporatiei pe care o deserveste, atunci agentiile independente lucreaza pentru diferiti clienti fiind nevoite sa "nsuseasca din mers ceea ce urmeaza a "ndeplini la cererea clientului deservit. De obicei, ma/oritatea specialistilor din acest domeniu prefera sa lucreze "n firme si agentii individuale de R#, actionnd fie ca profesionist individual, fie ca membru al unui grup specializat "ntr-o anumita ramura. :n companiile mari, care au servicii de relatii cu publicul, aceasta activitate are mai multe fatete, fiecare din ele avnd e+igentele respective, capacitati si tehnici speciale. $n Rom%nia s&a 'nfiin(at Asociaia Romn a Profesionitilor n Relaii Publice )ARRP* care are ca principal obiecti# promo#area codului deontolo"ic al specialistului 'n Rela(ii +ublice ,i principiile etice pri#itoare la acti#itatea de comunicare a"reate prin codurile de la -tena ,i .isabona. /uccesul 'n relatiile publice este definit de c%,ti"area ,i men(inerea unei reputa(ii bune ,i este "arantat de [principiile eticii deontolo"ice [0]]. 1n acelasi timp, o a doua asociatie profesionala este Clubul Companiilor de Relatii +ublice )CCR+* [2]. Clubul Companiilor de Rela(ii +ublice )CCR+*, 'nfiin(at 'n octombrie !334, este o asocia(ie non&profit format5 exclusi# din persoane 6uridice & firme specializate 'n rela(ii publice. Clubul ',i propune s5 promo#eze acti#itatea ,i interesele industriei de rela(ii publice ,i s5 contribuie la dez#oltarea unui mediu profesional etic

,i competent care s5 se alinieze normelor interna(ionale. CCR+ reune,te 'n prezent 13 dintre cele mai importante companii de rela(ii publice din Rom%nia: !acti#e+R, 7C Communication, 8ree Communication, 19-:E +ublic Relations[;], 9illenium Communications, <"il#= +R, +erfect, +R-1/ Corporate Communications, +remium Communication ,i >HE +R-C>1CE. " ,$S)52 )socia/ia Interna/ional0 a Rela/ii 'u1lice (6789). AE F &#ractica rela4iilor publice este arta 3i 3tiin4a social0 a analiz0rii unor tendin4e, a anticip0rii consecin4elor lor, a sf0tuirii liderilor unei organiza4ii 3i a implement0rii unor programe de ac4iune, care vor servi at"t interesele organiza4iei, c"t 3i interesele publicului.. 'u1lic Relations &e:s (677;). C$. &Rela4iile #ublice sunt funcia de conducere care evalueaz0 atitudinile publicului, apropie politicile 3i procedurile unui individ sau ale unei organiza4ii de interesele publicului, planific0 3i e+ecut0 un program de ac4iune pentru a c"3tiga "n4elegerea 3i acceptarea publicului.. C$ < SCO'. &Rela4iile #ublice sunt acele procedee de comunicare ce a/ut0 la atingerea mai multor categorii de obiective, cum ar fi< pre"nt"mpinarea 3i rezolvarea unor crize, rafinarea metodelor de ob4inere 3i ma+imizare a profitului, crearea, schimbarea sau cosmetizarea imaginii unei organiza4ii.. GAezar Aaluschi, B991H< % defini4ie simpl0, pe "n4elesul tuturor 3i esen4ial0 pentru lumea noastr0, a speciali3tilor 3tiin4a inform0rii, ar putea fi< AE I SA%#. 52nsamblul mijloacelor folosite de c0tre institu4ie pentru a crea un climat de "ncredere 3i simpatie "n r"ndul propriului personal precum 3i "n r"ndul publicului.. %-SERJ2K!E. 2ceast0 ultim0 defini4ie a rela4iilor publice ne fere3te de confuzia cu fenomenul publicitar , de publicitate pe de o parte c"t 3i de reducerea conceptului de rela4ii publice la cel de rela4ii cu publicul. 2stfel, toat0 lumea 3tie c0 publicitatea urm0re3te "n mod e+pres formarea, men4inerea 3i dezvoltarea unei

&clientele., urm0rindu-se e+clusiv scopuri publicitare, "n timp ce "n realizarea ac4iunilor de rela4ii publice se are "n vedere informarea obiectiv0 a publicului 3i nu sugestionarea lui ca "n cazul publicit04ii, ceea ce confirm0 aser4iunea conform c0reia prin publicitate se popularizeaz0 un serviciu sau un produs al instituiei sau firmei respective, iar prin rela4ii publice se popularizeaz0 imaginea instituiei n ansamblu. 2t"t prin scopul lor general c"t 3i prin maniera specific0 "n care se realizeaz0 rela4iile publice nu numai c0 sunt necesare dar sunt 3i posibile la orice institu4ie sau firm0 3i la orice nivel "ncep"nd cu rela4iile publice ale statului 3i continu"nd cu rela4iile publice ale organismelor de stat Darmatei, poli4iei, administra4iei locale, institu4iilor de "nv040m"nt, cultur0 etc.E. C$2. 'rinci!alele ti!uri de activit0/i incluse n no/iunea general0 de rela/ii !u1lice sunt. 6. =. ?. ;. @. A. 8. 9. 7. cercetarea ela1orarea mesa>elor rela/iile cu !resa activit0/ile de management consilierea organizarea de evenimente s!eciale training !entru a!ari/iile !u1lice !roduc/ia contacteBlo11C

L S$,&I%IC)R$ B STR)T$DII. L C3,2< Cele ,apte principii asumate de practicianul de rela(ii publice, care reprezint5 un ade#5rat "?id al profesiei de specialist 'n Rela(iile publice sunt:

1. +rin munca mea ser#esc interesului public. /unt con,tient de faptul c5 nu pot s5 induc 'n eroare publicul sau s5&i influentez 'n mod ne"ati# comportamentul. Trebuie s fiu sincer !i cinstit. !. +rin munca mea ser#esc interesele celui care m&a an"a6at. /unt dedicat muncii mele cu responsabilitate ,i urmaresc interesul lui ca !i cum ar fi propriul meu interes"

4. +rin ceea ce fac sunt le"at de o or"aniza(ie c5reia 'i sunt loial. Cunosc ,i 'mi 'nsu,esc politica ,i cultura or"aniza(ional5 pe care o reprezint, at%t timp c%t acestea sunt 'n concordan(5 cu demnitatea uman5, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului ,i cu le#isla$ia %n &i#oare. 0. 7ac5 or"aniza(ia pentru care lucrez 'ncalc5 demnitatea uman5 ,i drepturile fundamentale 'n comunicare, #oi face tot ce 'mi st5 'n putin(5 pentru a 'ndrepta "re,elile ,i a corecta comportamentul comunica(ional. 2. $n mod con,tient ,i inten(ionat &oi fi sincer, transparent ,i clar cu 6urnali,tii ,i cu alte medii de comunicare cu publicul. @u le #oi oferi acestora nici un fel de recompens5 material5 sau financiar5. ;. Aoi respecta libertatea !i independen$a interlocutorilor mei. $n acest sens nu #oi apela la nici o form5 de constr%n"ere sau coerci(ie asupra lor. B. Cred c5 rela(iile publice reprezint5 o modalitate de a #enera %ncredere public ' de a armoni(a diferite interese ,i de a corecta anumite comportamente. -stfel, nu #oi face nimic pentru a d5una credibilit5(ii ,i reputa(iei profesiei mele.

C3,2 Este vorba despre informatia veridica, e+acta, binevoitoare ce porneste de la institutul social furnizor de aceasta informatie si care opereaza cu fapte veridice si ireprosabile. 2nume aceste principii au fost puse la baza cunoscutei &Declaratii de principii. care avea sa influenteze substantial evolutia de mai departe a relatiilor publice. C3,2 !.B. Functiile corporative ale relatiilor publice. #rincipalele functii ale unei activitatii de relatii publice "ntr-o corporatie de proportie sunt< 6. Protejarea reputatiei firmei. Sarcina consta "n a se "ngri/i ca despre corporatie sa se vorbeasca si sa se scrie numai ca despre un eficient producator de bunuri pentru cetateni, un vnzator onest de marfa si servicii. 2ceasta functie include< aEprote/area companiei de atacuri din e+terior asupra imaginii si reputatiei "n publicM

bE a povesti despre firma mai bine dect ar face-o aceasta &bineNvoitorii.M cE a initia programe de e+plicare a scopurilor si politicii companieiM dE sa identifice din timp problemele care pot aparea pentru ca firma sa poata lua act de aceasta si sa le rezolveM eE sa prote/eze si sa promoveze marca si logotipul firmeiM fE sa demonstreze cum se straduie compania sa lucreze pentru binele anga/atilor si a comunitatii "n mi/locul careia se aflaM gE sa e+plice pozitia companiei "n problemele de ordin social, economic si politic. C3,2 '$ C$ C)&)(2
Au alte cuvinte, Rela/iile 'u1lice reprezint0 acel element al mi+ului promo4ional, care se bazeaz0 "n principal pe comunicarea nonverbal0 3i nonpersonal0, care urm0re3te evaluarea atitudinii publicului, identificarea acelor aspecte care pot s0 trezeasc0 preocuparea consumatorilor 3i elaborarea unor programe care s0 atrag0 "n4elegerea 3i atitudinea favorabil0 a publicului fa40 de firm0 3i produsele ei, informarea poten4ialilor clien4i cu privire la natura 3i caracteristicile bunurilor, "n vederea "ncura/0rii clien4ilor s0 cumpere produsele sau serviciile sale, a investitorilor s0 cumpere ac4iunile sale, precum 3i cu scopul convingerii acestora de a repeta procesul de cump0rare. :n acest conte+t, rela4iile publice apar sub forma contactelor directe realizate, "n mod constant 3i sistematic, de c0tre firme cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor institu4ii din 4ar0 sau str0in0tate, cu lideri de opinie, "n scopul ob4inerii spri/inului lor pentru comercializarea produselor sale. Rela4iile publice sunt importante 3i "n scopul de a limita poten4iale atacuri din partea concuren4ilor sau de orice alt0 natur0.

L CO&T$4T. Rela4iile #ublice se bazeaz0 "n totalitate pe sentimentul de "ncredere pe care "l creeaz0 persoanele sau institu4iile interesate, la nivelul altor institu4ii sau al publicului larg. 2v"nd "n vedere aceste considerente apreciem c0 avem de-a face nu cu o derulare de activit04i la nivelul institu4iilor, ci cu un "ntreg proces care poart0 numele de proces de rela4ii publice. CO&T$4T. Rela4iile publice se pot manifesta 3i cu prile/ul desf03ur0rii unor congrese, simpozioane, reuniuni interna4ionale "n cadrul c0rora, pe lng0 evocarea 3i transmiterea unor informa4ii cu privire la "ntreprindere 3i produsele sale, se urm0resc 3i contactele

"ntre speciali3tii din sectoarele de produc4ie 3i comercializare, reprezentan4ii presei etc. L %I&)(IT)T$ B SCO'. #rocesul de rela4ii publice are ca scop principal c"3tigarea "ncrederii 3i poate fi reprezentat ca un ansamblu de vectori care ac4ioneaz0 "n mai multe etape 3i la niveluri diferite, av"nd drept scop schimbarea sau modificarea unor reprezent0ri, despre un obiect sau fenomen. 2/unse la un anumit punct, acestea au rolul de a face un individ sau o institu4ie s0 accepte o nou0 versiune a respectivului obiect sau fenomen GStaicu OerbH. SCO'. !v( ,ee considera ca scopul fundamental al R# consta "n a trezi la oameni credinta "n scopurile nobile, oneste ale corporatiei, de a demonstra modul cautarii unor relatii de "ncreNdere cu publicul, cu societatea. #e ce cai poate fi atins acest scopF #hilipe 2. -o(re "n lucrarea sa &,es relations publiPue dans la strategie de la confiance. mentioneaza ca &relatiile cu publicul nu au fost create de o simpla moda sau dintr-o admiratie e+agerata, ele raspunznd unei nevoi sociale si economice, e+igentelor unei lumi noi care se crea "ntr-o perpetua accelerare si care, genernd situatii noi, necunoscute la acea zi... trebuia sa gaseasca raspunsuri. 2cesta a fost "n Statele 1nite, rolul relatiilor publice.. B)*)+I,IAR
+ublic C1nstitu(ii

A1!. :n "ncercarea de definire a mecanismului psihologic de formare a "ncrederii, marea ma/oritate a autorilor s-au referit, mai ales, la schimb0rile sau modific0rile ce au avut loc la nivelul psihicului uman, atunci c"nd acesta este supus unui proces de rela4ii publice, 3i mai pu4in la mecanismele care

declan3eaz0 aceste modific0ri sau schimb0ri. )ctivitatea de rela/ii !u1lice reprezint0 o form0 de promovare credibil0, informa4iile furnizate fiind considerate mai veridice dect cele oferite "n reclame. :n general, trebuie s0 distingem, pe de o parte, "ntre relaiile publice ca disciplin0 3tiin4ific0 3i activitatea de relaii publice ca aplica4ie practic0. Dac0 prima component0 are un caracter

teoretic, a doua are un caracter aplicativ, fiind fundamentat0 prin prima. 2 nu se confunda Rela/iile !u1lice cu Rela4ii cu publiculQ.

S$,IOE)
E)2#E,E #R%AES1,1! R#. Simbolic, procesul poate fi reprezentat astfel<

%aza I

#roduse R Servicii

de calitate SFS

:ncredere

?arTeting #erformant

Stabilitate financiar0

:n faza "nt"i, cel care recepteaz0 mesa/ul de rela4ii publice observ0 lucruri banale, dar adev0rate despre institu4ia respectiv0 3i care sunt u3or de verificat.

E+emplu< produsele informa4ionale pot fi verificate dar "n cea mai mare parte calitatea lor poate fi observat0 cu ochiul liber. De asemenea, din bilan4urile institu4iei respective, putem constata care este situa4ia financiar0. 2ceast0 prim0 faz0 duce la formarea unei imagini bune despre o institu4ie util0 ce poate fi luat0 "n aten4ie pentru o eventual0 colaborare. %aza a-II-a

:ncredere

SFS

R0spundere fa40 de client

#ersonal de calitate

Eficien40 3i siguran40 "n tranzac4ii

2 doua faz0 trebuie receptat0 de beneficiar "n elemente ce 4in de modul eficient de organizare a activit04ilor, care poate fi luat chiar ca model, de

atitudinea fa40 de clien4i, care trebuie s0 fie foarte corect0, dar mai ales, de modul responsabil de "ntocmire 3i derulare a activit04ilor propriu-zise.

%aza a-III-a

:ncredere

:ncredere

#artener sigur pentru

viitor

!magine de marc0

Aonducere onest0 3i responsabil0

2 treia faz0 are rolul de a-l determina pe viitorul partener s0 caute modalit04i de leg0tur0 cu institu4ia respectiv0 "n vederea colabor0rii. 2cesta este cel mai important moment al procesului de rela4ii publice, "ntruc"t la beneficiar au a/uns U gra4ie tocmai acestui proces de rela4ii publice U suficiente informa4ii pentru a-l determina s0 "ncerce o colaborare. Rolul acestei a treia faze este acela de a-l convinge definitiv pe beneficiar c0 institu4ia de referin40 este singura care are toate atuurile pentru a putea fi sigur de o colaborare corect0 3i profitabil0 "n ambele sensuri. 2ceste atuuri sunt<

V V V

o imagine de marc0 recunoscut0M o conducere onest0 3i responsabil0M certitudinea c0 este un partener sigur pentru viitor.

DEFINITIE ANALITIC :n concluzie, schematic putem afirma c0< V V V rela4iile publice sunt o func4ie a conducerii institu4iei rela4iile publice sunt o activitate planificat0 rela4iile publice nu pot fi eficiente f0r0 apelul la cercetarea publicului 3i la metodele 3i teoriile din 3tiin4ele sociale rela4iile publice se bazeaz0 pe comunicare total0 rela4iile publice implic0 o responsabilitate social0.

V V