I Fondul de comert Notiune de fond de comert Fondul de comer nu este definit n legea comercial ci doar n doctrina juridic.

n literatura juridica, fondul de comert a fost definit ca ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, n scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit. Notiunea de fond de comert se distinge de patrimoniul comerciantului, care reprezinta toate drepturile si obligatiile acestuia cu valoare comerciala, prin aceea ca fondul de comert nu cuprinde nici creantele, nici datoriile comerciantului. Notiunea juridica a fondului de comert a fost determinata pe baza elementelor care l alcatuiesc ! ansamblul bunurilor mobile "corporale #i incorporale$ sau imobile " acestea fac parte din fondul de comert numai daca sunt n proprietatea comerciantului$ %unurile corporale care intra n alcatuirea fondului de comert sunt ! ! ! ! ! ! ! ! masinile, uneltele, instalatiile& marfurile si ambalajele, mpreuna cu dotarile inclusiv mobilierul& materiile prime, materialele, stocuri de combustibil. dreptul asupra numelui comercial "firma$, asupra emblemei sau altor semne distinctive& drepturile asupra marcilor de fabrica, de comert si de servicii, a brevetelor de inventie, a drepturile asupra clientelei #i vadului comercial& drepturile de autor& dreptul asupra contractelor de locatiune pentru spatiile destinate activitatii de comert. Firma sau numele comercial reprezinta un element de individualizare a comerciantului n c(mpul activitatii comerciale. 'a consta n numele, sau dupa caz, denumirea sub care un comerciant este nmatriculat n registrul comertului, si e)ercita comertul si sub care semneaza. Firmele vor fi scrise n primul r(nd n limba rom(na. Firma unui comerciant persoana fizica se compune din numele comerciantului si initiala prenumele sau numele si prenumele scrise n ntregime. Firma unei societati n nume colectiv se compune din numele cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea societate n nume colectiv scrisa n ntregime.

'lementele incorporale cuprinse n fondul de comert sunt

denumirilor de origine&

Firma unei societati n comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea societate n comandita scrisa n ntregime. Firma unei societati pe actiuni sau n comandita pe actiuni se compune dintr!o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi nsotita de mentiunea scrisa n ntregime +.,. sau +.-.,.! n ntregime sau prescurtat +.,.. Firma unui S.R.L. se compune dintr!o denumire proprie individualizata, la care se adauga numele unuia sau al mai multor asociati, nsotita de mentiunea scrisa n ntregime +.../. sau prescurtat. Reguli privind utilizarea firmei -omerciantul, persoana fizica sau persoana juridica este obligat a mentiona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente ntrebuintate n comert, numarul de ordine sub care este nmatriculata firma n .egistrul -omertului si anul. Nerespectarea obligatiei se sanctioneaza cu amenda stabilita prin 0otar(re judecatoreasca. .atiunea acestei obligatii este de atentionare asupra obligatiei principale de nmatriculare prevazuta de /egea 12345 si informarea publicului si a partenerilor comerciali asupra pozitiei din .egistrul -omertului 6 de unde se pot informa asupra comerciantului. +ocietatea comerciala este obligata ca n orice act, scrisoare sau publicatie eman(nd de la ea sa arate pe l(nga denumire si numarul de ordine din .egistrul -omertului si forma juridica si sediul societatii. 7entru +.../. se va arata si capitalul social, iar pentru +.,. si +.-.,. capitalul social din care cel efectiv varsat. Firma trebuie sa se caracterizeze prin noutate. n acest sens art. 89 din /egea 12345 prevede ca orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele e)istente, iar art. 8: dispune ca Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire ntrebuintata de comerciantii din sectorul public. /egea 12345 prevede ca ;ficiul .egistrul -omertului are obligatia sa refuze nscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme nregistrate. 7rin nregistrarea unei firme, care se realizeaza prin nmatricularea comerciantului n .egistrul -omertului, comerciantul dob(ndeste dreptul de folosinta e)clusiva asupra ei. n e)ercitarea comertului, firma devine un element de atragere a clientelei. +ub acest aspect, firma dob(ndeste o valoare economica, ea confera un drept patrimonial. ,supra firmei, comerciantul dob(ndeste un drept de proprietate incorporala, care poate fi transmis "n conditiile legii$ odata cu fondul de comert. ,rt. <1 din /egea 12345 prevede ca firma nu poate fi nstrainata separat de fondul de comert la care este ntrebuintata. 1

n cazul ncalcarii dreptului asupra firmei, prin nmatriculare unui comerciant cu aceeasi firma, titularul dreptului se poate adresa instantei judecatoresti si cere radierea nmatricularii n cauza, n conditiile art. 19 din /egea nr.12345. 7entru eventuale prejudicii, titularul dreptului ncalcat poate cere despagubiri, potrivit dreptului comun "art. 44=, 444 -od civil, art. 9 lit. a si art. :, 4 si *1 din /egea nr.**34*$ . Folosirea unei firme care ar avea drept consecinta producerea unei confuzii cu firma folosita legitim de alt comerciant constituie obiectul infractiunii de concurenta neloiala si se sanctioneaza n conditiile art. 9 si = din /egea nr.**34* privind combaterea concurentei neloiale. ,ctiunii penale i se alatura si actiunea civila "art. <9 din /egea nr.12345 6 prin 0otar(rea pronuntata instanta va dispune si rectificarea sau radierea nmatricularii ori mentiunii ine)acte$. Emblema comerciala -a si firma, emblema este un atribut de identificare n activitatea comerciala. 'ste reglementata de /egea nr.12345. 7otrivit art. 85 din /egea nr.12345, emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. 'mblemele vor fi scrise n primul r(nd n limba rom(na. -onsacrarea emblemei ca element distinct al fondului de comert a fost impusa de necesitatile practicii comerciale ntruc(t numele comercial s!a dovedit insuficient pentru a realiza, pe de parte, atragerea clientelei si pentru a da satisfactie, pe de alta parte cerintei de originalitate, de individualizare. +pre deosebire de firma, care este un element obligatoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are un caracter facultativ. -ontinutul emblemei, asa cum prevede /egea nr.12345, este un semn sau o denumire. 7rin semn, n acceptiunea codului comercial, se ntelege o reprezentare grafica, figurativa sau nonfigurativa "'). de emblema grafica figurativa >ercedes$. Denumire poate fi fantezista sau un nume propriu. 'a nu poate fi o denumire generica, fara nici un fel de specificitate. 'mblema este, ca si n cazul firmei, protejata de lege prin mijloace preventive si reperatorii. ,stfel, nainte de a fi nregistrata n .egistrul -omertului, se va verifica conditia de unicitate "originalitate$ a emblemei. Clientela si vadul comercial 7elican, nonfigurativa .enault, ;pel,

Nu este reglementata n legislatia rom(na. -lientela are un rol important pentru activitatea unui comerciant& ea determina, prin numar, calitate si frecventa, situatia economica a comerciantului, succesul ori insuccesul acestuia. -lientela este definita n literatura de specialitate ca totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza, n mod obisnuit, la acelasi comerciant, la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea unor marfuri si servicii. ?esi este o masa de persoane neorganizata si variabila, clientela constituie o valoare economica, datorita relatiilor ce se stabilesc ntre titularul fondului de comert si aceste persoane care si procura marfurile si serviciile de la comerciantul respectiv. -lientela se afla n str(nsa legatura cu vadul comercial, care este definit ca o aptitudine a fondului de comert de atrage publicul "vadul comercial este locul foarte frecventat$. @adul comercial depinde at(t de factori obiectivi locul de amplasare a magazinului unde comerciantul si desfasoara activitatea, fie locul unde se afla uzina, fabrica sau depozitul producatorului ori intermediarului, c(t si factori subiectivi calitatea marfurilor si serviciilor oferite clientilor, preturile practicate de comercianti, comportarea personalului comerciantului n raporturile cu clientii, influenta modei, abilitatea n realizarea reclamei comerciale. >arcile de fabrica, de comert si de serviciu >arcile sunt reglementate prin /egea =<3*44= privind marcile si indicatiile geografice . >arcile sunt semne distinctive folosite de comercianti pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor comercianti si pentru a stimula mbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor. -omerciantul are libertatea sa!si aleaga marca pe care o crede corespunzatoare. ,ceasta poate fi constituita din cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice plane sau n relief, combinatii ale acestor elemente, una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajului acestuia etc. ?upa natura si specificul activitati titularului, marcile pot fi de fabrica, de comert sau de servicii, iar dupa modul utilizarii pot fi marci individuale "folosite de un singur comerciant$ sau colective "folosite n comun de mai multi comercianti$. n privinta obligativitatii folosirii marcilor, dreptul rom(n a adoptat sistemul potrivit caruia, n principiu, marcile de comert si de serviciu sunt facultative, iar marcile de fabrica sunt obligatorii. >ai sunt utilizate marca notorie, caracterizata de un renume devenit international "7'7+A, -oca!-ola, BodaC etc.$.

<

>arca are ca principala functie 6 protejarea consumatorilor mpotriva contrafacerilor si imitatiilor care ar putea prejudicia nu numai deontologia comerciala ci si igiena sau sanatatea consumatorilor. >arca are caracter patrimonial, av(nd o valoare economica. ?reptul la marca se bucura de protectie juridica, daca aceasta ndeplineste unele conditii de fond si forma. n sistemul nostru juridic, dreptul la marca se dob(ndeste de persoane fizice sau persoane juridice prin prioritate de nregistrare la ;+A>. n scopul asigurarii protectiei prevazute de lege, comerciantii au obligatia sa ceara nscrierea n .egistrul -omertului a mentiunilor privind marcile. Fondul de comert mai cuprinde dintre drepturile de proprietate industriala inventiile, CnoD! 0oD!ul, desenele si modelele industriale. Actele juridice privind fondul de comert ,ctele juridice privind fondul de comert sunt guvernate de principiile generale ale dreptului civil, de luarea n considerare a specificului obiectului acelor acte juridice. a. V nzarea!cumpararea fondului de comert -ontractul de v(nzare!cumparare poate avea ca obiect fondul de comert, ca bun unitar sau elemente componente ale acestuia. -reantele si datoriile titularului fondului de comert nu se transmit ca urmare a fondului de comert ntruc(t acestea nu fac parte din fondul de comert. @(nzarea fondului de comert da nastere unei obligatii speciale n sarcina v(nzatorului, respectiv ! a nu face concurenta cumparatorului. @(nzarea fondului de comert constituie un act care trebuie nregistrat n .-, potrivit art. 1* din legea 12345. b. "ransmiterea fondului de comert ca aport n societatea comerciala Fondul de comert poate face obiectul unui aport ntr!o societate comerciala la a carui constituire participa titularul fondului. 7otrivit art.29 din /egea nr.8*345, titularul poate transmite dreptul de proprietate ori numai folosinta asupra fondului de comert. c. Locatiunea fondului de comert Fondul de comert poate face obiect al unui contrat de locatiune, n conditiile -odului civil. n temeiul contractului de locatiune, n sc0imbul unui pret, proprietarul fondului n calitate de locator, transmite locatarului folosinta asupra fondului de comert. /ocatarul are obligatia sa respecte destinatia economica si functionala a fondului de comert, data de locator. ;rice modificare este conditionata de acordul locatorului. 9

-a si n cazul v(nzarii, locatarul are obligatia sa nu faca locatorului concurenta, prin desfasurarea unui comert de acelasi gen, la mica distanta de locator. /ocatiunea fondului de comert se nregistreaza n .egistrul -omertului conform art. 1* din /egea nr.12345. ; aplicatie actuala a locatiunii fondului de comert o reprezinta locatia gestiunii, reglementata prin acte normative speciale "/egea nr.*9345, E.F. *11=345, E.F. 2*<534*$. d. #a$ul asupra fondului de comert Fondul de comert poate face obiectul unui contract de gaj. ?esi, de regula, gajul este cu deposedare "se face cu remiterea lucrului catre creditor$, gajul asupra fondului de comert este fara deposedare, av(nd n vedere ca remiterea fondului de comert catre creditor ar avea drept consecinta imposibilitatea continuarii comertului de catre comerciantul debitor. ?octrina si jurisprudenta au imaginat procedeul te0nic al remiterii simbolice a detentiunii fondului de comert. ,cest lucru se realizeaza prin predarea catre creditor a titlurilor si documentelor privind fondul de comert. II Reguli specifice aplicabile obligaiilor comerciale n raport cu cele civile Definitie: Obligaia este raportul juridic n coninutul cruia intr dreptul subiectiv al creditorului, de a cere subiectului pasiv!debitor, de a face sau a nu face ceva, sub sanciunea constr(ngerii. Reguli aplicabile obligaiilor comerciale: 1 In materie comercial!, dob"n#ile curg de drept din #iua scadenei$ f!r! a fi necesar! punerea n nt"r#iere 7otrivit articolului <8 -od comercial, G?atoriile comerciale lic0ide si platibile in bani produc dobanda de drept, din ziua cand devin e)igibile, debitorul este de drept pus in intarziere prin simpla ajungere la termen. ,ceasta dispozitie se aplica daca este vorba de o obligatie comerciala care consta intr!o suma de bani. 7entru ca dobanda sa curga de drept, trebuie intrunite anumite conditii si anume *. obligatia debitorului sa constea in plata unei sume de bani& la aceasta se va calcula dobanda& 1. obligatia sa fie lic0ida& 8. obligatia sa fie e)igibila, ajunsa la scadenta& -uantumul dobanzii comerciale se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a %ancii Nationale a .omaniei, daca partile nu au stabilit acest lucru prin contractul comercial. An raporturile necomerciale, dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a %N. diminuat cu 15 H. 2

1. %olidaritatea codebitorilor & pre#umie relativ! n dreptul comercial %olidaritatea obligatiilor "articolul <1 -od comercial$ poate fi definita ca acea modalitate a obligatiilor care impiedica diviziunea lor, desi prin natura lor sunt divizibile. ?ivizibilitatea creantei este regula, iar solidaritatea e)ceptia. 7entru a asigura o mai deplina ocrotire a creditorilor si securitate a tranzactiilor, legiuitorul a inversat aceasta regula, solidaritatea devenind regula si divizibilitatea creantei, e)ceptia. ,rticolul <1 -od comercial prevede GAn obligatiile comerciale codebitorii sunt tinuti solidar, afara de stipulatia contrara. +olutia consacrata in -odul comercial este diametral opusa de solutia din articolul *5<* -od civil, in care obligatia solidara nu se prezuma, ci trebuie e)pres stipulata. An -odul comercial se prevede ca aceasta prezumtie e)ista si contra fidejusorului, "garantul personal al debitorului$ c0iar necomerciant& ea nu se aplica insa necomerciantilor pentru operatiuni care, in ceea ce!i priveste, nu sunt fapte de comert. An -odul civil insa "articolul *291 si urm.$, fidejusorul este tinut pentru obligatiile debitorului numai in subsidiar si nu solidar cu acesta. 8. Interdictia acordarii termenului de gratie n comercial 7otrivit articolului *58* -od civil, daca una din parti nu!si indeplineste obligatiile, contractul nu este desfiintat de drept, ci partea prejudiciata are alegerea sa oblige pe cealalta parte sa e)ecute conventia sau sa!i ceara desfiintarea cu daune!interese& desfiintarea se cere inainte justitiei care, dupa circumstante, poate acorda un termen de gratie "un Grgaz$ partii actionate pentru a!si ac0ita datoria. ,rticolul << -od comercial prevede ca GAn obligatiile comerciale, judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de articolul *51* -od civil. An materie comerciala, debitorului ii este interzis sa se prevaleze de posibilitatea pe care o are in materie civila. Necesitatea apararii creditului si a circulatiei bunurilor cer ca obligatiile comerciale sa se e)ecute intocmai si la termenul stipulat. 7entru a opera interdictia de acordare a termenului de gratie trebuie indeplinite urmatoarele conditii si anume ! obligatia debitorului sa rezulte dintr!un contract sinalagmatic& ! contractul trebuie sa prevada un termen de e)ecutare& ! obligatia debitorului trebuie sa aiba un caracter comercial <. Inter#icerea retractului litigios n dreptul comercial :

;rice proces inceput in fata unei instante trebuie sa aiba si un final. Fie ca este in prima instanta, in calea de atac sau c0iar in fata unei instante internationale. 7artile ar putea sa rezolve litigiul pe cale amiabila prin tranzactie, prin mediere ori arbitraj, sau pot sa recurga la institutia numita retract litigios. .etractul litigios este acea operatiune juridica prin care, daca una dintre parti a vandut in conditiile legii un drept litigos, adversarul acesteia poate sa elimine din proces persoana care a cumparat dreptul litigios, platindu!i suma cu care a cumparat dreptul litigios impreuna cu dobanzile si c0eltuielile aferente, conform art. *<51 -.civ. ,vand drept consecinta o ingradire a circulatiei bunurilor si o limitare sau c0iar e)cludere a unui castig rezultat din diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare, retractul litigios nu a fost acceptat de legiuitorul comercial "articolul <9 -od comercial$. ' (rincipiul libert!ii contractuale )i al libert!ii de probaiune n materie comercial! An principiu, inc0eierea oricarui contract este libera si, mai mult, partile contractante pot stabili continutul contractului pe baza acordului de vointa. An dreptul afacerilor, libertatea de vointa a partilor se manifesta in mod deplin atat in stabilirea continutului contractului, cat si in privinta formei de e)teriorizare a consimtamantului, ca element al vointei de a contracta. ,stfel, contractul se inc0eie in mod valabil prin simplul acord de voin al prilor #i poate mbrca urmtoarele forme forma scrisa, inscris unic, oferta scrisa urmata de acceptare sau oferta scrisa urmata de e)ecutare ori prin alte mijloace specifice cum ar fi corespondenta %scrisoare&, tele', fa', telefon, factura. 7rincipiul celeritatii operatiunilor comerciale impune recunoasterea in dreptul comercial al afacerilor a formelor simplificate de contractare din care rezulta, evident, vointa partilor de a contracta. Probatiunea obligatiilor comerciale An principiu in dreptul comercial obligatiile se dovedesc cu aceleasi mijloace ca si obligatiile civile, dar in unele cazuri, admisibilitatea si modul lor de administrare difera. An materie comerciala formalismul este diminuat, dar nu inlaturat in totalitate. ,rticolul <2 din -odul comercial stipuleaza ca G;bligatiile comerciale si liberatiunile se dovedesc cu acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate prin corespondenta, telegrame,

registrele comerciale ale partilor, martori , sau prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila. II *+trase din ,odul -uncii cu privire la contractul individual de munc! ,ontractul individual de munca ,A(I.O/0/ I Inc1eierea contractului individual de munca ,rt. *5. ! -ontractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in sc0imbul unei remuneratii denumite salariu. ,rt. **. ! -lauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. ,rt. *1. ! "*$ -ontractul individual de munca se inc0eie pe durata nedeterminata. "1$ 7rin e)ceptie, contractul individual de munca se poate inc0eia si pe durata determinata, in conditiile e)pres prevazute de lege. ,rt. *8. ! "*$ 7ersoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de *2 ani. "1$ 7ersoana fizica poate inc0eia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de *9 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. "8$ Ancadrarea in munca a persoanelor sub varsta de *9 ani este interzisa. "<$ Ancadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa. "9$ Ancadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de *= ani& aceste locuri de munca se stabilesc prin 0otarare a Fuvernului. ,rt. *<. ! "*$ An sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca. "1$ 7ersoana juridica poate inc0eia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice. I"8$ ! 7ersoana fizica dobandeste capacitatea de a inc0eia contracte individuale de munca in calitate de angajator din momentul dobandirii capacitatii depline de e)ercitiu.I 4

";.J.F. nr. 2931559$ ,rt. *9. ! 'ste interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, inc0eierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale. ,rt. *2. ! I"*$ -ontractul individual de munca se inc0eie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. ;bligatia de inc0eiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. ,ngajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a inc0eia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.I ";.J.F. nr. 2931559$ "1$ An situatia in care contractul individual de munca nu a fost inc0eiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost inc0eiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. "8$ >unca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vec0ime in munca. K,rt. *:. ! "*$ ,nterior inc0eierii sau modificrii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.K ";.J.F. nr. 9931552$ "**$ ;bligatia de informare a persoanei selectate n vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul comunicrii ofertei sale privind coninutul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz. "/egea nr. 8:*31559$ "1$ 7ersoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente ...."/egea nr. 8:*31559$ b$ locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fi), posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri& c$ sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului& Id$ functia3ocupatia conform specificatiei -lasificarii ;cupatiilor din .omania sau altor acte normative si atributiile postului&K ";.J.F. nr. 2931559$ e$ riscurile specifice postului& f$ data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele& g$ in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora& 0$ durata concediului de odi0na la care salariatul are dreptul& i$ conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia&

*5

j$ salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul& C$ durata normala a muncii, e)primata in ore3zi si ore3saptamana& l$ indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului& Km$ durata perioadei de proba, dupa caz&I "/egea nr. 8:*31559$ "8$ 'lementele din informarea prevazuta la alin. "1$ trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca. "<$ ;rice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. "1$ in timpul e)ecutarii contractului individual de munca impune inc0eierea unui act aditional la contract, intr!un termen de *9 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu e)ceptia situatiilor in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil. "9$ -u privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil inc0eierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate. K,rt. 15. ! "*$ An afara clauzelor esentiale prevazute la art. *:, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice.K ";.J.F. nr. 9931552$ "1$ +unt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa a$ clauza cu privire la formarea profesionala& d$ clauza de confidentialitate. ,rt. 1*. 6 "*$ /a inc0eierea contractului individual de munca sau pe parcursul e)ecutarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in sc0imbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. "/egea nr. 8:*31559$ rt. 11. 6 K"*$ -lauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de ma)imum 1 ani de la data incetarii contractului individual de munca. ,rt. 18. ! "*$ -lauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a e)ercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. ,rt. 1<. ! An cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune!interese corespunzatoare prejudiciului pe care l!a produs angajatorului.

**

,rt. 12. ! "*$ 7rin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul e)ecutarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca. "1$ Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune!interese. ,rt. 1:. ! "*$ ; persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. "1$ Nerespectarea prevederilor alin. "*$ atrage nulitatea contractului individual de munca. "8$ An situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul inc0eierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel inc0eiat ramane valabil. "9$ +olicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa. "2$ /a angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice. ,rt. 85. I"*$ Ancadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau e)amen, dupa caz, daca legea nu prevede altfel .I ";.J.F. nr. 2931559$ -,7AL;/J/ AA ')ecutarea contractului individual de munca ,rt. 8:. ! ?repturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca. ,rt. 8=. ! +alariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. ;rice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. ,rt. 84. ! "*$ +alariatul are, in principal, urmatoarele drepturi a$ dreptul la salarizare pentru munca depusa& b$ dreptul la repaus zilnic si saptamanal& c$ dreptul la concediu de odi0na anual& d$ dreptul la egalitate de sanse si de tratament&

*1

e$ dreptul la demnitate in munca& f$ dreptul la securitate si sanatate in munca& g$ dreptul la acces la formarea profesionala& 0$ dreptul la informare si consultare& i$ dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca& j$ dreptul la protectie in caz de concediere& C$ dreptul la negociere colectiva si individuala& l$ dreptul de a participa la actiuni colective& m$ dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. "1$ +alariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii a$ obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului& b$ obligatia de a respecta disciplina muncii& c$ obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca& d$ obligatia de fidelitate fata de angajator in e)ecutarea atributiilor de serviciu& e$ obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate& f$ obligatia de a respecta secretul de serviciu. ,rt. <5. ! "*$ ,ngajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi a$ sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii& b$ sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si3sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, inc0eiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati. "/egea nr. 8:*31559$ c$ sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor& d$ sa e)ercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu& e$ sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului

*8

intern. "1$ ,ngajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii a$ sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca& b$ sa asigure permanent conditiile te0nice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca& c$ sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca& d$ sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu e)ceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. 7eriodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil. "/egea nr. 8:*31559$ e$ sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora& f$ sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii& g$ sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege& 0$ sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului& i$ sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor. -,7AL;/J/ AAA >odificarea contractului individual de munca ,rt. <*. ! "*$ -ontractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. "1$ -u titlu de e)ceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod. "8$ >odificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente f$ timpul de munca si timpul de odi0na. ,rt. <1. ! "*$ /ocul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr!un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.

*<

-,7AL;/J/ A@ +uspendarea contractului individual de munca ,rt. <4. ! "*$ +uspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. "1$ +uspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. "<$ An cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat. ,rt. 95. ! -ontractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii b$ concediu pentru incapacitate temporara de munca& d$ efectuarea serviciului militar obligatoriu& K e$ e)ercitarea unei functii in cadrul unei autoritati e)ecutive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel&K "/egea nr. <=531558$ f$ indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat& 0$ in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile -odului de procedura penala& i$ in alte cazuri e)pres prevazute de lege. ,rt. 9*. 6 "*$ -ontractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii a$ concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 ani sau, in cazul copilului cu 0andicap, pana la implinirea varstei de 8 ani& b$ concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la : ani sau, in cazul copilului cu 0andicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de *= ani& d$ concediu pentru formare profesionala& e$ e)ercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului& g$ absente nemotivate. ",brogat de ;.J.F. nr. 2931559$ ,rt. 91. ! "*$ -ontractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa

*9

angajatorului in urmatoarele situatii a$ pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii& b$ ca sanctiune disciplinara& c$ in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a 0otararii judecatoresti& d$ in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, te0nologice, structurale sau similare& -;?J/ >JN-AA -,7AL;/J/ @ Ancetarea contractului individual de munca ,rt. 99. ! -ontractul individual de munca poate inceta astfel b$ ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea& c$ ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege. -;?J/ >JN-AA +'-LAJN', * Ancetarea de drept a contractului individual de munca ,rt. 92. ! -ontractul individual de munca inceteaza de drept a$ la data decesului salariatului sau angajatorului persoana fizica& b$ la data ramanerii irevocabile a 0otararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului ori a angajatorului persoana fizica, daca aceasta antreneaza lic0idarea afacerii& c$ ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care persoana juridica isi inceteaza e)istenta & ",brogat prin ;.J.F. nr. 9931552$ Id$ la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii&K ";.J.F. nr. 2931559$ e$ ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin 0otarare judecatoreasca definitiva& f$ ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a 0otararii judecatoresti de reintegrare& g$ ca urmare a condamnarii la e)ecutarea unei pedepse privative de libertate, de la

*2

data ramanerii definitive a 0otararii judecatoresti. "/egea nr. 8:*31559$ 0$ de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru e)ercitarea profesiei& i$ ca urmare a interzicerii e)ercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a 0otararii judecatoresti prin care s!a dispus interdictia& j$ la data e)pirarii termenului contractului individual de munca inc0eiat pe durata determinata& C$ retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre *9 si *2 ani. ,rt. 9:. ! "*$ Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru inc0eierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia. "1$ -onstatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor. "8$ Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege. "<$ An situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucat stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri. "9$ 7ersoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu. "2$ -onstatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor. ":$ ?aca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca. Raspunderea disciplinara ,rt. 128. ! "*$ ,ngajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. "1$ ,baterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr!o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierar0ici. ,rt. 12<. ! "*$ +anctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt

*:

a$ avertismentul scris& b$ suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi *5 zile lucratoare& c$ retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s!a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 25 de zile& d$ reducerea salariului de baza pe o durata de *!8 luni cu 9!*5 H& e$ reducerea salariului de baza si3sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de *!8 luni cu 9!*5 H& f$ desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. ,rt. 129. ! "*$ ,menzile disciplinare sunt interzise. "1$ 7entru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune. ,rt. 12:. ! "*$ +ub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu e)ceptia celei prevazute la art. 12< alin. "*$ lit. a$, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. . "9$ ?ecizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 85 de zile calendaristice de la data comunicarii. -,7AL;/J/ Raspunderea patrimoniala AAA

,rt. 124. ! "*$ ,ngajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. "1$ An cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente. "8$ ,ngajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul vinovat de producerea pagubei ,rt. 1:5. ! "*$ +alariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. -,7AL;/J/ Raspunderea contraventionala A@

,rt. 1:2. ! "*$ -onstituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte a$ nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, cu amenda de la 8.555.5555 855 lei la 15.555.555 1.555 lei& b$ incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 8< alin. "9$, cu amenda de la 8.555.555 855 lei la *5.555.555 *.555 lei& c$ impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui

*=

grup de salariati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 85.555.555 8.555 lei& d$ stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu amenda de la 15.555.555 1.555 lei la 95.555.555 9.555 lei& e$ primirea la munca a persoanelor fara inc0eierea unui contract individual de munca, potrivit art. *2 alin. "*$, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 15.555.555 1.555 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de * miliard *55.555 lei. ";.J.F. nr. 2931559$ f$ incalcarea de catre angajator a prevederilor art. *8< si *8:, cu amenda de la 95.555.555 9.555 lei la *55.555.555 *5.555 lei& g$ incalcarea obligatiei prevazute la art. *89, cu amenda de la *55.555.555 9.555 lei la 155.555.555 1.555 lei. 0$ nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 85.555.555 8.555 lei& i$ nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 85.555.555 8.555 lei& j$ neacordarea indemnizatiei prevazuta la art. 98 alin. "*$, in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 95.555.555 9.555 lei& C$ incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amenda de la *9.555.555 *.955 lei la 85.555.555 8.555 lei. "/egea nr. 8:*31559$ "1$ -onstatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca. "8$ -ontraventiilor prevazute la alin. "*$ li se aplica dispozitiile legislatiei in vigoare. -,7AL;/J/@ Raspunderea penala ,rt. 1::. ! Nee)ecutarea unei 0otarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de *9 zile de la data cererii de e)ecutare adresate angajatorului de catre partea interesata constituie infractiune si se pedepseste cu inc0isoare de la 8 la 2 luni sau cu amenda. ,rt. 1:=. ! Nee)ecutarea unei 0otarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu inc0isoare de la 2 luni la * an sau cu amenda. ,rt. 1:4. ! "*$ An cazul infractiunilor prevazute la art. 1:: si 1:= actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate. "1$ Ampacarea partilor inlatura raspunderea penala. ,rt. 1=5. ! Nedepunerea de catre angajator, in termen de *9 zile, in conturile stabilite, a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate constituie infractiune si se pedepseste cu inc0isoare de la 8 la 2 luni sau cu amenda.

*4

,rt. 1=5* ! Ancadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inc0isoare de la * la 8 ani. ";.J.F. nr. 2931559

15