OBSTEA SATEASCA

La retragerea aureliana din Dacia, administratia centrala a fostei provincii s-a desfiintat, iar o alta administratie nu a luat locul celei anterioare. In aceste conditii au ramas numai formele locale de organizare, astfel orasele au continuat sa existe, dar s-a constatat decaderea treptata a acestora. Dupa invazia devastatoare a hunilor din 367, pe ruinele oraselor s-a intins lumea satelor care au primit noi denumiri si au continuat sa se dezvolte, ramanand forma predominanta de organizare administrativa. In lucrarea intitulata Strategikon redactata de Mauricius in sec. VI este mentionata populatia romanica din N dunarii vorbind limba latina, cu sate asezate de-a lungul raurilor, avand ca ocupatie agricultura si cresterea vitelor, iar ca mod de orgnaizare obstile agricole. Aceste izvoare ne arata ca dupa retragerea autoritatilor romane, populatia autohtona a continuat sa traiasca in sate pe baza unor relatii de solidaritate intre membrii acestora. Satul, privit ca o totalitate a locuitorilor sai, a format inca inainte de cucerirea romana o obste sateasca. Prin obste sateasca, intelegem o forma de organizare sociala in vederea desfasurarii in cele mai bune conditii a muncii si vietii. Obstea sateasca avea caracter teritorial.

BOIERII SI NOBILII Clasa boiereasc romneasc se atest n tot spaiul nord-dunrean nc nainte de ntemeierea rilor romne. n documente din sec.XIII snt pomenii boieri romni care luau parte la dietele nobilimii ardelene alturi de nobilii secui, sai i unguri, fiind egali n drepturi cu acetia, dar neavnd privilegii prin acte regale, spre deosebire de nobilii catolici, prin urmare ea exista aici nc pn la venirea ungurilor (sec.XI), altfel nu ar fi fost mproprietrit de o stpnire dumnoas. Aceast clas dispare n sec.XVI, cnd se maghiarizeaz sau i pierde pmnturile. Clasa social boiereasc este unitar pe tot spaiul romnesc, deci este produsul unui proces sociopolitic identic, anterior politogenezei i anterior cotropirii Ardealului de ctre unguri, innd de perioada migraiunii popoarelor. Unificarea micilor voievodate i formarea, astfel, a Valahiei, nu duce nici ea la apariia unei clase boiereti, toate proprietile pmneti deinute de familiile boiereti fiind ereditare (ocina moie de la printe, dedina moie din strbuni) i nu-i cunosc nceputul. n afar de aceasta, dup ntemeiere, n Valahia nu existau teritorii fr proprietar. Regiunile romanice din apus au fost cucerite i influenate decisiv de popoarele germanice. Stpniri germanice (goi, gepizi) au fost i n Dacia, dar de scurt durat, neputnd s lase amprente adnci. n schimb la noi acest rol l-au jucat mai trziu slavii.

n sec.VII la sud de Dunre se ntemeiaz statul bulgar (cretinat n sec.IX), care n sec.VIII i extinde stpnirea asupra Daciei (inclusiv asupra Ardealului), care pn atunci era sub suzeranitatea avarilor. n anul 900 arul bulgar Simion este nfrnt de unguri la Dunre, moment n care ncepe aezarea pecenegilor n Muntenia. La venirea ungurilor n Ardeal, n sec.XI, nc snt pomenii duci slavi n aceast provincie romneasc, prin urmare clasa boiereasc slav format n sec.VI-VII s-a pstrat n Dacia, cu toate c de-a lungul timpului s-au rnduit stpniri pecenege, cumane, ttare.

CLASELE SOCIALE

Dacii erau mprii n dou clase sociale: aristocraia, numit si tarabostes i agricultorii liberi, comaii (comati); un numr mic de izvoare istorice menioneaz i prezena sclavilor. Primii, care aveau dreptul s-i acopere capul purtnd o cum i formau o clas privilegiat. Ceilali, care formau grosul armatei, erau rani i meteugari i purtau prul lung (capillati). Una din armele lor era "sica".

UN PILEAT (pl. pileai) era un reprezentant al aristocraiei n ornduirea social a dacilor. Pileaii sunt cunoscui i prin numele folosit de romani pentru a-i desemna, tarabostes (sg. taraboste, form mai rar ntlnit). Pileaii constituie una dintre cele dou clase sociale pentru daci, cealalt fiind a oamenilor simpli, comai (lat. comatus, comati). Numele de pileai se datoreaz cciulilor purtate de aristocrai. COMATUL era un om de rnd n societatea dacic. Comaii sunt cunoscui i prin denumirea lor latin sg. comatus, pl. comati. Comaii alctuiau una dintre cele dou clase sociale n lumea dac, cealalt fiind cea a pileailor, aristocraii. Comatii erau oamenii de rind ce aveau capul descoperit ,iar din pricina parului mare li se spunea asa (de la coma - coama) Acestia alcatuiau principala patura productiva fiind agricultori, mestesugari, sacerdoci, participanti la detasamente militare